UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

PROIECT
OPERAŢII ŞI APARATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA DEBITELOR IN INDUSTRIA
ALIMENTARA

COORDONATOR:
DRD. ING. TODOSI SANDULEAC ELENA
STUDENT:
ONESEMIUC DIANA
AN. SPECIALIZARE. GRUPA:
ANUL III, CEPA-1B
1. INTRODUCERE:

Măsurarea debitelor în sistemele tehnice este o componentă

de bază a procesului de funcţionare a sistemelor
pneumatice şi hidraulice, întrucât variaţiile necontrolate ale
acestui parametru ar putea pune în pericol nu numai
funcţionarea, dar şi securitatea celor care deservesc
sistemul: muncitori, tehnicieni, personal de control şi
verificare, personal de întreţinere.
Procesul de masurare este partea integrantă si absolut
necesara a oricarui tip de productie. In functie de tipul de
productie , se aleg mijloace de masurare potrivite.
2. CONSIDERAȚII TEORETICE

Procesele tehnologice industriale se caracterizeaza printr-un numar

mare de parametri: temperaturi, presiuni, debite etc.
Cunoasterea modului de desfasurare a unui proces tehnologic
necesita obtinerea rapida de informatii privind valoarea fiecarui
parametru.
In unele cazuri, informatia privind conditiile de desfasurare a unui
proces tehnologic este convertita, adica transformata in valori
numerice care sunt prelucrate de calculatoare.
Debitul se defineşte ca fiind cantitatea de substanţă solidă, lichidă
sau gazoasă care trece printr-o secţiune oarecare în unitate de timp.
3. MĂSURAREA DEBITELOR CU DIAFRAGMĂ

Diafragmele sunt orificii practicate în plăci plane,

care se montează transversal pe direcţia principală
de curgere, pe tronsoane rectilinii de conductă.
- diafragma (6) cu diametrul do
- manometru diferenţial (5) se poate citi diferenţa de
presiune ∆h = h1 – h2 dintre
manometrele libere (1) şi (2).
- urmare a membranei aşezate în conducte,
presiunea minimă în aceasta se observă în
punctul 7 după care creşte puţin şi se poate citi la
manometrul (3).
- presiunea la manometrul (3), h3 este mai mică
decât h1 datorită pierderilor de presiune
ireversibile.
4. MĂSURAREA DEBITELOR CU TUBUL VENTURI

 - utilizat pentru măsurarea debitelor cu pierderi

mici de presiune.
Vitezele de curgere ale fluidului prin tubul
Venturi se pot calcula cu ecuatia w_o=
√(2∙g∙∆h)
Viteza maximă a fluidului se obţine în zona (2).
- calculul debitului, se utilizează relaţia folosită
pentru dispozitivul cu membrană, avem
urmatoarea ecuatie:
5. MĂSURAREA DEBITELOR CU TUBUL PITOT

 - în conducta (1) prin care circulă un fluid este introdus un manometru

(4) ce are
două braţe: un braţ (2) în care se exercită presiunea statică şi dinamică şi
un braţ (3) în
care se exercită numai presiunea statică, figura 6.3.
Pentru acest caz, dacă se scrie ecuatia lui Bernoulli pentru cele două
braţe (2) şi (3) şi se
fac simplificările de rigoare avem ecuatia de mai jos; viteza de curgere în
braţul (3), .
Tubul Pitot se construieşte şi sub varianta dată de Prandtl, figura 6.3b).
Pentru o măsurare cât mai exactă a debitului, tubul Pitot-Prandtl trebuie:
- să fie instalat pe centrul conductei şi trebuie să coincidă cu direcţia de
curgere;
- să fie destul de subţire pentru ca perturbaţia curgerii să fie minimă.
6. ROTAMETRE

- la debitmetrele tip rotametru secţiunea de curgere este

variabilă, iar diferenţa de
presiune este constantă şi egală cu diferenţa de presiune
necesară pentru echilibrarea unei
greutăţi a unei piese mobile (plunjer, plutitor, bilă).
- tub de sticlă (1) care are o mică conicitate (cu diametrul de
valoare mică în partea
de jos) şi în care se mişcă liber un plutitor (2) confecţionat din
metal sau ebonită.
- crestăturile realizate pe capătul plutitorului: de a-i imprima
lichidului sub acţiunea
curentului ascendent o mişcare de rotaţie în jurul axei sale,
curentul ascendent de lichid
împinge plutitorul de jos în sus în conducta (1) până ce forţa
de împingere (este funcţie de
viteza fluidului) egalează greutatea plutitorului.
7. TRANSPORTUL FLUIDELOR ŞI COMPRIMAREA GAZELOR

 Se poate realiza:

- prin cădere liberă dintr-un rezervor;
- cu ajutorul pompelor.
Pompele: utilaje hidraulice care transformă energia
mecanică de acţionare în
energie hidraulică, refulând fluidul cu presiunea şi debitul
necesare procesului tehnologic
deservit.
- pomparea: operaţia de ridicare a energiei totale a unui
fluid cu ajutorul unei pompe
cu scopul transportării lui.
Debit, înălţime de ridicare, putere, randament
Debitul pompei: cantitatea volumică de lichid pompată de
aceasta în unitatea de timp;
/s]
8. CONCLUZIE:

Măsurarea debitului este o metodă de măsurare a cantității de material care curge printr-o anumită zonă de interes. În
general, procesele industriale necesită măsurarea a trei tipuri de "materiale", respectiv solide, lichide și gaze.
Măsurarea solidelor
Substanțele solide sunt de obicei măsurate pe baza greutății lor adică viteza de curgere a solidelor va fi exprimată ca raportul
dintre masa solidului pe unitate de timp sau în termeni de greutate a solidului per unitate de timp. Astfel, avem unitățile
asociate în kilogram pe secundă orgram-pe-secundă sau kilogram pe oră sau gram-pe-minut sau tone-pe-oră sau similar.
Măsurarea lichidelor
Lichidele pot fi măsurate fie în termenii lorgreutate sau volum. Aceasta înseamnă că debitul de lichide este exprimat ca
raportul dintre greutatea lichidului pe unitatea de timp sau volumul lichidului pe unitate de timp. În consecință, putem
exprima rata lor în unități cum ar fi tone-pe-oră, kilograme pe secundă, litri-pe-oră, m3-per-minute și așa mai departe.
Măsurarea gazelor
De obicei, gazele sunt măsurate în termeni ai lorvolum, adică viteza de curgere a gazelor va fi exprimată ca raport al
volumului debitului de gaz pe unitatea de timp. Astfel, unitățile în care se măsoară debitul de gaze sunt m3-per-oră, Nm3-
per-oră, etc. Un alt factor important de observat în timpul măsurării fluxului de gaze este faptul că gazele sunt fluide
comprimabile (spre deosebire de lichide), datorită cărora volumul acestora variază în funcție de presiune (și de asemenea
temperatura). Pentru a ține cont de acest factor, de obicei, valorile obținute prin măsurarea gazelor în condițiile inițiale sunt
convertite în baza normală de temperatură și presiune (NTP) sau la baza standard de temperatură și presiune (STP).
BIBLIOGRAFIE

1. Gabriel Gheorghe, Măsurarea debitelor de fluide, Ed.Tehnică București, 1978

2. R. Amarfi, Operaţii şi utilaje în industria alimentară, Subiecte teoretice si
probleme rezolvate, Ed. Pax Aura Mundi Galati, 2001 (Vol I), 2002 (Vol II);
3. Dodoc P, Metrologie generala - Editura Didactica si Pedagogica ,Bucuresti
4. https://
modulul5.files.wordpress.com/2011/02/curs-tehnici-de-masurare-in-domeniu-
m3.pdf

5. http://referatliceu.blogspot.ro/2013/09/metode-de-masurare-debitului.html
6. http://ep.etc.tuiasi.ro/site/Senzori_si_Traductoare/Cursuri/senzori_10.pdf
7. http://www.phys.utcluj.ro/PersonalFile/Cursuri/BarleaLaborator/Rotametru.pdf