UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Domeniul: Știița Mediului
Programul de studii: Geografia Mediului

PORTOFOLIU LA DISCIPLINA
METEOROLOGIE

Studentă: Ghiță Anda Teodora

BUCUREȘTI
2023

1
CUPRINS
1.Stația Meteorologică automată de tip Vaisala....................................................................................3
Introducere.......................................................................................................................................3
Stația meteorologică de tip Vaisala.................................................................................................3
Istoric.....................................................................................................................................................4
SENZOR PENTRU UMIDITATAE AERULUI............................................................................4
SENZORI DE PRESIUNE..............................................................................................................4
SENZORI PENTRU VITEZA ȘI DIRECȚIA VÂNTULUI..................................................................................4
2. INSTRUMENTE ȘI APARATE CLASICE ȘI MODERNE FOLOSITE ÎN MONITORIZAREA FLUXURILOR
RADIATIVE..............................................................................................................................................5
Albedoul...........................................................................................................................................5
Piranometrul....................................................................................................................................5
Piranometrul termoelectric Ianișevski...........................................................................................6
Albedometrul de stație:...................................................................................................................6
Pirgeometrele...................................................................................................................................7
Pirheliometrul..................................................................................................................................8
3. Mijloace și metode moderne de monitorizare a temperaturii și umezelii aerului.............................8
Psihometrele.....................................................................................................................................9
Higrometre de absorbție cu fir de păr..........................................................................................11
Hiogrometre de absorbție cu membrană organică......................................................................11
Higrografele...................................................................................................................................11
4. Mijlaoce și metode moderne de monitorizare a temperaturii solului..............................................12
Termometrele de tip Savinov:.......................................................................................................13
Termometrele de tip R.D.G...........................................................................................................13
Principalele părţi ale termometrului ordinar: (termometrul cu citire directă)........................13
Termometrele de tip Junkalor:.....................................................................................................14
5. Determinarea înălțimii plafonului de nori cu ceilometrul................................................................14

2
1.Stația Meteorologică automată de tip Vaisala
Introducere
Vaisala este o companie cunoscută la nivel mondial în domeniul contoarelor
meteorologice și al echipamentelor de monitorizare a stării atmosferice. Acest tip de stație
este un dispozitiv de ultimă generație conceput pentru a furniza date precise și fiabile ale
parametrilor meteorologici. Cu o istorie bogată și o experiență vastă în industrie, Vaisala s-a
impus ca un pionier în dezvoltarea tehnologiei purtabile.

Stația meteorologică de tip Vaisala, este o stație ușor de configurat.

Aceasta este livrată cu conectori si un cablu pentru o ușoară instalare, neexistând instrumente
speciale necesare, ceea ce facilitează munca depusă instalării. Software-ul Vaisala Lizard
Setup simplifică configurația calculelor, a măsurătorilor, datelor de programare, de
înregistrare și a celor de transmisie. Pentru personalizarea mai multor setări, aceasta vine cu
șabloane pentru ghidare și o marja de opțiuni.

STAȚIA METEOROLOGICĂ DE TIP VAISALA

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sta%C8%9Bie_meteorologic%C4%83#/media/Fi
%C8%99ier:Weather_station_on_Mount_Vesuvius_(2437693238).jpg

3
Istoric
Începuturile lui Vaisala datează din anii 1930 , când fondatorul și directorul său
general, profesorul Vilho Väisälä, a inventat unele dintre principiile de funcționare ale
radioului . Prima sondă radio Compania a fost fondată în Finlanda în 1936, iar primele
radiosonde au fost construite sub o clădire rezidențială din inima orașului Helsinki .

Vaisala oferă o gamă largă de stații meteo și senzori specializați, adaptați pentru o
varietate de aplicații și industrii. Senzorii utilizați în stațiile meteo Vaisala pot varia în funcție
de modelul specific de stație sau de cerințele specifice ale utilizatorului. Cu toate acestea, iată
câțiva senzori de bază care sunt utilizați în mod obișnuit în stațiile meteo Vaisala: de
umiditate a aerului, de presiune, viteza si direcția vântului etc.

SENZOR PENTRU UMIDITATAE AERULUI

În 1973, a fost creat un tip special de senzor care poate măsura cât de multă umiditate
este în aer. Acest senzor a fost primul de acest fel și era foarte subțire. A devenit foarte
popular și acum multe companii folosesc senzori similari pentru a măsura umiditatea. Acești
senzori sunt utilizați în instrumentele meteorologice și în multe alte industrii.

SENZORI DE PRESIUNE
Senzorul de presiune Vaisala este un dispozitiv special care a fost fabricat în 1997.
Are o caracteristică deosebită numită filtrul de interferometru Fabry-Pérot microprelucrat,
ce se poate regla electric. Acest filtru ajută senzorul să ia măsurători foarte bune. Senzorul
este utilizat în multe industrii diferite, cum ar fi în construcții pentru asigurarea locuințelor.

SENZORI PENTRU VITEZA ȘI DIRECȚIA VÂNTULUI

Senzorii pentru măsurarea direcției vitezei vântului sunt folosite în diverse aplicații,
inclusiv meteorologie, industrie, cercetare științifică și în producția de energie eoliană. Acești
senzori sunt proiectați pentru a oferi informații precise despre condițiile meteorologice locale,
ceea ce este esențial în diferite domenii.

4
2. INSTRUMENTE ȘI APARATE CLASICE ȘI
MODERNE FOLOSITE ÎN MONITORIZAREA
FLUXURILOR RADIATIVE
În atmosferă, în apropierea suprafeței Pământului, caracteristicile spațio-temporale ale
valorilor radiațiilor sunt afectate de proprietățile suprafeței. Cei mai importanți factori care
afectează radiația primită într-un anumit loc sunt:

 LOCUL ÎN CARE SE AFLĂ PE GLOB

 DATA ȘI ORA
 PRECIPITAȚIILE
 POLUAREA AERULUI
 LIMITAREA CÂMPULUI VIZUAL
 ALBEDOUL

Datorită influențelor fizice prezentate mai sus, în cazul aplicațiilor în diverse domenii,
uneori nu este suficient să se măsoare pur și simplu „radiația globală” provenită din mediul
locului în care se fac măsurătorile. De asemenea, poate fi necesar să se măsoare „radiația
directă”, care provine numai de la soare și/sau „radiația difuză” (care nu provine direct de la
soare). De astfel, poate fi necesară „egalizarea radiațiilor” a radiațiilor în jos și în sus
îndomeniul undelor scurte și lungi.

Albedoul unei suprafețe ne spune câtă lumină solară reflectă. Este un număr între
0 și 1, unde 0 înseamnă că suprafața este foarte întunecată și absoarbe cea mai mare parte a
razelor solare, iar 1 înseană că suprafața este foarte strălucitoare și reflectă toată lumina
solară. Pentru a măsura albedoul, folosim instrumente speciale numite albedometre care au
doi senzori. Un sensor măsoară lumina soarelui primită, iar celălalt senzor lumina reflectată
de sol. Comparând aceste măsurători putem compara albedo-ul suprafeței.

Piranometrul este un radiometru conceput pentru a măsura radiația solară totală

(globală) colectată pe o suprafață plană din fluxurile de radiații cu lungimi de undă de la 300
nanometri (nm) la 3000 nm

5
 Piranometrul este ideal pentru studiile de amplasament, cercetarea tehnologiei și
monitorizarea de înaltă calitate a radiației solare în aplicațiile de energie solară. Este folosit în
principal în stațiile de monitorizare solară bazate pe urmărime solară.

Piranometrul termoelectric Ianișevski, acesta este un dispozitiv cu

unde radio relative al cărui receptor este o baterie termică pătrată de 3 cm realizată din
mangan și constantan conectată în serie.Unele dintre aceste benzi au o suprafață exterioară
cu funingine, în timp ce altele au o culoare alb de magneziu.Dungile albe și negre au o
capacitate diferită de a absorbi lumina soarelui, astfel încât zona de sudare termică va fi
încălzită diferit și va avea loc fluxul de căldură, intensitatea acestuia se măsoară cu un ac
galvanometru și este proporțională cu fluxul de căldură, cu intensitatea radiației solare.Celula
termică a piranometrului este izolată de marginea plăcii metalice printr-un strat de hârtie
specială, firul de conectare la galvanometru este plasat la nivelul sudurii marginii.

Suportul piranometrului este montat pe un trepied și are o pârghie pentru fixarea tijei.
Termocuplul este la aceeași înălțime cu oglinda de aer, iar componentele piranometrului
includ și un scut de ecranare.Acesta este utilizat numai atunci când se măsoară radiația difuză
și este utilizat pentru a elimina efectele luminii directe ale soarelui.Are forma unui disc
metalic, diametrul său este același cu diametrul discului metalic, iar diametrul său este același
cu diametrul capacului semisferic de sticlă.

Dispozitivul de uscare, situat în interiorul tunului suport reprezintă o altă componentă

a pironometrului termoelectric, în care se introduce o substanță higroscopică(clorură de
calciu, silicagel) ce absoarbe vaporii de sticlă sau pe fața piesei receptoare.

Când punem un capac pe piranometru, acul de pe galvanometru trece în poziția

„zero”. Apoi, când scoatem capacul, facem câteva citiri. Putem avea fie un ecran pentru a
măsura cât de puternică este lumina solară în general, fie un ecran pentru a măsura cât de
puternică este lumina soarelui atunci când este împrăștiată. După ce am terminat, punem
capacul înapoi pe piranometru și se repetă citirile pentru determinarea punctului zero al
galvanometrului.

Albedometrul de stație: Piesa receptoare a acestui instrument actinometric

este reprezentată de un piranometru ce se instalează pe un suport, care-i permite rotirea cu
1800, măsurând astfel și valorile radiației reflectate. Termobateria (pătrat cu latura de 3 cm)

6
formată în benzi subțiri de manganin și constantan legate în serie, vopsită cu negru de fum și
alb de magneziu pe suprafețele expuse radiațiilor solare, este protejată de o calotă semisferică
de sticlă. În certificatul de etalonare al albedometrului se înscriu aceleași caracteristici ca si în
cel al piranometrului Ianișevski.

Măsurarea valorilor albedoului presupune determinarea intensității radiației

globale(Q), realizată cu piesa receptoare orientată către bolta cerească și apoi, determinarea
intensității radiației reflectate(Rs), care se face cu piesa receptoare orientată către suprafața
căreia i se măsoară albedoul. Ulterior, cele doua valori se intrioduc în relația albedoului.

https://www.echipot.ro/istrumente-meteo/statii-meteorologice/statii-meteorologice-profesionale/
configurabile---fixe---de-inregistrare/statie-meteorologica-ws-gp2-531.html

Pirgeometrele sunt folosite pentru a măsura radiația atmosferică în domeniul

infraroșu îndepărtat cu lungimi de undă cuprinse între 4,5 μm și 40 μm. Piranometrul are o
fereastră de silicon cu un filtru care blochează toată radiația solară (radiația cu unde scurte).
Suprafața exterioară a ferestrei este acoperită pentru a o proteja de factorii externi.
Pirgeometrul este conceput pentru utilizare permanentă în aer liber, indiferent de condițiile
meteorologice. Un senzor de temperatură intern poate fi utilizat pentru a calcula radiația în
domeniul infraroșu îndepărtat.

7
 Pirheliometrul este un instrument proiectat special pentru măsurarea iradierii
directe a fluxului solar folosind un câmp vizual limitat la 5º. Acest lucru funcționează datorită
modului în care este forma tubului, găurilor mici pe care le are și designului special al
detectorului. Partea din față are o fereastră specială din cuarț. Această fereastră păstrează
instrumentul în siguranță și permite, de asemenea, să treacă anumite tipuri de lumină. Lumina
care poate trece are o gamă specifică de lungimi de undă, care este între 200 și 4000 de
nanometri.

3. Mijloace și metode moderne de monitorizare a

temperaturii și umezelii aerului
Temperatura este una dintre principalele variabile implicate în meteorologie.
Temperatura atmosferică este determinată de cantitatea de radiație solară, razele soarelui
încălzesc mai întâi pământul, apoi emit căldură, care încălzește aerul.

Măsurarea temperaturii se face cu ajutorul unui termometru meteorologic sau a unor

senzori. Termometrele se bazează pe proprietatea lichidelor care cresc sau scad în volum ca
răspuns la fluctuațiile termice.

a)1 Clasificarea termometrelor meteorologice:

- Normal

- Valoare minimă

- Valoare maximă - Valori minime și maxime

a)2 În funcție de tipul elementului sensibil pentru lichide:

- Mercur

- Alcool etilic

- Toluen

b) Tipuri de instrumente şi echipamente utilizate la staţiile meteorologice:

B.1. Centrul de temperatură meteorologică normală (termometrul ordinar): - Indică

temperatura la momentul observării, acesta are un rezervor sferic/cilindric conține mercur ca
element sensibil.

8
 B.2. Termometru de maximă - Afișează temperatura maximă care a avut loc între
două observații, termometru cu mercur cu rezervor sferic/cilindric.

- Limitele de scară sunt de la -36ºC la + 51ºC

B.3. Termometrul de minimă indică cea mai scăzută temperatură care a avut loc între
două observații, acesta funcționează cu toluen sau alcool bine rafinat (de cel puțin 96º). Are
un rezervor sub formă de furcă, pentru a i se mării suprafața de contact cu aerul atmosferic.

B.4. Termometrele de minimă și maximă: au un rezervor cilindric, pe partea stângă

(cel mai jos) și un tub capilar în formă de U, în formă de pară pe partea dreaptă (cel mai
înalt).

B.5. Termograful: înregistrează continuu temperatura aerului între un anumit interval

de timp, principiul de funcționare se bazează pe deformările pe care le suferă un corp metalic
sub influența temperaturii. Acesta este alcătuit din: receptor, sistem de transmitere,
amplificare a deformării și a mecanismului de înregistrare .

TERMOGRAF

https://hr.wikipedia.org/wiki/Termograf#/media/Datoteka:Termoigrografo_01.jpg

9
Psihometrele
Sunt instrumente prin intermediul cărora se determină tensiunea vaporilor de apă din
aer și umezeala relativă a acestuia. Partea principală a acestora este dată de 2 termometre
identice, 1 la rezervorul acoperit cu tifonul care se umezește în timpul măsurătorilor
(termometrul,, umed’’), iar celălalt măsoară temperatura aerului în mediul uscat
(termometru ,, uscat’’). Pe tifonul umezit se produce evaporarea, proces care se efectuează cu
consum de energie caloric. Astfel, temperatua indicată de termometrul umed va fi mai mică
decât cea a termometrului uscat ( din stânga) al psihometrului. Totuși în prezența ceții, când
temperatura aerului are o valoare mai mică de 0º Celsius, pot să apară și situații inverse
( termometrul uscat să arate o temperatură mai scăzută, ca urmare a produselor de condesare
depuse pe suprafața rezervorului, produse care se vor evapora mai repede dataorită
suprafețelor lucioase, determinând astefel o scădere a temperaturii).

Diferența de temperatură dintre cele două termometre ( difernța psihometrică) este cu

atât mai mare cu cât aerul este mai uscat, iar evaporarea mai intensă.

Când umezeala aerului are valori apreciabile, evapotranspirația se reduce mult sau nu
se mai produce, iar temperaturile citite la 2 termometre sunt apropiate ca valoare.

În condiții naturale, factorii principali care condiționeză evaporarea sunt: resursele de

apă, resursele energetice și amestecul turbulent care mijlocește răspandirea vaporilor de apă.
Particularizând procesul de evaporare depinde de: absorbția cantității de căldură, căldura
latentă de evaporare a apei, viteza curenților de aer din atmosferă sau a curentului de
ventilație din jurul rezervorului termometrului ,, umed’’, tensiunea reală a vaporilor aflați în
aer în momentul observației, suprafața evaporatoare a rezervorului termometrului ,,umed’’,
tensiunea maximă a vaporilor, presiunea atmosferică.

• Psihometrele cu aspirație sunt acele instrumente meteorologice, la care ventilația

aerului în jurul rezervoarelor termometrelor se face prin mijlocirea unor dispozitive speciale,
ele căptând și denumirea de psihometre cu ventilație artificială. Dintre acestea, mai frecvent
uzitate sunt: psihometrul de stație cu doză dublă și Psihometrul tip Assman.

• Psihometrele fără aspirție: În această categorie intră psihometrele la care viteza

curentului de aer din jurul celor două rezervoare termometrice nu este constantă. La stațiille

meteorologice din țară cele mai folosite sunt psihometrele de tip August și psihometrul de tip
,,praștie’’.

10
 Pentru determinarea valorilor umezelii relative a aerului se folosesc higrometre de
absorbție, ce se împart în:

Higrometre de absorbție cu fir de păr

Se găsesc la majoritatea stațiilor meteorologice din țară, în această categorie intrând
higrometrele de tip Koppe –se instalează în primul adăpost meteorologic, în spatele
psihometrului de stație, în poziție verticală, și higrometrele tip Fuess; se deosebește de cel
precedent prin faptul că piesa stabilă pentru umezeală este alcătuită din 1-4 fire de păr, el
fiind prevăzut cu un cadran circular. Este un instrument higrometric precis, mai puțin
răspândit la stațiile meteorologice.

https://www.referatele.com/geografie/Masurarea-umezelii-aerului855.php

Hiogrometre de absorbție cu membrană organică

Funcționalitatea și modul de construcție ale acestor higrometre se bazează pe
modificările dimensiunii unei membrane organice(vezică urinară, intenstine) sub influența
umezelii aerului, ca urmare a proprietății sale higroscopice. Datorită acestei proprietăți,
membrana respectivă absoarbe vaporii de apă din atmosferă și se alungește sau îi pierde prin
uscare și se scurtează.

Higrografele
Mai sunt numite și higrometre înregistratoare, ele înregistrând neîncetat variația
umezelii relative a aerului. Higrograful se instalează pe podeaua celui de-al doilea adăpost
meteorologic, alături de termograf, la înălțimea de 2m deasupra suprafeței solului.

11
 Înregistratoarele de umezeală sunt formate, ca și în cazul termografelor, din trei părți
componente:

a) Partea receptoare cuprinde un mănunchi sau mai multe mănunchiuri de fire de păr
omenesc, blond și degresat, ce pot fi dispuse orizontal sau vertical, în funcție de tipul
hidrografului,

b) Partea transmițătoare este dată de un sistem de pârghii, care amplifică și transmit

deformările suferite de mănunchiul de fire,

c) Partea înregistratoare, alcatuită din brațul pârghiei de înregistrare, tamburul cilindric

pe care se înfășoară diagrama (higrograma) și care, prin intermediul unui mecanism cu
ceasornic efectuează o turație completă în 24 de ore, la higrografele zilnice sau de o
săptămână, la cele săptămânale.

4. Mijlaoce și metode moderne de monitorizare a

temperaturii solului
Temperatura solului este un factor care depinde de încălzirea aerului din imediata
apropiere a solului, care afectează procesele de evaporare, transformare a materiei organice
din sol, precum și dizolvarea sau precipitarea unor săruri solubile.Conversia energiei solare în
energie termică are loc la nivelul solului. Viața microbiană și dezvoltarea plantelor sunt
determinate de căldura solului, la planificarea diferitelor structuri instalate în subteran
(fundații clădiri, conducte de apă, ape uzate, gaze naturale, rețele de telefonie), trebuie luată
în considerare și distribuția temperaturii la adâncimea subteranului.

Pe partea de sud a stației meteorologice a fost creată o secțiune în care solul este
excavat la o adâncime de 30 cm, zdrobit și nivelat, așa numita platformă cu termometru de
sol ar trebui să fie păstrat într-un loc umbrit toată ziua.

Pentru observare va fi folosită o platformă din lemn de aproximativ 2m lungime

pentru a nu pune presiune pe sol, la măsurarea temperaturii solului la adâncimi mai mari,
stratul de iarbă nu trebuie să depășească 20 cm.

Măsurarea temperaturii la suprafaţa solului dezgolit se realizează cu instrumentele:

• Termometrul ordinar,

12
• Termometru de minimă,

• Termometrul de maximă.

Termometrul ordinar şi de minimă se aşează în poziţie orizontală, iar cel de maximă

uşor înclinat spre rezervor. Sunt aşezate de la N la S în ordinea: termometrul ordinar,
termometrul de minimă, termometrul de maximă. Iarna când există stratul de zăpadă, acestea
se instalează pe suprafaţa zăpezii.

Meteorologii trebuie să se asigure că termometrele nu sunt acoperite de rouă, ceață,

praf sau picături de ploaie, astfel încât termometrele ordinar și de minimă, trebuie verificate
și curățate (dacă este necesar) cu aproximativ 20 de minute înainte de a fi citite, iar
termometrul de maximă după citire .

Pentru determinările termice de la suprafaţa solului şi de la adâncimile de 5,10,15 şi

20 cm se amenajează în partea de sud a platformei meteorologice, o parcelă dezgolită de
vegetaţie cu dimensiunile de 6x4m. Aceasta trebuie să fie perfect orizontală, netedă şi expusă
razelor solare în tot timpul zilei.

Termometrele de tip Savinov:

Sunt cele mai frecvent utilizate, alcătuind serii de câte patru termometre destinate
măsurării temperaturii solului la adâncimi de 5,10,15 şi 20 cm. Ele se instalează în sol
primăvara şi se scot toamna, din cauză că în perioada de îngheţ se deteriorează uşor.
Termometrele Savinov se introduc în solul parcelei dezgolite de vegetaţie, pe o linie orientată
est-vest. Distanţa dintre ele este de 10cm, cel mai puţin adânc aflându-se la est, iar cel mai
adânc la vest. Termometrele de sol Savinov se verifică o dată la doi ani.

Termometrele de tip R.D.G.

Intră în dotarea staţiilor meteorologice şi sunt folosite pentru determinarea
temperaturii solului la adâncimi cuprinse între 2-100 cm. De regulă, se instalează pe parcela
dezgolită de vegetaţie în serii de câte şase şi respectiv zece termometre. Seria de şase,
destinată măsurării temperaturii la adâncimi de 2,5,10,15,20 şi 30 cm, este alcătuită din
termometre cu tubul cotit în unghi de 135 grade şi cu scara pe partea exterioară a unghiului.
La termometrele de sol tip R.D.G, scara este gradată de regulă din 0,2 în 0,2 între limitele de
-30 şi +40 grade celsius.

13
Principalele părţi ale termometrului ordinar: (termometrul cu
citire directă)
- rezervorul: constituie terminaţia inferioară a termometrului şi are de regulă formă
sferică şi cilindrică.

- tubul capilar: formează corp comun cu rezervorul la care este sudat. Secţiunea lui
poate fi circulară, eliptică sau prismatică.

- scara termometrului: este o plăcuţă alungită de porţelan alb, care se fixează de tubul
capilar cu ajutorul a două bucăţi de sârmă fină.

- tubul protector: este construit asemenea rezervorului şi tubului capilar, dintr-o sticlă
specială cu coeficienţi de dilatare şi contracţie extrem de redusă, pentru ca deformările
suferite sub influenţa variaţiilor de temperatură să fie minime.

Termometrele de tip Junkalor:

Sunt termometre cu cot, pentru măsurarea temperaturii solului la adâncimi de 2 până
la 30 cm pe 6 rânduri (2, 5, 10, 15, 20, 30 cm). Sunt instalate pe stâlpi de lemn în direcția est-
vest pe o parcelă lipsită de vegetație.

Termometrele sunt gradate între -300 și +400 °C, cu o distanță de 10 cm între

termometre, cu latura de vest a suportului fiind cea mai adâncă (30 cm) și cea de est fiind cea
mai joasă (2 m); instalat în poziție verticală la adâncimi de 40, 60, 80 și 100 cm și protejat de
țevi metalice, permițând funcționarea pe timp de iarnă chiar și în parcele fără vegetație.

Aceste termometre au de obicei o scară de la 0,2 la 0,2 °C în intervalul -300 la +400

°C, iar adâncimea rezervorului subteran al termometrului este marcată cu vopsea pe tubul de
protecție.

5. Determinarea înălțimii plafonului de nori cu

ceilometrul
Un ceilometru este un dispozitiv care folosește un laser sau o altă sursă de lumină
pentru a determina înălțimea unui nor sau a unei baze de nori. Ceilometrele pot fi de
asemenea utilizate pentru a măsura concentrația de aerosoli din atmosferă. Când se bazează
pe laser, este un tip de detector de lumină atmosferic. Un ceilometru cu laser este constituit

14
dintr-un laser cu punct vertical și un receptor în aceeași locație. Un impuls de laser cu o
durată de ordinul nanosecundelor este trimis prin atmosferă.

Pe măsură ce fascicolul circulă prin atmosferă, fracțiuni minuscule de lumină sunt

împrăștiate de aerosoli. În general, mărimea particulelor în cauză are dimensiuni similare cu
lungimea de undă a laserului. O mică componentă a acestei lumini împrăștiate este îndreptată
înapoi către receptorul de lumină atmosferic. În acest fel, fiecare impuls de lumină laser are
ca rezultat un profil vertical al concentrației de aerosoli din atmosferă. În general, multe
profiluri individuale vor fi mediate împreună pentru a crește raportul semnal-zgomot și
profilurile medii sunt raportate pe o scară de timp de secunde. Prezența de nori sau picături de
apă duce la un semnal de întoarcere foarte puternic în comparație cu nivelurile de fundal,
ceea ce permite identificarea cu ușurință a înălțimilor de nori.

https://en.wikipedia.org/wiki/Ceilometer

15
 Aceste date pot fi utilizate pentru a determina vizibilitatea verticală, aceste din urmă
proprietăți permit ceilometrelor să fi utilizate și în alte scopuri. Instrumentul observă fiecare
revenire, astfel încât, pe lângă baza norului, poate identifica fiecare strat slab în care apare,
examinând modelul general al energiei care se întoarce.

Mai mult, viteza cu care are loc difuzia poate fi determinată din rata de scădere într-un
ceilometru exterior, obținând coeficientul de atenuare al semnalului optic și concentrațiile
potențiale de poluanți din aer. Aceasta a fost dezvoltată în cercetare și ar putea fi aplicată în
scopuri operaționale.

Norul reprezintă un ansamblu vizibil de particule minuscule de apă lichidă sau de

gheaţă, ori de ambele în acelaşi timp, care se găsesc în suspensie în atmosferă. De asemenea,
poate include particule mai mari de apă, particule neapoase sau particule solide provenite
datorită impurificării atmosferei. Datorită compoziţiei şi proceselor mereu schimbătoare care
stau la baza formării lor, norii se prezintă sub nenumărate forme. Clasificarea morfologică
este cea mai utilizată metodă de determinare a genurilor de nori, cunoscut fiind faptul că, în
analiza acestora, importante sunt: forma, înălţimea şi structura microfizică. Clasificarea
morfologică împarte norii pe genuri, specii si varietăţi:

 Cirrus (Ci) – nori separaţi sub formă de filamente albe, de bancuri sau benzi
înguste albe, sau în cea mai mare parte , cu aspect fibros sau luciu mătăsos sau
cu ambele;

https://naturescu.com/natura/explicarea-fiecarui-tip-de-nor/

16
  Cirrostratus (Cs) – val noros, transparent şi albicios, cu aspect fibros sau
neted, acoperind parţial sau total cerul producând în general fenomenul de
halou;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cirrostratus

 Cirrocumulus (Cc) - banc, strat sau pătură subţire de nori albi, fără umbre,
compus din elemente foarte mici având forma de granule, riduri, blană de miel
etc;

17
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cirrocumulus

18
  Nori altocumulus (Ac) – nori alb-gri, straturi sau pături albe și gri, de obicei
cu amprente proprii (lamele, rulouri, pietre ovale).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Altocumulus

 Altostratus (As) - O țesătură gri sau albăstruie sau strat tulbure cu

aspect dungat, fibros sau uniform care acoperă tot sau o parte din cer și
este suficient de subțire pentru a vedea soarele.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Altostratus

19
 Nimbostratus (Nb) – o țesătură gri, tulbure, adesea închisă la culoare, al cărei aspect
este difuzat de precipitații mai mult sau mai puțin continue.

https://en.wikipedia.org/wiki/Nimbostratus_cloud

 Stratocumulus (Sc) – Un banc de nori gri sau albicios, un strat, o pătură, un nor gri
sau albicios care are aproape întotdeauna zone întunecate.

https://en.wikipedia.org/wiki/Stratocumulus_cloud

20
  Stratus (St) – O pătură noroasă, în general de culoare cenușie, cu o bază destul de
uniformă, care poate produce burniță, ace de gheață sau zăpadă granulată. Uneori
reprezintă forma unui mal sau a resturilor sparte.

https://ro.frwiki.wiki/wiki/Stratus

 Nori cumulus (Cu) – Nori individuali, în general denși și bine delimitați,

care se dezvoltă vertical sub formă de nipluri sau turnuri.

https://en.wikipedia.org/wiki/Cumulus_cloud

21
  Nor cumulonimbus (Cu) – un nor dens, puternic, cu o întindere verticală
semnificativă, în formă de munte sau turn uriaș.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cumulonimbus

PERICOLE PRODUSE DE CEILOMETRE

Ceilometrele de lumină vizibilă pot fi mortale pentru păsări, deoarece razele de

lumină pot dezorienta și epuiza animalele sau le pot face să se ciocnească cu alte păsări sau
structuri. Cel mai grav incident de lumină non-laser înregistrat vreodată a avut loc la Baza
Aeriană Warner Robins din Statele Unite în 1954, când aproximativ 50.000 de păsări din 53
de specii au murit într-o singură noapte.

Ceilometrul cu laser folosește un laser invizibil pentru a observa bazele norilor. Nu

este recomandată folosirea instrumentelor optice, cum ar fi un binoclu, în apropiere, deoarece
lentilele instrumentelor pot focaliza fasciculul și vă pot afecta vederea. Cuțitele de etanșare
pot fi instalate pe unghiuri aproape de pistă față de aeronavă .

22
6.Mijloace și metode moderne de monitorizare a
duratei de strălucire a soarelui

Orele de lumină sunt o caracteristică climatică importantă în orice regiune. Valoarea

sa reprezintă atât importanța teoretică în caracterizarea condițiilor climatice locale în
calculele indirecte ale bugetelor de radiații, cât și o mare valoare de aplicare în agricultură,
știința balneară și turism.

23
Bibliografie
- https://www.academia.edu/9381466/
Determinarea_actinometrica_a_intensitatii_fluxurilor_radiative_din_atmosfera
- https://www.vaisala.com/en
- https://prezi.com/pue7rxxw5rtj/instrumente-utilizate-in-determinarea-temperaturii-
aerului-s/
- https://prezi.com/p/tb_yb_2m2sxu/mijloace-si-metode-de-masurare-a-temperaturii-
aeruluisolului-si-inghetului-in-solmijloace-si-metode-de-masurare-a-umezelii-aerului/
- https://dokumen.tips/documents/wwwfisierulmeuro-mijloace-si-metode-de-masurare-
a-temperaturii-soluluidoc.html
- https://www.scribd.com/document/227274480/Mijloace-de-Masurare-a-Nebulozitatii

24