Undele electromagnetice si

aplicatii in radioastronomie
Ionita Dorin
Rusiczki Stefan
Clasa a XI-a MIEG
Colegiul National Jean Monnet
==Proiect fizica==
Unde electromagnetice calitativ
si cantitativ
Campul electromagnetic: este ansamblul campurilor electrice si magnetice, care
oscileaza si se genereaza reciproc.
Unde electromagnetice: este un camp electromagnetic care se propaga.
Undele electromagnetice au fost prezise teoretic
de "ecuaiile lui Maxwell" i apoi
descoperite experimental de Heinrich
Hertz. Variaia unui cmp electric produce
un cmp magnetic variabil, cruia i
transfer n acelai timp i energia.
La rndul ei, energia cmpului magnetic
variabil creat, genereaz un cmp electric
care preia aceast energie. n acest fel
nergia iniial este transformat
alternativ i permanent dintr-o form
(electric n magnetic i invers) n cealalt, iar procesul se repet ducnd la propagarea
acestui cuplu de cmpuri. Trebuie totui subliniat c exist n procesul menionat i
pierderi de energie (amortizri) ce nsoesc fenomenul.



Undele (radiatiile) electromagnetice pot fi grupate dupa
fenomenul care sta la baza producerii lor.
Astfel, radiatiile numite hertziene se datoresc oscilatiei
electronilor in circuitele oscilante LC sau in circuitele
electronice speciale.
Prin transformarea energiei interne a oricarui corp in
energie electromagnetica rezulta radiatiile termice.
Radiatiile electromagnetice, numite radiatiile de franare,
apar la franarea brusca a electronilor in campul
nucleului atomic.
Radiatiile sincrotron (denumirea se datoreaza faptului
ca acest fenomen a fost pus in evidenta la o instalatie
de accelerare a electronilor in camp magnetic, numit
sincrotron) si au originea in miscarea electronilor intr-un
camp magnetic.



Acestor grupe de radiatii le corespund anumite
domenii de frecventa.
Cea mai uzuala impartire a radiatiilor
electromagnetice se face insa dupa frecventa si
lungimea sa de unde in vid.
Aceasta cuprinde urmatoarele grupe:
1)radiaiile (undele) radio
2)microunde
3)radiaii infraroii,
4)radiaii luminoase,
5)radiaii ultraviolete,
6)radiaii X (Rntgen),
7)radiaii "" (gamma - liter greac).



1.Undele radio. Domeniul de frecventa a acestor unde este
cuprins intre zeci de hertzi pana la un gigahertz (1GHz),
adica au lungimea de unda cuprinsa intre cativa km pana la
30 cm. Se utilizeaza in special in transmisiile radio si TV.
Dupa lungimea de unda se subimpart in unde lungi (2 km-
600 m), unde medii (600- 100 m), unde scurte (100- 1 cm).

2. Microundele. Sunt generate ca si
undele radio de instalatii electronice.
Lungimea de unda este cuprinsa intre 30
cm si 1 mm. In mod corespunzator
frecventa variaza intre 10la 9- 3 * 10la11
Hz. Se folosesc in sistemele de
telecomunicatii, in radar si in cercetarea
stiintifica la studiul proprietatilor atomilor,
moleculelor si gazelor ionizate. Se
subimpart in unde decimetrice,
centrimetrice si milimetrice. Se mai
folosesc si in domeniu casnic.


3. Radiatia infrarosie. Cuprinde domeniul de lungimi de unda
situata intre 10la 3 si 7,8* 10-7 m (3 *10la 11- 4 * 1014 Hz). In
general sunt produse de corpurile incalzite. In ultimul timp s-
au realizat instalatii electronice care emit unde infrarosii cu
lungime de unda submilimetrica
4. Radiatia vizibila. Este radiatia
cu lungimea de unda cuprinsa
intre aproximativ 7,6 * 10 la -7 m si
4 * 10 la 14 m.

5. Radiatia ultravioleta. Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in
domeniul 3,8 . 10-7 m si 6 . 10-10 m. Este generata de catre moleculele si
atomii dintr-o descarcare electrica in gaze. Soarele este o sursa puternica de
radiatii ultraviolete.
6. Radiatia X (sau Rongen). Aceste radiatii au fost descoperite in 1895 de
fizicianul german W. Rongen. Ele sunt produse in tuburi speciale in care un
fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei tensiuni electrice de ordinul
zecilor de mii de voli, bombardeaza un electrod.
7. Raditia gamma. Constituie regiunea superioara (3 * 10 la18- 3 * 10 la 22
Hz) in clasificarea undelor electromagnetice in raport cu frecventa lor. Sunt
produse de catre nucleele atomilor.





Radioastronomia
Radioastronomia este o ramur a astronomiei . Ea
studiaz obiectele cereti cu ajutorul radioundelor
emise de acestea . Radioastronomia a luat fiin n
1931 cnd n urma cercetriilor iniale pentru originea
diferitior paraziti radio a fost identificata radiaia radio a
Caii Lactee . n 1942 s-a descoperit radiaia radio a
Soarelui , iar n 1946 a fost descoperit prima
radiosurs cereasc .
Primii astronomi urmreau cerul cu ochiul liber . n
secolul al XVII-lea au fost inventate instrumentele optice
: luneta i telescopul . Primul care a folosit luneta pentru
a observa cerul a fost italianul Galileo Galilei . Primul
telescop a fost realizat n 1961 de Isaac Newton . Astzi
, cel mai frecvent atrii nu sunt observai n mod direct .


Fotografierea stelelor este folosit de la sfaritul secolului al XIX-lea . Fa de
ochi aceasta are un mare avantaj : o plac sau o pelicul fotografic acumuleaz
puin cte puin lumin primit . Dup mai multe ore de expunere se pot fotografia
atrii mai putin luminoi . Dar placa sau pelicula degajat nu nregistreaz dect o
foarte mic parte din lumin degajat . Acesta este motivul pentru care astzi sunt
preferate aparate electronice mult mai sensibile . Imaginea apare pe un ecran n
apropierea unui telescop sau la mii de km de acesta .
Ochiul i instrumentele optice sunt sensibile la lumin . ns atrii emit i radiaii
invizibile : unde radio , infraroii , ultraviolete , raze x , raze gama . Atrii cei mai
reci emit ndeosebi radiaii infraroii ; cei mai calzi sunt surse puternice de raze x
i ultraviolete . Undele radio sunt captate de la sol cu ajutorul radiotelescoapelor .
Celelalte radiaii sunt mai mult sau mai putin oprite de atmosfer .
n medie , 77% din energia radiaiei electromagnetice solare interceptate de
sisemul Pmnt-atmosfera reprezinta energia radiaiei reflectate la niveleul
superior al atmosferei iar restul receptionat la suprafaa Pmntului . La Pmnt
ajung numai radiaiile care nu sunt absorbite sau reflectate de atmosfera
Pmntului . Radiatiile care ajung pe Pmnt se situeaz n domeniile de
frecven care constitiue ferestrele atmosferei . Radiatiile electromagnetice cu
lungimile de und cuprinse ntre 300 i 750 mm ( radiaiile vizibile sau optice ) nu
sunt absorbite n atmosfer i ajung la suprafaa Pmntlui . Tot n acest domeniu
pentru 2 , 3 , 5 , 10 i 22 mm exist nc 5 ferestre foarte nguste . Radiaiile
hertziene cu lungimea de und cuprins ntre 1 cm i 30 m constituie fereastra
hertzian sau fereastra radio . Radiaiile hertziene cu lungimea de und mai mare
de 30 m sufer reflexia pe ionosfer .

Cu excepia ctorva planete care au fost vizitate de sonde spaiale ,
tot ceea ce tim despre atrii se datoreaz luminii i celorlalte radiaii
emise de atrii care ajung pn la noi . Pentru aceasta astronomii au
pus la punct instrumente specializate de studiere a luminii .
Spectroscopul , de exemplu a permis studierea luminii emise de
stele i reflectate de planete . Cnd lumina trece printr-un
spectroscop , se obine o band n culorile curcubeului , strabatut
de dungi strlucitoare numit spectrul corpului . De asemenea
asronomii folosesc spectrografe pentru a fotografia direct spectrele
astrilor pe care i in sub observaie . Fotometrul permite msrarea
intensitii luminii primite de la atrii i deducerea temperaturilor .
Luneta i telescopul au n componena lor un tub n care se afl un
sistem optic numit obiectiv , care este orientat spre cer . Obiectivul
este diferit pentru fiecare obiect n parte : cel al lunetei este format
dintr-o lentil de sticl iar cel al telescopului este o oglind n care se
reflect razele luminoase . Punnd ochiul n spatele unui fel de lup
, ocularul , observm direct imaginea obinut . n plus o putem
fotografia sau chiar nregistra i analiza cu ajutorul aparatelor
electronice .




Performanele unui instrument astronomic depind de dimensiunile obiectivului : cu
ct acesta este mai mare cu atat capteaza razele unor obiecte mai puin
luminoase ; n plus un obiectiv cu diametru mare nlesnete separea unor puncte
luminoase apropiate i observarea mai multor detalii . Pentru aceasta astronomii
folsesc telescoape dotate cu oglinzi imense . Acestea sunt instalate n locuri nalte
cum este varful Mauna Kea , din Hawaii , aflat la o nalime de peste 4000 m .
Undele radio sunt captate la sol cu ajutorul telescoapelor speciale nimite
radiotelescoape . Oglinda acestora nu mai este o pies optic ci o suprafa
metalic de dimensiuni mult mai mari (n general cu un diametru intre 10 i 25 m) .
Intensitatea undelor radio este att de slab , nct este necesar amplificarea lor
inainte de a fireceptate i studiate . La fel ca n optic , instrumentele cele mai
performante sunt cele care au cea mai mare suprfa de captare . Desigur este
imposibil construirea unor radiotelescoape gigantice , cu dimensiuni de km
ptrai . Dar se pot obine rezultate la fel de bune punnd n funciune o serie de
instrumente situate la distan . Este cazul telescoapelor VLA ( Very Large Array )
din Statele Unite , New Mexico . De asemenea se pot cupla mai multe antene
cuplate la sute sau mii de km ; ele nu funcioneaz toate n acelesi timp , dar
nregistreaz pe band semnalele pe care le-au captat i le combin imediat .
Aceasta este tehnica interferometriei cu baz foarte extins .



Cel mai important grup de radiaii electromagnetice de origine
extraterestr este acela al radiaiilor termice provenite de la Soare
provenite de la Soare .
Soarele emite radiaii electromagnetice cel mai intens n domeniul
vizibil . Aceasta radiaie este emis de fotosfer , strat cu o grosime
de cteva sute de km ce delimiteaz globul solar . Temperatura ei
este de 6000 grade Kelvin . n cromosfera solar au loc erupii
solare care elibereaz o enorm cantitate de energie . Materia este
proiectat n coroan i particule de atomi accelerate pn la viteze
foarte mari sunt expulzate n spaiul interplanetar . Aceste fenomene
sunt nsoite de o emisie de raze x , de unde radio , i , n cazul
erupiilor mai puternice de lumin vizibil . Cnd ajung n apropierea
Pmntului i cad n atmosfera n special deasupra regiunilor polare
creeaz aurorele polare . Deasemenea ele peturb propagarea
undelor radio n jurul globului . Uneori ele produc chiar defectarea
reelelor de distribuire a electricitii . Undele radio emise de Soare
au lungimi de und care cresc cu naltimea stratului emisiv . Astfel
fotosfera emite lungimi milimetrice , cromosfera pe lungimi
centimetrice iar coroana pe lungimi decametrice i metrice .
Coroana care are o temperatura de 1.000.000 grade Kelvin emite i
radiaii X .


Alt grup de radiaii electromagnetice de origne extraterestr este cel
constituit din radiaiile de sincrotron . Radiatia sincrotron este
emis de electroni cu vitez apropiat de cea a luminii care descriu
micri spirale n lungul liniilor de cmp ale unor cmpuri magnetice
foarte intense , existente n unele formaii stelare . Radiaia
sincrotron a fost identificat prima oar n radiaia optic i radio a
obiectului ceresc de strlucire slaba , numit nebuloasa Crab .
Electronii cu energii mari i foarte mari care apar n formaiile
stelare i care sunt frnai n cmpul nucleelor ntlnite n substana
care compune galaxiile produc un alt tip de radiaii numite radiaii de
frnare .
Progresul spectaculos al radioastronomiei se datoreaz
radiotelescoapelor din ce n ce mai perfecionate . Radiotelescopul
recepteaz radiaii cu lungimi de und de la 1 mm pn la 20 m .
Are o antena cu sistem reflector care o almenteaz , un sistem
radioreceptor i un echipament de nregistrare .
Unele dintre cele mai importante descoperiri astronomice din ulimul
timp ( quasarii , pulsarii , moleculele interstelare ) se datoreaz
radiotelescoapelor .

Quasari
Din 1963 astronomii au identificat nite obiecte care preau a fi nucleul foarte
luminos al unor galaxii active ndeprtate . Cum ele semnau cu nite stele , iar
primele care au fost descoperite emiteau numeroase unde radio , ele au fost
numite quasari . Acest nume este o abreviere a expresiei englezesti quasi stellar
astronomical radio sources ceea ce semnific radiosurse astronomice
cvasistelare . Astronomii au cutat motivul pentru care quasarii emit atta energie
. Se crede ca acetia au n centrul lor o gaur neagr cu o mas de ordinul a
milioane de ori mai mare dect cea a Soarelui . nainte de a fi nghiit de gaura
neagr , gazul din jur formeaz un turbion i devine foarte cald . n consecin el
emite o radiaie foarte intens care corespunde energiei fantastice degajate de
quasari . Astronomii cred ca quasarii sunt cei mai ndeprtai atrii care sunt
cunoscui astzi . ntradevr razele spectrului lor sunt mereu puternic decalate
spre rosu. Acest lucru ne face s credem ca ei sunt situai extrem de departe .
innd cont de strlucirea lor aparent deducem ca sunt de la 100 pn la 1000
de ori mai strlucitori decat galaxiile , avand totodat un diametru de 100 de ori
mai mic ! Datorit distanei la care se presupune ca se afl quasarii ofer
informaii despre trecutul Universului . Lumina lor a cltorit miliarde de ani n
spaiu nainte de a ajunge la noi ; ea ne vorbeste deci despre univers asa cum
arata el acum miliarde de ani .


Pulsari
O supragigant roie ( adic o stea cu diametru de 1000 de ori mai mare decat
Soarele ) explodeaz dar nu este distrus complet de explozie . Aceasta i
dezvelete doar miezul care este format din fier . El sufer o compresie fantastic
i se reduce la nceput la dimensiunea unei mici sfere cu un diametru de numai 20
km care cntarete ns pn la 500 milioane de tone pe centimetru cub . Pentru
a transforma Pmntul intr-un astru cu o densitate asemntoare , ar trebui , fr
a-i modifica masa s l reducem la un diametru de 30 m . n ceea ce a mai rmas
din stea materia devine att de comprimat nct , atomii sunt strivii . Ea se
reduce la un amestec de particule atomice numite neutroni . Stelele de neutroni
sunt att de mici i de putin luminoase nct pot trece neobservate . Cu toate
acestea astronomii au identificat cteva , pulsarii fiindc acestia emit radiaii care
ajung la noi sub forma unor impulusuri periodice . Pulsarii sunt deci stele de
neutroni care se nvrtesc foarte repede n jurul propriilor axe emind un fascicul
de unde radio sau alte radiaii intr-o anumit direcie . Acest fascicul baleiaz n
spatiu ca un girofar . Cand Pmntul l traverseaz poate fi observat . Apoi
dispare i poate fi observat di nou cnd steaua a fcut un tur complet , peste o
fraciune de secund sau cteva secunde mai tarziu . Sute de stele neutronice au
fost reperate n acest fel . Acestea se numesc pulsari ( din engleza pulsating stars
) fiindca radiaiile lor ne parvin la intervale foarte regulate , ca i cum aceste stele
ar pulsa . Primii pulsari au fost descoperii n 1967 , la observatorul
radioastronomic de la Cambridge .


Bibliografie
Wikipedia.org
Physics for Scientist and Engineers
with modern physics, Serway Jewett