Indrumar Prelucrare Date Evaporimetrice Vol 3

INSTITUTUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE
ŞI GOSPODĂRIRE A APELOR
ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

DATELOR HIDROMETRICE
ÎNDRUMAR PENTRU
PRELUCRAREA DATELOR
DE LA STAŢIILE
EVAPORIMETRICE
Volumul III
Bucureşti 2016
Îndrumar pentru prelucrarea datelor evaporimetrice
ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

DATELOR HIDROMETRICE
ÎNDRUMAR
PENTRU PRELUCRAREA DATELOR
EVAPORIMETRICE
VOLUMUL III
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
dr. ing. Mary-Jeanne ADLER
ELABORAT DE
dr. Gianina NECULAU
drd. Florentina Iuliana STAN
1
2
CUPRINS
Scopul şi conţinutul îndrumarului ……………………........…………………………..... 5

Partea I Întocmirea studiului evaporimetric............................................................... 5
1.1. Introducere ………………………………………............................................... 6
1.2. Programul de observaţii şi măsurători de la staţia evaporimetrică..........…… 6
1.3. Valori ale principalilor parametri hidrometeorologici ….................................. 7
Partea a II-a Sinteze şi regionalizări pentru determinarea evaporaţiei şi

evapotranspiraţiei …………………………….................……………………………… 15
2.1. Calculul evaporaţiei de la suprafaţa apei când există în punctul solicitat

staţie evaporimetrică............................................………………………........ 17
2.2. Calculul evaporaţiei când în punctul solicitat nu există date directe..........… 18
2.2.1. Stabilirea relaţiilor între valorile evaporaţiei cu altitudinea, E – f (Hmed)... 19
2.2.2. Măsuratori expediţionare ...........................................................….......... 20
2.2.3. Corecţii pentru determinarea evaporaţiei reale de la nivelul lacurilor........ 21
Partea a III-a Metode indirecte de calcul a evaporaţiei şi
evapotranspiraţiei............…………………………………………………………………. 22
3.1. Determinarea evaporaţiei prin metode indirecte ......................................... 22
3.2. Determinarea evaporaţiei de la suprafaţa zăpezii....................................... 25
3.3. Determinarea evaporaţiei cu ajutorul imaginilor satelitare........................... 26
Bibliografie................................................................................................................... .. 30
Anexele III.1. – III.18 ...................................................................................................... 32
3
4
Îndrumarul pentru prelucrarea datelor evaporimetrice este structurat in 3 părţi:

I. Întocmirea studiului evaporimetric;
II. Sinteze şi regionalizări pentru determinarea evaporaţiei şi evapotranspiraţiei;
III. Metode indirecte de calcul a evaporaţiei şi evapotranspiraţiei.
SCOPUL ŞI CONŢINUTUL ÎNDRUMARULUI

Îndrumarul de faţă se adresează tuturor celor interesaţi de efectuarea calculelor
hidrologice şi precizează modul de calcul a valorilor de evaporaţie şi evapotranspiraţie luând în
considerare atât particularităţile fizico-geografice ale teritoriului României, cât şi fondul de date
evaporimetric disponibil. Totodată, se prezintă modalitatea de regionalizare a acestui parametru
(evaporaţia) şi de trasare corectă a relaţiilor (de ex. E - H), care nu se pot face decât dacă
şirurile de date directe provenite de la staţiile evaporimetrice au o perioadă cât mai lungă de
timp (peste 30 de ani) şi o distribuţie spaţială uniformă (distribuţie pe trepte de altitudine).
Prezentul îndrumar cuprinde şi o descriere a principalelor metode de calcul indirect a
evaporaţiei şi evapotranspiraţiei folosite la nivel naţioanal şi internaţional.
Partea I. Întocmirea Studiului Evaporimetric

Studiul evaporimetric este elaborat cu scopul de a pune la dispoziţia celor interesaţi date
din domeniul evaporaţiei şi evapotranspiraţiei.
Această primă parte a îndrumarului stabileşte cadrul unitar de prezentare a materialului
evaporimetric provenit din programul de observaţii şi măsuratori de la staţiile evaporimetrice.
În acest sens, un studiu evaporimetric trebuie să cuprindă 3 capitole:
1. Introducere;
2. Programul de observaţii şi măsurători pe anul analizat;
3. Valori ale principalilor parametri hidrometeorologici (a se vedea anexele III.1 –
III.18).
5
1.1. Introducere
Acest prim capitol va conţine aspecte referitoare la amplasamentul staţiei evaporimetrice
(o hartă cu poziţia staţiei în cadrul bazinului din care face parte), specificarea coordonatelor
geografice ale acesteia şi altitudinea la care se află staţia.
În cadrul acestui capitol se va specifica şi echipamentul de care a dispus staţia în
decursul anului pentru obţinerea datelor hidrometeorologice precum şi stadiul acestuia.
Principalii parametri hidrometeorologici observaţi şi măsuraţi în anul respectiv, în cadrul
fiecărei staţii evaporimetrice vor fi succcint analizaţi şi reprezentaţi grafic. Analiza va face
referire, în special, asupra următorilor parametri:
 evaporaţia de la suprafaţa apei;
 evaporaţia de la suprafaţa apei lacului (doar în cazul staţiilor evaporimetrice de
lac);
 temperatura aerului şi a apei;
 precipitaţiile atmosferice;
 viteza vântului;
 umezeala relativă;
 evapotranspiraţia de la nivelul solului liber sau acoperit cu diferite tipuri de culturi.
Caracterizarea elementelor mai sus menţionate se va face în mod comparativ cu valorile
medii multianuale înregistrate la aceeaşi staţie evaporimetrică pentru a se evidenţia mai bine
caracteristicile anului analizat.
1.2. Programul de observaţii şi măsurători de la staţia

evaporimetrică „....” în anul “....”
În hidrologie se deosebesc următoarele tipuri de evaporaţie: evaporaţia la suprafaţa apei,
evaporaţia la suprafaţa solului liber sau acoperit de vegetaţie (evapotranspiraţie), evaporaţia de
la suprafaţa zăpezii sau a gheţii.
În vederea studierii acestor procese, în cadrul staţiilor evaporimetrice se execută zilnic, la
termene fixe, un program complex de observaţii şi măsurători hidrometerologice.
Acest program complex de observaţii şi măsurători constă în (fiecare statie
evaporimetrica va trece tipul de observatii şi măsurători pe care l-a executat în decursul anui
„X”):
a) observaţii şi măsurători meteorologice:
6
- măsurători zilnice (de 3 ori pe zi, la orele 7, 13, 19) asupra temperaturii aerului şi apei
(temperatura apei se va determina, atât la suprafaţa evaporimetrului cât şi la
adâncimea de 0,4 m, iar la staţiile evaporimetrice de lac aceasta se determină şi la
suprafaţa lacului şi la adâncimea de 0,4 m), direcţiei şi vitezei vântului, nebulozităţii şi
presiunii atmosferice;
- măsurători zilnice (la termenele orare 7 şi 19) asupra cantităţii de precipitaţii;
b) observaţii şi măsurători evaporimetrice:
- citiri zilnice (la termenele orare 7 şi 19) asupra nivelului apei din evaporimetru;
- măsurători zilnice (la orele 7, 19) asupra evaporaţiei de la suprafaţa zăpezii, în
special pentru statiile evaporimetrice din zona montană;
- măsurători zilnice (la ora 19) asupra evaporaţiei de la suprafaţa solului, în lizimetrele
G-1 (măsurătorile constau în câtăriri zilnice ale lizimetrelor cu sol liber sau acoperit cu
vegetaţie şi a deteminării infiltraţiei);
- măsurători pentadale asupra evapotranspiraţiei de la nivelul solului liber si acoperit cu
diferite tipuri de culturi (lizimetrele Z – 500);
c) observaţii şi măsurători radiometrice:
- măsurători zilnice (la orele 0, 6, 9, 12, 15 şi 18) asupra radiaţiei difuze, globale,
reflectate şi directe;
- observaţii asupra duratei de strălucire a Soarelui.
1.3. Valori ale principalilor parametri hidrometeorologici

În cadrul acestui capitol, se vor prezenta sub formă tabelară, pentru fiecare lună, valorile
orare ale tutoror parametrilor măsuraţi şi calculaţi în cadrul unei staţii evaporimetrice.
Datele orare, astfel prezentate vor fi prelucrate, în prealabil, cu aplicaţia EVAPO
(metodologia de prelucrare a datelor cu această aplicaţie a fost prezentată în cadrul lucrării
Îndrumar pentru activitatea stațiilor evaporimetrice, prima parte a volumului III).
Modalitatea de prezentare a valorilor orare privind parametrii măsuraţi şi observaţi la o
staţie evaporimetrică se prezintă în tabelul nr.1.a. şi în tabelul nr.1.b. (exemplificare - prima
decadă a lunii aprilie/2013 de la staţia evaporimetrică Râmnicu Vâlcea).
Tabelul nr.1 a. Valorile orare ale parametrilor măsuraţi şi observaţi în cadrul unei staţii
evaporimetrice – fila A
7
Anexa 1 CARNET PENTRU MĂSURĂTORI EVAPORIMETRICE - fila A

B.H. OLT Anul: 2013
Statia evapo. Ram nicu Valcea Luna: Aprilie
Evapo. Precip. T apă [°C] T aer [°C] Vântul Nebu Pres.
E P în vas (T1) în lac (T2) 2.0 m (T) 0.2 m (T') Viteza Dir. lozit. atm.
Ziua Ora [mm] [mm] 0.0 m 0.4 m 0.0 m 0.4 m uscat umed uscat umed 2.0m 0.2m [%] [mb]
01 7 0,0 8,4 8,4 8,5 8,3 8,2 8,0 0,0 0,0 S 10 978
13 10,8 10,4 17,5 11,0 17,4 10,9 8,0 4,0 SV 6 978
19 1,0 11,7 10,8 12,7 8,4 10,5 8,2 0,0 0,0 V 2 980
Suma 1,0 - - - - - - - - - - - - -
Media - - 10,3 9,9 12,9 - 12,0 - 2,7 1,3 - - 979
02 7 0,0 8,5 8,5 6,7 5,5 6,9 5,8 2,0 1,0 N 7 982
13 10,4 9,8 17,5 11,3 17,0 12,2 3,0 1,5 ESE 7 980
19 1,0 11,3 10,4 14,8 10,1 14,3 10,2 2,0 1,0 NE 8 977
Suma 1,0 - - - - - - - - - - - - -
Media - - 10,1 9,6 13,0 - 12,7 - 2,3 1,2 - - 980
03 7 0,0 3,5 9,8 9,8 10,7 9,5 10,2 9,4 3,0 1,5 E 10 973
13 9,8 9,8 10,9 9,6 10,7 9,5 1,0 0,5 NNE 10 973
19 0,0 15,5 9,7 9,7 10,6 9,4 10,0 9,2 2,0 1,0 E 10 973
Suma 0,0 19,0 - - - - - - - - - - - - -
Media - - 9,8 9,8 10,7 - 10,3 - 2,0 1,0 - - 973
04 7 0,0 15,0 9,2 9,2 8,4 8,2 8,6 8,4 0,0 0,0 NV 10 976
13 10,2 10,1 13,5 11,3 13,2 11,5 0,0 0,0 SSE 9 979
19 0,0 1,0 10,9 10,2 11,3 8,2 10,5 8,0 1,0 0,5 SE 3 988
Suma 0,0 16,0 - - - - - - - - - - - - -
Media - - 10,1 9,8 11,1 - 10,8 - 0,3 0,2 - - 981
05 7 0,0 8,3 8,3 5,6 5,3 5,8 5,4 0,0 0,0 N 5 983
13 9,2 8,8 10,8 9,1 10,9 9,6 1,0 0,5 NNE 10 980
19 0,0 5,0 9,3 9,3 9,7 8,7 9,3 8,8 1,0 0,5 N 10 978
Suma 0,0 5,0 - - - - - - - - - - - - -
Media - - 8,9 8,8 8,7 - 8,7 - 0,7 0,3 - - 980
06 7 0,2 0,2 8,5 8,5 7,3 7,0 7,4 7,2 0,0 0,0 E 10 980
13 11,7 11,1 17,4 12,7 17,5 12,2 4,0 2,0 S 4 980
19 1,0 13,8 12,6 14,9 10,4 13,4 10,6 4,0 2,0 N 0 980
Suma 1,2 0,2 - - - - - - - - - - - - -
Media - - 11,3 10,7 13,2 - 12,8 - 2,7 1,3 - - 980
07 7 0,0 10,6 10,6 10,2 8,4 9,8 8,7 0,0 0,0 NNE 9 984
13 11,0 10,8 11,4 8,6 11,5 8,8 0,0 0,0 SSV 9 985
19 1,0 11,2 11,2 11,0 7,8 10,5 8,7 1,0 0,5 S 8 980
Suma 1,0 - - - - - - - - - - - - -
Media - - 10,9 10,9 10,9 - 10,6 - 0,3 0,2 - - 983
08 7 0,0 4,0 9,3 9,3 4,8 4,2 5,0 4,7 2,0 1,0 SSV 10 983
13 8,6 8,6 5,0 4,3 4,9 4,7 3,0 1,5 SSV 10 984
19 0,6 1,6 8,6 8,6 5,3 4,6 5,6 5,0 4,0 2,0 S 10 985
Suma 0,6 5,6 - - - - - - - - - - - - -
Media - - 8,8 8,8 5,0 - 5,2 - 3,0 1,5 - - 984
09 7 0,0 1,0 7,3 7,3 5,1 4,8 5,3 5,0 0,0 0,0 S 10 985
13 8,5 8,2 7,4 5,8 8,4 7,2 1,0 0,5 S 8 986
19 0,6 0,6 8,9 8,9 7,6 5,9 8,0 6,4 0,0 0,0 SV 9 985
Suma 0,6 1,6 - - - - - - - - - - - - -
Media - - 8,2 8,1 6,7 - 7,2 - 0,3 0,2 - - 985
10 7 0,0 7,7 7,7 5,8 5,4 6,3 6,2 0,0 0,0 N 8 985
13 10,2 9,7 12,9 9,8 13,4 10,7 3,0 1,5 SV 6 983
19 1,0 12,4 11,8 13,2 10,0 12,8 10,2 2,0 1,0 S 7 983
Suma 1,0 - - - - - - - - - - - - -
Media - - 10,1 9,7 10,6 - 10,8 - 1,7 0,8 - - 984
E- evaporaţia, P - precipitaţia, T apă – temperatura apei, T aer – temperatura aerului.
Tabelul nr.1 b. Valorile orare ale parametrilor măsuraţi şi observaţi în cadrul unei staţii
evaporimetrice – fila B
8
Anexa 2 CARNET PENTRU MĂSURĂTORI EVAPORIMETRICE - fila B

B.H. OLT Anul: 2013
Statia evapo. Ram nicu Valcea Luna: Aprilie
Pres. de saturatie a vaporilor Presiunea vaporilor Umezeala relativa Deficitul de saturaţie
Ziua Ora 2,0 m 0,2 m 2,0m 0,2 m 2.0 m 0.2 m 2.0 m 0.2 m 2.0 m 0.2 m
es(T1) es(T2) es(T) e's(T') e [mb] e' [mb] er [%] er' [%] d(T) d1(T1)d2(T2)d'(T') d1'(T1') d2'(T2')
7 11,0 11,1 10,9 10,8 10,6 97 97 0,3 0,2 0,3 0,4
01 13 12,9 20,0 19,9 8,8 8,8 44 44 11,1 4,1 11,1 4,2
19 13,7 14,7 12,7 8,2 9,4 56 74 6,5 5,5 3,3 4,4
Media 9,3 9,6 66 72 6,0 3,3 4,9 3,0
7 11,1 9,8 9,9 8,2 8,5 84 85 1,6 2,8 1,4 2,6
02 13 12,6 20,0 19,4 9,3 11,0 47 57 10,7 3,3 8,3 1,6
19 13,4 16,8 16,3 9,3 9,7 55 60 7,6 4,1 6,5 3,6
Media 8,9 9,8 62 67 6,6 3,4 5,4 2,6
7 12,1 12,9 12,4 11,1 11,3 86 91 1,8 1,0 1,2 0,8
03 13 12,1 13,0 12,9 11,1 11,1 85 86 1,9 1,0 1,8 1,0
19 12,0 12,8 12,3 11,0 11,1 86 91 1,8 1,0 1,2 0,9
Media 11,1 11,2 86 89 1,8 1,0 1,4 0,9
7 11,6 11,0 11,2 10,7 10,9 97 97 0,3 0,9 0,3 0,7
04 13 12,4 15,5 15,2 11,9 12,4 77 82 3,5 0,5 2,7 0,0
19 13,0 13,4 12,7 8,8 9,1 66 71 4,6 4,2 3,6 4,0
Media 10,5 10,8 80 84 2,8 1,9 2,2 1,6
7 10,9 9,1 9,2 8,7 8,7 96 94 0,4 2,2 0,5 2,2
05 13 11,6 12,9 13,0 10,4 11,1 81 85 2,5 1,2 1,9 0,5
19 11,7 12,0 11,7 10,6 11,0 88 94 1,4 1,1 0,7 0,7
Media 9,9 10,3 88 91 1,4 1,5 1,1 1,2
7 11,1 10,2 10,3 9,8 10,0 96 97 0,4 1,3 0,3 1,1
06 13 13,7 19,9 20,0 11,6 10,7 58 54 8,3 2,2 9,3 3,0
19 15,8 16,9 15,4 9,6 10,9 57 71 7,3 6,1 4,4 4,8
Media 10,3 10,6 70 74 5,3 3,2 4,7 3,0
7 12,8 12,4 12,1 9,8 10,5 79 87 2,6 2,9 1,6 2,3
07 13 13,1 13,5 13,6 9,3 9,5 69 70 4,2 3,8 4,0 3,6
19 13,3 13,1 12,7 8,5 10,1 65 79 4,6 4,8 2,6 3,2
Media 9,2 10,0 71 79 3,8 3,9 2,7 3,0
7 11,7 8,6 8,7 7,9 8,3 91 96 0,7 3,9 0,4 3,4
08 13 11,2 8,7 8,7 7,8 8,4 90 97 0,9 3,3 0,3 2,8
19 11,2 8,9 9,1 8,0 8,3 90 92 0,9 3,1 0,8 2,8
Media 7,9 8,4 90 95 0,8 3,4 0,5 3,0
7 10,2 8,8 8,9 8,4 8,5 96 96 0,4 1,8 0,4 1,7
09 13 11,1 10,3 11,0 8,2 9,4 79 85 2,1 2,9 1,7 1,7
19 11,4 10,4 10,7 8,2 8,6 78 80 2,3 3,2 2,2 2,8
Media 8,2 8,8 84 87 1,6 2,7 1,4 2,1
7 10,5 9,2 9,5 8,7 9,4 94 99 0,5 1,8 0,1 1,1
10 13 12,4 14,9 15,4 10,1 11,1 68 72 4,8 2,4 4,3 1,4
19 14,4 15,2 14,8 10,2 10,7 67 73 5,0 4,2 4,1 3,7
Media 9,6 10,4 76 81 3,4 2,8 2,8 2,0
Pentru principalii parametri se vor prezenta, sub formă tabelară, valorile medii decadale
şi lunare. Spre exemplificare se dă anul 2013 de la staţia evaporimetrică Râmnicu Vâlcea
(tab.nr.2).
9
Tabelul nr.2. Valori decadale şi lunare ale parametrilor hidrometeorologici măsuraţi în

cadrul unei staţii evaporimetrice (ex.Râmnicu Vâlcea)
Parametru UM Val. APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOI
E mm/zi 1 0,6 4,0 3,7 4,8 6,5 4,0 1,0 1,0
2 2,4 3,7 4,3 5,1 5,1 3,1 1,7 0,4
3 3,9 3,3 4,4 5,5 4,0 2,1 1,8 0,3
Med 2,3 3,6 4,1 5,1 5,2 3,1 1,5 0,6
Max 5,0 5,0 7,0 7,0 7,0 4,0 3,0 1,5
Sum 69,2 112,6 124,0 159,6 160,4 91,8 47,1 17,4
P mm 1 47,4 0,6 8,1 31,8 0,0 0,6 66,8 15,0
2 1,2 8,2 35,1 2,8 47,2 26,8 62,6 0,2
3 1,6 50,8 47,8 0,0 37,2 36,0 0,0 51,2
Sum 50,2 59,6 91,0 34,6 84,4 63,4 129,4 66,4
Max 19,0 16,8 25,6 17,8 35,4 33,6 55,8 34,8
T apă °C 1 9,9 21,4 20,9 23,6 26,8 20,3 10,7 12,2
(vas) 2 14,0 20,8 24,7 23,7 25,0 18,6 14,7 9,9
3 18,2 20,5 24,8 25,0 23,5 15,5 13,3 7,6
Med 14,0 20,9 23,5 24,1 25,0 18,1 12,9 9,9
Max 21,3 23,4 28,8 27,1 27,6 21,6 15,8 13,9
Min 8,2 18,6 19,3 22,0 21,4 12,4 8,9 4,5
T aer °C 1 10,3 21,7 19,2 22,6 27,7 19,7 9,0 13,0
la 2.0 m 2 14,6 20,1 24,3 23,3 24,7 16,9 14,4 9,5
3 20,0 18,2 22,9 26,0 21,8 14,2 15,2 6,3
Med 15,0 20,0 22,1 24,0 24,6 16,9 12,9 9,6
Max 23,7 24,8 28,3 29,9 29,4 21,3 17,4 16,1
Min 5,0 14,5 15,6 20,3 18,8 7,4 5,2 1,2
d mb 1 3,4 14,1 8,4 8,7 19,2 9,3 2,8 3,9
la 2.0 m 2 8,7 11,3 12,0 9,6 11,9 5,9 4,2 2,7
3 13,8 8,5 10,6 15,6 8,4 4,4 5,9 1,5
Med 8,6 11,2 10,3 11,4 13,0 6,6 4,3 2,7
Max 19,4 17,7 19,4 21,9 23,5 11,8 8,2 6,5
Min 0,8 2,9 3,6 4,4 1,4 3,1 0,4 -0,1
d1 mb 1 2,7 13,1 10,6 10,1 16,4 9,5 3,7 2,8
la 2.0 m 2 7,5 12,1 12,2 9,8 11,6 7,6 4,1 2,9
3 10,8 10,5 13,3 13,0 10,2 5,4 3,0 2,1
Med 6,9 12,1 12,1 11,0 12,8 7,5 3,6 2,5
Max 14,2 18,2 18,8 14,5 17,8 12,4 7,1 4,7
Min 1,0 6,5 6,9 6,6 6,2 2,9 2,5 0,6
W m/s 1 1,6 1,6 1,2 1,4 0,7 1,3 0,7 0,8
la 2.0 m 2 1,7 1,3 1,0 1,2 1,1 0,7 1,4 0,9
3 1,0 1,2 0,9 1,5 1,0 0,9 0,9 1,1
Med 1,4 1,4 1,0 1,4 0,9 1,0 1,0 0,9
Max 3,0 3,3 2,3 5,0 2,0 2,3 3,7 2,3
T' aer °C 1 10,1 21,8 19,4 22,7 27,5 19,7 9,2 12,9
la 0.2 m 2 14,5 20,3 24,5 23,5 24,8 16,8 14,4 9,3
3 19,9 18,5 23,1 26,1 22,0 14,4 15,0 6,1
Med 14,8 20,1 22,3 24,2 24,7 17,0 12,9 9,5
Max 24,2 25,1 28,5 29,9 28,9 21,3 17,3 15,5
Min 5,2 14,5 16,2 20,5 18,9 10,0 5,8 1,2
d' mb 1 2,7 12,5 7,5 7,5 16,0 7,7 2,4 3,3
la 0.2 m 2 7,3 10,7 10,5 8,4 10,1 4,7 3,6 2,3
3 12,1 7,6 9,4 13,7 6,4 4,0 5,0 1,2
Med 7,4 10,2 9,1 10,0 10,7 5,5 3,7 2,2
Max 18,9 17,8 17,2 19,5 21,5 9,5 7,7 5,0
Min 0,5 2,9 3,2 4,1 0,6 0,5 0,2 -0,2
d'1 mb 1 2,2 11,2 9,2 8,7 13,7 7,9 3,2 2,2
la 0.2 m 2 6,2 11,0 10,4 8,2 9,6 6,4 3,6 2,6
3 8,9 10,0 11,9 10,6 8,3 4,8 2,5 1,9
Med 5,8 10,7 10,5 9,2 10,5 6,4 3,1 2,2
Max 12,8 17,4 16,4 12,8 14,7 9,6 6,2 4,3
Min 0,9 7,5 6,0 5,1 4,7 2,6 1,4 0,5
W' m/s 1 0,8 0,8 0,6 0,7 0,4 0,7 0,3 0,4
la 0.2 m 2 0,8 0,6 0,5 0,6 0,6 0,3 0,8 0,4
3 0,5 0,6 0,4 0,7 0,5 0,4 0,4 0,6
Med 0,7 0,7 0,5 0,7 0,5 0,5 0,5 0,5
Max 1,5 1,7 1,2 2,5 1,0 1,2 1,8 1,2
E – evaporatia, P – precipitatii, Tapa - temperatura apei; T – temperatura aerului ; d – deficitul de umiditate al aerului; d1 - deficitul de
umiditate dupa temperatura apei din evaporimetru ; d’ deficitul de umiditate dupa temperatura aerului la 0.2 m; W –viteza vantului.
Pentru parametrii privind evaporaţia de la suprafaţa apei, temperatura aerului,
temperatura apei, viteza vântului, umezeala relativă, precipitaţii, deficit de saturaţie după
temperatura aerului şi a apei, se vor prezenta, sub formă tabelară, sume zilnice (în cazul
evaporaţiei şi precipitaţiilor; exemplu în tabelul nr. 3 – prezentarea datelor privind evaporaţia de
la suprafaţa apei) sau valori medii zilnice (în cazul temperaturii aerului, apei, vitezei vântului,
umezelii relative, etc.).
10
Tabelul nr. 3.Valori zilnice ale evaporaţiei de la suprafaţa apei

în cadrul unei statii evaporimetrice (ex. Staţia evaporimetrică Râmnicu Vâlcea, anul 2013)
Ziua IV V VI VII VIII IX X XI
1 1,0 4,0 4,0 6,0 6,0 4,0 0,0 1,0

2 1,0 4,0 4,0 6,0 6,0 4,0 0,0 1,0
3 0,0 4,0 3,2 6,0 7,0 4,0 0,0 1,0
4 0,0 3,6 4,1 6,0 6,0 4,0 1,0 1,5
5 0,0 5,0 4,0 4,0 6,0 4,0 1,0 1,5
6 1,2 3,0 4,0 3,0 6,0 4,0 1,0 0,0
7 1,0 4,0 4,0 4,0 7,0 4,0 1,0 0,5
8 0,6 4,0 2,6 5,0 7,0 4,0 2,0 1,5
9 0,6 4,0 4,0 3,0 7,0 4,0 2,0 1,0
10 1,0 4,0 3,2 4,8 7,0 3,6 2,2 1,0
11 1,2 4,0 2,4 5,0 4,4 3,2 3,0 1,2

12 2,0 4,0 1,8 5,0 6,0 3,0 2,1 0,5
13 2,2 3,6 4,4 5,0 6,0 2,4 1,2 0,5
14 3,0 3,0 2,5 6,0 7,0 3,0 2,0 0,0
15 2,8 2,4 4,0 5,0 4,4 4,0 0,4 0,0
16 3,0 4,0 4,0 4,2 3,4 4,0 2,0 0,5
17 2,0 3,6 6,0 5,0 4,0 4,0 1,0 0,5
18 3,0 3,6 6,0 6,0 4,0 2,8 1,2 0,0
19 2,0 4,0 6,0 6,0 6,0 2,4 2,0 0,5
20 3,0 5,0 6,0 3,6 6,0 2,0 2,0 0,5
21 4,0 5,0 5,0 3,0 6,0 2,4 2,0 0,4

22 2,6 3,2 7,0 4,0 6,0 3,0 3,0 1,2
23 3,0 1,6 6,0 6,0 5,0 2,0 3,0 1,0
24 4,0 3,0 5,0 6,0 4,2 2,0 2,0 0,6
25 4,0 3,0 3,6 6,0 3,8 3,0 2,0 0,0
26 4,0 1,8 3,4 5,0 3,8 3,0 1,5 0,0
27 4,0 3,2 2,6 6,0 3,2 3,0 2,0 0,0
28 4,0 4,0 3,4 7,0 2,0 2,0 0,5 0,0
29 5,0 4,0 4,0 7,0 3,2 1,0 1,5 0,0
30 4,0 3,8 3,8 6,0 3,0 0,0 1,5 0,0
31 3,2 5,0 4,0 1,0
SI 6,4 40 37 47,8 65 39,6 10,2 10,0

SII 24,2 37 43 50,8 51 30,8 16,9 4,2
SIII 38,6 36 44 61,0 44 21,4 20,0 3,2
SL 69 113 124 159,6 160 91,8 47,1 17,4
Pentru parametrul privind evapotranspiraţia de la nivelul solului liber se vor prezenta

fişele cu valori zilnice, determinate ca sumă a valorilor măsurate la termenele orare stabilite
(exemplificare în tabelul nr. 4. Staţia Evaporimetrică Experimentală Căldăruşani).
11
Tabelul nr. 4. Valori zilnice ale evapotranspiraţiei la nivelul solului liber

ZIUA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 0 0 2 6,0 0,5 8,0 12,8 6,2 2,5 0,0 0,5 0,5

2 0 1,5 1,7 4,5 0,5 1,0 11,5 5,0 2,5 1,3 0,5 0,5
3 0 0 1 0,0 1,0 6,1 4,0 5,0 1,4 0,0 0,5 0
4 0 0 2,5 6,3 1,7 1,5 4,5 6,5 3,0 1,0 0,5 0
5 0 1,5 0,5 5,5 0,0 2,0 3,5 4,5 3,5 1,0 0,5 0,5
6 0 1 0,5 5,5 1,0 2,0 4,3 4,5 2,0 1,0 0,3 0,5
7 0,3 1,5 2 3,3 1,0 1,5 5,0 5,0 1,5 1,0 0 1,5
8 0 0 0,5 2,0 1,0 0,2 3,5 5,5 1,5 0,5 0,5 0
9 0 9,7 0 2,5 0,0 3,3 3,5 2,0 0,0 1,5 1,5 0
10 0,5 0 0 2,0 2,0 1,0 3,0 6,0 1,7 0,0 0 0,5
11 0 1,1 1 0,7 2,5 1,0 6,0 4,0 1,2 0,0 2 0

12 0 3 0 4,7 0,5 0,3 4,0 3,0 1,0 2,0 0 0
13 0 2 1 3,0 0,2 3,0 2,0 4,0 2,6 0,0 0,5 0
14 0 3,5 1 3,1 0,0 3,5 5,0 3,5 0,2 0,5 0,5 0
15 0 2 0 2,6 4,5 3,0 3,0 3,0 3,0 0,7 0 0
16 0 1,3 1,5 4,5 2,5 4,0 4,0 3,5 2,5 0,0 1 1
17 0 1,2 1 1,5 2,0 4,5 2,0 3,0 1,0 0,0 0 0
18 0 1,5 0,5 0,5 1,0 4,0 4,0 3,0 4,1 2,2 0 0,5
19 0,4 1,5 0,6 2,0 1,0 0,0 4,0 3,0 1,3 0,5 1 0
20 0 1 0,5 1,0 2,5 2,0 2,5 3,0 0,8 2,0 0 0,5
21 1 1 0 1,0 0,0 3,0 2,5 2,0 0,5 1,5 0,5 0

22 0 0 0,1 2,1 4,0 1,0 6,5 2,0 2,0 1,0 0 1
23 0 0 8,7 1,0 0,0 2,0 3,5 1,0 1,0 0,0 0,1 0,5
24 0 3 4 1,5 4,7 0,0 2,0 1,0 1,0 1,0 0,5 0
25 0 0 1,5 2,0 6,5 1,8 6,0 2,0 1,5 0,0 0 0
26 0 0 0 0,5 3,2 0,9 4,2 2,0 1,5 1,0 0,5 0
27 0 3,2 0 1,5 3,7 5,0 2,5 2,7 1,0 0,0 0 0
28 3,9 4 0,5 0,5 3,0 5,0 3,8 1,2 1,0 1,0 1,5 0
29 0 0,5 0,5 2,5 3,5 6,0 2,6 1,5 1,0 0,5 0,2
30 0 4,5 0,5 2,0 0,0 5,0 1,1 0,0 0,5 0 0
31 0 8 0,0 0,0 3,5 0,0 - 0
SI 0,8 15,2 10,7 37,6 8,7 26,6 55,6 50,2 19,6 7,3 4,8 4
SII 0,4 18,1 7,1 23,6 16,7 25,3 36,5 33,0 17,7 7,9 5 2
SIII 4,9 11,2 27,8 11,1 29,6 22,2 42,0 21,1 11,0 7,0 3,6 1,7
SL 6,1 44,5 45,6 72,3 55,0 74,1 134,1 104,3 48,3 22,2 13,4 7,7
Evapotranspiraţia pe diferite tipuri de culturi se va prezenta sub forma valorilor

pentadale/decadale şi lunare (spre exemplificare evapotranspiraţia pe diferite tipuri de culturi
măsurată în cadrul staţiei evaporimetrice experimentale Căldăruşani).
12
Tabelul nr. 5. Fişele cu valori pentadale/decadale şi lunare ale evapotranspiraţiei pe diferite tipuri
de culturi
EVAPORANSPIRAŢIA LA GRAU Z500- LIZIMETRUL 1 ETR (mm)
Pentada IV V VI VII VIII IX X XI
1 2,48 0,09 0,78 0 0,19 0,57 0,38 0,3
2 0,64 0,2 0,5 0,17 0,4 0,43 0,5 0,93

3 1,83 0,27 0,57 0,35 0,3 0,6 3,06 0,8
4 1,9 0,3 0,3 0,2 0 0,78 0,8 0,1
5 0,8 0,46 0,46 0 0,1 0,42 2,2 0,22
6 0,3 1,02 0,35 0,44 0,78 0,1 0,7 0,3

SI 3,12 0,29 1,28 0,17 0,59 1 0,88 1,23
SII 3,73 0,57 0,87 0,55 0,3 1,38 3,86 0,9
SIII 1,1 1,48 0,81 0,44 0,88 0,52 2,9 0,52
SL 7,95 2,34 2,96 1,16 1,77 2,9 7,64 2,65
EVAPORANSPIRAŢIA LA NIVELUL SOLULUI LIBER Z500- LIZIMETRUL 2 ETR (mm)
1 2,28 0,29 0,48 0 0,39 0,67 0 0,4

2 0,24 0,5 0,6 0,37 0,4 0,03 0,4 0,83
3 0,63 0,77 0,27 1,95 0,3 0,9 6,06 0,8
4 0,1 0,4 0,3 0 0 0,38 0,6 0,1
5 0,4 1,06 0,36 0,3 0 0,02 2,8 0,22
6 0,4 0,62 0,35 0,44 0,88 0,2 0 0,2
SI 2,52 0,79 1,08 0,37 0,79 0,7 0,4 1,23

SII 0,73 1,17 0,57 1,95 0,3 1,28 6,66 0,9
SIII 0,8 1,68 0,71 0,74 0,88 0,22 2,8 0,42
SL 4,05 3,64 2,36 3,06 1,97 2,2 9,86 2,55
EVAPORANSPIRAŢIA LA PORUMB Z500- LIZIMETRUL 3 ETR (mm)
1 2,38 0,19 0,88 0 0,49 0,47 0 0,5
2 0,44 0,3 0,8 0,87 0,2 0,03 0,3 0,73
3 1,03 0,37 0,47 0,45 0,1 0,8 3,66 0,9
4 0,4 0,2 2 1 0 0,38 0,9 0
5 0,3 1,06 0,76 0,2 0 0,12 1,6 0,32
6 0,8 0,62 0,45 0,54 0,68 0,3 0,2 0,2
SI 2,82 0,49 1,68 0,87 0,69 0,5 0,3 1,23

SII 1,43 0,57 2,47 1,45 0,1 1,18 4,56 0,9
SIII 1,1 1,68 1,21 0,74 0,68 0,42 1,8 0,52
SL 5,35 2,74 5,36 3,06 1,47 2,1 6,66 2,65
Datele privind radiaţia solară se vor prezenta sub forma fişelor de valori medii zilnice (la
staţiile unde acest parametru este monitorizat). Spre exemplificare, în tabelul nr. 6., se prezintă
radiaţia netă de la Staţia Evaporimetrică Experimentală Căldăruşani.
13
Tabelul nr. 6. Valori zilnice privind radiaţia netă directă la staţia evaporimetrică experimentală
Căldăruşani
Zi I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 39,3 33,5 63,0 65,4 57,3 64,8 34,2 44,0 56,2 37

2 48,0 44,5 44,0 44,2 43,0 44,8 18 25,3
3 45,0 19,1 59,5 65,7 55,7 58,2 59,1 44,0 50,4 24,0 45,4
4 19,3 52,9 32,0 60,6 52,6 50,1 62,3 63,0 54,6 51,8
5 41,2 51,3 65,6 9,0 51,2 63,1 58,4 36,9 64,5 37,6 48,9
6 40,8 27,7 55,2 50,3 54,8 52,5 49,3 51,9 55,9 21,3
7 33,2 28,4 62,6 48,2 57,5 56,7 61,6 55,2
8 57,0 63,3 55,0 55,2 53,0 64,4 64,7 46,4 30,1
9 38,3 48,0 45,8 63,3 47,8 49,4 48,7 18,1 62,3
10 47,4 66,0 50,7 59,4 41,2 35,4 56,3 34 75
11 63,8 68,3 53,5 45,5 26,9 42,0 40

12 43,0 46,4 65,2 51,8 47,9 53,8 26,4
13 54,4 51,5 49,8 54,6 43,8 65,2 42
14 32,4 59,8 57,0 40,1 65,4 35,7
15 54,5 53,0 69,1 61,0 62,9 43,5 43,5 54,7
16 20,0 54,0 42,2 63,0 56,7 46,9 49,6 24,1 33,0 53,6 29
17 61,5 31,6 38,1 41,2 50,4 15,2 49,8
18 31,5 18,9 55,1 55,5 55,1 56,1 72,5 30,4 35,7
19 26,8 53,0 52,1 55,3 48,9 51,7 47,2 42,5 34
20 47,7 42,4 45,9 66,9 55,9 50,7 51,4 60,6
21 37,4 38,6 52,6 33,1 53,5 47,4 21

22 48,9 52,4 47,4 54,0 62,8 25,8 63,9 37,8
23 50,6 52,5 54,4 27,0 46,3 61,0 30,4 29,5 58,3 38,3
24 55,2 46,3 25,0 47,3 62,2 32,2 68,5 54,3
25 58,1 64,2 48,4 61,2 43,0 62,4 52,0 49,7
26 54,7 58,9 65,3 54,5 41,5 46,3
27 14,3 50,0 65,0 48,1 59,2 40,3 53,6 51,9 40,7 59,0
28 63,5 53,7 62,9 44,7 46,1 50,9 14,2 37,6 41,6
29 55,3 18,9 56,0 51,8 62,3 57,7 53,4
30 49,5 26,5 52,5 50,5 62,3 40,2 11,1
31 53,7 27,0
MI 42,9 30,8 52,8 44,3 50,4 59,0 50,2 50,5 50,1 53,2 40,0 46,1
MII 20,0 26,8 47,3 48,3 53,7 54,2 52,6 48,1 43,4 41,7 44,5 39,3
MIII 43,7 56,8 48,0 51,3 44,7 48,7 54,8 46,9 48,9 47,3 38,0 34,7
ML 35,5 38,1 49,4 48,0 49,6 54,0 52,5 48,5 47,5 47,4 40,8 40,0
14
Partea a II-a Sinteze şi regionalizări pentru

determinarea evaporaţiei şi evapotranspiraţiei
Evaporaţia de la suprafaţa apei reprezintă pierderile reale de pe suprafaţa corpurilor de
apă, în special a lacurilor şi băltilor naturale, precum şi a lacurilor de acumulare. Cunoaşterea
acestui parametru, pe lângă celelalte elemente (precipitaţiile, scurgerea în lac şi din lac,
infiltraţia şi aportul subteran) este necesară în vederea determinării bilanţului apei şi poate
răspunde solicitărilor din domeniul gospodăririi apei.
Evaporaţia se exprimă sub forma stratului de apă evaporat (în mm). Acest strat
reprezintă înălţimea în mm a unui strat de apă uniform evaporat de pe unitatea de suprafaţa (se
mai poate exprima şi în l/m2).
Evaporaţia de la suprafaţa apei poate fi exprimată ca:
 valori zilnice de evaporaţie, ce reprezintă sume de evaporaţie în 24 ore
(mm/zi);
 valori lunare de evaporaţie care reprezinta sumă a valorilor zilnice de
evaporaţie din luna respectivă sau ca medii lunare ce reprezintă media lunară a
valorilor zilnice;
 valori anuale de evaporaţie, reprezintă totalul (suma) valorilor lunare.
În cazul evaporaţiei de pe suprafaţa apei valorile anuale se calculează numai pentru
perioada cu suprafaţa liberă de gheaţă (se consideră perioadă liberă de gheaţă martie -
noiembrie. Valorile medii multianuale de evaporaţie se referă la perioade anuale mai mari de 10
ani.
Valorile evaporaţiei reale de la suprafaţa apei se determină direct, prin măsurători
evaporimetrice efectuate în cadrul staţiilor evaporimetrice (a se vedea Îndrumarul pentru
activitatea staţiilor evaporimetrice) sau prin metode indirecte.
În vederea determinarii evaporaţiei de la suprafaţa apei pot apărea urmatoarele situaţii:
a) în punctul în care dorim să aflăm evaporaţia de la suprafaţa apei există staţie sau
punct evaporimetric cu un şir suficient de date (>10 ani);
b) în punctul de calcul, cât şi în zona respectivă nu există date directe;
În acest sens, pentru fiecare din aceste două situaţii se prezintă modul de calcul a evaporaţiei
de la suprafaţa apei.
15
2.1. Calculul evaporaţiei de la suprafaţa apei când există în punctul

solicitat staţie evaporimetrică
În acest caz, determinarea evaporaţiei se face având la bază valorile evaporaţiei

măsurate la staţia evaporimetrică, date care au fost, în prealabil, validate. Trebuie să se ţină
seama de faptul că, de la an la an intervalul de timp în care suprafaţa apei este liberă de
gheaţă, are oarecare variaţii. Astfel, considerăm intervalul general de calcul al evaporaţiei
anuale ca fiind martie - noiembrie.
Determinarea evaporaţiei pe o perioadă multianuală, fară a avea un interval lunar comun
de măsurare a evaporaţiei se va face prin omogenizarea intervalului de calcul anual, astfel,
pentru perioada martie - noiembrie în zonele de câmpie şi deal, şi pentru intervalul aprilie-
octombrie în zona montană. Pentru fiecare an se vor calcula valorile anuale prin însumarea
valorilor lunare, fie pe perioada martie – noiembrie, fie pe aprilie – octombrie.
Pe lângă diferenţele care apar în funcţie de perioada de funcţionare a staţiilor
evaporimetrice datorate intervalelor cu îngheţ, mai pot apărea şi discontinuităţi în şirul de
date, din cauza nefuncţionării într-un an a postului evaporimetric (de ex. din cauza scufundării
plutei în lac sau a lipsei personalului calificat pentru efectuarea măsurătorilor). În acest sens,
pentru omogenizarea perioadelor anuale de calcul a evaporaţiei datele lipsă pot fi completate
cu ajutorul ecuaţiilor de calcul, stabilite pe baza realaţiilor strânse între evaporaţie şi diferiţi
parametri determinanţi (climatici şi morfometrici).
Cele mai pretabile corelaţii sunt, fie cele simple de tipul E = f (d); E = f (w), E = f (t), fie
regresia liniară multiplă (E – f (Taer, P, Ur, W, DSS).
unde: E – evaporaţia de la suprafata apei (mm)
d – deficitul de umiditate (mb)
w – viteza vântului (m/s)
t – temperatura aerului (°C)
P – cantitatea de precipitaţii (mm)
Ur – umezeala relativă (%)
DSS – durata de strălucire a Soarelui (ore)
Cu ajutorul corelaţiilor mai sus menţionate se va completa şirul de date de evaporaţie, la
staţia luată în analiză, cu condiţia ca aceasta să dispună de date asupra celorlalţi parametri
climatici.
În acest sens, s-a luat ca exemplu staţia evaporimetrică Alexandria pentru care a fost
extins şirul de date a valorilor de evaporaţie pe perioada 2000 – 2013, pe baza valorilor
16
cunoscute ale principalilor parametri climatici (temperatura aerului, precipitaţiile, umiditatea

relativă, viteza vântului, durata de strălucire a Soarelui). Menţionăm faptul că, staţia
evaporimetrică Alexandria dispune de şir continuu de date până la nivelul anului 2013 dar, s-a
ales ca şi exemplu pentru a pune în evidenţă parametrul climatic cu influenţa dominantă asupra
evaporaţiei. Datele din perioada 1961 – 1999 au fost folosite pentru stabilirea coeficienţilor de
corelaţie, iar cele din perioada 2000 - 2013 au fost folosite pentru validare. Într-o primă fază, au
fost trasate corelaţii între evaporaţie şi un singur parametru climatic, respectiv temperatura
aerului (figura nr.1a) şi viteza vântului (figura nr.2b).
Figura nr. 1. Corelaţie între evaporaţia de la suprafaţa apei cu temperatura aerului (a) şi cu viteza
vântului (b) la staţia evaporimetrică Alexandria (1961 – 2000)
Ecuaţiile rezultate în urma trasării corelaţiilor au stat la baza prelungirii şirului de valori ale
evaporaţiei pe perioada considerată necunoscută (2000 – 2013).
Corelaţiile au indicat faptul că, evaporaţia este influenţată într-o măsură considerabilă, atât
de temperatura aerului cât şi de viteza vântului (relaţii directe), rezultând coeficienţi de corelaţie
>0,8. Valorile evaporaţiei pe perioada considerată fără observaţii directe, rezultate în urma
corelaţiilor, s-au apropiat pe valorile observate, erorile fiind cuprinse între 1.5% şi 15%.
Pentru prelungirea şirurilor de date s-au folosit de-a lungul timpului şi relaţii de tipul E = f
(d1), unde d1 reprezintă deficitul de umiditate după temperatura apei.
17
Având în vedere că, marja de eroare nu trebuie să depăşească 10%, şi ţinând cont de faptul
că evaporaţia nu este influenţată doar de un singur parametru climatic, ci de ansamblul
acestora, se consideră oportun ca extinderea unui şir de date evaporimetrice să se facă luând
în calcul valorile tuturor parametrilor climatici.
În continuare, s-a aplicat metoda regresiei liniare multiple, caz în care coeficientul de
corelaţie a fost de 0.93, iar valorile de evaporaţie determinate funcţie de ansamblul parametrilor
climatici au avut o marjă de eroare de sub 10% (tabelul nr.7).
Tabelul nr.7 Valori ale evaporaţiei determinate prin corelaţii cu diferiţi parametri climatici, precum
şi erorile rezultate
Anii Evaporaţia Evaporaţia Eroarea Evaporaţia Eroarea Evaporaţia Eroarea

observată estimată estimată estimată
E – f (Taer) E – f (W) E–f
(Taer,P,Ur,W,DSS)
2000 1008 1063,6 5,5 967,5 -4,2 1045,6 3,6
2001 839 943,6 12,5 763,2 -9,9 864,1 2,9
2002 928 836,9 -9,8 851,7 -9,0 843,5 -5,7
2003 919 803,5 -12,6 824,5 -11,5 822,4 -7,0
2004 912 873,6 -4,2 844,9 -7,9 870,6 -4,8
2005 670 743,5 11,0 680,2 1,5 690,2 2,9
2006 738 773,5 4,9 704,5 -4,7 747,7 1,3
2007 790 823,5 4,2 824,5 4,2 819,8 3,6
2008 826 796,9 -3,5 824,5 -0,1 815,3 -1,2
2009 789 803,5 1,8 749,6 -5,3 774,1 -1,9
2010 711 753,5 5,9 763,2 6,8 749,8 5,1
2011 750 763,5 1,8 883,5 15,1 809,7 7,4
2012 961 943,6 -1,8 927,3 -3,6 943,5 -1,8
2013 739 803,5 8,7 783,6 5,7 812,5 9,0
În concluzie, extinderea unui şir de date de evaporaţie trebuie să se facă luându-se în

considerare cât mai mulţi parametri climatici.
2.2. Calculul evaporaţiei când în punctul solicitat nu există date

directe
În cazul în care, în secţiunea sau punctul solicitat nu există date directe de evaporaţie,
aceasta se poate determina pe baza următoarelor metode:
 stabilirea relaţiilor între valorile evaporaţiei cu altitudinea - relaţia de tipul
E – f (Hmed);
 măsurători expediţionare asupra elementelor hidrometeorologice în punctele de
interes.
18
2.2.1. Stabilirea relaţiilor între valorile evaporaţiei cu altitudinea, E – f

(Hmed)
Relaţia de tipul E - f (Hmed) se realizează pe baza valorilor medii multianuale de
evaporaţie ţinând cont din ce zonă de aplicabilitate a relaţiilor E – f (H med) face parte punctul
respectiv având în vedere că, la nivelul ţării aceste relaţii sunt stabilite fie pe regiuni fizico –
geografice (de exemplu zona montană - figura nr.2a, şi Câmpia Română, Câmpia de Vest,
Depresiunea Transilvaniei - figura nr.2b), fie pe bazine hidrografice (de ex. bazinul hidrografic
Prut – figura nr.2c).
Legătura evaporaţiei cu altitudinea indică, pentru tot teritoriul României, o scădere a
evaporaţiei odată cu creşterea altitudinii, mai puţin marcată în limitele altitudinale de 0 - 150 m,
când gradientul evaporaţiei este relativ uniform pe toată gama de altitudine.
După identificarea relaţiei de sinteză E = f (H), funcţie de valoarea altitudinii punctului de
calcul se va determina valoarea evaporaţiei, în mm (aceasta reprezentând valoarea evaporaţiei
medii multianuale).
a) b)
Figura nr. 2 Corelaţia evaporaţiei medii multianuale cu altitudinea în zona montană (a) şi în
Câmpia Română (b)
19
c)
Figura nr. 2c Corelaţia evaporaţiei medii multianuale cu altitudinea în bazinul hidrografic al râului
Prut
2.2.2. Măsuratori expediţionare
Măsurătorile expediţionare se organizează în cel puţin 3 expediţii pe an repartizate câte

una în fiecare anotimp caracteristic: primăvara, vara şi toamna, iar durata unei expediţii trebuie
să fie de cel puţin 15 zile. Modul de organizare a măsurătorilor expediţionare este funcţie de
specificul şi dimensiunile lacului pe care se doreşte cunoaşterea evaporaţiei. Pentru un lac cu
formă alungită se alege un profil longitudinal şi un număr de profile transversale – un număr
variabil funcţie de dimensiunile lacului; pentru un lac cu o formă rotundă se aleg două profile
perpendiculare care se întretaie cu centrul lacului; pentru un lac de dimensiuni reduse este
suficient un singur punct, în centrul lacului.
Organizarea măsurătorilor expediţionare se face în funcţie de cerinţe, de exemplu, dacă
se doreşte cunoaşterea volumului de apă pierdut prin evaporaţie în perioada de ape mici de
vară, măsurătorile expediţionare trebuie să se organizeze numai în această perioadă, dar cu un
interval de timp mai mare (> 15 zile). Determinarea valorilor de evaporaţie, pe cale
expediţionară, se face prin metodele aplicate în mod curent la o staţie evaporimetrică.
Valorile elementelor hidrometeorologice determinate în mod expediţionar se compară cu
valorile elementelor hidrometeorologice de la o staţie evaporimetrică dintr-o zona apropiată, iar
prin corelaţie se poate stabili relaţia dintre aceste elemente pe perioada măsurătorilor
20
expediţionare. Între datele de evaporaţie măsurate în perioada expediţionară şi elementele

hidrometeorologice determinate în acelaşi interval, se stabileşte o legătură tot pe baza unei
regresii liniare multiple E - f (Taer, P, Ur, W, DSS), iar ecuaţia rezultată va sta la baza
determinării valorilor de evaporaţie.
2.2.3. Corecţii pentru determinarea evaporaţiei reale de la nivelul lacurilor
În vederea determinării evaporaţiei de la suprafaţa apei libere prin metoda extrapolării

valorilor măsurate la bazinele evaporimetrice se impune stabilirea unei metode de aducere a
acestora la valori reale de la suprafaţa lacurilor.
Ţinând cont de faptul că evaporaţia măsurată la nivelul plutelor evaporimetrice nu
generează o valoare reală, ci una supraestimată, se impune aplicarea unor corecţii pentru
aducerea ei la o evaporaţie reală. Corecţiile se aplică funcţie de tipul evaporimetrului la nivelul
căruia se face măsurătoarea.
În prezent, în cadrul ţării, evaporaţia de la suprafaţa apei lacurilor se determină cu
ajutorul evaporimetrului plutitor GGI-3000. În cazul acestuia, pentru determinarea evaporaţiei
reale, se aplică o corecţie instrumentală (∝) şi o corecţie în funcţie de temperatura apei în lac şi
evaporimetru (β). Corecţia instrumentală are o valoare constantă de 0,88, iar corecţia funcţie de
temperatura apei din lac şi evaporimetru, este definită ca raport între deficitul calculat după
temperatura apei din lac (d2) şi cea din evaporimetru (d1).
Luând în calcul aceste corecţii, evaporaţia reală de la suprafaţa apei lacului va avea
următoarea formă (Bădescu et al., 1975):
e′ − e
E =∝ βE = 0,88 E
e −e
Unde: E – evaporaţia reală de la suprafaţa apei;

Eev – evaporaţia măsurată la nivelul evaporimetrului plutitor;
e200 – tensiunea vaporilor de apă din aer la înălţimea de 200 cm de la suprafaţa apei, la instalaţia
evaporimetrica plutitoare;
e’o şi eo – tensiunea maxima a vaporilor de apa calculata pentru temperatura apei din lac şi respectiv din
evaporimetru sau exprimat prin deficitul de umiditate.
Totodată, dacă pluta evaporimetrică nu este amplasată în centrul lacului, la valoarea

evaporaţiei măsurate se va mai aplică o corecţie funcţie de viteza vântului, definită ca raport
între viteza medie a vântului pe suprafaţa lacului (w’) şi viteza vântului în punctul de instalare al
21
evaporimetrului (w): w’/w. Această corecţie este în general necesară pentru lacurile cu
dimensiuni mari şi formă alungită (Bădescu et al., 1975b).
PARTEA A III-A METODE INDIRECTE DE CALCUL A

EVAPORAŢIEI ŞI EVAPOTRANSPIRAŢIEI
Evaporaţia şi evapotranspiraţia pot fi determinate prin metode indirecte, purtând numele
de evaporaţie şi evapotranspiraţie potenţială, acest lucru fiind posibil numai prin cunoasterea, în
prealabil, a unor parametri climatici. Dificultatea în organizarea măsurătorilor de evaporaţie în
condiţii optime şi într-un număr satisfăcător de puncte a condus la elaborarea pe plan
internaţional a unor metode de calcul bazate pe formule empirice sau teoretice. Pentru calculul
sintetic al acestui parametru mulţi cercetători au stabilit metode de calcul ce includ în diferite
raporturi factorii atmosferici esenţiali în determinarea procesului de evaporare (radiaţia solarǎ,
temperatura aerului, deficitul de saturaţie, vântul s.a.).
3.1. Determinarea evaporaţiei prin metode indirecte

Metodele indirecte cele mai utilizate, la nivel naţional şi internaţional, sunt:
 metoda bilanţului termic sau radiativ (metoda Penman),

 metode bazate pe temperatura aerului (metodele Thornthwaite, Blaney-Criddle,
Priestley-Taylor),
 metode bazate pe deficitul de saturaţie (metoda Davydov, Zaikov, Papadakis),
 metode bazate pe mai mulţi factori climatici (metoda Turc, FAO).
O mare parte dintre metodele indirecte de determinare a evaporaţiei implică o serie de

parametri care, în general, nu sunt măsuraţi la staţiile evaporimetrice sau meteorologice din
reţeaua naţională şi de aceea nu pot fi folosite în practică.
Termenul de evaporaţie potenţială a fost introdus de Penman în anul 1948, metoda de

calcul devenind cea mai utilizată pe scară mondială, succesul acesteia datorându-se bazei sale
fizice (Xu, 2002).
Metoda Penman (1) are la bază studiul bilanţului energetic şi se exprimă astfel:
∆ ∆
= =∆ +∆ (1)
22
-1
unde: – evaporaţia potenţială (mm zi );
Ea – 0.35(es-ea)(0.5+0.01v), exprimă condiţiile atmosferice în funcţie de viteza vântului (v);
es– tensiunea vaporilor de apă la temperatura t (kPa);
ea – tensiunea actuală a vaporilor de apă (kPa);
es-ea – deficitul de saturaţie (kPa);
 – constanta proporţională dea/dTa (mb ºC );
-1
 – constanta psihrometrică (mb ºC );

-1
H – energia termică disponibilă; = (1 − ) − , unde: r este albedoul (egal cu 0,05);RIi radaţii de

intrare şi RO radiaţii de ieşire.
Metoda Penman - Monteith (2) are următoarea ecuaţie (Allen et al., 1998):
C p (es  ea )
( Rn  G )  
ra
Et  (2)
  r 
   y1  s 
  ra 
-1
unde: Et – evaporaţia potenţială (mm zi );
-2 -1
Rn – radiaţia netă la suprafaţa vegetaţiei (MJ m zi );
-2 -1
G – fluxul caloric din apă (MJ m zi );
es - ea – reprezintă deficitul de saturaţie (kPa);
a – densitatea medie a aerului la o presiune constantă (kg m ) ;
-3
-1 -1
cp – căldura specifică (kJ kg °C );
 – panta curbei tensiunii vaporilor din apă la temperatura t (kPa °C );
-1
 – constanta psihrometrică (kPa °C );

-1
-1
ra – rezistenţa aerodinamică (s m );
-1
rs – rezistenţa suprafeţei (s m ).
Datele privind ra şi rs, pot fi procurate cu dificultate, din aceasta cauză, Food and Agriculture
Organization of the United Nations (FAO) a recomandat o nouă metodă Penman-Monteith
pentru calcularea evaporaţiei potenţiale (ETo), exprimată de relaţia 3 (Allen et al., 1998):
0.408Rn  G   y U 2 e s  ea 
900
ETo  T  272 (3)
  y 1  0.34U 2 
-1
unde: ETo – evaporaţia de referinţă (mm zi );
-2 -1
Rn – radiaţia netă la suprafaţa vegetaţiei (MJ m zi );
-2 -1
G – fluxul caloric din sol (MJ m zi );
T – temperatura medie a aerului la 2 m (°C);
-1
U2 – viteza vântului la 2 m (m s );
23
es – tensiunea vaporilor de apă la temperatura t (kPa);

ea – tensiunea actuală a vaporilor de apă (kPa);
es - ea – deficitul de saturaţie (kPa);
 – panta curbei tensiunii vaporilor de apă (kPa °C );
-1
 – constanta psihrometrică (kPa °C ).

-1
Pentru estimarea evaporaţiei de la suprafaţa apei mai pot fi aplicate şi metodele Davydov
(4) şi Zaikov (5), care au la bază deficitul de apă şi viteza vântului.
Formula de calcul a evaporaţiei potenţiale prin metoda Davydov (Walkusz şi Jańczak,
2009) este:
E  15d 0.8 1  0.125v  (4)

-1
unde: E – evaporaţia potenţială (mm zi );
d – deficitul de umiditate al aerului (mm);
-1
v – viteza vântului (m s ).
Metoda Zaikov are la bază formula (Walkusz şi Jańczak, 2009):

E  0.14id 1  0.752 v  (5)
-1
unde: E – evaporaţia potenţială (mm zi );
d – deficitul de umiditate al aerului (mm);
-1
v – viteza vântului (m s );
i – numărul de zile al lunii.
Metodele Davydov şi Zaikov au fost aplicate cu succes pe teritoriul european al Rusiei,
ulterior fiind preluate de Stoenescu (1962), pentru determinarea evaporaţiei în Câmpia de Vest
şi Depresiunea Jijiei. Aceste metode au la bază deficitul de umiditate, factor destul de complex
ce reflectă influenţă atât asupra evaporaţiei cât şi asupra temperaturii aerului.
Metoda Thornthwaite presupune măsurarea evaporaţiei cu ajutorul relaţiei 6, bazate pe
cunoaşterea următorilor parametri meteorologici: temperatura medie a aerului şi durata
teoretică de insolaţie (durata astronomică în funcţie de anotimp şi latitudine); relaţia de calcul a
evapotranspiraţiei potenţiale (***, 2008) fiind:
a
 10t 
ETP  16 *   F   (6)
 I 
unde: ETP – evaporaţia potenţială (mm zi-1);
t – temperatura medie a aerului pe perioada considerată (°C);
.
I – indice termic lunar I = ∑ i ;i =( ) ;
a – 6.75*10-7*I3-7.71*10-5*I2+1.79*10-2*I+0.49;
F(λ) – termenul de corecţie în funcţie de latitudine şi luna anului (din tabele).
24
Metodele enumerate şi descrise anterior (Penman, Penman Monteith, Fao, Penman

open Water) pot fi aplicate utilizând softuri speciale, ca de exemplu softul DailyET; soft realizat
de Universitatea Cranfield din SUA (figura nr.3); aplicaţii realizate în limbajul de programare
Java (formula Thorthwaite) sau o serie de aplicaţii online (http://onlinecalc.sdsu.edu).
Figura nr.3 Soft pentru aplicarea metodelor indirecte de calcul a evapotranspiraţiei
3.2. Determinarea evaporaţiei de la suprafaţa zăpezii
Pentru determinarea evaporaţiei de la suprafaţa zăpezii ca metode de calcul se

utilizează formulele teoretice şi cele empirice. Atât formulele teoretice cât şi cele empirice au la
bază scheme comune cu cele ale formulelor utilizate în calculele evaporaţiei de la suprafata
apei, utilizându-se mai mult formule teoretice, deoarece aplicarea celor empirice este mai
dificilă, acestea bazându-se pe observaţii directe efectuate pe areale mai largi şi pe perioade de
timp mai îndelungate.
Formulele teoretice au la baza schema schimbului turbulent şi a bilanţului termic.
Echilibrul energetic este puternic influenţat de stratul de zăpadă. Zăpada are un albedo ridicat şi
25
reflectă 90% din radiaţia de undă scurtă primită. Evaporaţia de la supafaţa zăpezii depinde de
rezistenţa aerodinamică, viteza vântului, tensiunea vaporilor şi radiaţia (Vinukollu et al., 2011).
Bengtsson (1980) indică însă faptul că valoarea evaporaţiei în sezonul rece se poate
ridica la maxim 10-20 mm, iar rata evaporaţiei zilnice nu depăşeşte 1 mm. În cadrul modelelor
hidrologice se utilizează o valoare minimă a evaporaţiei de la suprafaţa zăpezii, deoarece
aceasta se presupune a fi foarte mică sau egală cu zero; ea nu joacă un rol important în
calculul bilanţului de apă din sezonul rece (Bengtson et al., 1992).
Astfel, Bengtsson et al. (1992) propune o formulă pentru estimarea evaporaţiei la
suprafaţa zăpezii (7):
= 0,25(1 + 0,35 )( − ) (7)
unde: E – evaporaţia la suprafaţa zăpezii (mm/zi);
W – viteza vântului (m/s);
es – tensiunea maximă a vaporilor (determinat pe baza temperaturii zăpezii) (mb);
e – tensiunea vaporilor la 2 (mb).
O altă ecuaţie a fost dezvoltată de Kojima în anul 1979 (8), aceasta presupunând că
temperatura de la suprafaţa zăpezii este egală cu temperatura aerului (Wanchang et al., 1999):
= 1,0 × 10 ( − ) × 240 (8)
unde: Eac – evaporaţia actuală la suprafaţa zăpezii (mm/zi);
u1 – viteza vântului (m/s);
esa – tensiunea maximă a vaporilor (determinată pe baza temperaturii de la suprafaţa zăpezii) (hPa);
ea1 – tensiunea vaporilor (hPa), parametrii sunt determinaţi la 1 m înălţime deasupra zăpezii.
3.3. Determinarea evaporaţiei cu ajutorul imaginilor satelitare
Aplicaţiile de teledetecţie au ca rezultat imagini ale obiectelor folosind radiaţia

electromagnetică cu diferite lungimi de undă pe care obiectele şi fenomenele o reflectă.
În ultimii ani estimarea evapotranspiraţiei prin teledetecţie a făcut obiectul a numeroase
lucrări metodologice: Running et al., 1994; Huette,et al., 2002; Cohen et al., 1999; Zhang et al.,
2003 s.a. Noţiunea de indice de vegetaţie a apărut din necesitatea de a identifica şi delimita din
imaginile multispectrale vegetaţia. Importanţa acestora este dată, în primul rând, de posibilitatea
estimării pe baza lor a variaţiilor de temperatură asupra vegetaţiei şi a bioxidului de carbon din
atmosferă. Indicii de vegetaţie sunt corelaţi cu diverşi parametri ai vegetaţiei, printre care
amintim: indicele foliar (LAI), biomasa, productivitatea, activitatea fotosintetică, ariile acoperite
cu vegetaţie verde (Zang et al., 2003).
26
Principalii parametri care determină răspunsurile spectrale ale vegetaţiei sunt: reflectanţa
frunzelor şi tulpinilor, cantitatea şi aranjamentul acestora, umbrele şi reflectanţa solului. Precizia
modelelor satelitare ce includ indici de vegetaţie, pentru determinarea evapotranspiratiei (ETR)
sunt constrânse de acurateţea măsurătorilor directe ale ETR, pe baza cărora sunt calibrate
rezultatele satelitare, dar si de legătura existentă între densitatea foliară şi ETR.
Studiile realizate în vederea analizei curbelor de reflectanţă spectrală a vegetaţiei au
permis identificare câtorva aspecte:
1) în domeniul vizibil reflectanta vegetaţiei verzi şi sănătoase prezintă două minime
situate la aproximativ 480 nm şi 680 nm;
2) în domeniul vizibil solul liber are o reflectanţă mai mare decât vegetaţia verde şi
sănătoasă şi mai mică decât vegetaţia stresată, sau aflată în fenofaza coacerii;
3) în timp ce în infraroşu apropiat (NIR) solul liber are o reflectanţă mai scăzută decât
vegetaţia (Collins, 1978)
Mai multe metode de estimare a evapotranspiratiei pe baza indicelui de vegetatie au fost
dezvoltate pentru diferite speciile de plante.
Cei mai utilizaţi indici de vegetaţie sunt:

 indicele de vegetaţie (9) diferenţă normalizată NDVI (Running, et al., 1994):
( )
=( )
(9)
NDVI (Normalized Difference Vegetation Index) este bazat pe raportul dintre diferenta
benzilor vizibile (rosu) cu infraroşu apropiat (NIR) şi suma lor. NDVI-ul este asociat cu
parametrii biofizici, precum: biomasa, indicele foliar (LAI) si procentul de acoperire al terenului.
NDVI-ul prezintă valori cuprinse între -1 şi 1, cu cât valoarea sa este mai apropiată de +1 cu
atât activitatea clorofilei este foarte activă, iar cu cât se apropie de 0 cu atât vegetaţia este
afectată de factori de stres, sau solurile sunt nude. Daca valoare lui NDVI este negativă (până
la -1) atunci se pot identifica alte corpuri: apă, zăpadă, nori, terenuri contruite s.a
(www.exelisvis.com).
 indicele Simple Ratio Index (SR) (10):
= / (10)
Valorile acestui indice sunt cuprinse între 0 - 30, interval în cadrul căruia vegetaţia
sănătoasă se încadrează în general între valori de la 2 la 8 (www.exelisvis.com)
 indicele Enhanced Vegetation Index (EVI):
27
= (11)
× ×
unde: – corecţie atmosferică,

L – diferenta dintre NIR şi red,
C1 şi C2 – coeficienti ai rezistentei aerosolilor.
Dacă se cunoaşte faptul că: L=1, C1=6, C2= 7,5, şi G = 2,5, atunci ecuaţia se poate scrie
astfel (12):
= 2,5 [( − )/(( + (6 ) − (7,5 ) + 1)] (12)
În zonele în care indicele suprafeţei foliare (LAI) este mare, valorile NDVI poate fi
îmbunătăţită prin folosirea Enhanced Vegetation Index. Intervalul de valori pentru EVI este -1 la
1, în care vegetaţia sănătoasă se încadrează în general între valori de 0.20-0.80 (Huete et al.,
2002).
Legătura NDVI-ul cu evaporaţia este dată de indicii de stres hidric (bazat pe date
agrometeorologice şi satelitare). Astfel randamentul unei culturi agricole este generat de
următoare formulă:
= ∫ℰ ∙ℰ ∙ℰ ∙ ∙ (13)
2
unde: BS – biomasa uscata totala (g/m );
2
Rg – radiaţia globală (w/m );
ℰ – eficienţa climatică consideraţă constantă (~0,5) ce reprezintă partea de radiaţie solară utilizată pentru
radiaţia fotosintetic activă;
ℰ – eficienţa de intercepţie a radiaţiei globale de către acoperirea vegetală ce poate fi obţinută din indici de
vegetaţie rezultaţi pe baza imaginilor satelitare NOAA-AVHRR (NDVI);
ℰ – eficienţă de conversie a radiaţiei fotosintetic active absorbite de acoperirea vegetală, numită eficienţă
biologică.
Eficienţa biologică se poate exprima (14) prin:
= ∙ / (14)
unde: ETRM – evapotranspiraţia maximă a plantelor.
În vederea estimării evapotranspiraţiei pe baza datelor satelitare şi agrometeorologice,

respectiv bilanţul energetic al solului (15, 16), trebuie să se cunoască următorii parametri:
= + + (15)
= − − (16)
unde: Rn – fluxul net de radiaţii;
LE – flux de căldură latentă (corespunzător evaporaţiei de la sol liber, fără vegetaţie);
28
H – flux de căldură sensibilă;

G - flux de căldură a solului.
Ecuaţia pentru determinarea valorii zinlice a evapotranspiraţiei (17) se bazează pe

relaţiile dintre parametrii precizaţi mai sus, dar şi pe fracţiunea de evaporare (Saha, 2003):
=∧ . ( − ) (17)
Produsele satelitare ce vizau solul şi vegetaţia au fost generate pentru prima dată de
NOA AVHRR (Advanced Very High Resolution Radiometer), ulterior MODIS a dezvoltat
asemenea produse (Zhang et al., 2003), acestea putând fi descărcate de pe următoarele site-
uri: http://ladsweb.nascom.nasa.gov/ şi https://lpdaac.usgs.gov/ products (Alecu, 2007).
MODIS (Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer) este un instrument amplasat
la bordul sateliţilor Terra (EOS-AM) şi Aqua (EOS-PM). Satelitul Terra orbitează Pământul de la
nord la sud, ajungând în dreptul Ecuatorului dimineaţa, în timp ce Aqua trece de la sud la nord,
peste Ecuator trecând în jurul după-amiazii. Sateliţii Terra şi Aqua fac o rotaţie completă a
Pământului la fiecare 1 sau 2 zile, înregistrând date în 36 de benzi spectrale (Running et al.,
1994).
La nivel modial în anul 2000 Idaho Agricultural Experiment Station a pornit un program
Mapping EvapoTranspiration at High Resolution and Internalized Calibration, prin care a realizat
hărţi cu repartiţia spaţială a valorilor evapotranspiraţiei, având la baza imagini LANDSAT.
În ceea ce priveşte estimarea evaporaţiei de la suprafaţa zăpezii pe baza tehnicilor de
teledetecţie, acestea oferă posibilitatea deducerii de informaţii privind extinderea, densitatea,
albedoul şi grosimea stratului de zăpadă folosind imagini satelitare cu rezoluţii spaţiale,
temporale şi radiometrice diferite.
Cei mai folosiţi sateliţi pentru analiza stratului de zăpadă sunt: LANDSAT-ETM+ - ETM+,
SPOT-HS, iar printre cei cu rezoluţie medie se numără NOAA-AVHR, MODIS, SPOT-
VEGETATION.
Cele mai uitilizate rămân însă produsele MODIS snowcover, acestea sunt accesibile
(portalul www.nsidc.org) cu o rezoluţie temporală bună (2 produse pe zi Terra şi Aqua) şi cu o
rezoluţie spaţială medie (463.3m după conversia hdf – geotiff).
29
BIBLIOGRAFIE
Alecu, C. (2007), Metode de achiziţie şi procesare a datelor satelitare MODIS, http://geo-
spatial.org/.
Allen, R., Pereira, L., Raes, D., Smith, M. (1998), Crop evapotranspiration – Guidelines for
computing crop water requirements - FAO Irrigation and drainage paper 56, Rome.
Bădescu, V., Tudor C. (1964), Prime rezultate asupra experimentării unor tipuri de lizimetre la
staţia Căldăruşani, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.
Bădescu V., Tibacu L. (1975), Determinarea evaporaţiei reale de la suprafaţa lacurilor de
dimensiuni medii, Studii şi Cercetări partea a II-a Hidrologie XLIV, Bucureşti.
Bengtsson, L., Westerstrom, G. (1992), Urban snowmelt and runoff in northern Sweden,
Hydrologicai Sciences -Journal- des Sciences Hydrologiques, p. 236-275.
Bengtsson, L. (1980), Evaporation from a solid snow cover, Nordic Hydrol. 11, p. 221-234,
http://www.iwaponline.com/nh/011/nh0110221.htm (rezumat).
Cohen, W., Justice, C. (1999), Validating MODIS Terrestrial Ecology Products: Linking In Situ
and Satellite Measurements, Elsevier Science Inc., REMOTE SENS ENVIRON.
Comitetul de Stat al Apelor Institutul de Studii şi Cercetări Hidrotehnice (1964), Instrucţiuni
pentru Posturile Evaporimetrice, Volumul II, Partea III, Comitetul de Stat al Apelor
Institutul de Studii şi Cercetări Hidrotehnice, Bucureşti.
Comitetul de Stat al Apelor (1966), Instrucţiuni pentru Reţeaua Hidrometrică de Bază, Volumul
II,I Instrucţiuni pentru Staţiile Hidrologice, partea a III-a, Evaporaţia de la suprafaţa apei,
Comitetul de Stat al Apelor, Bucureşti.
Comitetul de Stat al Apelor Institutul de Studii şi Cercetări Hidrotehnice (1966), Studii de
Hidrologie XVIII (Extras), Comitetul de Stat al Apelor Institutul de Studii şi Cercetări
Hidrotehnice, Bucureşti.
Donciu, C. (1965), Contribuţii la studiul evapotranspiraţiei potenţiale în R.S. România,
Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, vol. X, nr. 9, Bucureşti.
Ewa Walkusz şi Jerzy Jańczak, (2009), Comparative study of evaporation rate from surface
water of Lake Raduńskie Górne and that from an evaporimeter pan placed on land,
Limnological Review 7, 4: 241-246 comparative.
Finch, J. şi Calver, Ann (2008), Methods for the quantification of evaporation from lakes -
prepared for the World Meteorological Organization’s Commission for Hydrology, Centre
for Ecology & Hydrology, United Kingdom.
Huete, A., Didan, K., Miura, T., Rodriguez E.P., Gao, X., Ferreira, L.G. (2002), Overview of the
radiometric and biophysical permormance af the MODIS vegetation indices, Elsevier -
Remote Sensing of Environment 83, p. 195-213.
Institutul de Meteorologie şi Hidrologie (1973), Studii de Hidrologie XLI (Extras), Institutul de
Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.
30
Mihăilescu, D. (2009), Realizarea hărţii NDVI din imagini SPOT VEGETATION, http://geo-
spatial.org/.
Running, S. W., Justice, C., O., Salomonso, V., Hall, D., Barker, J., Kaufmann, Y., Strahler, A.
H., Huete, A.R., Muller, J. P., Vanderbilt, V., Wan, Z. M., Teillete P., Carneggie, D.
(1994), Terrestrial remote sensing science and algorithms planned for EOS/MODIS, Int.
J. Remote Sensing, vol. 15, nr. 17, p. 3587-3620.
Saha, S. K. (2003), Retrieval of agrometeorological parameters using satellite remote sensing
data, Sattelite Remote Sensing and GIS Applications in Agricultural Meteorology, p. 175-
194.
Vinukollu. R.,Wood, E., Ferguson, C., Fisher, J. (2011), Global estimates of evapotranspiration
for climate studies using multi-sensor remote sensing data: Evaluation of three process-
based approaches, Elsevier - Remote Sensing of Environment, p. 801-823.
Wanchang, Z.,Yinsheng, Z., Ogawa, K., Yamaguch, Y. (1999), Observation and estimation of
daily actual evapotranspiration and evaporation on a glacierized watershed at the
headwater of the Urumqi River, Tianshan, China, Hzdrological Processes, vol. 13, p.
1589-1601.
Xu, C-Y., Chen, D. (2005), Comparison of seven models for estimation of evapotranspiration
and groundwater recharge using lysimeter measurement data in Germany, Hydrological
Processes 19, 3717–3734.
Zhang, X., Frield, M., Schaalf, C., Strahler A., Hodges, J., Gao, F., Reed B., Huete, A. (2003),
Monitoring vegetation phenology using MODIS, Elsevier – Remote Sensing of
Environment 84, p. 471-475.
http://www.exelisvis.com/Learn/WhitepapersDetail/TabId/802/ArtMID/2627/ArticleID/13742/Veg
etation-Analysis-Using-Vegetation-Indices-in-ENVI.aspx
31
Anexa III.1
CARNET PENTRU MĂSURĂTORI EVAPORIMETRICE - fila A
B.H. Anul:
Staţia evaporimetrică Luna:
T apă (°C) T aer (°C)
Vântul
Nebu Pres.
Evapo. Precip. în lac lozit. atm.
Ziua Ora în vas (T1) Viteza
(mm) (mm) (T2) 2.0 m (T) 0.2 m (T') Dir.
vantului
0.0 0.4 0.0 0.4
uscat umed uscat umed 2.0m 0.2m (%) (mb)
m m m m
01 7
13
19
Suma
Media
02 7
13
19
Suma
Media
03 7
13
19
Suma
Media
04 7
13
19
Suma
Media
05 7
13
19
Suma
Media
06 7
13
19
Suma
Media
07 7
13
19
Suma
Media
08 7
13
19
Suma
Media
09 7
13
19
Suma
Media
10 7
13
19
Suma
Media
32

B.H. Anul:
Vântul
Nebu Pres.
(mm) (mm) (T2) 2.0 m (T) 0.2 m (T') Dir.
vantului
0.0 0.4 0.0 0.4
uscat umed uscat umed 2.0m 0.2m (%) (mb)
m m m m
11 7
13
19
Suma
Media
12 7
13
19
Suma
Media
13 7
13
19
Suma
Media
14 7
13
19
Suma
Media
15 7
13
19
Suma
Media
16 7
13
19
Suma
Media
17 7
13
19
Suma
Media
18 7
13
19
Suma
Media
19 7
13
19
Suma
Media
20 7
13
19
Suma
Media
33

B.H. Anul:
Vântul
Nebu Pres.
[mm] [mm] (T2) 2.0 m (T) 0.2 m (T') Dir.
vantului
0.0 0.4 0.0 0.4
uscat umed uscat umed 2.0m 0.2m [%] [mb]
m m m m
21 7
13
19
Suma
Media
22 7
13
19
Suma
Media
23 7
13
19
Suma
Media
24 7
13
19
Suma
Media
25 7
13
19
Suma
Media
26 7
13
19
Suma
Media
27 7
13
19
Suma
Media
28 7
13
19
Suma
Media
29 7
13
19
Suma
Media
7
13
30 19
Suma
Media
7
31 13
19
Suma
Media
34
Anexa III.2
CARNET PENTRU MĂSURĂTORI EVAPORIMETRICE - fila B
B.H. Anul:

Umezeala
Presiunea Deficitul de saturaţie
Presiunea de saturaţie relativa
vaporilor (mb)
a vaporilor (mb)
2.0 0.2 2.0 0.2
2.0 m 0.2 m
Ziua Ora m m m m
es(T1) es(T2) es(T) e's(T') e e' er er' d(T) d1(T1) d2(T2) d'(T') d1'(T1') d2'(T2')
01 7
13
19
Media
02 7
13
19
Media
03 7
13
19
Media
04 7
13
19
Media
05 7
13
19
Media
06 7
13
19
Media
07 7
13
19
Media
08 7
13
19
Media
09 7
13
19
Media
10 7
13
19
Media
35

B.H. Anul:

Umezeala
vaporilor (mb)
a vaporilor (mb)
2.0 0.2 2.0 0.2
2.0 m 0.2 m
Ziua Ora m m m m
11 7
13
19
Media
12 7
13
19
Media
13 7
13
19
Media
14 7
13
19
Media
15 7
13
19
Media
16 7
13
19
Media
17 7
13
19
Media
18 7
13
19
Media
19 7
13
19
Media
20 7
13
19
Media
36

B.H. Anul:

Umezeala
vaporilor (mb)
a vaporilor (mb)
2.0 0.2 2.0 0.2
2.0 m 0.2 m
Ziua Ora m m m m
21 7
13
19
Media
22 7
13
19
Media
23 7
13
19
Media
24 7
13
19
Media
25 7
13
19
Media
26 7
13
19
Media
27 7
13
19
Media
28 7
13
19
Media
29 7
13
19
Media
30 7
13
19
Media
31 7
13
19
Media
37
Anexa III. 3
FIŞA CU VALORI MEDII ZILNICE
B.H. Anul:
Evaporatia
Date meteorologice la h = 2.0 m Date meteorologice la h = 0.2 m
(mm)
Pp T apă (oC)
vas lac
19- 7- 19 (mm) T e er d d1 d2 W T' e' e'r d' d'1 d'2 W'
Z 7 19 -19
0.0 0,4 0.0 0,4 °C mb % mb mb mb m/s °C mb % mb mb mb m/s
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
SI
MI
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
S II
M II
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
S III
M III
S
M
Ma
Mi
38
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile evaporimetrice
Anexa III. 4
EVAPORAŢIA DE LA SUPRAFAŢA APEI

Valori zilnice directe
Staţia evaporimetrică:
Ziua I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
SI
SII
SIII
SL
39
Anexa III. 5
EVAPORAŢIA DE LA SUPRAFAŢA APEI

Valori zilnice corectate

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
SI
SII
SIII
SL
40
Anexa IV.6
FIŞA CU PRECIPITAŢII (mm/zi)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
SI
SII
SIII
SL
41
Anexa III. 7
TEMPERATURA DE LA SUPRAFAŢA APEI (T0C)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
42
*Anexa III.7.1.
TEMPERATURA DE LA SUPRAFATA APEI DIN LAC (T0C)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
*Anexa 7.1. va fi completata doar pentru statiile evaporimetrice de lac
43
Anexa III. 8
TEMPERATURA AERULUI LA 2 m ( T0C )

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
44
Anexa III. 9
UMEZEALA RELATIVĂ A AERULUI LA 2 m (%)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
45
Anexa III. 10
DEFICITUL DUPA TEMPERATURA AERULUI la 2 m
d (mb)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
46
Anexa III. 11
DEFICITUL DUPA TEMPERATURA DE LA SUPRAFAŢA APEI
d1 (mb)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
47
*Anexa III. 11.1.

DEFICITUL DUPĂ TEMPERATURA APEI DE LA SUPRAFAŢA LACULUI
d2 lac (mb)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
*Anexa 10.1 se va completata doar pentru statiile evaporimetrice de lac
48
Anexa III. 11.2.

DEFICITUL DUPA TEMPERATURA APEI DIN LAC LA ADÂNCIMEA DE 0.4 cm
d’2 lac 0.4 m (mb)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
*Anexa 11.1 se va completata doar pentru statiile evaporimetrice de lac
49
Anexa III. 12
VITEZA VÂNTULUI LA 2 m (m/s)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
50
Anexa III. 13
TEMPERATURA AERULUI LA 0.2 m (T0C)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
51
Anexa III. 14
UMEZEALA RELATIVĂ LA 0.2 m (%)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
52
Anexa III. 15
DEFICITUL DUPA AER la 0.2 m d' (mb)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
53
Anexa III. 16
DEFICITUL DUPA APĂ LA 0.2 m d1'(mb)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
54
Anexa III. 17
VITEZA VÂNTULUI LA 0.2 m (m/s)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
MI
MII
MIII
ML
55
Anexa III. 18
VALORI DECADALE ŞI LUNARE
Parametru UM Val. III IV V VI VII VIII IX X XI

1
2
3
E mm/zi
Med
Max
Min
E 1
mm 2
 3

Suma
P 1
mm 2
3
Suma
Max
T apă
(vas) 1
2
°C
3
Med
Max
Min
T aer la
2.0m 1
2
°C 3
Med
Max
Min
d la 2.0 m 1
2
mb
3
Med
Max
Min
d1 la
suprafata 1
apei
2
mb
3
Med
Max
Min
W la 2.m 1
m/s 2
3
Med
Max
56
Parametru UM Val. III IV V VI VII VIII IX X XI

T' aer la 0.2
m 1
2
3
Med
Max
°C Min
d' la 0,2 m 1
2
3
Med
Max
mb Min
d'1 la 0,4 m 1
2
3
Med
Max
mb Min
W' la 0,2 m 1
2
3
Med
Max
m/s Min
Tapa (lac) 1
2
3
Med
Max
°C Min
d2 lac la
suprafata 1
2
3
Med
Max
mb Min
d'2 lac la 0,4
m 1
2
3
Med
Max
mb Min
57
www.inhga.ro

Indrumar Prelucrare Date Evaporimetrice Vol 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar Prelucrare Date Evaporimetrice Vol 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE

ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

dr. ing. Mary-Jeanne ADLER

Scopul şi conţinutul îndrumarului ……………………........…………………………..... 5

Partea a II-a Sinteze şi regionalizări pentru determinarea evaporaţiei şi

2.1. Calculul evaporaţiei de la suprafaţa apei când există în punctul solicitat

Îndrumarul pentru prelucrarea datelor evaporimetrice este structurat in 3 părţi:

SCOPUL ŞI CONŢINUTUL ÎNDRUMARULUI

Partea I. Întocmirea Studiului Evaporimetric

1.2. Programul de observaţii şi măsurători de la staţia

1.3. Valori ale principalilor parametri hidrometeorologici

Anexa 1 CARNET PENTRU MĂSURĂTORI EVAPORIMETRICE - fila A

Anexa 2 CARNET PENTRU MĂSURĂTORI EVAPORIMETRICE - fila B

Tabelul nr.2. Valori decadale şi lunare ale parametrilor hidrometeorologici măsuraţi în

Tabelul nr. 3.Valori zilnice ale evaporaţiei de la suprafaţa apei

Ziua IV V VI VII VIII IX X XI

1 1,0 4,0 4,0 6,0 6,0 4,0 0,0 1,0

11 1,2 4,0 2,4 5,0 4,4 3,2 3,0 1,2

21 4,0 5,0 5,0 3,0 6,0 2,4 2,0 0,4

SI 6,4 40 37 47,8 65 39,6 10,2 10,0

SL 69 113 124 159,6 160 91,8 47,1 17,4

Pentru parametrul privind evapotranspiraţia de la nivelul solului liber se vor prezenta

Tabelul nr. 4. Valori zilnice ale evapotranspiraţiei la nivelul solului liber

1 0 0 2 6,0 0,5 8,0 12,8 6,2 2,5 0,0 0,5 0,5

10 0,5 0 0 2,0 2,0 1,0 3,0 6,0 1,7 0,0 0 0,5

11 0 1,1 1 0,7 2,5 1,0 6,0 4,0 1,2 0,0 2 0

20 0 1 0,5 1,0 2,5 2,0 2,5 3,0 0,8 2,0 0 0,5

21 1 1 0 1,0 0,0 3,0 2,5 2,0 0,5 1,5 0,5 0

31 0 8 0,0 0,0 3,5 0,0 - 0

Evapotranspiraţia pe diferite tipuri de culturi se va prezenta sub forma valorilor

1 2,48 0,09 0,78 0 0,19 0,57 0,38 0,3

2 0,64 0,2 0,5 0,17 0,4 0,43 0,5 0,93

4 1,9 0,3 0,3 0,2 0 0,78 0,8 0,1

5 0,8 0,46 0,46 0 0,1 0,42 2,2 0,22

6 0,3 1,02 0,35 0,44 0,78 0,1 0,7 0,3

SL 7,95 2,34 2,96 1,16 1,77 2,9 7,64 2,65

EVAPORANSPIRAŢIA LA NIVELUL SOLULUI LIBER Z500- LIZIMETRUL 2 ETR (mm)

Pentada IV V VI VII VIII IX X XI

1 2,28 0,29 0,48 0 0,39 0,67 0 0,4

5 0,4 1,06 0,36 0,3 0 0,02 2,8 0,22

6 0,4 0,62 0,35 0,44 0,88 0,2 0 0,2

SI 2,52 0,79 1,08 0,37 0,79 0,7 0,4 1,23

SIII 0,8 1,68 0,71 0,74 0,88 0,22 2,8 0,42

SL 4,05 3,64 2,36 3,06 1,97 2,2 9,86 2,55

EVAPORANSPIRAŢIA LA PORUMB Z500- LIZIMETRUL 3 ETR (mm)

Pentada IV V VI VII VIII IX X XI

1 2,38 0,19 0,88 0 0,49 0,47 0 0,5

2 0,44 0,3 0,8 0,87 0,2 0,03 0,3 0,73

3 1,03 0,37 0,47 0,45 0,1 0,8 3,66 0,9

4 0,4 0,2 2 1 0 0,38 0,9 0

5 0,3 1,06 0,76 0,2 0 0,12 1,6 0,32

6 0,8 0,62 0,45 0,54 0,68 0,3 0,2 0,2

SI 2,82 0,49 1,68 0,87 0,69 0,5 0,3 1,23

SIII 1,1 1,68 1,21 0,74 0,68 0,42 1,8 0,52

SL 5,35 2,74 5,36 3,06 1,47 2,1 6,66 2,65

Zi I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1 39,3 33,5 63,0 65,4 57,3 64,8 34,2 44,0 56,2 37

10 47,4 66,0 50,7 59,4 41,2 35,4 56,3 34 75

11 63,8 68,3 53,5 45,5 26,9 42,0 40

20 47,7 42,4 45,9 66,9 55,9 50,7 51,4 60,6

21 37,4 38,6 52,6 33,1 53,5 47,4 21

Partea a II-a Sinteze şi regionalizări pentru

2.1. Calculul evaporaţiei de la suprafaţa apei când există în punctul