Aplicatii ale undelor electromagnetice RADARUL

Notiuni generale: Campul electromagnetic: este ansamblul campurilor electrice si magnetice, care oscileaza si se genereaza reciproc. Unde electromagnetice: este un camp electromagnetic care se propaga. Undele (radiatiile) electromagnetice pot fi grupate dupa fenomenul care sta la baza producerii lor. Astfel, radiatiile numite hertziene se datoresc oscilatiei electronilor in circuitele oscilante LC sau in circuitele electronice speciale. Prin transformarea energiei interne a oricarui corp in energie electromagnetica rezulta radiatiile termice. adiatiile electromagnetice, numite radiatiile de franare, apar la franarea brusca a electronilor in campul nucleului atomic. adiatiile sincrotron (denumirea se datoreaza faptului ca acest fenomen a fost pus in e!identa la o instalatie de accelerare a electronilor in camp magnetic, numit sincrotron) si au originea in miscarea electronilor intr"un camp magnetic. Acestor grupe de radiatii le corespund anumite domenii de frec!enta. Cea mai uzuala impartire a radiatiilor electromagnetice se face insa dupa frec!enta si lungimea sa de unde in !id. Aceasta cuprinde urmatoarele grupe: #.Undele radio. $omeniul de frec!enta a acestor unde este cuprins intre zeci de hertzi pana la un gigahertz (#%&z' #()&z), adica au lungimea de unda cuprinsa intre cati!a *m pana la +( cm. ,e utilizeaza in special in transmisiile radio si -.. $upa lungimea de unda se subimpart in unde lungi (/ *m" 0(( m), unde medii (0((" #(( m), unde scurte (#((" # cm). /. 1icroundele. ,unt generate ca si undele radio de instalatii electronice. Lungimea de unda este cuprinsa intre +( cm si # mm. 2n mod corespunzator frec!enta !ariaza intre #()" + . #(## &z. ,e folosesc in sistemele de telecomunicatii, in radar si in cercetarea stiintifica la studiul proprietatilor atomilor, moleculelor si gazelor ionizate. ,e subimpart in unde decimetrice, centrimetrice si milimetrice. ,e mai folosesc si in domeniu casnic. +. adiatia infrarosie. Cuprinde domeniul de lungimi de unda situata intre #("+ si 3,4. #("3 m (+ . #(##" 5 . #(#5 &z). 2n general sunt produse de corpurile incalzite. 2n ultimul timp s"au realizat instalatii electronice care emit unde infrarosii cu lungime de unda submilimetrica. 5. adiatia !izibila. 6ste radiatia cu lungimea de unda cuprinsa intre apro7imati! 3,0 . #("3 m si 5 . #(#5 m. 8. adiatia ultra!ioleta. Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in domeniul +,4 . #("3 m si 0 . #("#( m. 6ste generata de catre moleculele si atomii dintr"o descarcare electrica in gaze. ,oarele este o sursa puternica de radiatii ultra!iolete. 0. adiatia 9 (sau ongen). Aceste radiatii au fost descoperite in #4)8 de fizicianul german :. ongen. 6le sunt produse in tuburi speciale in care un fascicul de electroni accelerat cu a;utorul unei tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de !oli, bombardeaza un electrod.

3. aditia. Contituie regiunea superioara (+ . #(#4" + . #(// &z) in clasificarea undelor electromagnetice in raport cu frec!enta lor. ,unt produse de catre nucleele atomilor. Principiul de functionare: adiolocatia cu unde magnetice inseamna determinarea e7istentei si pozitiei a unui obiect pe baza caracteristicilor undelor electromagnetice. 2nstalatia de radiolocatie se compune, in esenta, dintr"un emitator, un receptor si un sistem de antene. Pentru a se putea stabili coordonatele unghiulare ale pozitiei obiectului, undele radio trebuie emise sub forma unor fascicule mai inguste. Pentru aceasta, antena radiolocatorului se aseaza in focarul unei oglinzi metalice conca!e, care reflecta undele intr"o singura directie. 6mitatorul emite trenuri de unde separate prin pauze, functionand prin impulsuri. 2n timpul pauzelor de emisie, prin intermediul receptorului antena receptioneaza undele reflectate. eceptionarea semnalului se masoara cu oscilograful catodic. eceptorul cuprinde un oscilograf electronic drept indicator al e7istentei si pozitiei obiectului. Utilizari: " in radiolocatie: este folosita in na!igare. A!ioanele si !apoarele sunt dotate cu radiolocatoare, ca si aeroporturile care sunt pre!azute cu acest echipament pentru a diri;a traficul aerian, aterizarile si decolarile a!ioanelor de asemenea. adiolocatia poate fi acti!a sau pasi!a. " in natura: orientarea, liliecilor spre e7emplu, se bazeaza pe faptul ca acestia emit semnale ultrasonore scurte de frec!ente intre +(" 0( *&z. Liliacul in zbor emite in medie cca. +( de semnale pe secunda. < parte dintre acestea sunt receptionate de urechile mari ale liliacului sub forma de semnale ecou, dupa un timp cu atat mai scurt cu cat obstacolul este mai aproape. Pe masura apropierii de obstacol liliacul emite din ce in ce mai multe semnale intr"o secunda a;ungand ca de e7emplu la un metru de obstacol sa emita pana la 0( semnale pe secunda. Aceasta permite liliacului sa simta precis pozitia sa fata de obstacole. A$A (radio detection and ranging, adic= detectarea prin radio >i determinarea distan?ei) reprezint= o instala?ie de radioloca?ie care radiaz= microunde electromagnetice >i folose>te refle7ia acestora pe diferite obiecte pentru a determina e7isten?a >i distan?a lor fa?= de anten=. ,e compune, de obicei, dintr"un emi?=tor, un receptor >i un sistem de antene (care, de obicei, se poate roti @n plan orizontal >iAsau !ertical) cu directi!itate pronun?at=. eceptorul cuprinde >i un indicator al e7isten?ei >i pozi?iei obiectului (de obicei un tub catodic cu persisten?= m=rit= a imaginii). $e>i principiile radarului au fost enun?ate de c=tre Nicolae -esla la sfBr>itul secolului al 929"lea, primele implement=ri fizice au a!ut loc @n 1area Critanie, pe coasta de sud, @n #)+8 " #)+0. 2ni?ial, aparatele erau destinate na!iga?iei maritime, @ns= ele s"au do!edit foarte utile @n timpul celui de"Al $oilea =zboi 1ondial, pentru detec?ia din timp a bombardierelor inamice.

Principiu de funcionare

,istemul de coordonate polare ale radarului, raportat la sistemul cartezian Principiul de baz= al radarului este reprezentat de refle7ia microundelor pe suprafe?e solide. eceptorul, analizBnd diferen?a de timp dintre emisia >i recep?ia undei reflectate de c=tre un corp detectat, poate aprecia distan?a r a acestuia fa?= de sursa microundelor. Antena de microunde este reciproc=, putBnd atBt emite cBt >i recep?iona undele electromagnetice. Cele dou= st=ri ale antenei func?ioneaz= sec!en?ial (pe rBnd).

Pentru obiectele @n zbor, pozi?ia este caracterizat= de trei coordonate. Dn practic= nu se folose>te sistemul tridimensional (cartezian) ci se lucreaz= cu coordonate polare (!ezi figura din dreapta). Azimutul E >i unghiul de @n=l?re F nu pot fi deduse prin procedeul radar. 6le sunt stabilite la sol, cu a;utorul mecanismului de orientare al antenei. Pozi?ia curent= a acesteia se compar= cu cea de referin?=: orientarea c=tre nord (E ' () pe o traiectorie paralel= cu solul (F ' (). Dn mediile militare, unghiul E nu se e7prim= @n grade sau radiani, ci @n sutimi. Acestea sunt unit=?i fi7e, corespunz=toare principalelor puncte cardinale, @n sens antitrigonometric (N ' ((( sutimi, 6 ' #(( sutimi, , ' /(( sutimi, . ' +(( sutimi >i iar=>i N ' 5(( sutimi). ,pre e7emplu, unghiul corespunz=tor direc?iei NN6 !a a!ea /8 sutimi, iar cel corespunz=tor direc?iei ,.. G /38 sutimi.

Limitri ale radarului

Cea mai a!ansat= tehnologie @n materie: radar cu unde coordonate fazat acti! ANAAP%"33 pentru a!ionul H"// aptor $istan?a ma7im= rma7 pBn= la care un radar poate detecta corpurile zbur=toare depinde de puterea de emisie a antenei:

Dn formula de mai sus, I reprezint= suprafa?a de refle7ie eficace (ori sec?iunea trans!esrsal=), Pe G puterea emis= de anten=, Pr min G puterea reflectat= minim=, @nc= detectabil=, % G cB>tigul antenei (gain), iar J G lungimea de und= a radia?iei emise. $istan?a minim= rmin de detec?ie a radarului este limitat= de !aloarea minim= a inter!alului Kt

m=surabil. Dn practic=, rmin L #(( m, ceea ce @nseamn= c= obiectele ce zboar= la o altitudine mai mic= de #(( m nu sunt detectate de c=tre radar. Lipsa refle7iei sau mai bine zis lipsa unei unde reflectate care s= poat= fi captat= de c=tre radar este un fenomen caracteristic corpurilor f=r= por?iuni rotun;ite. Acest fapt a fost e7ploatat de c=tre fabrican?ii a!ioanelor cu tehnologie stealth, care pe lBng= dotarea lor cu un strat absorbant de microunde, le"au creat a!Bnd la baz= o arhitectur= numai cu unghiuri >i suprafe?e plane. Astfel, posibilitatea ca o und= reflectat= de c=tre suprafe?ele plane ale a!ionului s= a;ung= @napoi la radar este foarte mic=, iar @n cazul @n care ar a!ea loc, s"ar @ntBmpla doar pentru o frac?iune de secund= (a!ionul mi>cBndu"se, urm=toarea und= reflectat= !a a;unge @n alt loc). Loc*heed H"##3A NighthaM* este primul a!ion opera?ional din lume care folose>te tehnologia stealth.

Not

6fectul $oppler -ermenul de NradarO este deseori folosit gre>it pentru dispoziti!ele de detec?ie a !itezei corpurilor mobile, folosite >i de c=tre organele de ordine @n monitorizarea circula?iei auto. Aceste dispoziti!e au la baz= un alt fenomen fizic, diferit de cel radar: efectul $oppler. Antena emite, la inter!ale fi7e P, pachete de microunde cu frec!en?a fe. Dntre inter!alele de emisie, ea recep?ioneaz= frec!en?a undei reflectate fr. .iteza de mi>care a corpului este calculat= automat dup= formula

Dn formul=, c reprezint= !iteza de propagare a undei emise, iar Q este unghiul dintre direc?ia de emisie a antenei >i orizontal=. $eoarece @n calculul final se face apro7ima?ia cosQ R #, @nseamn= c= acest unghi trebuie s= fie mai mic de #(S. Dn practic=, NradarulO auto este orientat de"a lungul drumului >i frec!en?a emis= de acesta are !alori de la + %&z @n sus. La + %&z, dispoziti!ul poate detecta !iteze @ntre +0 >i #55 *mAh.