Banda spectral

Banda spectral reprezint un interval n limitele cruia rezult o imagine n cazul

unei nregistrri multispectrale. nregistrarea imaginilor se realizeaz ntotdeauna pe
principiul baleierii, adic punct cu punct i linie cu linie. Fiecrei benzi spectrale i
corespunde o imagine alb-negru, aa cum se observ n fig. 3.6. Sistemele de scanare pot
nregistra astfel mai multe benzi (ex. 4 pentru Landsat MSS, 7 pentru Landsat TM, 5 pentru
SPOT 4, 5 benzi la Ikonos, QuickBird, GeoEye etc.).
Scanare multispectral
Sistemul de scanare multispectral, prezentat simplificat n figura 3.9 a i b, cuprinde
o serie de componente ce au ca scop captarea, detectarea, nregistrarea i transmiterea la
staiile de sol a imaginilor prin unde radio, n scopul obinerii pe computer a imaginilor.

1. Definitia teledetectiei
Teledetectia este procesul de captare de la distanta mare a semnalelor emise sau
remise de catre obiecte si procese si de descifrare a acestor semnale pt obtinerea de
informatii despre obiectele si procesele respective.
2. Semnalele emise
-sunt acele manifestari pe care obiectele le pun in evidenta ca urmare a modului
lor specific de existenta in spatiu si de manifestare.
4. De cate feluri pot fi semnalele emise si de ce?
active produsul unor emisii programate intr-un sistem tehnic si dirijate de la
bordul aeronavelor in directia suprafetelor care sunt sau vor fi prospectate
pasive produse in mod instantaneu de catre obiecte, exprimand
caracteristicile proprii
5.-7. Spectrul electromagnetic
Def.: este o alcatuire complexa fizico-chimica care include o multitudine de
categorii de radiatii vizibile, radiatii invizibile, microunde, sunete, ultrasunete; este sursa
de provenienta a semnalelor emise si remise.
Are 2 surse naturale de provenienta:
Soarele cea mai importanta sursa, difuzata atat in spatiile extraterestre cat si
pe Pamant prin intermediul atmosferei.
Pamantul in urma dezintegrarii din interiorul scoartei realizeaza emisii de
radiatii gamma, radiatii calorice, si care ajung la suprafata scoartei terestre incarcand cu
aceasta energie toate obiectele existente.
8. Ferestre atmosferice
Alte radiatii ale semnalelor in masura sa strabata fara a fi alterate in spatiul
atmosferic, care permit trecerea semnalelor prin atmosfera se numesc ferestre
atmosferice.
Fereastra atmosferic (engl. atmospheric window) constituie un interval de lungime
de und caracteristic radiaiilor din spectrul electromagnetic, care poate trece prin atmosfer

n anumite condiii (atmosferice). Aceasta se poate defini ca intervalul de lungimi de und, n

limitele cruia rata de transmitere atmosferic este aproape de 100%.
9. Imaginile neconventionale
sunt rezultatul sistemului complex de cartare a semnalelor emise si remise de
diferite intensitati de la diferite distante si in concordanta cu sursele lor de provenienta
care au condus la obtinerea imaginii aerospatiale.

10. Imaginea digitala

este imaginea primara in procesul de inregistrare din teledetectie creaza o
infatisare de imagini codificate abstracte, de aceea pe suprafata ei nu reperam infatisari
sau fizionomii obisnuite;
acest tip de imagine, printr-o prelucrare tehnica adecvata, realizeaza o
diversitate de imagini aerospatiale cu o multitudine de aspecte si selectii de continut.
11. Tipuri de imagini de teledetectie color
color natural cand toate structurile de obiecte si componente sunt retinute pe
imagini aerospatiale prin cromatica lor caracteristica
color spectro-zonal cromatica naturala suporta unele schimbari conditionate
de benzile spectrale care au fost utilizate astfel ca unele dintre obiecte si
componente se pot infatisa prin pozitia si forma lor dar prin nuante cromatice
modificate
color fals-color culorile sunt integral substituite astfel : verde prin rosu,
albastru prin galben, rosu prin verde si galben prin albastru ; sunt conditionate de
retinerea pe aceste imagini a unor informatii de un anumit grad de existenta. Ex pt
bazine hidrografice stabilirea cu precizie a adancimilor, a chimismului, etc.
12. Aerofotogrammetria
Este ramura teledetectiei care vizeaza prospectarea arealelor geografice di spatiul
atmosferic prin diferite modalitati de zbor; produsul final reprezinta fotografia
conventionala (propriu-zisa)
Surse: *producerea de fotografii aeriene prin prospectarea din atmosfera
Pamantului; *prelucrarea ehnica mai avansata a imaginii de teledetectie.
13. Imaginile conventionale
Sunt rezultatul aerofotogrammetriei.
Aerofotograma este o imagine statica instantanee si obiectiva a suprafetei terestre.
Inregistreaza si reda starea obiectelor si proceselor de pe suprafata terestra pe o durata de
ordinul sutimilor de secunda. Cum in general majoritatea obiectelor nu sufera schimbari
vizbile intr-un timp atat de scurt, se poate aprecia ca aerofotograma ofera o imagine
statica a suprafetei terestre asa cum arata ea la momentul fotografierii.
14. Diferenta dintre imaginile conventionale si cele neconventionale
In structura imaginii conventionale sunt prezente toate fizionomiile obiectelor si
fenomenelor din spatiile survolate fara a se face nici o selectie sau codificare.
15. Fotointrepretarea si aerofotointerpretarea

Aerofotointerpretarea = metoda de baza din aerofotogrammetrie cu sprijinul

careia cu ochiul liber dar mai ales cu instrumente si obiecte adecvate sa fie extrase
informatii de ordin calitativ si cantitativ pe care le detin fotografiile aeriene.
Fotointerpretarea = prima intentie de acest gen s-a aplicat imaginilor fotografice,
de aceea se numeste fotointerpretare. Imaginile se folosesc in scopuri practice, utilitare.
17. Aerofotointerpretarea tematica are doua sensuri:
1) aplicarea adecvata a acestei metode de lucru in diferite domenii de activitate
tehnica, sociala, economica;
2) specializarea adecvata si diferentiata in cadrul aceluiasi domeniu de lucru al
acestei metode.
18. Teledetectia prin mijloace pasive
- se bazeaza pe captarea de la mari distante a categoriilor de semnale pasive emise
in mod natural de obiecte si fenomene;
- se refera la captarea unor semnale remise ca urmare a unei transmisii pregnante
catre spatiile survolate care dupa ce vin in contact cu obiectele din spatiile prospectate isi
modifica insusirile initiale ;
- provin din prelucrarea unor fluxuri naturale de emisii din spectrele
electromagnetice si din trimiterea acestora in directia spatiilor de investigatie.
19. Teledetectia prin mijloace active
- in teledetectie pot fi folosite nu numai radiatiile solare si cele emise de suprafata
terestra si obiectele de pe ea, ci se poate recurge la radiatii generate in mod artificial si
care sa fie trimise spre suprafata terestra si captate dupa ce au fost reflectate de ea; este
vorba de o iluminare artificiala a suprafetei terestre, ca in cazul fotografierii nocturne
cu ajutorul parasutelor luminoase.
20. Obtinerea imaginilor prin televiziune
- este vorba despre adaptarea sistemului TV in teledetectiee
- se bazeaza pe doua insusiri:
insusirea de a retine vizual pe retina pentru un anumit timp imaginea unui obiect
o imagine de obiect alcatuita dintr-o multitudine si diversitate de puncte poate fi
perceputa ca un mod global de imagini;
- consta in captarea la bordul aeronavelor preponderent de tip satelitar a
semnalelor emise pasiv de catre fiecare obiect component al fenomenelor spatiale
prospectate.
21. Obtinerea imaginilor prin fototeleviziune
- imbina prospectarea imaginilor de tip neconventional de pe ecranul TV printr-un
proces de baleiaj care consta in transmisia de la bordul satelitului prin semnale emise in
directia unor statii de primire si captarea de la sol a intregii structuri a acestor imagini de
TV.
22. Obtinerea imaginilor prin termografiere
Termografiere = procesul tehnic de teledetectie care se bazeaza pe captarea de la
distante mari a unor semnale termice emise pasiv de catre elementele componente

spatiului geografic. Dinspre suprafata terestra sunt emise spre atmosfera radiatii infrarosii
care provin din doua surse. Radiatiile din infrarosul apropiat provin numai din reflectarea
de catre suprafata terestra a radiatiilor care vin de la Soare; radiatiile din infrarosul
mijlociu si indepartat provin din reflectia de catre suprafata terestra si a obiectelor de pe
ea infrarosii reflectate. Se poate realiza si noaptea insa nu si cand este innorat.
23. Obtinerea imaginilor prin radiometrie
Principiul radiometriei se bazeaz, asemeni scanrii multispectrale pe detectarea simultan i
selectiv a radiaiilor electromagnetice emise de corpuri, la nivel de pixel, n diferite zone ale
spectrului, n diferite momente, de la ultravioletul fotografic la vizibil, infrarou reflectat i
chiar infrarou termal. Sistemele de senzori sunt speciale i se numesc radiometre.
Radiometrele (fig. 3.12) sunt sisteme complexe sau instrumente de teledetecie pasiv
care msoar radiaiile electromagnetice emise de corpuri sau medii (apa mrilor, soluri,
vegetaie, roci etc.) prin compararea lungimii de und specific acestora cu lungimi de und
standard ale unor radiaii generate artificial. Au fost utilizate la nceput la sateliii
meteorologici americani Nimbus, dar n ultimii ani aceste sisteme sunt frecvent folosite n
diferite analize de mediu dar mai ales n cartografierea tematic a elementelor de mediu.
Radiometria permite obinerea prin baleiere a unor imagini multispectrale, similare
celor rezultate din scanarea multispectral. Prin radiometrie rezult simultan imagini n
intervale mai nguste din spectrul electromagnetic, fapt deosebit de util n nregistrarea
comportamentului spectral al obiectelor. Prin combinarea imaginilor radiometrice rezult
imagini fals-color n care culorile naturale au fost nlocuite cu alte culori numite i culori
convenionale
Radiometrele receptioneaza radiatiile electromagnetice cu ajutorul unor sisteme
de baleiere optice sau cu antene. Radiatiile receptionate sunt dirijate spre detectori
adecvati lungimii de unda; alternativ se trimite spre detectori si un flux de radiatii de
referinta ai caror parametri sunt determinati cu precizie. Dupa amplificare semnalele
electrice sunt inregistrate sau transmise la sol, unde pot fi vizualizate pe un tub catodic si
fotografiate.

24. Obtinerea imaginilor cu scanere multispectrale

Scanerele multispectrale aparate care exploreaza prin baleiere terenul, radiatia
captata fiind dispersata si desompusa astfel in diverse benzi spectrale care sunt trimise
catre detectori specifici. Semnalele electrice furnizate sunt inregistrate pe benzi
magnetice si apoi transmise de la sol.
imagini pancromatice sunt imagini alb-negru, nregistrate ntr-un interval mai larg de
lungimi de und din spectrul electromagnetic, ce cuprinde, de regul, o mare parte din
spectrul vizibil i chiar o parte a infraroului apropiat. De regul, imaginile pancromatice se
obin, fie pe film, fie cu ajutorul scannerelor multispectrale. n al doilea caz, imaginile
pancromatice se obin simultan cu imaginile n diferite benzi spectrale (spectrozonale).
Imaginea pancromatic obinut astfel are o rezoluie spaial mai mare dect cea a
imaginilor obinute n diferitele benzi spectrale. Aceasta ofer un mare avantaj n
perfecionarea imaginilor prin procesare digital (procedeul image sharpening ce permite
mbuntirea rezoluiei unei combinaii de benzi color, cu ajutorul benzii pancromatic).
Diferenele de rezoluie spaial ntre imaginile n pancromatic i cele multispectrale
sunt utile n fuziunile de imagini, ce au ca rezultat imagini color la rezoluia pancromaticului.
4

Produsul rezultat este numit n englez pansharpened i se obine prin aplicarea unor
algoritmi matematici n pachete software specializate. Aceast problematic este prezentat
pe larg n volumul I al lucrrii noastre.

25. Obtinerea imaginilor cu radiolocatorul (radarul)

Radio Detection and Ranging radarul este un sistem de detectie si localizare
prin undele radio. Principiul de functionare: emiterea de microunde, cu intermitenta, si
receptionarea lor dupa ce au fost reflectate de obiecte. Dupa timpul scurs de la emitere si
pana la receptia semnalului reflectat se poate calcula distanta pana la obiectul respectiv.
Sistemul operativ de radar pentru teledetectie se numeste SLAR (Slide Looking
Airborne Radar), radar aeropurtat cu emisie laterala.
26. Obtinerea imaginilor cu LIDARul (radar laser)
Principiul laserului consta in emiterea unui fascicul de lumina coerenta de catre
un cristal sau o masa gazoasa atunci cand acestea sunt supuse unei excitatii externe.
Lumina emisa este monocromatica; fasciculul de raze luminoase este ingust, ducand la o
mare concentrare de energie pe suprafata pe care este proiectat.
27. Obtinerea imaginilor cu sonarul
Pentru explorarea fundului bazinelor acvatice nu pot fi folosite decat undele
sonore si ultrasunetele, care se propaga prin apa. In sistemul SONAR (= radar cu
ultrasunete) un generator de ultrasunete este lansat in apa la mica adancime si emite
ultrasunete care se propaga pana la fundul bazinului acvatic. Aici ele sunt reflectate si, in
parte, se intorc spre suprafata, unde sunt captate de microfoane speciale (geofoane).
Semnalele electrice modulate de microfon sunt amplificate si vizualizate intr-un cinescop,
putand fi fotografiate.
Trimitand ultrasunetele orientat, se poate baleia fundul bazinului acvatic pe linii
perpendiculare pe directia de deplasare a navei care poarta aparatura. In felul acesta se
obtine o imagine fotografica a fundului bazinului acvatic pe care se individualizeaza
relieful submers si alcatuirea litologica.
28. Aerofotograma, imagine statica instantanee
Intrucat mijloacele de transport ale camerelor fotografice se deplaseaza cu viteze
mari, pentru a evita trenarea imaginii pe materialul fotografic, este necesar ca timpul de
expunere sa fie cat mai scurt. Expunerea tb sa fie insa suficient de indelungata pentru ca
radiatiile sa impresioneze materialul fotografic in asa fel incat imaginea obtinuta sa
redea cat mai bine detaliile din teren. S-a ajuns astfel ca timpul de expunere sa fie de
ordinul sutimilor de secunda.Cum in general majoritatea obiectelor si proceselor nu
sufera schimbari vizibile intr-un timp atat de scurt, se poate aprecia ca aerofotograma
ofera o imagine statica a suprafetei terestre, asa cum arata ea in momentul fotografierii.

29. Aerofotograma imagine obiectiva

Obiectivitatea imaginii fotografice are mare valoare pt fotointerpretare caci, in
felul acesta, aerofotograma reda destul de fidel realitatea incat o poate inlocui pentru a
permite efectuarea observatiei indirecte.
5

30. Ce sunt datele de identificare pt imaginile fotoaeriene

Aerofotogramele se prezinta de obicei sub forma de copii pozitive de contact
realizate pe hartie fotografica. De obicei sunt de forma patrata, de 23/23 cm. Pe
aerofotograme sunt marcate unele date informative. Pe colturi sau pe mijlocul laturilor
sunt indiciile fotogramei, sub forma unor crestaturi, cruciulite sau puncte care permit
aflarea punctului central.
31. Claritatea imaginilor fotoaeriene
- caracteristica importanta a imaginilor fotoaeriene, poate fi exprimata prin
contururi nete ale obiectelor si detaliilor. Depinde de calitatile obiectivului camerei
aerofotogrammetrice, de corectitudinea punerii la punct, de asezarea corecta a filmului si
de planeitatea lui.
32. Puterea de rezolutie
Reprezinta caracteristica ce arata limita celor mai fine detalii liniare care pot fi
detectate pe aerofotograme. Ca si pentru obiectivul camerei, ea se exprima prin numarul
de linii albe si negre care pot fi observate pe distanta de 1 mm. In cazul unui contrast
puternic marimea detaliului ce poate fi detectat pe o aerofotograma cu putere de rezolvare
de 20 linii/mm poate ajunge la 0,2 mm, dar pentru un contrast mai mic aceasta marime
ajunge la 0,5 mm.
33. Imaginile fotoaeriene nadirale si inclinate
Fotogramele oblice i cele nclinate prezint un unghi al axului optic al camerei
cu verticala locului de 3-15 i se numesc nclinate, iar cele cu unghiuri mai mari de 15,
sunt considerate oblice sau panoramice atunci cnd n imagine apare i linia orizontului.
Formatul acestora este de regul identic cu cel al imaginilor verticale, dar acoperirea
spaial efectiv se calculeaz mai greu ca efect al variaiei scrii pe axa vertical a
imagini (fig. 37). Sunt imagini ce ofer avantajul unei interpretri mai lesnicioase prin
acoperirea mai mare a terenului i expresivitatea imaginii obiectelor ce se apropie n
cazul celor oblice, destul de mult de imaginea din teren.
Acoperirea spaial depinde i de tipul de imagine dup unghiul de fotografiere,
respectiv, unghiul verticalei locului cu axul sistemului optic sau al camerei de
fotografiere. n acest sens exist fotogramele verticale sau nadirale, la care unghiul este
de sub 3 (fig. 36), prezint obiectele prin imagini apropiate de proiecia lor, fiind
utilizate pe scar larg inclusiv la ntocmirea de hri i planuri. Acoperirea spaial se
poate aprecia uor cunoscnd scara imaginii.
34. Imaginile fotoaeriene oblice si panoramice
Fotogramele oblice i cele nclinate prezint un unghi al axului optic al camerei
cu verticala locului de 3-15 i se numesc nclinate, iar cele cu unghiuri mai mari de 15,
sunt considerate oblice sau panoramice atunci cnd n imagine apare i linia orizontului.
Formatul acestora este de regul identic cu cel al imaginilor verticale, dar acoperirea
spaial efectiv se calculeaz mai greu ca efect al variaiei scrii pe axa vertical a
imagini (fig. 37). Sunt imagini ce ofer avantajul unei interpretri mai lesnicioase prin
acoperirea mai mare a terenului i expresivitatea imaginii obiectelor ce se apropie n
cazul celor oblice, destul de mult de imaginea din teren.

35. Procedee de aerofotointerpretare

Interpretarea imaginilor utilizeaz n principal dou procedee:
- procedeul cutarii globale, reprezinta identificarea unui obiect din imagine
dup ce aceasta a fost examinat integral vizual (ex.cutarea drumurilor sau
aezrilor ntr-o imagine sau mozaic de imagini).
- procedeul cutarii selective, presupune mai mult experiena din partea
interpretatorului n examinarea imaginilor, obiectele fiind identificate n funcie
de caracteristicile lor i contextul n care ele apar (ex. un ostrov apare numai
ntr-o albie de ru, o alunecare de teren apare doar pe versanii vilor sau
depresiunilor, o gar apare doal pe traseul unei ci ferate etc).
36. Criterii de aerofotointerpretare: forma si marimea
FORMA se refera la aspectul imaginii ob reprezentat pe aerofotograma. Este unul
dintre cele mai importante criterii de aerofotointerpretare, precum si de identificare
obiectelor reale prin observatia directa. In recunoasterea obiectelor dupa acest criteriu un
rol importanta il are scara. Destul de complicata este identificarea formelor dupa de
relief, intrucat adancimile si inclinarea versantilor sunt exagerate.
MARIMEA ob si a imaginilor. Desi marimea imaginii nu permite singura
identificarea obiectelor, imppreuna cu forma poate duce la identificare. De exemplu,
imaginea casei si cea a custii sunt asemanatoare ca forma, insa dimensiunile arata evident
deosebirile dintre cele doua. Acest criteriu se poate aplica corect in functie de scara
imaginilor, caci daca scara devine prea mica, odata cu pierderea formei, obiectele isi
pierd si caracteristicile dimensionale.
37. Criterii de aerofotointerpretare: culoarea si tonul
CULOAREA in cazul fotogr color si TONUL in cazul fotogr alb/negru.
CULOAREA este un criteriu sigur si usor de folosit, dar se impune ca redarea
culorilor sa fie cat mai fidela si sa se cunoasca data aerofotogramei unele obiecte de ex
vegetatia isi modifica culoarea dupa sezon. In cazul fotogr fals-color, fotointrepretatorul
tb sa stie bine corespondenta reala a culorilor de pe aerofotograma sau stereomodel
(verde=>rosu, albastru=>galben, rosu=>verde, galben=>albastru)
TONUL are o valoare relativa, depinde de mai multe variabile. Diferite parti ale
aceluiasi obiect pot sa apara in tonuri diferite, in functie de gradul de iluminare si de
directia in care reflecta lumina. De exemplu fetele unui acoperis apar cu tonuri diferite si
acest fapt isi are valoarea lui intrucat tocmai diferentierile de ton sugereaza forma
obiectului.

38. Criterii de aerofotointerpretare: umbra si pozitia

UMBRA = criteriu indirect de mare importanta, ea reda destul de bine forma unor
obiecte izolate. Forma umbrei se aseamana adesea cu forma siluetei obiectului care o
genereaza, de ex in cazul arborilor, caselor, etc.Lungimea umbrei indica inaltimea

obiectului iar orientarea ei permite stabilirea punctelor cardinale sau a orei de

fotografiere.
POZITIA imaginii obiectului in raport cu imaginile altor obiecte poate ajuta la
identif obiectului. Asadar, pozitia unei cladiri mari langa o cale ferata si legata printr-o
strada sau sosea de o localitate duce la concluzia ca este vorba de o o gara, in timp ce o
cladire asemanatoare dar situata la marginea unui oras, fara cale ferata in preajma, poate
duce cu gandul la un spital sau la o cazarma. Modelele stereoscopice sunt mai potrivite
decat aerofotogramele singulare pentru analiza pozitiei unui obiect, deoarece ele redau si
pozitia in plan vertical exprimand mai bine raporturile dintre obiecte.
39. Criterii de aerofotointerpretare: densitate si dispersie
DENSITATEA imaginilor unei categorii de obiecte poate servi drept criteriu de
intrepretare si identificare a acestora. De ex, densitatea arborilor dintr-o plantatie este mai
mica decat intr-o padure naturala de aceeasi specie. Densitatea retelei hidrografice poate
exprima gradul de permeabilitate al rocilor care alcatuiesc regiunea, dar si informatii
climatice.
DISPERSIA, adica gradul si modul de impprastiere a obiectelor pe o anumita
suprafata poate fi un crit de aerofot. De ex existenta unor bolovani mari dispersati pe un
relief slab ondulat permite sa se traga concluzia ca este vb de blocuri eratice.
40. Criterii de aerofotointerpretare: textura si structura
TEXTURA reprezinta marimea punctelor care redau obiectele prea mici pentru a
apara cu imagini distincte la scara fotogramei. Deci ea depinde de marimea obiectelor si
de scara fotogramei. Se pot stabili scari de textura, deosebindu-se texturi foarte fine, fine,
mijlocii, grosiere, foarte grosiere, eventual si cu grade intermediare. Permite sa se
deosebeasca intre ele culturile agricole, deoarece paioasele si pl furajere apar cu txt fina
sau f fina, prasitoarele au txt mijlocie, cartofii si sfecla de zahar au txt grosiera, vita de
vie cu txt f grosiera.
STRUCTURA poate servi la identificarea unor categ de obiecte si procese
geografice. De ex structura divergenta a retelei hidrografice poate indica o miscare de
ridicare a scoartei terestre; o structura radiara centrifuga poate trada existanta straveche a
unui con vulcanic etc.
In multe cazuri la identificarea obiectelor individuale sau a gruparilor de obiecte
este suf un sg criteriu, dar mult mai facila si mai exaca devine identificarea prin utilizarea
mai multor criterii deodata.
43. Aerofotointerpretarea reliefului
Pt a realiza o fotointerpretare cat mai corespunzatoare a reliefului este necesara
respectarea unor masuri si operatii de lucru, acestea vizand o serie de cerinte cu specific
tehnic fotogrammetric, o anumita pregatire geografica generala, cat si una speciala in
domeniul geomorfologic.
-alegerea materialului fotogrammetric se face in functie de unele caracteristici
tehnice specifice: categoria de imagine in functie de pozitia axului optic de
aerofotografiere; scara aerofotogramelor; tonul sau culoarea filmului sau
aerofotogramelor. Aceste cerinte sunt determinate de scopurile aerofotointerpretarii:

analiza reliefului la nivel de forme majore sau microforme; gradul de fragmentare al

reliefului, etc.
-intocmirea tipului de fotoasamblaj se face in raport de metodologia
fotointerpretarii, folosind diferit cuplurile de imagini stereoscopice.
-echiparea fotoasamblajelor cu diferiti coeficienti matematici necesari efectuarii
de masuratori si calcule pe imaginile aerofotogrammetrice. Aici se includ calcularea
scarii proprii, stabilirea punctului central sau de baza, determinarea punctelor principale
pe cupluri, etc
-alegerea instrumentelor pt fotointerpretare se stabileste in functie de scopul
urmarit in analiza reliefului. Pot fi utilizate stereoscoape de diferite fabricatii si conditii
de dotare, interpretoscoape, etc.
-fotointerpretarea reliefului se face in conditi de laborator cand necesita un
sistem complex de analiza si pe teren unde identificarile directe permit o cunoastere
detaliata.
44. Aerofotointerpretarea elem de hidrografie
Aerofotograma reda fidel prezenta apei la suprafata terestra. De asemenea,
datorita caracterului indicator al unor obiecte si fenomene, exista posibilitatea de a
depista, pe aerofotograma, apa freatica.
Cursurile de apa din albie sau apa bazinelor lacustre se imprima in imagine in
geneeral in nuanta mai inchisa a cenusiului, deoarece coeficientul de remisie a apei este
mic si chiar foarte mic. Numai apa brizanta a valurilor sau a repezisurilor apare in culoare
mai deschisa sau alba.
In fotointerpretarea elem hidrologice ale s terestre se utilizeaza, in functie de
problemele urmarite, imagini luate in diferitele domenii spectrale ale radiatiei
electromagnetice.
45. Aerofotointerpretarea conditiilor climatice si meteorologice
In fotointerpretarea aspectelor climatice si meteorologice, fotointerpretatorul se
bazeaza pe analiza elementelor componente ale peisajului aerofotografiat si pe legatura
acestora cu conditiile climatice si meteorologice. Pe aceasta cale, fotointerpretatorul
poate ajunge sa deduca o serie de informatii asupra caracteristicilor unor factori
climatogeni, cat si asupra valorii si regimului unor elemente climatice.
Indicatorul cel mai important este vegetatia, indeosebi cea spontana, dar si cea
cultivata. Se cunosc in general cerintele climatice ale diferitelor specii de plante si
formatiuni vegetale, incat prezenta lor permite sa se deduca, cu aprozimatie, valori medii
si extreme ale temperaturii, cantitatea si regimul precipitatiilor.
Unele aspecte ale activitatii umane pot furniza de asemenea informatii climatice.
Astfel din arhitectura cladirilor se pot trage unele concluzii: acoperisurile cu inclinare
mare indica precipitatii si indeosebi zapada abundenta; cosurile numeroase si cladirile
indistriale bine inchise atesta existanta perioadelor geroase, la fel si prezenta serelor;
prezenta sistemelor de irigatii indica frecventa secetelor si insuficienta precipitatiilor, etc.
46. Aerofotointerpretarea vegetatiei spontane si cultivate
Fotointerpretarea vegetatiei are doua aspecte tematice fundamentale:
a) de cercetare si evaluare geobotanica stiintifica

b) de aplicatie practica in economie a comp si calitatii masei vegetale

Vegetatia apare nemijlocit in imagine, in special in stereograma. Ca atare, putem
analiza la stereoscop, in detalii, in functie de scara, fizionomia, aranjamentuls spatial,
forma si culoarea sau nuantele specifice diferitelor formatiuni vegetale.
La fotointerpretarea vegetatiei e f importanta calitatea materialului
aerofotogrammetric.
Criteriile de identificare a speciilor vegetale sunt configuratia (forma) si umbra,
culoarea si tonul, textura, structura sau modelul.
48. Aerofotointerpretarea cailor de comunicatie
Pe fotogramele aeriene pot fi detectate cu usurinta caile ferate. Desi sunt inguste
ele apar vizibile pe aerofotograme la scara mare, datorita contrastului cu mediul
inconjurator. Unele caracteristici ca ramblee, deblee, tuneluri etc pot si observate mai ales
pe modelul stereoscopic. Se pot identifica usor garile, dupa cladirile de pe marginea cailor
ferate, dupa localitaile care se afla in apropiere.
Caile rutiere se pot vedea bine pe fotogramele aeriene, se pot identifica si tipuyrile
acestora.
Atat pentru caile ferate cat si pt cele rutiere se pot face aprecieri exacte asupra
conditiilor geografice din lungul traseului lor si din vecinatate. Se observa relieful si
problemele pe care le genereaza, raurile pe care le traverseaza, reteaua de localitati si
pozitia cailor fata de asezarile omenesti.
49. Aerofotointerpretarea activitatilor de profil agricol
Din analiza elementelor componente ale peisajului agrar se desprind doua grupuri
speciale de de elemente: elemente relativ constante (elemente de nivelment ale reliefului,
elemente de planimetrie) si elemente variabile (structura si textura solului, conditiile de
umiditate, etc.).
Principalele grupe de utilizare a teritoriului sunt descifrabile pe stenogramele
simple pancromatice pe baza texturii, nuantei, formei si dimensiunilor. D. Steiner distinge 3
grupe mari de suprafete agricole cultivate:
- cerealiere, cu ton gri, cu habitus laptos si granulatie fina
- plante prasitoare, cu aspect aranjat ordonat, cu granulatie groasa
- terenuri proaspat recoltate, in care textura este foarte fina, tonul luminos si
deschis
50. Aerofotointerpretarea activitatilor de profil industrial
Fotointerpretarea nu poate oferi informatiile exacte pe care le furnizeaza
statisticile despre felul, volumul si valoarea productiei, nr de angajati, etc, dar poate pune la
indemana geografului unele informatii precise despre localizarea si tipul intreprinderilor
industriale, relatiile cu diverse elemente geografice, precum si unele aprecieri asupra
intensitatii activitatii industriale.
Intreprinderile industriale apar pe fotogramee aeriene prin cladirile si instalatiile
lor, caile si mijloacele de transport pe care le servesc, etc. Detectarea si identificarea intrep
industriale se face utilizand diverse criterii.

10

Forma si marimea cladirilor pot sugera tipul de intrep ind pe care o adapostesc.
Astfel in ind siderurgica si metalurgica caracteristice sunt halele mari, adesea larg deschise
pentru aerisire, cu cosuri care scot fum si gaze;
Utilajele exterioare sunt vizibile pe fotogramele aeriene si aspectul lor poate
sugera tipul de intreprindere industriala.
Instalatiile anexe pot fi criterii sigure: turnurile de racire sunt caract pt
termocentrale, dar pot fi gasite si la intrep siderurgice.
Caile si mijloacele de transport pot sugera felul intreprinderilor. Cisternele indica
ind chimica, uneori chiar si tipul de ind chimica.
Degajarea de fum, gaze si praf poate fi observata pe fotog aeriene. Fumul
abundent e caract termocentralelor care folosesc carbuni sau pacura, dar si de la cocserii.

11