Sunteți pe pagina 1din 35

PROIECT LA DISCIPLINA ANTENE

Enunt :
S se analizeze suprafaa efectiv de reflexie monostatic i
bistatic a unei obiect complex de tipul triedru.
Cerinte :
- sa se creeze modelul ;
- banda de frecventa sa fie de 400MHz-30GHz ;
- sa se efectueze simulri n banda de frecven menionat
pentru SER monostatic i bistatic ;

Intocmit de : std. sg. Madalina MONI


Gr. 123
Prof. indrumator : col. prof. dr. ing. Ioan
NICOLAESCU

Cuprins:
1. Elemente generale privind suprafata efectiva de
reflexie a tintei
2. Definirea suprafetei efective de reflexie
3. Masurarea suprafetei efective de reflexive
4. Aplicatie practica Calculul suprafetei efective de
reflexie cu ajutorul lui POFACETS
Calculul monostatic al SER
Lungimea maxima 2m

Zona de camp indepartat


Lungimea maxima 20cm
Zona de camp apropiat
Zona de camp rezonator
Zona de camp indepartat
Lungimea maxima 2cm
Zona de camp apropiat
Zona de camp rezonator
Zona de camp indepartat
Calculul bistatic al SER
Lungimea maxima 2m
Zona de camp indepartat
Lungimea maxima 20cm
Zona de camp apropiat
Zona de camp rezonator
Zona de camp indepartat
Lungimea maxima 2cm
Zona de camp apropiat
Zona de camp rezonator
Zona de camp indepartat

5. Concluzii
6. Bibliografie

1. Elemente generale privind suprafata efectiva de


reflexie a tintei

Suprafata efectiva de reflexie poate fi inteleasa ca fiind rezultatul a trei


factori determinanti :
aria proiectiei suprafetei geometrice a tintei iluminate pe un plan
perpendicular pe directia de vizare ( aria sectiunii transversale a tintei) ;
reflectivitatea tintei care arata procentul din puterea incidenta care este
reflectat de catre aceasta de catre aceasta ;
directivitatea radiatiei secundare care arata raportul dintre puterea
reflectata in directia radarului si puterea care ar fi reflecatta daca tinta ar
fi un radiator izotrop.
Este important de retinut ca suprafata efectiva de reflexie aproximeaza aria
sectiunii transversale a tintei daca dimensiunile tintei sunt mult mai mari decat
lungimea de unda de lucru si aceasta reflecta unda electromagnetica izotrop, cu
absorbtie minima. Daca tinta absoarbe din radiatia incidenta sau reflecta undele
incidente in directii preferentiale, altele decat cea catre receptor, atunci suprafata
efectiva de reflexie este mai mica decat sectiunea transversala a tintei. De
exemplu, un reflector poliedric poate mari de mai multe ori suprafata efectiva de
reflexie a tintei pe care este dispus.
Suprafata efectiva de reflexie depinde de raportul dintre dimensiunile fizice
ale obiectului cercetat de catre radar si lungimea de unda a radiatiei incidente. Un
radar nu poate detecta obiecte mai mici decat lungimea de unda de lucru. De
exemplu, un radar in banda L nu poate detecta picaturi de ploaie.
Proprietatile de reflexie depind in principal de :
configuratia si dimensiunle tintei ;
materialul suprafetelor reflectante ale tintei ;
lungimea de unda a semnalului emis de catre sistemul radar ;
neregularitatile suprafetelor reflectante ale tintei ;
polarizarea undei incidente la suprafata tintei ;
directia de iluminare de catre sistemul de emisie, respectiv directia de
vizare de catre sistemul de receptie a radarului.
Nivelul puterii campului reflectat, dar si proprietatile directive ale reflexiei
depind semnificativ si de valoarea raportului dintre dimensiunile tintei si lungimea
de unda a radiatiei incidente. Atunci cand dimensiunile tintei sunt mai mici decat
lungimea de unda ne gasim in zona Rayleigh a reflexiilor, cand sunt comparabile
cu lungimea de unda, in zona reflexiilor rezonante, la care nivelul puterii
reflectate este substantial mai mare decat cel obtinut in cazul in care dimensiunile
tintei sunt mult mai mari decat lungimea de unda a campului electromagnetic
incident.
Din punctul de vedere al posibilitatilor de modelare a reflexiilor obiectele
vizate prin radar pot fi impartite in doua mari categorii :
a) obiecte simple (sfera, con, placi metalice, dipol) ;
b) tinte complexe.

2. Definirea suprafetei efective de reflexie


Introducere
Sistemele radar sunt destinate in general pentru descoperirea obiectivelor
care evolueaza intr-o anumita zona de interes si estimarea legilor(traiectoriilor),
parametrilor de pozitie (distanta, azimut, inaltime) si de miscare a acestora.
Functionarea sistemelor radar se bazeaza pe reflexia undelor electromagnetice de
catre obiectele vizate, numite in continuare tinte radar sau pur si simplu tinte.
Pentru proiectarea si realizarea unui sistem radar este foarte importanta
cunoasterea proprietatilor de reflexie ale tintelor iluminate de catre undele
electromagnetice emise de sistem. Aceasta permite evaluarea distantei maxime de
descoperire (detectie) a unei tinte vizata de catre sistemul radar cu anumite valori
impuse probabilitatilor de detectie si alarma falsa. Pe de alta parte, intre
preocuparile actuale ale specialistilor in domeniul radar se regasesc eforturi
importante legate de utilizarea proprietatilor de reflexie ale tintei in scopul
recunoasterii acesteia pe baza asa-numitei amprente radar, care reprezinta
distributia spatiala a punctelor de stralucire (reflexii dominante) ale acesteia.
Din punctul de vedere al tintelor vizate radar, pentru micsorarea distantei de
detectie a acestora de catre inamic, proiectantii avioanelor de lupta moderne
trebuie sa evalueze exact caracteristicile referitoare la reflexia undelor
electromagnetice, luand masuri constructive de reducere la minimum a acestor
reflexii (avion invizibil).
Pe scurt, explicatia fizica a reflexiei undelor electromagnetice este ca : undele
incidente la suprafata unui obiect induc pe aceasta curenti de conductie (daca
suprafata este conductoare) sau curenti de deplasare (daca suprafata este
dielectric). O parte din energia acestor curenti se disipa prin efect Joule in aceste
corpuri, iar alta parte formeaza surse de radiatie secundara. Aceste surse de
radiatie au in general proprietati directive, pe anumite directii radiatia secundara
fiind maxima, iar pe altele minima.
Pentru evaluarea nivelului semnalului ecou la intrarea receptorului radar si
implicit a distantei de descoperire a obiectului reflectant, prezinta interes, de cele
mai multe ori, reflexiile in zona indepartata a campului distante mult mai mari
decat lungimea de unda de lucru a sistemului, unde frontul undei incidente la tinta,
respectiv al undei reflectate la locul de receptie poate fi considerat plan.
Directia receptorului sistemului radar poate fi identica cu directia de

iluminare in cazul sistemelor radar monostatice (

Re R

= 0, R

decat cea a undelor incidente in cazul radarului bistatic (

), respectiv alta
).

In general, comportamentul reflexiilor este diferit in cazul sistemelor radar


monostatice fata de sistemele radar bistatice.
Definitie:
Suprafata efectiva de reflexie a tintei este definita ca fiind aria unei
suprafete plane, fictive, dispusa perpendicular pe directia undei plane incidente si
care reprezinta o sursa ideala (fara pierderi) si izotropa de radiatie secundara,
creand in locul de receptie aceeasi densitate a fluxului de putere ca si tinta reala.

SER
Notam cu
valoarea suprafetei de reflexie, astfel in cazul radarului
monostatic si pe baza definitiei rezulta ca :

Pref SER * S inc 4R 2 * S ref


;
2

E ref
_

4R *
2

SER
=

S ref
S inc

4R *
2

S ref

4R 2 *

H ref
4R 2 *

E inc

S inc

H inc

=
=
.
Deoarece suprafata efectiva de reflexie se determina in ipoteza unui front de
2

1
2
R

E ref
unde plan (camp indepartat unde

Z0

E H

Z0

_ 2

Z0 * H

), iar S=

, unde

0
120
0

este impedanta de unda a mediului de propagare, relatia corecta


de definitie a suprafetei efective de reflexie este :

4R 2 *
lim (4R 2

SER
=

S inc

4R 2 *

E inc

H inc

lim

H ref

) lim
R

E ref

S ref

m
Suprafata efectiva de reflexie se masoara in

dBm 2
, respectiv in

, unde :

[m 2 ]
(1 * m 2 )

SER dBm 2

[
] = 10*lg{
}.
Valori tipice ale suprafetei efective de reflexie :
OBIECT

m2
SER in [
0.001 0.01
0.01 1
1 100
100 1000

Insecte
Pasari
Om, avioane mici
Automobile, avioane
transport
Vapoare

dBm 2
]

SER in [
-40 - -20
-20 0
0 20
20 40

>1000

>40

Astfel, daca in cazul radarului monostatic aceasta depinde numai de directia de


iluminare

4R *

lim

SER ,

H ref ( , )

E ref ( , )

4R 2 *

E inc ( , )

H inc ( , )

lim

(
)=
=
,
in cazul radarului bistatic suprafata efectiva de reflexie depinde atat de directia

SER inc , inc ref , ref


undei incidente, cat si a celei reflectate catre receptor :

E ref ( inc , inc , ref , ref )

4R 2 *

4R 2 *

E inc ( inc , inc , ref , ref )

lim

H inc ( inc , inc , ref , ref )

lim

H ref ( inc , inc , ref , ref )

)=

,
2

=
.
Tintele reale au forme neregulate destul de complexe si suprafata lor de
reflexie depinde in mare masura de pozitia lor in sistemul de observare.
Masuratorile au aratat ca avioanele clasice pot fi detectate mai usor daca sunt
observate din lateral de catre sistemul radar, iar avioanele cu reactie daca sunt
observate din spate.

Suprafata efectiva de reflexie caracterizeaza numai o portiune din reflexiile


tintei care corespund directiei si polarizarii antenei de receptie a sistemului radar.
Se poate defini suprafata de reflexie totala a tintei prin relatia :
2

1
*
SER ( , ) * d * d ,
4 0 0

SER

SER

SER

>>

Deoarece suprafata efectiva de reflexie este determinata de dependenta


2

S ref E ref ( , )
puterii reflectate

, adica de diagrama de putere a radiatiei

SER ,
secundare a tintei, dependenta
caracteristica dispersiei inverse.

) este denumita in literatura de specialitate

Suprafata efectiva de reflexie si polarizarea undelor incidente


Intensitatea semnalului reflectat si, in consecinta, marimea suprafetei
efective de reflexie depind in general de tipul polarizarii undelor electromagnetice
incidente. La reflexie, de regula, se produce schimbarea polarizarii semnalului, adica
polarizarea undei reflectate este diferita de cea a undei incidente.
Fenomenul de schimbare prin reflexie a polarizarii undei incidente este
cunoscut sub numele de depolarizarea undei.
Suprafata reflectanta perfecta reflecta unda in aceeasi configuratie cu unda
incidenta, adica polarizarea verticala sau orizontala a undei incidente se pastreaza
si la unda reflectata, modificandu-se numai faza initiala. In plus, o unda incidenta
polarizata circular stanga se transforma prin reflexie intr-o unda polarizata circular
dreapta si invers. De aici rezulta ca daca un sistem radar emite o unda polarizata
circular stanga, antena sa de receptie trebuie sa fie polarizata circular dreapta sau
daca emite o unda polarizata circular dreapta, antena sa de receptie trebuie sa fie
polarizata circular stanga.
In cazul tintelor cu simetrie axiala, de configuratie simpla (ex. : sfera,
elipsoid, disc), polarizarea undei nu se modifica daca iluminarea se executa pe
directia axelor de simetrie. Tintele a caror configuratie este complexa modifica
polarizarea undei dupa legi aleatoare, functie de pozitia lor curenta in raport cu
directia de iluminare. Schimbarea polarizarii undei reflectate va diminua semnalul
de la intrarea receptorului.
Asa cum legatura dintre campul electric incident si cel reflectat este data de
matricea de reflexie S :

E ref

E ref

E inc

E
inc

S ,

S ,

E inc
S ,


S , E inc

,
in mod similar cu matricea de reflexie poate fi definita matricea suprafetei efective
de reflexie :

SER SER

SER SER

SER
=

HH
SER
SERVH
sau

SER HV

SERVV
.

3. Masurarea suprafetei efective de reflexive


Tehnica masurarii reflectivitatii s-a dezvoltat in ultimii 20 de ani de la o
relativa simpla masurare statistica a amplitudinii SER a tintei sau a clutter-ului, la
tehnologia complexa de astazi, ce implica banda larga si sisteme coerente, care pot
masura imagini cu rezolutie ridicata a tintelor, precum si proprietatile de polarizare.
Aceasta dezvoltare rapida in tehnologia SER a avut loc datorita utilizarii frecvente a
radarului in sistemele actuale comerciale si militare.
Este necesara cunoasterea SER pentru a face sistemele militare mai putin
vulnerabile fata de radar prin reducerea reflectivitatii acestora. De asemenea,
clasificarea si identificarea sunt importante pentru aplicatiile militare, deoarece in
conditii nefavorabile de vreme radarul poate fi singurul sistem operational si trebuie
sa separe tintele inamice de cele amice, fara asistenta din partea altor sisteme,
cum ar fi cele optice sau in infrarosu. Nevoia reducerii SER si a clasificarii tintelor a
dus la necesitatea unor sisteme de rezolutie ridicata, iar tehnologia a avansat
pentru a raspunde acestor cerinte.
Tehnologiile cheie implicate in masurarea reflectivitatii includ calibrarea,
sistemele radar de instrumentatie, achizitiile de date si analiza datelor.

. Aplicatie practica Calculul suprafetei efective de


reflexie cu ajutorul lui POFACETS
Pentru indeplinirea cerintelor date se utilizeaza programul MATLAB prin
ajutorul unei interfete denumite POFACETS.

POFACETS reprezinta o interfata cu ajutorul careia se pot realiza


aproximari ale suprafetei efective de reflexive a obiectelor complexe.
Aceasta interfata apeleaza formule stiintifice implementate in codul sursa
realizat in MATLAB, facandu-se acces si la interfata grafica a acestui program
cu ajutorul unor functii, atat in vederea minimalizarii erorilor, cat si pentru
eficienta.
Cu ajutorul acestui soft se calculeaza atat suprafata efectiva de reflexie
monostatica, cat si cea bistatica pentru parametrii introdusi de utilizitator. De
asemenea, se poate vizualiza forma geometrica a modelului introdus, precum si
suprafata efectiva de reflexie. Ultima versiune (POFACETS 3.0.1) prezinta noi
optiuni si utilitati pentru modelele complexe, implementeaza noi capabilitati
computationale, incluzand atat simetrii ale planelor, cat si date despre caracterul
conductor al materialelor folosite.
Calculul SER pentru Modelul Triedru(Triedru)

Din acest tabel se observa configuratia fatetelor obiectului(coloanele 1,2 si


3), precum si iluminarea(coloana 4), valoarea 0 insemnand faptul ca figura,
Diamant4 este luminata atat din fata cat si din spate.In ultima coloana se dau
informatii despre conductivitatea materialului din care este facut modelul de
studiat, valoarea zero ne indica faptul ca suprafata este perfect conductoare.
Vederea in planul XOY

Vederea in planul XOZ

Vederea in planul YOZ

Coordonatele figurii initiale sunt :

Folosind formula distantei se poate calcula dimensiunea maxima a figurii.


Se poate, de asemenea observa din tabelul de mai sus ca dimensiunea maxima a
suprafetei este distanta intre punctele 13 si 1, 13 si 9,13 si 5 . Se obtine distanta
maxima de 447 cm.
Notam dimensiunea maxima cu L, unde L= 2m >

= 75 cm(lungimea de

unda la frecventa de 400MHz, limita inferioara a intervalului de frecventa) >> =1


cm(lungimea de unda la frecventa de 30GHz, limita superioara a intervalului de
frecventa) = > Ne aflam in Zona de camp indepartat(Zona Optica) pentru L= 2m.
Se realizeaza in continuare simularea SER a modelului de studiat, prin
baleerea frecventei de la 400MHz la 30GHz.

Calculul monostatic al SER

Dimensiunea maxima a tintei(L)= 2m


Zona de camp indepartat

Fig.1 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH
Phi = 0;
Receptie copolara:
Doi lobi pricipali:
Pentru theta= 63, respectiv theta= 243, avem doua DRM=38.53[dBsm].
Doi lobi secundari:
Pentru theta= 0/360, respectiv theta= 180, avem doua DRM=37.61[dBsm].
Pentru theta= 33, respectiv theta= 213, avem doua DRN= -14.55[dBsm].
Receptie crospolara:
Nu avem nimic la receptie.

Fig.1 Reprezentare in coordinate polare.

Fig.2 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH
Phi = 5;
Receptie copolara :
Doi lobi principali:
Pentru theta= 0/360, respectiv theta= 180, avem doua DRM=37.61[dBsm].
Patru lobi secundari:
Pentru theta= 63, respectiv theta= 243, avem doua DRM=33.34[dBsm].
Pentru theta= 117, respectiv theta= 297, avem doua DRM=15.89[dBsm].
Pentru theta= 33, respectiv theta= 213, avem doua DRN= -12.38[dBsm].
Receptie crospolara:
Doi lobi principali:
Pentru theta=63, respective theta=213, avem doua DRM=0.7146[dBsm].

Fig.2 Reprezentare in coordinate polare.

Fig.3 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH
Phi = 10;
Receptie copolara :
Doi lobi principali:
Pentru theta= 0/360, respectiv theta= 180, avem doua DRM=37.61[dBsm].
Patru lobi secundari:
Pentru theta= 60, respectiv theta= 240, avem doua DRM=26.31[dBsm].
Pentru theta= 117, respectiv theta= 297, avem doua DRM=14.26[dBsm].
Pentru theta= 147, respectiv theta= 327, avem doua DRN= -22.46[dBsm].
Receptie crospolara:
Doi lobi principali:
Pentru theta=60, respective theta=240, avem doua DRM=-0.9105[dBsm].
Doi lobi secundari:
Pentru theta= 0/360, respectiv theta= 180, avem doua DRM= -5.53[dBsm].

Fig.3 Reprezentare in coordinate polare.

Fig.4 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH
Phi = 15;
Receptie copolara :
Doi lobi principali:
Pentru theta= 0/360, respectiv theta= 180, avem doua DRM=37.61[dBsm].
Patru lobi secundari:
Pentru theta= 60, respectiv theta= 240, avem doua DRM=26.31[dBsm].
Pentru theta= 117, respectiv theta= 297, avem doua DRM=14.83[dBsm].
Pentru theta= 93, respectiv theta= 273, avem doua DRN= -21.83[dBsm].
Receptie crospolara:
Doi lobi principali:
Pentru theta=3-357, respective theta=177-183, avem doua DRM=-2.687[dBsm].
Patru lobi secundari:
Pentru theta= 57, respectiv theta= 237, avem doua DRM= -3.483[dBsm].
Pentru theta= 117, respectiv theta= 297, avem doua DRM= -10.44[dBsm].

Fig.4 Reprezentare in coordinate polare.

Fig.4 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH

Fig.4 Reprezentare in coordinate polare.

Fig.5 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH

Fig.5 Reprezentare in coordinate polare.

Fig.6 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH

Fig.6 Reprezentare in coordinate polare.

Fig.7 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH

Fig.7 Reprezentare in coordinate polare.

Fig.8 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH

Fig.8 Reprezentare in coordinate polare.

Fig.9 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH
DRM nu si-a modifica valoarea.
SER se modifica lent pe masura ce rotim triedru in plan orizontal.Ca urmare marim
pasul incrementare a lui phi.

Fig.9 Reprezentare in coordinate polare.

Fig.10 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH

Fig.11 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH

Fig.12 Suprafata efectiva de reflexie a unei tinte tip Triedru in cazul monostatic,
f=400MH