Unitatea de învǎţare 20

2 ore

Modulul III. Pompajul continuu cu prǎjini

III.9 Echometrul
III.9.1 Principii generale
III.9.2 Principiul de funcţionare al echometrului
III.9.3 Determinarea presiunii dinamice de fund
III.9.4 Cercetarea sondelor în pompaj
III.9.5 Dinamometrarea sondelor

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
ce reprezintǎ operaţia de echometrie;
principiul de funcţionare al echometrului;
cercetarea sondelor în pompaj și dinamometrarea sondelor cu
ajutorul echometrului.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

știi cum funcţioneazǎ echometrul;
determini nivelul lichidului în sondǎ cu ajutorul echometrului;
interpretezi diagramele rezultate din operaţia de echometrie.

III.9.1 Principii generale

Echometrul este un sistem integrat desfăşurat la suprafaţă şi care
permite efectuarea unei analize complete a sondelor exploatate în special
prin pompaj, dar şi în cazul altor situaţii aşa cum se prezintă mai jos:

211
 • Analiza funcţionării sondelor în pompaj pe baza măsurătorilor
acustice în sondă, dinamomentrărilor la prăjina lustruită,
măsurătorilor ale presiunii din coloană la suprafaţă, etc.
• Analiza funcţionării sondelor în gaz - lift. Prin înregistrarea şi
urmărirea nivelului de lichid în timpul pornirii sondei,
concomitent cu înregistrarea şi urmărirea presiunii la coloană şi în
ţevile de extracţie, se obţin informaţii detaliate despre modul de
funcţionare a supapelor de gaz-lift.
• Cercetarea sondelor adânci de gaze, cu presiuni mari, la care
spaţiul inelar este izolat de ţevile de extracţie printr-
printr-un packer.

Echipamentul utilizat în timpul operaţiei de echometrie

Echipamentul utilizat în timpul operaţiei de echometrie și montajul
acestuia la capul sondei se prezintǎ
prezint în figura 1. Așa
șa cum se observǎ din
figura 1 componentele acestui echipament sunt: calculatorul portabil care
conţine şi converterul analog-
analog digital, aparatura de colectare integrată a
datelor(traductori
(traductori de sarcină,
s cleşti ampermetrici, etc), ansamblul de la
capul sondei, care permite acţionarea de la distanţă a puştii de gaze,
cablurile de legătură, butelia cu CO2 sau N2 pentru alimentarea puştii și
bateria de 12 V.

Fig. 1 Schema de montaj a echometrului .

212
 Calculatorul şi convertorul
con analog – digital au rolul de a transforma
semnalele de laa microfon în date digitalizate, care sunt stocate pe hard-disk-
ul calculatorului.

Fig. 2 Ansamblul de la capul sondei[5][6].

sondei

Ansamblul de la capul sondei (fig.2) este format din: microfon,

solenoid, supapa de gaze, traductorul de presiune;
presiune; camera de volum sau
puşca. Acest ansamblu se conectează la suprafaţă,
suprafaţă pe ieşirea
irea de la spaţiul
inelar (fig.2).
2). Puşca de gaze este acţionată de calculator, care are un
program specializat
izat pentru controlul acesteia.

Test de autoevaluare 20.1

Ce reprezintǎǎ echometrul ?

Analiza
naliza funcţionării sondelor în pompaj cu ajutorul echometrului se
realizează pe baza unui set de măsurători
măsurători acustice, dinamometrări şi alte
măsurători efectuate pentru monitorizarea echipamentului de la suprafaţă.
Cu ajutorul
jutorul calculatorului portabil se achiziţionează, se prelucrează şi
se stochează datele rezultate din măsurători şi anume: datele din testele
acustice, datele provenite de la dinamometrarea sondei, variaţia curentului
şi puterii la motor, presiunea şi temperatura în ţevile
evile de extracţie,
extrac datele
provenite de la cercetarea sondei la închidere, datele provenite de la

213
cercetarea sondei în timp ce sonda produce. Din analiza curbei de
restabilire a presiunii de fund se pot obţine o serie de parametrii ai
zăcământului cum ar fi permeabilitatea, efectul skin, presiunea de
zăcământ, etc. Sensibilitatea în localizarea nivelului de lichid este de ± 0,6
m, iar rezultatele privind presiunea sunt comparabile cu cele obţinute cu
manometrele de adâncime introduse cu cablul, între acestea existând o
diferenţă de ± 1% [5][6].
Stocarea datelor înregistrate la sondă într-o baza de date şi accesul
ulterior la acestea permite lărgirea posibilităţile de diagnosticare.

III.9.2 Principiul de funcţionare al echometrului

Aşa cum sugerează şi numele, principiul de funcţionare al
echometrului presupune generarea unei unde sonore la suprafaţă în spaţiul
inelar şi înregistrarea reflexiilor acestei unde de la mufele ţevilor de
extracţie, de la diferitele obstacole şi de la nivelul lichidului din spaţiul
inelar.
Impulsul acustic este generat prin:
• Descărcarea gazelor la presiune ridicată (impuls pozitiv) din puşca de
gaze în spaţiul inelar când presiunea în coloană este mai mică de 6,90
bar[5]. În acest caz se utilizează sursa de gaze exterioară pentru a
încărca puşca de gaze la o presiune mai mare decât presiunea din
coloana sondei. Presiunea din camera de volum, provoacă deschiderea
rapidă a unei supape de gaze generând astfel impulsul de gaze în spaţiul
inelar. Acesta trebuie să fie suficient de mare astfel încât reflexia undei
de la nivelul de lichid să aibă o amplitudine de cel puţin 10 ori mai mare
decât zgomotul de fond.
• Evacuarea unui volum mic de gaze (impuls negativ) din spaţiul inelar în
camera de volum sau în atmosferă când presiunea în coloană este mai
mare de 6,90 bar[5]. În acest caz, acţionând asupra solenoidului, gazele
expandează din coloană în camera de volum sau direct în atmosferă,
generând astfel un impuls, care se propagă prin gazele din spaţiul inelar.
Undele de presiune reflectate de mufe, lichid şi diferitele obstacole
sunt prelucrate de calculator. Nivelul lichidului din sondă este identificat în
urma analizei amplitudinii undelor de presiune, acesta corespunzând undei
cu amplitudinea cea mai mare.
Prelucrarea semnalelor permite determinarea distanţei până la nivelul
lichidului şi presiunii dinamice de fund, care presupune măsurarea şi

214
înregistrarea automată a presiunii la coloană şi a nivelului de lichid din
sondă la intervale de timp date.
Prin intermediul calculatorului se pot înregistra şi prelucra datele.
Totodată acesta permite chiar în timpul măsurătorilor, vizualizarea grafică
şi tabelară a datelor prelucrate pe măsură ce acestea sunt obţinute. În acest
mod se facilitează luarea unor decizii imediate pe baza datelor prelucrate.

Test de autoevaluare 20.2

Care este principiul de funcţionare al echometrului?

III.9.3 Determinarea presiunii dinamice de fund

Determinarea presiunii dinamice de fund presupune cunoaşterea
presiunii în coloană la suprafaţă şi distanţei până la nivelul lichidului din
spaţiul inelar.Distanţa până la nivelul de lichid se determină astfel:
• Numărând mufele de la suprafaţă până la reflexia lichidului şi înmulţind
cu lungimea medie a unei ţevi de extracţie. Când sunt înregistrate şi
diferite obstacole sau variaţii ale secţiunii transversale a spaţiului inelar
(ancore de ţevi, spărturi în coloană etc), iar distanţa până la acestea este
cunoscută, ea poate fi folosită ca adâncime de referinţă pentru
determinarea adâncimii nivelului de lichid.
• Ţinând seama de timpul necesar parcurgerii distanţei din diagrama
acustică şi de viteza acustică.

Fig. 3 Afişarea datelor acustice[1][5].

215
 În figura 3 este prezentat modul de afişare a datelor după generarea
unui impuls acustic la suprafaţă şi recepţionarea de către microfon a
semnalelor reflectate, observându-se cǎ:
• semnalul acustic neprelucrat (zgomotul de fond, impulsul acustic iniţial
şi semnalele reflectate ) și segmentul de dreaptă orizontal şi îngroşat
care marchează intervalul semnalului acustic analizat pentru
determinarea frecvenţei mufelor - caseta de sus;
• linia verticală punctată indicatǎ de calculator pentru timpul ales
marcheazǎ începutul semnalului de la nivelul de lichid;
• unda reflectată de nivelul de lichid are amplitudinea maximă şi este
înregistrată la 5,547 secunde(fig.3), iar în caseta din dreapta jos se
prezintă detaliile acestui semnal.
• pe baza semnalului prelucrat din intervalul de timp considerat
calculatorul determină numărul total de mufe de la suprafaţă până la
nivelul de lichid. Înmulţind frecvenţa mufelor determinată din intervalul
datelor prelucrate cu timpul necesar parcurgerii distanţei din diagrama
acustică şi lungimea medie a unei ţevi de extracţie, se determină distanţa
până la nivelul de lichid din spaţiul inelar.
Presiunea în coloană la suprafaţă şi debitul de curgere a
gazelor prin spaţiul inelar
Presiunea în coloană la suprafaţă este măsurată automat de aparat la
anumite intervale de timp.
În cazul în care sonda produce gaze prin spaţiul inelar, se poate
determina automat ritmul de creştere a presiunii în coloană dp/dt,
închizându-se ventilul de la coloană. O dată cu generarea impulsului
acustic, se începe şi înregistrarea presiunii la coloană din 10 în 10 secunde,
timp de aproximativ 5 minute[5].
Pe baza acestor date, precum şi a distanţei până la nivelul de lichid,
se calculează debitul de curgere a gazelor prin spaţiul inelar, permiţându-se
astfel determinarea gradientului de presiune al coloanei de lichid gazeificat.
De asemenea, pe baza datelor sondei stocate în calculator(adâncimea
sondei, adâncimea de fixare a pompei, lungimea medie a unei bucăţi de
ţeavă de extracţie, proprietăţile fluidelor de zăcământ, temperatura de
zăcământ, datele obţinute din cercetarea sondei, etc.), calculatorul
determină presiunea de fund. Totodată, acesta calculează şi afişează debitul
maxim al sondei, debitul de curgere a gazelor prin spaţiul inelar, greutatea
specifică a gazelor din spaţiul inelar, etc.

216
 III.9.4 Cercetarea sondelor în pompaj
Cercetarea unei sonde în pompaj cu ajutorul echometrului se poate
realiza fie în timpul închiderii acesteia pentru obţinerea curbei de restabilire
a presiunii, fie în timp ce sonda produce după perioada de închidere pentru
obţinerea curbei de scădere a presiunii, respectiv a nivelului de lichid din
spaţiul inelar.
Datele obţinute în urma cercetării sondei sunt înregistrate şi
prelucrate. Din analiza şi prelucrarea datelor obţinute din testele de refacere
sau de scădere a presiunii se obţin o serie de parametrii ca: factorul skin
capacitatea de curgere, permeabilitatea efectivă, indicele de productivitate,
presiunea de zăcământ, raţia de productivitate, randamentul pompei, etc.,
necesari pentru optimizarea regimului de funcţionare al sondei[5].
De asemenea, programul include şi curbele tip necesare pentru
interpretarea cantitativă a datelor de cercetare neconcludente obţinute în
cazul timpului de cercetare mic.

Analiza sondei
În figura 4 este prezentat modul de afişare a datelor rezultate din
analiza sondei care permite realizarea unei imagini complete a condiţiilor
din sondă în momentul măsurătorii.
Aşa cum se observă din figura 4 aceasta are două compartimente:în
dreapta este prezentată schematizat gaura de sondă şi zăcământul, în stânga
sunt prezentate informaţii cantitative despre sondă şi comportarea sa
anterioară.
Schema găurii de sondă conţine parametrii ca: lungimea ţevilor de
extracţie; adâncimea de fixare a pompei;adâncimea perforaturilor;
presiunea în coloană la suprafaţă;ritmul de creştere a presiunii în coloană
cu sonda închisă;debitul (calculat) de curgere a gazelor prin spaţiul inelar,
adâncimea până la interfaţa gaze – lichid; procentul de lichid prezent în
coloana de lichid gazeificat;presiunea dinamică de fund calculată şi
valoarea curentă a presiunii statice.
În partea partea stângă a figurii se prezintă rezultatele ultimelor teste
de producţie, precum şi datele referitoare la curba de comportare a stratului
trasată prin metoda lui Vogel.
Se menţionează că se poate obţine o prezentare grafică sau tabelară a
datelor înregistrate şi a rezultatelor obţinute în urma prelucrării acestor
date, atât în timpul măsurătorilor cât şi după efectuarea lor, acestea fiind:

217
presiunea în coloană la suprafaţă în funcţie de timp;presiunea de fund în
funcţie de timp;nivelul de lichid în funcţie de timp;temperatura în funcţie
de timp;rezultatele analizei curbei de restabilire a presiunii de fund prin
metoda Horner şi metoda Miller, Dyes şi Hutchinson;rezultatele analizei
datelor de presiune cu ajutorul curbelor etalon (analiza log-log);date despre
curgerea lichidului şi gazelor în funcţie de timp[5].

Fig. 4 Afişarea datelor rezultate din analiza sondei.

Test de autoevaluare 20.3

Ce rezultǎ din prelucrarea datelor rezultate în urma cercetǎrii sondei?

III.9.5 Dinamometrarea sondelor

În scopul dinamometrării sondei se montează la nivelul punţii,
traductori de sarcină şi traductori de poziţie care sunt conectaţi la
calculator. Se înregistrază înregistrează sarcina la prăjina lustruită, cursa de

218
suprafaţă şi acceleraţia prăjinii lustruite(prin intermediul unui
accelerometru montat în celula de sarcină)Datele rezultate de la
dinamometrarea sondei sunt colectate, afişate şi stocate de către calculator
ca perechi de valori sarcină - deplasare (sau acceleraţie) în funcţie de timp
(sau perioade de timp).

Fig. 5 Afişarea datelor de la dinamometrarea sondei.

Din analiza şi prelucrarea acestor date se pot obţine o serie de
informaţii cu privire la distribuţia sarcinii în garnitura de prăjini de
pompare, dinamograma de la nivelul pompei, modul de funcţionare a
supapelor şi despre pierderile de fluid prin acestea, eficienţa echilibrării şi
randamentul motorului, etc.
Pentru vizualizare se conectează afişarea pentru dinamometru (fig. 5)
al cărei scop este de a indica imediat modul de funcţionare al instalaţiei de
pompare. În figura 5 se prezintă dinamograma de suprafaţă şi cea de fund
imediat de deasupra pompei. În partea stângă sunt reprezentate
dinamogramele de suprafaţă şi de adâncime (deasupra pompei).
Dinamograma de sus este cea de suprafaţă şi este generată pe baza datelor
rezultate din dinamometrarea sondei, iar cea de jos este dinamograma
calculată imediat deasupra pompei. În partea dreaptă sunt afişaţi o serie de
parametrii ca: sarcina maximă, respectiv minimă la prăjina lustruită, sarcina

219
lichidului care acţionează pe piston, puterea utilă la prăjina lustruită, debitul
instantaneu al pompei, lungimea cursei de suprafaţă, respectiv de adâncime,
numărul de curse duble pe minut, randamentul de umplere al pompei,
presiunea de aspiraţie a pompei, etc.
În figura 6 este prezentată proba de etanşare a supapei fixe, respectiv
proba de etanşare a supapei mobile de unde rezultă că nu există scurgeri de
fluid nici la supapa fixă , nici la cea mobilă şi nici pierderi printre piston şi
cilindrul pompei, sarcina rămând constantă pe durata efectuării testelor.

Fig.6. Proba de etanşare a supapei fixe, respectiv mobile[1][5].

Operaţia de dinamometrare poate fi însoţită şi de operaţiile de
măsurare acustică de nivel, în scopul realizării unor corelări între datele de
dinamometrare şi datele acustice.
Prin urmare, se pot urmări variaţia datelor de la dinamometrare în
funcţie de variaţia nivelului de lichid de deasupra pompei şi se pot
identifica pe dinamogramă condiţia de pompare în gol.

Test de autoevaluare 20.3

Ce parametrii sunt afișaţi împreunǎ cu dinamogramele?

220
 Lucrarea de verificare

1. În ce situaţii se utilizeazǎ echometrul?

2. Cum este generat impulsul acustic?
3. Cum se stabilește nivelul de lichid în sondǎ?
4. Ce date se folosesc pentru determinarea gradientului lichidului gazeificat din
sondǎ?
5. Ce date se obţin din prelucrarea datelor rezultate din cercetarea sondei?
6. Cum se realizeazǎ dinamometrare sondei?
7. Prin ce se deosebește dinamograma de suprafaţǎ faţǎ de cea de adâncime?

Răspunsurile la testele de autoevaluare

20.1Echometrul este un sistem integrat desfăşurat la suprafaţă şi care permite
efectuarea unei analize complete a sondelor exploatate în special prin pompaj, dar
şi în cazul altor situaţii
20.2 Principiul de funcţionare al echometrului presupune generarea unei unde
sonore la suprafaţă în spaţiul inelar şi înregistrarea reflexiilor acestei unde de la
mufele ţevilor de extracţie, de la diferitele obstacole şi de la nivelul lichidului din
spaţiul inelar.
20.3 Din analiza şi prelucrarea datelor obţinute din testele de refacere sau de
scădere a presiunii se obţin o serie de parametrii ca: factorul skin capacitatea de
curgere, permeabilitatea efectivă, indicele de productivitate, presiunea de
zăcământ, raţia de productivitate, randamentul pompei, etc., necesari pentru
optimizarea regimului de funcţionare al sondei.

Rezumat
Echometrul este un sistem integrat desfăşurat la suprafaţă şi care permite
efectuarea unei analize complete a sondelor exploatate în special prin pompaj, dar
şi în cazul altor situaţii ca: analiza funcţionării sondelor în pompaj pe baza
măsurătorilor acustice în sondă, dinamomentrărilor la prăjina lustruită,
măsurătorilor ale presiunii din coloană la suprafaţă, etc, analiza funcţionării
sondelor în gazlift. Prin înregistrarea şi urmărirea nivelului de lichid în timpul
pornirii sondei, concomitent cu înregistrarea şi urmărirea presiunii la coloană şi în
ţevile de extracţie, se obţin informaţii detaliate despre modul de funcţionare a
supapelor de gaz-lift, cercetarea sondelor adânci de gaze, cu presiuni mari, la care
spaţiul inelar este izolat de ţevile de extracţie printr-un packer. Principiul de
funcţionare al echometrului presupune generarea unei unde sonore la suprafaţă în
spaţiul inelar şi înregistrarea reflexiilor acestei unde de la mufele ţevilor de
extracţie, de la diferitele obstacole şi de la nivelul lichidului din spaţiul inelar.

221
 Bibliografie

1. Coloja, M. P.: Cercetarea sondelor în pompaj cu ajutorul metodelor acustice, Editura

Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 1998.
2. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2013.
3. Popescu, C., Luca, L., Alexandru, I. Boric, D.G.: Extracţia ţiţeiului prin pompaj de
adâncime, Editura Ziua, Bucureşti, 2005.
4. Takacs, G.: Sucker-Rod Pumping Handbook. Production Engineering Fundamentals
and Long-Stroke Rod Pumping, Gulf Professional Publishing, Elsevier, USA, UK,2015
5. ***Well Analyzer Operating Manual, Echometer Company, Texas, 1993.
6. www.echometer.com
7. www.downholediagnostic.com

222