Sunteți pe pagina 1din 2

Joc secund-Ion Barbu

Modernismul reprezinta miscarea culturala din prima jumatate a secolului al XX-lea, aparuta
ca reactie impotriva traditionalismului, si care se caracterizeaza prin schimbare, negarea valorilor
clasice, ruptura de trecuta, originalitate si tendinta de a soca.
In literatura romana, modernismul a fost promovat de Eugen Lovinescu, prin cenaclul si
revista ,,Sburatorul. Sub cupola conceptuala a modernismului se gasesc influentele
expresionismului, ermetismului, dadaismului si suprarealismului. In conceptia lui Eugen Lovinescu,
exista un spirit al veacului, denumit ,,Saeculum, inteles ca o miscare de idei care ignora granitele
geografie si conduce la sincronizarea culturilor. Aceasta uniformizare propusa de criticul literar are ca
punct de plecare teoria imitatiei formulata de sociologul francez Gabriel Tarde. Printre scriitori care
au raspuns deziderentelor lui Eugen Lovinescu se numara Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, Anton Holban, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, precum si Ion Barbu, reprezentantul unic al
ermetismului romanesc.
,,Joc secund , inclusa in volumul omonim aparut in 1930, reprezinta o arta poetica moderna,
ce exprima conceptia despre creator si creatie si in care se observa deplasarea accentului de la
tehnica poetica la raportul poet-lume, poet-creatie.
O prima trasatura a modernismului prezenta in textul dat este data de metaforism, metafora
cheie, ,,Joc secund, fiind completata de altele greu descifrabile, precum ,,cirezi agreste, ,,ceas,
,,mantuit azur, ,,Nadir latent sau ,,adancul calmei creste.
O a doua trasatura modernista prezenta in aceasta arta poetica este apelul la teorii filosofice,
precum conceptei asupra artei a lui Platon, la care adera si eul liric. Aceasta este descrisa in dialogul
,,Republica si reliefeaza o partitionare a lumii in una a ideilor perfect, inalte, caracterizata de bine,
adevar si frumos absolut, la care au acces doar initiatii, si o copie a acesteia, denumita realitatea
fenomenala, cea perceputa prin simturi, caracterizata de evenimentele sociale, politice sau ale
naturii. In exteriorul acestora, se afla arta, o copie a realitatii materiale, deci o copie a copiei. In acest
sens, teza lui Platon afirma ca arta este imperfecta.
Drept a treia trasatura, se remarca lirica barbiana respingatoare a sentimentalismului,
necesara pentru obtinerea unei poezii intelectualizate, pure. Aceasta este dedusa din cenzurarea
sensibilitatii prin idee, incat poezia pura se adreseaza intelectualului, in defavoarea afectivitatii.
Incifrarea mesajului artistic reda si el caracterul modern al acestei creatii. Acesta reiese din
lexicul abstract, demonstrat de sintagme precum ,,Nadir latent si ,, mantuit azur, precum si de
sintaxa eliptica de predicat , asa cum se observa in primul catren.
In concordanta cu incifrarea caracteristica eretismului, titlul reprezinta si el o metafora
pentru actul creator care conduce la realizarea poeziei privita din punct de vedere al intelectului , si
adresta intelectualului, nu emotilor.
Substantivul ,,joc asaza poezia sub semnul mintii si numeste o combinatie a fanteziei
creatorului, in timp ce adjectivul ,,secund trimite la conceptia platoniciana despre arta, pentru care
poetul matematician gaseste o alternativa pentru a salva arta de conditia ingrata de copie de gradul

al doilea. Astfel, acesta considera ca arta se inspira din realitatea fenomenala, fiind ,,dedusa,,din
ceas, urmand apoi sa fie reflectata in constiinta poetica, ca ulterior sensul sa fie incifrat, incat poezia
pura sa fie destinata unui cititor initiat. Ca atare, jocul prim este definit de reflectarea in spirit a
realitatii senzoriale, creatile literare lirice oprite la acest nivel fiind considerate de Ion Barbu ca fiind
,,poezii lenese, refuzate de idee. Prin contrast, jocul secund, reprezinta oglindirea spiritului in
constiinta poetului.
Structura acestei arte poetice moderne este conturata de cele doua strofe, reprezentand
doua secvente lirice, fiecare fiind construita in jurul unui motiv central, Zenitul pentru prima si
Nadirul pentru cea de-a doua. La nivelul celor doua secvente se observa relatiile de simetrie,
constand in prezenta aceluiasi spatiu poetic ideal, reprezentand imaginatia creatorului: ,,adancul
carmei creste si ,,Nadir latent. In plus, simetria este conferita si de prezenta mai multor simboluri
ale reflectarii, precum ,,oglinda, ,,grupurile apei si ,,marea.
Sub aspect prozodic, opera literara barbiana este constituita din doua catrene cu rima
incrusisata si ritm iambic, avand silabele pare accentuate. Masura versurile este de 13-14 silabe,
elementele de prozodie denotand cadenta linistita, in concordanta cu atemporalitatea spatiului ideal.
Limbajul sustine incifrarea textului poetic, prin includerea termenilor din campul semantic al
matematicii, precum ,,insumare, ,,dedus si ,,grupuri. In plus, ambiguitatea sensurilor este
asigurata de termenul preluat din astronamie ,,Nadirsi de lexemul livresc ,,agreste.
Tema operei literare este creatia definita ca joc al mintii, ca oglindire a lumii sensibile in
constiinta poetica, Ion Barbu declarand ca ,,poezia este o prelungire a geometriei.
Incipitul primului catren, o prima secventa ce contureaza viziunea si temea despre lume,
contine un simbol al realitatii senzoriale, ,,ceasul, completat de un al doilea simbol al lumii
cunoscute oamenilor, ,,cirezile agreste, reprezentand formele brute preluate din realitate, ele
necesitand purificare. In plus, metafora ,,calmea creasta reprezinta lumea ideilor perfecte, care isi
gaseste un coresponedent, ,,adancul, ca reprezntare a imaginatiei artistului, definit metaforic prin
sintagma ,,mantuit azur, sugerand purificarea artei prin reflectarea redata de termenii ,,oglindasi
,,grupurile apei obtinandu-se un ,,joc secund mai pur, reprezentand poezia intectualizata specifica
ermetismului.