UPB

Facultatea de Inginerie Electrica

Radarul
Referat pentru disciplina "Unde electromagnetice"

Macnea Alina,Nitu Ioana,Popa Mihai,Stefana Victor

Page
1

Cuprins
1

Introducere.................................................................................................3

Scurt istoric................................................................................................3

Componentele unui aparat radar...............................................................5

Principiul de functionare............................................................................7

Domenii de utilizare ale radarului............................................................11

Referinte..................................................................................................13

Page
2

1 Introducere
RADAR (radio detection and ranging, adic detectarea prin radio i
determinarea distanei) reprezint o instalaie de radiolocaie care
radiaz microunde electromagnetice i folosete reflexia acestora pe diferite
obiecte pentru a determina existena i distana lor fa de anten.
Se compune, de obicei, dintr-un emitor, un receptor i un sistem
deantene (care, de obicei, se poate roti n plan orizontal i/sau vertical) cu
directivitate pronunat. Receptorul cuprinde i un indicator al existenei i
poziiei obiectului (de obicei un tub catodic cu persisten mrit a imaginii).
Student

Contributia la conceperea referatului.

Macnea Alina
Nitu Ioana
Popa Mihai
Stefana Victor

Principiul de functionare
Scurt istoric al radarului
Domenii de utilizare
Parti componente

2 Scurt istoric
RADAR-ul este o inventie ce nu poate fi atribuita unui anumit savant
sau unei singure natiuni.Putem privi radarul ca rezultatul a numeroase eforturi
de cercetare si dezvoltare,realizate in paralel de o serie de oameni de stiinta
din mai multe tari.
Principiul radarului se bazeaza pe emisia unor unde foarte scurte
care,dupa reflectarea de un obstacol,se intorc spre emitator,unde sunt
receptionate.Cunoscand viteza undelor si masurand intervalul de timp dintre
emisie si receptie,se poate calcula distanta pana la obstacol.Numele sau
este,de fapt,acronimul pentru Radio Detecting and Ranging.
In 1930 a aparut idea utilizarii proprietatilor radarului pentru
detectarea obstacolelor,a avioanelor si s-au inceput cercetarile fundamentale
teoretice inacest domeniu.Astfel,s-a ajuns la concluzia ca puterea de emisie
trebuie sa fie foarte mare,deoarece numai o parte a energiei radiate in spatiu
va atinge obstacolul,iar din aceasta doar o mica fractiune va fi reflectata in
toate directiile,iar la antena receptoare ajunge un semnal foarte slab.

Page
3

In 1931 fizicianul Maurice Ponte a perfectionat magnetronul- inventat

inca din 1921 de catre americanul Albert W.Hull obtinand puteri foarte mari in
domeniul undelor decimetrice.
Principiul radarului este brevetat in 1935 de catre americanii Albert
Hoyt Taylor si L.C.Young pe baza unor experiente pe care le incepusera inca din
1922.
Tot in 1935,fizicianul englez Sir Robert Alexander Watson-Watt
realizeaza primul radar functional cu care reuseste sa detecteze avioane aflate
la o distanta de 50km.
Iniial,radarul avea un neajuns.Undele electromagnetice,emise sub
forma unei unde continue, detectau prezena unui obiect,dar nu-i puteau
determina poziia exact.Apoi, n 1936, s-a nregistrat un progres prin
construirea radarului cu impulsuri. n acest caz, semnalele erau trimise cu
intermiten ritmic, astfel putndu-se msura distana dintre ecourile
recepionate pentru a se determina viteza i direcia intei.
In 1939,atat in SUA cat si in URSS,sunt instalate primele
radiolocatoare.
n 1939 s-a fcut un nou pas nainte cu o semnificaie deosebit: a fost
pus la punct un emitor cu microunde de mare putere,al crui avantaj major,
care a adus Marii Britanii primul loc n acest domeniu,consta n precizia
informaiilor furnizate,indiferent de condiiile atmosferice. Acesta emitea o raz
scurt,foarte focalizat. Un alt avantaj era c semnalul putea fi receptat de
antene de dimensiuni mai mici, astfel nct radarul putea fi instalat pe avioane
sau pe alte vehicule.
Accelerate de luptele tot mai intense si de dezvoltarea fortelor
aeriene,cercetarile in domeniul tehnicii radarului au generat avansuri
tehnologice semnificative in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.In
perioada Razboiului Rece un numar foarte mare de radare au fost instalate de o
parte si de cealalta a cortinei de fier,in special de-a lungul frontierei
germane.
Acesta este trecutul,dar viitorul?
Pentru viitor se lucreaza in prezent la un radar care va putea vedea
prin absolut orice,fie ca este cladire,fie ca este pamant.El se bazeaza pe un
scanner ce functioneaza pe principiul unei retele cuantice.Acest principiu spune
ca doua particule pot fi unite in asa fel incat orice i s-ar inatampla uneia dintre
ele,acelasi lucru sa i se inatmple si celeilalte,oricat de departe se afla una de
cealalta.Astfe,radarul cuantic va putea vizualiza informatii despre tinta prin
Page
4

mediul care o inconjoara materiale de camuflaj, buncar, chiar si prin norii de

plasma ce nconjoara avioanele supersonice. Iar detectarea va fi efectuata
chiar daca radarul va fi amplasat pe o platforma aeropurtata ori pe un satelit.

3 Componentele unui aparat radar

ANTENA RADAR
Antena radarului semnifica interfata intre sistemul radar si spatiul
inconjurator unde radarul transmite semnalul si le primeste.
Rolul antenei este sa ghideze unda transmisa si in sens opus sa ghideze
propagarea undei pe care o primeste.in timpul receptiei, antena capteaza
energia din ecosemnal si o livreaza receptorului.
Cea mai folosita antena radar este antena parabolica.geometria antenei
parabolice deoarece concentreaza energia in timpul recetiei , iar in timpul
transmiterii creaza valuri de semnale constate.

DUPLEXER
Daca este folosita aceeasi antena atat pentru receptie cat si pentru
transmitere, atunci trebuie sa fie insotita de un duplex,acesta avand rolul de a
schimba sistemul radarului din modul de transmitere in modul de receptie.

SINTETIZATOR SI OSCILATOR DE FRECENTE

Reprezinta sursa de baza a sistemelor de semnale precum radarele.

MIXER
Acesta transforma semnalele dintr-un spectru in anumite game de
spectru , cum ar fi frecventele intermediare in frecvente radio.

AMPLIFICATORUL DE PUTERE
Este flosit pentru a amplifica semnalele radar .astfel semnalele pot fi
transmise la distante mai mari dar si in timp mai scurt

TRANSMITATORUL
Este principalul consumator de energie dintre componentele radarului,
are costul cel mai crescut ,si este principala sarcina termica a sistemului radar.
Page
5

Acesta este format din 3 mari componente: generatorul de unde,convertorul de

unde si amplificatorul de putere.

FILTRU DE ZGOMOT
Rolul acestui fitru de zgomot este filtra semnalul eliminand zgomotul si
alte semnale disturbatoare care apar la intrare in aparat.

RECEPTORUL
Aceasta componenta are rolul de a primi ecoul undei transmise. In functie
de utilizarea radioului, aceasta componenta difera: de la antene de captare de
diametre mari pentru radarele din aviatie, la senzori si antene scurte pentru
radarele acvatice.
Toate semnalele transmise sau receptate sunt procesate intr-un procesor
de semnale, de unde se obtin date, acestea fiind procesate la randul lor.
Pentru a putea manipula si observa aceste date, radarul este prevazut cu o
interfata digitala, pentru a putea crea contactul dintre utilizator si aparat.

Schema sistemului radar

Page
6

4 Principiul de functionare

Figura 1: Principiu radar: msurarea timpului de deplasare dus-ntors al undelor

Principiul de baz privind funcionarea unui radar primar este simplu de

neles. Totui, teoria poate deveni destul de complex. Cunoaterea acestei
teorii este esenial pentru nelegerea funcionrii i operarea corect a
oricrui sistem radar. Proiectarea i punerea n funciune a unui sistem radar
primar necesit cunotine din discipline cuprinse ntr-o arie larg de domenii
cum ar fi construcii, mecanic, electronic, electrotehnic, tehnica
microundelor, prelucrarea semnalelor i procesarea datelor. De asemenea,
anumite legi ale fizicii sunt foarte importante.
Msurarea distanei cu ajutorul radarului este posibil datorit
proprietilor energiei electromagnetice.

1.Reflexia undelor electromagnetice Undele electromagnetice

sunt reflectate dac ntlnesc o suprafa conductoare electric.Dac undele
reflectate sunt recepionate n punctul de unde au plecat, aceasta nseamn c
pe direcia de propagare se afl un obstacol.

2.Energia electromagnetic se deplaseaz prin aer cu vitez

constant, aproximativ egal cu viteza luminii:

300,000 kilometri pe secund, sau

186,000 mile pe secund, sau
162,000 mile nautice pe secund.

3.Energia electromagnetic se deplaseaz prin spaiu n linie

dreapt, traiectoria fiind foarte puin afectat de condiiile atmosferice i
Page
7

meteo. Folosind antene de construcie special, aceast energie poate fi

focalizat ntr-o anumit direcie dorit. n acest fel se poate determina direcia
obiectelor (n azimut i elevaie).
Aceste principii implementate practic ntr-un sistem radar asigur
descoperirea obiectelor i determinarea distanei, azimutului i nlimii
acestora.
(Efectele atmosferei i condiiilor meteo asupra undelor electromagnetice
vor fi discutate mai trziu; pe moment, aceste efecte vor fi ignorate n
explicaiile privind determinarea distanei i a direciei.)

Principiul electronic de funcionare al radarului este foarte

asemntor cu principiul reflexiei undelor sonore. Dac o persoan strig n
direcia unui obiect care reflect sunetele (cum ar fi un canion, un tunel sau o
peter), va auzi un ecou. Cunoscnd viteza sunetului n aer, se poate estima
distana i direcia aproximativ a acelui obiect. Timpul necesar revenirii
ecoului poate fi utilizat pentru calcularea distanei, cunoscnd viteza sunetului.
Radarul folosete undele electromagnetice aproximativ n acelai mod.
Un impuls de radiofrecven este emis n spaiu i reflectat de ctre un obiect.
O mic parte din energie este reflectat napoi pe direcia radarului. Acest
semnal reflectat napoi ctre radar poart denumirea de semnal ECOU, ca i n
cazul undelor sonore. Sistemul radar utilizeaz acest semnal ecou pentru a
determina distana i direcia respectivului obiect.

Determinarea distantei
Distana este determinat cunoscnd timpul de ntrziere al semnalului
ecou i viteza de propagare c0. Distana determinat astfel reprezint distana
n linie dreapt dintre radar i int i poart numele de distan nclinat.
Distana real este distana n plan orizontal (la nivelul solului) ntre poziia
radarului i proiecia poziiei intei n acest plan. Pentru determinarea acestei
distane trebuie cunoscut nlimea intei. Deoarece semnalul parcurge
drumul ntre radar i int de dou ori (dus-ntors), timpul de ntrziere este
mprit la 2 pentru a obine timpul de propagare de la radar la int. Rezult
astfel urmtoarea formul pentru calculul distanei nclinate:

R=(co*t)/2

unde:

c0 = viteza luminii = 3108 m/s

t = timpul de ntrziere [s]
R = distana nclinat [m]

(1)
Distana poate fi exprimat n kilometri sau n mile nautice.
Page
8

Deducerea formulei
Din definiia vitezei, aceasta este egal cu distana parcurs n unitatea
de timp.

V=s/t

unde: co=viteza [m/s]

t=timpul [s]
R=distant [m]

(2)

Distana este multiplicat cu 2 deoarece impulsul parcurge de dou ori

distana, o dat de la radar la int, i apoi de la int la radar.

c0=(2*R)/t

(3)

unde c0= 3108 m/s este viteza luminii, aceasta fiind i viteza de propagare a
undelor electromagnetice n aer.

R=(c0*t)/2

(4)

Msurnd timpul de ntrziere al semnalului t, distana R se calculeaz

foarte uor cu ajutorul formulei. Timpul de ntrziere reprezint timpul necesar
impulsului de sondaj s parcurg distana pn la int i napoi (timpul scurs
ntre transmiterea impulsului n spaiu i detecia reflexiei acestuia de ctre
receptor).

Determinarea direciei
Determinarea coordonatelor unghiulare ale unei inte este posibil
datorit directivitii antenei. Directivitatea, numit i ctigul directiv,
reprezint abilitatea antenei de a-i concentra energia radiat doar ntr-o
anumit direcie. O anten cu o directivitate ridicat se mai numete i anten
directiv. Prin msurarea direciei n care este orientat antena la momentul
recepionrii unui ecou se pot determina att azimutul, ct i unghiul de
nlare al intei (elevaia). Precizia msurrii coordonatelor unghiulare este
determinat de directivitatea antenei, care la rndul ei depinde de dimensiunile
antenei.
Sistemele radar lucreaz n general cu unde de frecven foarte nalt.
Principalele motive sunt:
-propagarea cvasi-optic a acestor unde.
-rezoluie ridicat (cu ct este mai mic lungimea de und, cu att pot fi mai
mici obiectele ce le poate detecta radarul).
Page
9

-cu ct crete frecvena, dimensiunile antenei vor fi mai reduse pentru aceeai
valoare a ctigului.
Azimutul absolut (real) al unei
inte radar este unghiul dintre direcia
Nord i direcia intei. Acest unghi este
msurat n plan orizontal i n direcia
acelor de ceasornic, pornind ca
referin de la direcia Nord (azimut
0). (n cazul radarelor dispuse pe nave
sau avioane, azimutul unei inte poate
msurat avnd ca referin direcia de
deplasare a navei sau avionului; n
acest caz poart numele de azimut relativ).)

fi

Fig.1
: Determinarea directiei (azimutului)

Pentru ca determinarea
azimutului s fie precis, este
necesar cunoaterea cu exactitate
a
direciei Nord. n cazul radarelor mai
vechi, aceast lucru presupune
operaiuni suplimentare, necesitnd
folosirea unei busole sau anumite
calcule trigonometrice. Sistemele radar moderne determin aceast direcie n
mod automat, folosind pentru aceasta i sistemul GPS.
Fig. 2: Variatia amplitudinii
semnalului ecou

Unghiul de nlare
Radarele pentru
determinarea nlimii sau
radioaltimetrele folosesc
antene cu caracteristica
ngust n plan vertical. Pentru descoperirea intelor, caracteristica (fasciculul)
Fig. 3: Unghiul de
inaltare

Page
10

este deplasat mecanic (prin balansarea antenei) sau electronic n plan

vertical. Radioaltimetrele care determin i azimutul intelor trebuie s aib o
caracteristic ngust i n plan orizontal.
Unghiul de nlare (de elevaie) reprezint unghiul dintre direcia spre
int n plan vertical i planul orizontal. Acest unghi este notat de obicei cu
litera greac epsilon (). Unghiul de nlare ia valori pozitive deasupra
orizontului (planului orizontal n care se afl radarul), respectiv negative sub
orizont.

5 Domenii de utilizare ale radarului

Fizicianul englez Sir Robert Alexander Watson-Watt realizeaza primul radar functional cu
care, n iunie 1936, reuseste sa detecteze avioane aflate la o distanta de 50 km
In 1935, se instaleaza pe pachebotul Normandie primul radar pentru detectarea aisbergurilor
si a altor obstacole, iar n 1938 se instaleaza si pe pachebotul american New York. n acelasi an,
Anglia da n functiune cinci statii radar de aparare n zona Canalului Mnecii. Cu aceste aplicatii sau pus bazele radiolocatiei, care n 1939 este introdusa att n SUA ct si n URSS, unde sunt
instalate primele radiolocatoare. n prezent, radarele utilizeaza antene cu baleiaj electronic, a caror
orientare se face fara deplasarea de componente mecanice, iar din 1988 a nceput testarea unui radar
cu impuls si antena sintetica. Si utilizarile lui s-au diversificat, fiind folosit pentru dirijarea
avioanelor, pentru detectarea obiectelor spatiale.
n timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial a fost perfectionat de inginerul Chilowski
pentru detectarea submarinelor si minelor marine.
Dei a fost inventat la nceput ca un instrument pentru rzboi, astzi radarul este fo losit pe
scar larg n multe scopuri pe timp de pace, cum ar fi contro- lul traficului aerian, urmrirea direciei navetelor spaiale, etc.
Utilizri: Este folosit in navigare. Avioanele i vapoarele sunt dotate cu radiolocatoare, ca
i aeroporturile care sunt prevzute cu acest echipament pentru a dirija traficul aerian, aterizrile i
decolrile avioanelor deasemenea.
Radiolocaia i-a gsit aplicaii n meteorologie, n radionavigaia aerian i maritim:
identificarea formelor de relief, insulelor, ghearilor, obstacolelor etc.
Instalaia de radiolocaie se compune, n esen, dintr-un emitor, un receptor i un sistem de antene
Radarul este un sistem utilizat pentru detectarea, determinarea distantei si plasarea pe o harta
a unor obiecte, cum ar fi avioanele sau ploaia. Prin acest sistem, sunt transmise unde radio
Page
11

puternice, iar receptorul asculta, pentru a descoperi ecouri. Prin analizarea semnalului reflectat,
obiectul reflector poate fi localizat si uneori chiar identificat. Astfel, radarul este potrivit pentru a
detecta obiecte aflate la distante foarte mari, unde alte reflexii, cum ar fi sunetul sau lumina vizibila,
ar fi prea slabe pentru a fi detectate. Undele electromagnetice se reflecta in urma oricarei modificari
importante a constantelor dielectrice si diamagnetice.
Meteorologia este domeniul n care se ntlnesc cele mai multe aplicaii ale radarului. Datele
obinute cu ajutorul radarului fac parte din sistemul observaional i sunt folosite:
- pentru iniializarea modelelor numerice de prognoz a vremii;
- pentru prognoza de tip "nowcasting" i pentru prognoza de foarte scurt durat, mai ales n
prognoza i detecia fenomenelor meteo periculoase.
De exemplu:
o detecia grindinei nainte ca aceasta s cad la sol (mai ales cu ajutorul radarelor Doppler).
o detecia tornadelor (tot cu ajutorul radarelor Doppler) cu 30 de minute nainte ca acestea s
afecteze o anumita zon a suprafetei terestre
n hidrologie, radarul are ca principale aplicaii estimarea precipitaiilor care se vor produce
la suprafaa Pmntului, estimarea distribuiei acestor precipitaii n bazinele hidrografice,
furnizarea de date necesare initializrii modelelor de ploaie, scurgere i de prognoza hidrologic,
necesare pentru evitarea unor catastrofe naturale, ca de exemplu inundaiile
n domeniul proteciei mediului, radarul este folosit pentru monitorizarea unor fenomene
cum ar fi splarea aerosolilor i a poluanilor, accidentele nucleare, depunerile radioactive prin
precipitaii, lansarea de bombe nucleare (strategice i tactice).
Pentru viitor se lucreaza n prezent la un radar care va putea vedea prin absolut orice, fie
ca este cladire, fie ca este pamnt.

6 Referinte

Page
12

1. Radar Principles, United States Navy Electrical Engineering Training

Series. [Online].
Available: http://www.tpub.com/neets/book18/index.htm.
2. http://www.radartutorial.eu/02.basics/Einteilung%20der%20Radarger
%C3%A4te%20%282%29.de.html
3. www.wikipedia.com
4. Schuman, Harvey, Antennas. Radar 101 Lecture Series. Syracuse
Research Corporation,
Syracuse. 24 Oct. 2001

Page
13