Sunteți pe pagina 1din 16

Materii prime si auxiliare

utilizate in industria extractiva .


Controlul calitatii

SEMINTELE OLEAGINOASE, MATERIA


PRIMA PENTRU FABRICAREA
ULEIURILOR VEGETALE ALIMENTARE

Industria extractiva fabrica doua


produse alimentare deosebit de
importante ,atat ca utilizare cat si
pentru alimentatia omului: uleiurile
vegetale si zaharul. Desi unul dintre
cele doua produse este deosebit de
controversat(este vorba despre
zahar), nu ne putem imagina
alimentatia omului modern fara el. In
plus, consumat in limitele admise,el
este o sursa bogata de energie rapid
eliberabila si deosebit de benefica
activitatii creierului. Uleiurile
vegetale sunt indispensabile in
procesele de pregatire a preparatelor
culinare,facand posibile tratamentele
termice si dand savoarea finala a
mancarii.Trigliceridele din uleiurile
alimentare sunt sursa de energie cea
mai concentrata pentru organismul
uman

Rapita (Brassica napus L) se


situeaza pe locul trei, sub
aspectul productiei de ulei
comestibil, intre plantele
oleaginoase .Uleiul de rapita are
largi utilizari industriale si
alimentare ; turtele de rapita
Rapita (Brassica napus L)
obtinute din procesare au o
buna valoare furajera, fiind
bogate in proteine (38-42%),
glucide si saruri minerale;
paiele de rapita se folosesc in
industria materialelor de
constructii. Rapita se recolteaza
timpuriu, motiv pentru care
constituie o buna
premergatoare pentru grau si
orzul de toamna. Rapita este o
excelenta planta melifera
timpurie (asigura circa 50 kg
miere/ha).
In Romania rapita s-a cultivat pe
suprafete mai mari inainte de
primul razboi mondial si intre
cele doua razboaie mondiale.

Soia
Soia este o planta leguminoasa,
originara din Asia, care poate
atinge pana la un metru
inaltime.
Boabele de soia seamana, ca
forma, cu cele de fasole si
sunt, in general, galben aurii,
dar exista si varietati de
culoare neagra, verde sau
rosie.
Soia este una dintre cele mai
vechi plante de cultura,
originara din China, unde era
cunoscuta inca din anul 2838
i.e.n. In America si Europa
este cultivata mult mai tarziu
in anii 1829 si respectiv 1840.
In tara noastra, soia se cunoaste
din anul 1876, in Transilvania.
In Romania s-au cultivat pana
in 1989 suprafete mari
(300.000 - 400.000 ha), dar in
prezent suprafata s-a redus la
50.000-70.000 ha.

Ricinul
Ricinul (Ricinus
communis) este o planta
perena ce apartine de
familia Euphorbiaceae"
specia Ricinus". Numele
botanic al plantei de
ricinus provine din latina
care insemna capusa.
Alte denumiri dupa forma
frunzei Christuspalme"
(Palma lui Cristos),
Kreuzbaum" (Arborele
crucii), de acea probabil
mai este numit si
Wunderbaum" (Arborele
minune). Din semintele
de ricin se extrage uleiul
de ricin" care contine
,,ricina o substanta cu
efect purgativ utilizat
deci in medicina.

Camelina
Camelina, , este o planta
anuala spontana si
cultivata. Tulpina este
dreapta, uneori ramificata
spre varf. Frunzele sunt
intregi, sesile, cu baza usor
sagitata. Florile. au petalele
albe-galbui. Fructele sunt,
lungi de 7-9 mm.
Endospermul contine ulei
(30-35%) cu intrebuintari
tehnice alimentare.
Cultivarea camelinei are in
Romania o traditie
indelungata, primele semne
legate de acest lucru
datand inca din antichitate,
din perioada dacilor.

Floarea-soarelui
Floarea soarelui (Helianthus
annuus), face parte din
familia compozitelor, este
originara din America
centrala si a fost adusa in
Europa in secolul al XVI -lea
.
Fructele (achenele) de
floarea soarelui contin, in
procent de ~50%, ulei cu
calitati alimentare de
exceptie si grad ridicat de
conservabilitate; se
utilizeaza in alimentatia
umana (rafinat) si in
industria alimentara
( margarine, conserve,
sapun, lecitina, fosfatide,
etc.).

Defectele de calitate ale unui produs alimentar pot


avea de cele mai multe ori drept cauza calitatea
insuficienta a materiilor prime.Materiile prime de o
calitate slaba nu vor da niciodata un rezultat final
bun,chiar daca nu exista nicio obiectie in privinta
tehnologiei de fabricare.
In special in cazul semintelor de floarea
soarelui,pregatirea lor in scopul obtinerii unei materii
prime de calitate pentru procesare urmarind atingerea
unui randament si a unor parametri calitativi inalti
pentru produsul finit este deosebit de importanta.
Indicatorii de calitate ai materiei prime trebuie
cunoscuti, deoarece determina in mod direct atat
calitatea produsului finit cat si reglajul parametrilor de
lucru ai procesului de fabricare ,randamentul si
eficacitatea lui.

Caracteristicile calitative ale semintelor de


floarea-soarelui destinate industrializarii
sunt, in principal, urmatoarele:
continutul in umiditate
continutul de corpuri straine
seminte cu defecte
masa hectolitrica a semintelor de floareasoarelui

Pregatirea semintelor se face in scopul obtinerii de materii prime cu


caracteristici fizico-chimice si de calitate corespunzatoare pentru procesare, in
scopul atingerii unui randament,a unei eficiente si a unor parametric calitativi
inalti pentru produsul finit,adica,uleiul vegetal alimentar.
Procesul de pregatire a semintelor, cuprinde trei operatii tehnologice:
-curatirea
-uscarea
-depozitarea
Curatirea consta in separarea impuritatilor din masa de seminte
oleaginoase.Ea cuprinde doua etape:
precuratirea si postcuratirea .
Precuratirea se efectueaza inainte de depozitare,iar postcuratirea se
efectueaza inainte de prelucrarea efectiva a semintelor .
Uscarea urmareste reducerea umiditatii masei de seminte, deoarece o valoare
marita a umiditatii ,poate duce la degradarea semintelor in perioada de
depozitare,sau poate necesita operatii suplimentare in procesul de prelucrare.
Procesul de uscare decurge in trei faze distincte:
-evaporarea apei de pe suprafata semintelor
- evaporarea apei din interiorul semintelor
- umiditatea semintelor devine echivalenta cu umiditatea de echilibru.
Depozitarea in bune conditii a semintelor oleaginoase urmareste asigurarea
unei calitati corespunzatoare materiei prime,si,deci, indirect determina
calitatea produselor finite .La fel,conduce la imbunatatirea randamentelor de
fabricatie.
Depozitarea semintelor se executa in silozuri celulare. Silozurile celulare
prezinta avantajele ca utilizeaza rational spatiul, sunt mecanizate
complet,permit depozitarea selectiva(pe sorturi sau categorii de calitate)

Controlul materiilor prime oleaginoase in


timpul depozitarii:
-controlul materiilor prime din depozite
urmareste determinarea procentului de
seminte alterate, precum si verificarea
temperaturii la 3 zile si a umiditatii
relative a aerului

Zaharul se obtine in tarile cu clima


temperata din sfecla de zahar,iar in tarile
cu clima calda,din trestie de zahar.

Trestia de zahar
Trestia de zahar este o planta
erbacee perena din familia
Poaceae sau Poacee care
constituia inainte de inceputul
sec. al XIX-lea materia prima
pentru obtinerea zaharului. Ca
aspect general planta se
aseamana putin cu bambusul, in
alte tari chiar era comparata cu
acesta.Ea are tulpina cilindrica
inalta de cel mult 6 m si diametrul
destul de mare de 5 cm, iar
maduva moale
Trestia de zahar a fost folosita
inca din cele mai vechi timpuri si
cultivata pentru continutul sau de
zaharoza. Ea era un ,,furnizor
preferat si eficient de zahar, mai
mult decat atat era usor de
cultivat, de recoltat, de depozitat
si prelucrat. In vechile poeme
indiene sunt descrise beneficiile
zaharului si in mitologie are chiar
atributii divine. In Vechiul
Testament este scris ca evreii
importau zahar obtinut din trestie
de zahar din China si India.

Sfecla de zahr (Beta vulgaris subsp. vulgaris var.


altissima) (Beta vulgaris saccharifera) este o
plant bienal, cultivat pentru ob inerea
zahrului
Rdcina este pivotant, groas, glbuie la
exterior i alb n interior. Tulpina este n primul
an scurt i nconjurat de un buchet de frunze
mari, lucioase. n al doilea an este ramificat i
mai lung, pe care cresc florile. Florile sunt mici,
grupate n inflorescen, pe tipul 5 (adic au 5
sepale, 5 stamine i un pistil). Florile nu au petale,
se numesc apetale (toate florile lipsite de petale
se numesc apetale, a=fr). Polenizarea este
fcut de vnt (direct) i de insecte (ncruci at).
Fructele sunt mici, sub form de ghemule e, care
se numesc glomerule. Fiecare fruct are o
smn n interior.
Pe plan
mondial,sfecla este a doua sursa de zahar dupa
trestia de zahar,produs indispensabil pentru
alimentatia omului,datorita valorii energetice
mari(4000cal/kg fata de carne si paine
1500,respectiv 2200cal./kg
Sfecla furnizeaza aproximativ 40-45% din
productia mondiala de zahar.
Sfecla de zahr a fost cultivat nc din secolul
al XVIII lea fiind cunoscut sub numele de sfecla
alba de Silezia, aceast sfecl avnd un coninut
sczut de zahr (7%).
Sfecla de zahr face parte din genul Beta
,care mai cuprinde sfecla de nutre sau napi i
sfecla roie .

Sfecla, imediat dup recoltare, se sorteaz pe


categorii:
- categoria I: rdcini cu masa peste 100 g, cu
form normal, neramificate, sntoase, nerupte
i nernite, nevetejite, neatinse de ger, fr
scorburi uscate la colet;
- categoria a II-a: rdcini cu masa ntre 40 i 100
g, ramificate, rnite, rupte, vtmate, cu scorburi
uscate la colet;
- categoria a III-a: rdcini vetede, atinse de ger,
bolnave, cu scorburi umede la colet.

Sfecla de categoria a II-a trebuie prelucrat


imediat, pe cnd cea de categoria I poate fi
pstrat un timp mai ndelungat. De obicei,
categoria a' III-a nu se prelucreaz, ci aste
destinat pentru hrana vitelor.

1. Recoltarea probelor
Din sfecla de zahr, care vine la prelucrare, se iau probe att
pentru determinarea impuritilor ct i pentru analiza fizicochimic
Determinarea coninutului de impuriti
Determinarea impuritilor se face cu scopul de a stabili
cantitatea real de sfecl recepionat, masa net.
3. Determinarea masei medii a rdcinii
Pentru a obine masa medie a rdcinilor, se cntrete o
prob medie de 25 de sfecle, iar rezultatul se mparte la
numrul de buci.
4. Determinarea coninutului de zahr din sfecl
Pentru a putea calcula pierderile i randamentul de zahr n
fabricaie, este necesar s se cunoasc coninutul de zahr
din sfecl, coninut care variaz n funcie de soi i calitate.
Aceast analiz se execut periodic, la fiecare schimbare a
calitii sfeclei.
Coninutul de zahr din sfecl se determin prin metoda
polarimetric, cu ajutorul zaharimetrului.