ARAHIDELE 1.Istoric Arahidele se cultiv pe suprafee mari n regiunile calde. Patria de origine este America de Sud.

Ct privete zona exact de origine, persist incertitudine. Astfel, unii o consider a fi Argentina, i anume zona muntoas, unde se gsesc nc specii strict nrudite. Dup alte preri zona de origine este platoul nalt central al Braziliei unde se gsesc tipuri slbatice bienale de arahide sau regiunea andin a Argentinei i n special a Boliviei unde exist un centru important de forme de arahide. Sunt i preri dup care n Peru unde se gsesc i n prezent specii de arahide slbatice s-ar afla centrul de origine al arahidelor. In America de Sud s-au gsit vase din lut n form de alune i decorate cu alune de peste 3500 de ani Mormintele vechilor incai gsite de-a lungul coastei de vest a Americii de Sud adeseori conineau urne umplute cu arahide lsate alturi de mort pentru a avea hran n viaa de apoi. Dup descoperirea Americii de ctre europeni arahidele au fost rspndite n toate colurile lumii. Aa au ajuns n Spania unde sunt cultivate i astzi. Din Spania negustorii i exploratorii au rspndit alunele n Africa i Asia, iar n America de Nord au ajuns odat cu sclavii adui din Africa. 2. Importana Arahidele sunt socotite una dintre cele mai importante plante tropicale. Dat fiind coninutul ridicat n grsimi i proteine al boabelor ele cunosc utilizri foarte variate n industria alimentar. Astfel boabele de arahide ntregi se folosesc proaspete sau prjite n hrana oamenilor, n unele ri cultivatoare constituind aliment de baz (n Republica Mali consumul = 15 kg/an pe cap de persoan). Fina rezultat n urma mcinrii boabelor se utilizeaz sub cele mai diferite forme n alimentaia oamenilor. n amestec cu fina de cereale se folosete la fabricarea pinii, biscuiilor, pastelor finoase. Din boabe se poate extrage ulei care este utilizat fie ca atare, fie ncorporat n diverse produse. Se apreciaz c jumtate din producia mondial de arahide se folosete pentru extragerea uleiului. Uleiul se utilizeaz pentru gtit, salat i mai ales la fabricarea margarinei. Predomin la arahide utilizarea alimentar. Turtele i roturile rezultate n urma extragerii uleiurilor fiind bogate n proteine, constituie un nutre concentrat deosebit de valoros pentru hrana

animalelor. Turtele se folosesc i n hrana oamenilor n amestec cu fina de cereale. Astfel amestecul de 75% mei cu 25% fin de turte formeaz un produs cu 21% proteine foarte valoros. n scopul folosirii finii de turte n amestec cu fina de cereale n hrana oamenilor este necesar s se respecte de ctre fabricile de ulei anumite cerine privind calitatea arahidelor, fineea finii, presiunea de extragere a uleiului, solvenii folosii. Mai amintim realizarea din arahide a unei halvale de foarte bun calitate, cu 40-50% proteine, realizarea de lapte vegetal i brnz i nsuirea arahidelor de a opri hemoragia. Proteinele de arahide nlocuiesc i laptele praf pentru a suplimenta laptele de vac i de bivoli. Destinaia pe care o primesc arahidele variaz de la o ar cultivatoare la alta. n aceeai ar destinaia variaz n funcie de tipul de arahide. La fabricarea untului arahidele trtore particip n proporie de 50%, cele spaniole n proporie de 30-40% iar cele de tip Virginia n proporie de numai 10-20%. n schimb la valorificarea sub form de psti srate arahidele de tip Virginia particip n proporie de 70% iar la fabricarea dulciurilor sunt preferate arahidele de tip spaniol. Pentru fiecare destinaie arahidele trebuie s ndeplineasc anumite condiii. Astfel pentru extragerea uleiului arahidele trebuie s prezinte un randament mare de decorticare (72%) i s aib un coninut ridicat n substane grase (mai mare de 50%). Pentru a fi valorificate n alimentaie sub form de psti sau boabe prjite acestea trebuie s aib un coninut n substane grase mai mic (sub 45%) i o greutate mare la 100 de psti (150 g). Alturi de utilizrile variate a arahidelor, mai trebuie menionat un important aspect economic, i anume avantajele legate de cultura lor: - se obin producii mari i relativ constante la unitatea de suprafa ; - solicit un consum redus de ngrminte ; - se pot valorifica superior soluri cu o capacitate de producie mic, cum sunt, de exemplu, cele nisipoase ; Principalele dezavantaje ale alunelor sunt legate de recoltarea anevoioas i de pstrarea anevoioas a boabelor n urma descojirii pstilor.

1. Cerinele pedo-climatice ale arahidelor 2. Locul n asolament 3. ngrmintele 4. Sistemul de pregtire solului 5. Soiuri de arahide 6. Semnatul 7. ngrijirea semnturii 8. Protecia plantelor 9. Recoltarea i uscarea pstilor 10. Pstrarea recoltei Eficacitatea economic de cultivare arahidelor

***************************************

Alunele de pmnt Alunele de pmnt - arahidele (Arachis hypogae) sunt plante anuale din familia Leguminoaselor, cu flori de culoare galbena. Ele sunt cunoscute si sub denumirea de "alune americane". Sunt cultivate pentru semintele lor comestibile, bogate in proteine si grasimi. Fructele sunt pastai care se dezvolta in pmnt , de unde le vine si numele. Dupa fecundare, inflorescenta se indoaie in jos si impinge fructele sub pmnt (la o adancime de 7-10 cm), unde acestea se dezvolta. Pastaile contin 1-4 seminte acoperite cu o pielita usor detasabila (pelicula), de culoare galbena sau aramie, protejate de o coaja celulozica, reticulara, colorata in galben deschis. Aceasta se desprinde usor si reprezinta circa 25% din greutatea totala a fructului. Compozitia chimica a alunelor de pmnt prezentata in continuare. Sortimentul deApa alune Grasime Celuloza [%] [%] Substante Cenusa azotoase [%] Alte substante fara coaja si a celor cu coaja (in procente) este

Fara coaja Cu coaja

3,30 5,03

42,60 3,20

2,30 68,70

[%] 31,20 8,16

2,67 6,81

[%] 17,09 8,10

Precizam ca arahidele contin, de asemenea, si unele substante minerale si vitamine, printre care amintim: Denumirea substantei P Mg Ca Fe Vitamina B 1 Vitamina B2 Continut 0,565% 0,365% 0,065% 0,0107% 6,0 gama 3,0 gama

Miezul diferitelor soiuri de arahide contine pana la 50% ulei.Uleiul de alune de pmnt se obtine din fructul de arahide decorticate, separate de pelicula miezului, prin doua sau trei presari la rece sau la cald. A treia presare se face la o temperatura mai ridicata, de circa 70C. Uleiul obtinut prin presare la rece este incolor sau foarte slab colorat in galbui, cu miros si gust placut, asemanator cu cel de masline si se intrebuinteaza in alimentatie. Acest ulei se utilizeaza de asemenea in industria margarinei si conservelor de peste. Uleiul obtinut prin presare la cald, destinat alimentatiei, trebuie rafinat. Prin presare la rece, din uleiul de arahide se separa un sediment format din trigliceride solide. Caracteristicile fizico-chimice ale uleiului de arahide sunt urmatoarele: densitatea (la 15C) 0,9110-0,9256; punctul de congelare intre-3 si-7C; indicele de refractie (la 20C) 1 ,468-1,472; indicele de saponificare 185-206,7; indicele de iod 82,7-105,1. Continutul in acizi saturati este de pana la 22%, din care: oleic pana la 80%, linolic pana la 20%, substante nesaponificabile 0,3-1,0%.

Uleiul nerafinat de arahide se clasifica in functie de metoda de prelucrare, in ulei obtinut prin presare la rece si ulei obtinut prin presare la cald. Primul se imparte in doua calitati:

calitatea I-cu indicele de aciditate de maximum 1 si calitatea a ll-a - cu indicele de aciditate de maximum 1,5.

Turtele de arahide obtinute prin presarea uleiului prezinta urmatoarea compozitie chimica (in procente): Celuloza Apa Proteine Grasimi si

Hidrati dealte substante Cenusa carbon neazotoase 9,70 [%] 20,6 3,80

4,40

59,00

2,50

Aceste turte pot fi folosite pentru a prepara halvaua si alte produse de cofetarie. Alunele se consuma in stare proaspata ca desert, prajite (cu sau fara sare), cele mai cautate fiind alunele cu bobul mare si cu pielita de culoare deschisa. Arahidele se cultiva pe suprafete destul de extinse in China, India Africa, S.U.A., -Mexic, Caucazul de Nord, Spania, Franta, Italia chiar in unele tari balcanice. Productia mondiala de arahide se estimeaza la circa 16 mil. t anual, Caracteristicile fizico-chimice pentru arahidele decorticate si nedecorticate sunt prezentate in continuare. A) Arahide decorticate Caracteristicile tehnice si proprietatile organoleptice:

aspect: boabe de marime si culoare relativ uniforma, curate, uscate, neinfestate cu paraziti, cu miezul plin, normal dezvoltat; gust si miros: normale, caracteristice, fara miros sau gust strain de ranced sau de mucegai; infestie (atat de carantina cat si de depozit) nu se admite;

umiditate: maximum 5%.

Tolerante asupra defectelor:

boabe zbarcite, innegrite, nedezvoltate, cu gust modificat,fragmente de boabe (din care lipsesc mai mult de 1/3 din volum): maximum 3%; impuritati: maximum 1%.

B) Arahide nedecorticate Caracteristici tehnice si proprietati organoleptice:

aspect: fructe uniforme ca marime si culoare, curate, uscate, neintepate de paraziti, fara impuritati minerale sau vegetale (boabele care se gasesc decorticate trebuie sa fie dezvoltate, tari si necariate de insecte);

gust si miros: normale, caracteristice, fara miros sau gust strain de ranced sau de mucegai; infestie (atat de carantina cat si de depozit): nu se admite; umiditate: maximum 6%;

Tolerante asupra defectelor:

pastai cu defecte (nedezvoltate, atacate, strivite etc.): se admit maximum 8% (in cadrul acestui procent se admit maximum 4% pastai cu boabe mucegaite); impuritati (corpuri straine, pastai fara miez): maximum 1%.

Reguli pentru verificarea calitatii. Verificarea calitatii se face pe loturi, luandu-se in considerare aspectul exterior al ambalarii si marcarii. Se va controla minimum 3% din numarul total al ambalajelor de transport - pentru loturi pana la 501 si minimum 1% - pentru loturi mai mari de 501. Prelevarea probelor se va face ca si la alunele turcesti. Ambalaj si marcare. Marfa va fi ambalata in saci de iuta, curati, tipizati, marcati, care sa asigure integritatea continutului la manipulare si transport.

Transport si depozitare. Transportul acestor fructe (consumate ca desert) se va face in vehicule curate, uscate, aerisite si lipsite de paraziti. Depozitarea arahidelor se va face in incaperi uscate, curate si fara paraziti. Sacii se vor aseza pe gratare, in stive, cu spatii de aerisire si acces pentru verificarea calitatii. Temperatura de depozitare va fi de 18C, iar umiditatea relativa a aerului de 75%. La depozitarea arahidelor se va urmari in mod special respectarea conditiilor de temperatura si umiditate, precum si de aerisire, pentru a se evita aparitia infestiei, mucegairii si rancezirii acestor produse. La aparitia celor mai mici urme de infestie, se vor lua masuri pentru izolarea loturilor si vor fi anuntate organele in drept pentru efectuarea dezinsectiei loturilor infestate. http://www.bursaagricola.ro/Info **********************

Arahidele fac parte din categoria leguminoaselor, se cultiva foarte usor in zonele calde, ele fiind originare din America de Sud. Arahidele sunt alimente complexe, bogate in proteine, minerale , vitamine , contin numeroase vitamine: B1, B2, B3, B6, E, si ajuta la mentinerea in limite normale a hemoglobinei, creste imunitatea protejeaza celulele, mentine pielea sanatoasa, etc. Acestea se consuma proaspete sau prajite, se mai folosesc la fabricarea dulciurilor, iar daca s-ar consuma zilnic, ajuta la mentinerea unui metabolism sanatos, la prevenirea afectiunilor cardiace , si la echilibrarea apetitului.

********************** Arahidele

Arahidele sunt leguminoase care cresc pe o plant sub pmnt. Planta care produce arahidele este neobinuit deoarece fructele cresc extraordinar de repede. Dureaz ntre 120 i 160 de zile de la stadiul de smn pn la recoltare. Floarea iese deasupra solului i dup ce se ofilete i lungete tulpina, se apleac n jos i penetreaz n sol. Seminele se dezvolt sub pmnt. Astfel, arahida nu este culeas ci scoas prin spare. Arahidele nu sunt clasificate drept alune, ci drept legume. Istoria n lume Arahidele provin din America de Sud. Acum mai bine de 3500 de ani, incaii foloseau arahidele cnd i ngropau morii pentru ca acetia s aib hran n viaa de apoi. Exploratorii spanioli au dus arahidele n Spania i de acolo au fost rspndite pe cuprinsul Asiei i Africii. Arahidele au devenit o cultur comun, n special n Africa unde se considera chiar c au i suflet. Arahidele au fost duse n Statele Unite din Africa, fiind transportate pe vasele cu sclavi.

Consumul de arahide a crescut spectaculos ca rezultat al Rzboiului Civil american din anii 1860 pentru c ambele armate, cea nordic i cea sudic, considerau arahidele drept un produs alimentar valoros. n prezent, arahidele sunt prelucrate n diverse produse i sunt folosite ca ingredient n multe buctrii de peste tot n lume. Valoare nutriional Arahidele conin cantiti mari de vitamina B3, vitamina E i zinc. Zincul este important pentru dezvoltarea proteinelor i pentru regenerarea esuturilor. Vitamina E este un antioxidant puternic care poate juca un rol important n prevenirea afeciunilor cardiovasculare i a cancerului. Vitamina B3 joac un rol n funcionarea sistemului nostru nervos i n meninerea sntii pielii.

Nume binominal "Arachis hypogaea" Arahide Energie Proteine Valoarea nutriional per 100 grame DZR 2425 kJ 585 kcal 25 g

Carbohidrai din care zaharuri Grsimi din care saturate din care mono nesaturate din care polisaturate Fibre alimentare Sodiu Calciu Magneziu Fosfor Fier Zinc

14 g 3g 46 g 7g 26 g 13 g 7g 5 mg 60 mg 170 mg 400 mg 2 mg 3.5 mg 8% 45% 57% 14% 35% 82% 7% 89% 67% 120%

Vitamina B1 0.9 mg Vitamina B2 0.1 mg Vitamina B3 14.3 mg Vitamina E 8 mg Acid Folic 240 mcg http://www.aboutnuts.com/ro/enciclopedie/peanuts

**********************

Ce?! Luna Naional a Arahidelor? -Da, n Statele Unite arahidele sunt srbtorite aa cum trebuie. Martie este considerat Luna Naional a Arahidelor ncepnd cu 1974. Arahidele erau celebrate nc din 1941, cnd s-a instaurat Sptmna Naional a Arahidelor. Ce au n componen arahidele? Dac v-ai ntrebat vreodat din ce sunt compuse arahidele, v spunem noi. Arahidele conin 28% proteine, 50% uleiuri i 18% carbohidrai. Mai multe imagini, poze in slideshow cu alune de pamint, vedeti aici. Arahide, alune de pamint, nuci de pamint, planta in gradina.

Sursa:

http://www.ingradina.com/plante/arahide/36-arahide-alune-de-pamint-foto-poze-

galerie#ixzz1Id51Xeht http://www.ingradina.com/plante/arahide/36-arahide-alune-de-pamint-foto-poze-galerie http://www.flickr.com/search/show/?q=Arachis+hypogaea+garden ********************** http://www.nutline.ro/ro/index.php? option=com_content&view=article&id=29:arahide&catid=10:nutspedia&Itemid=32 Arahide Arahidele sunt originare din America de Sud, Mexic i America Centrala. Dei sunt considerate a fi fructe uscate, ele fac parte din familia leguminoaselor. Fructele sunt nite psti ce se dezvolt sub pmnt, fiecare putnd conine pn la 4 semine din care se dezvolt alunele. Cunoscute i sub denumirea de alune de pmnt sau alune americane, arahidele au fost folosite n alimentaie de ctre oameni din cele mai vechi timpuri. Cercetrile arheologice au scos la iveal dovezi ale cultivrii arahidelor n Peru cu circa 7.600 de ani n urm. n cultura pre-columbian, arahidele ocupau un loc de cinste, regsindu-se n diferite forme de art precum sculptur sau bijuteriile. Exploratorii portughezi au popularizat aceast plant i pe continentul european i cel african n secolul 19, de unde a fost adus ulterior i n America de Nord. n Statele Unite arahidele au fost aduse n secolul 18 de ctre negutorii de sclavi, fiind cultivate n special pentru uleiul extras, ca hran pentru animale sau ca un nlocuitor pentru cacao. La nceputul secolului 20, cercetrile botanistului american George Washington Carver au scos la iveal potenialul arahidelor, tot acum punndu-se bazele popularitii imense de care se bucur arahidele astzi n SUA. Studiile lui Carver au identificat nu mai puin de 300 de utiliti ale arahidelor, att n alimentaie ct i n alte industrii. Astzi arahidele se regsesc ntr-o varietate larg de produse alimentare i n cultura culinar a multor ri. Sunt consumate cel mai des ca i gustare, ncorporate n deserturi sau produse de patiserie i sosuri, precum i sub forma celebrului unt de arahide. Acesta a fost produs prima dat n 1890 de ctre John Kellogg, care a inventat

printre altele i binecunoscuii fulgi de porumb pe care i consumm la micul dejun. Conceput iniial ca nlocuitor al untului din lactate, cel de arahide a cptat rapid popularitate, astzi fiind extrem de apreciat att ca i gustare de diminea, ct i ingredient n diferite reete. Att arahidele, ct i untul obinut din acestea, constituie o surs semnificativ de proteine, mai mare dect orice alt plant din familia legumelor. Grsimile coninute sunt n principal nesaturate, benefice pentru organism prin efectul de reducere a nivelului de colesterol din sange i reducerea riscului de boli cardiovasculare. Conin minerale precum magneziul, zincul, cuprul, fosforul sau potasiul, precum i o important cantitate de fibre. Cercetrile tiintifice recente au demonstrat c arahidele i fructele uscate n general conin antioxidani, extrem de folositori sntii organismului uman. S-a constatat c nivelul de antioxidani din arahide rivalizeaz cu cel al multor fructe i legume precum merele, murele, capunele sau morcovii. Arahidele sunt cultivate n numeroase regiuni ale lumii, principalii exportatori fiind SUA, China i Argentina, cel mai mare importator fiind Uniunea Europeana, cu 44% din totalul cererii mondiale

********************** DABULENI http://www.ccdcpndabuleni.ro/performante_deosebite.html Performante deosebite In activitatea de ameliorare a nisipurilor si solurilor nisipoase: -stabilirea metodelor de nivelare si a influentei nivelarii asupra evolutiei insusirilor fizico-chimice ale solului si a productiei; -pentru combaterea fenomenului de eroziune eoliana s-a stabilit un sistem de protectie cu ajutorul perdelelor forestiere, prin cultivarea terenului in fasii, sau protejarea cu ajutorul benzilor din secara; -s-a stabilit consumul de apa si regimul de irigare pentru plantele cultivate pe nisipuri si soluri nisipoase;

-s-a stabilit eficacitatea unor ingrasaminte organice si a materialului loessoid asupra ameliorarii insusirilor fizico-chimice ale solurilor nisipoase; -s-a stabilit schema complexa de amenajare si ameliorare a nisipurilor si solurilor nisipoase, avand in vedere nivelarea, construirea sistemului hidroameliorativ de irigatii si desecare, sistemul antideflational, fertilizarea ameliorativa, organizarea teritoriului. Dupa tehnologia mentionata, in tara noastra, s-au executat lucrari agropedoameliorative pe suprafata de 227,6 mii ha de nisipuri si soluri nisipoase; - elaborarea unui sistem de agricultura specific solurilor nisipoase care sa permita dezvoltarea durabila a agriculturii, punand accent pe imbunatatirea potentialului de productie, dar si pe protectia ecosistemelor agricole, tinand seama de fertilitatea naturala a nisipurilor si solurilor nisipoase; In domeniul culturii cerealelor, plantelor tehnice, plantelor furajere si plantelor medicinale: - s-au stabilit speciile si cultivarele care valorifica conditiile pedoclimatice specifice solurilor nisipoase si s-a stabilit prestabilitatea acestora pentru diferite nivele de fertilitate a solului; . - s-au obtinut noi genotipuri la plantele care valorifica bine conditile ecologice mai putin favorabile, fiind create soiurile de arahide Dabuleni si Viorica, soiurile de fasolia Aura si Ofelia - au fost stabilite asolamente specifice pentru solurile nisipoase sarace cu pana la 0,7% humus, fiind cultivate secara, fasolita, sorgul, tutunul, arahidele si altele, precum si asolamente pentru solurile nisipoase cu peste 0,7% humus, fiind cultivate in acest caz graul, porumbul, soia.; - s-a precizat rolul lucernei in ameliorarea insusirilor fizico-chimice ale solurilor nisipoase; - s-au elaborat tehnologii specifice de cultivare la grau, secara, porumb, sorg, fasolita, soia, arahide, plante furajere cu referire la epoca si desimea de infiintare a culturilor, sistemul de fertilizare, protectia plantelor fata de agentii patogeni, daunatori si buruieni. In legumicultura: - s-au stabilit directiile de dezvoltare avand n vedere obtinerea de legume extratimpurii si timpurii, dar si cultivarea unor specii legumicole care raspund favorabil conditiilor pedoclimatice; - a fost stabilit sortimentul de cultivare pentru tomatele in solarii si camp, ardei, vinete, morcov, castraveti, varz, ceapa, pepeni verzi si pepeni galbeni; - s-au creat 3 soiuri de pepeni verzi: De Dabuleni , Dulce de Dabuleni si Oltenia, s-au initiat cercetari privind obtinerea de hibrizi de pepeni verzi; s-au obtinut linii si soiuri de fasole de

gradina adaptate conditiilor de arsita din zona solurilor nisipoase (soiurile de fasole de gradina Aura si Solara); - s-au stabilit tehnologii de cultivare la tomate, ardei, vinete, ceapa din arpagic si din samanta, pepeni verzi si pepeni galbeni, castraveti, fasole de gradina si morcov. Mentionam noua tehnologie de obtinere a productiilor extratimpurii si timpurii de pepeni verzi si pepeni galbeni prin rasad, mulcire si in adaposturi joase tip tunel, insusita de toti cultivatorii din zona solurilor nisipoase si care se aplica pe suprafata de 8.000 ha, precum si tehnologia culturii de pepeni verzi cu plante altoite. In domeniul pomiculturii: - s-au stabilit speciile adaptate conditiilor din zona solurilor nisipoase precum si soiurile de piersic, cais, cires, visin, prun, mar, par, zmeur, mur si coacaz; - s-a stabilit un sistem integrat de combatere a daunatorilor din plantatiile de piersic si prun prin folosirea entomofagului Trichogramma dendrolimi; - s-a stabilit tehnologia de infiintare a plantatiilor pomicole pe solurile nisipoase si s-au elaborat tehnologii specifice de cultivare pentru piersic, cais, cires, visin, prun, mar, par si arbusti fructiferi, fiind precizate distantele de plantare, sistemul de intretinere a plantatiilor, formele de conducere, irigarea, combaterea bolilor, daunatorilor si a buruienilor; - s-a stabilit calitatea comerciala si continutul chimic al productiei pomicole obtinuta pe nisipuri si soluri nisipoase. In viticultura: - prin cercetarile efectuate a fost posibila trecerea de la plantaiile traditionale infiintate in santuri la o noua tehnologie care permite mecanizarea tuturor lucrarilor; - s-a imbunatatit sortimentul de soiuri, alaturi de soiul Rosioara care este soiul local cu cea mai mare raspandire, fiind introduse soiurile Riesling Italian si Rkaiteli pentru vinuri albe si Sangiovese, Grand Noir de la Ca1mette pentru vinurile rosii; - s-a elaborat tehnologia de infiintare a plantatiilor de vita de vie pe nisipuri si soIuri nisipoase precum si tehnologia de cultivare a vitei de vie in plantatiile pe rod. S-au stabilit formele de

conducere, distantele de plantare, masurile de prevenire si combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor, precum si sistemul de fertilizare si irigare a plantatiilor; - s-a stabilit calitatea vinurilor obtinute pe nisipuri si soluri nisipoase.

********************** http://www.eplante.ro/plante-a-z/alune-de-pmnt -Arachis-hypogaea.html Arachis hypogaea (alune de pmnt)

Increngtura: Magnoliophyta Clasa: Magnoliopsida Ordinul: Fabales Familia: Fabaceae Genul: Arachis Specia: Arachis hypogaea Descriere: Arachis hypogeaea este o plant anual de pn la 75 cm nlime. Frunzele, netede, colorate n verde nchis sunt alterne, penate, compuse din cate 4 lobi individualizai. Florile neparfumate, solitare au forma caracteristic leguminoaselor. Ele au circa 2-4 cm lungime i sunt colorate n galben cu vinioare roii. Dup momentul polenizrii i fertilizrii floarea se transform

ntr-un fruct de 3-7 cm lungime. Fructul este o pstaie ce conine 1-4 semine. Fructificarea este hipogee (fructele se formeaz i ajung la maturitate n pmnt). Denumire popular: alune de pmnt Tipul plantei: Erbacee Durata de via: Anual Origine: America de Sud Habitat: Regiuni mpdurite, nsorite, cu sol argilos, uor drenabil. nflorire: Vara Temperatura: 10-25C Umiditate: Medie Luminozitate: Soare plin Tipul de sol: Prefer solurile drenabile uor, argiloase. Fertilizare: Realiznd o simbioz perfect cu bacteriile fixatoare de azot, nu necesit fertilizare. nmulire: Se nmulete prin semine sau butire (destul de dificil). Mai facil s-a dovedit a fi nmulirea prin semnare. nainte de plantare seminele se pstreaz 12 ore n ap cldu. Pentru cultur se folosesc ntr-o prim etap serele calde. Dup circa dou sptmni de la plantare seminele germineaz, dnd natere noilor plntue. Cnd rsadurile au crescut astfel nct pot fi manipulate (4-5 sptmni) se planteaz n grdin, primvara, dup trecerea ultimelor pericole de nghe. Alegei un loc nsorit, i un sol bogat n humus, cu permeabilitate crescut. Boli i duntori: n cazul stocrii improprii (umiditate, spaii neaerisite) att seminele ct i recoltele se pot infecta cu ciuperca Aspergillus flavus care produce o toxin numit aflotoxin. ngrijire: Necesit cultivare n locuri luminoase, n soluri uor denabile, bogate n humus. Planta prefer o uoar uscciune n momentul nceperii creterii rsadurilor, care este sczut treptat pn n momentul fructificrii. n momentul transplantrii rsadurilor n grdin este bine ca la nceput acestea s fie protejate cu peturi (dou sptmni), pn cnd devin destul de puternice pentru a se adapta condiiilor din exterior. Planta necesit cinci luni de cldur pentru a crete i fructifica. Beneficii: Este o plant nepretenioas dac rsadul se adapteaz i ncepe s creasc n aer liber. Tolereaz o zon destul de larg a ph-ului solului (4,3-8,7). n general planta este polenizat de albine, dar n lipsa acestora recurge la autopolenizare. Are relaie de simbioza cu bacteriile fixatoare de azot care formeaz noduri pe rdcinile plantei, de aceea este indicat s fie recoltate

doar prile aeriene ale plantei, lsnd rdcinile n sol pentru mbogirea acestuia n azot. Seminele sunt bogate n ulei comestibil (40-60%). Uleiul extras din alunele de pmnt are pe lng proprieti alimentare i importante proprieti medicinale. Alte specii: Arachis africana, Arachis benensis, Arachis cardenasii, Arachis correntina, Arachis cruziana, Arachis decora, Arachis diogoi, Arachis duranensis, Arachis glabrata, Arachis gracilis, Arachis hermannii, Arachis linearifolia, Arachis major, Arachis marginata, Arachis paraguariensis, Arachis repens, Arachis pintoi, Arachis sylvestris, Arachis villosulicarpa, etc.

********************** peanut - Arachis hypogaea Descriptor: Product Description: When you add it all up, peanuts aren't just peanuts-they're quite an important crop. The United States produces between 3 and 4 billion pounds of peanuts annually, and about 40 percent of these go into processed foods, from salted peanuts, candy, crackers, and cookies to peanut butter. They're a major source of vegetable oil too. peanuts have been the object of scientific study since George Washington Carver's day. ARS scientists have worked to improve peanut flavor and quality both by breeding better peanuts and by finding better ways to process them. Success came with the discovery of ways to extend the shelf life of peanut products, since unstable fatty acids in peanuts can cause unpleasant flavor changes. We've also found ways to remove part of the oil from the peanut without serious loss of flavor. Partially defatted peanuts are now sold by several companies, and the market is growing. With the help of precision lab instruments and the sensitive noses of volunteers, ARS chemists have pinpointed chemicals that are crucial to that unmistakable peanutty flavor. This work reveals that roasted peanuts probably owe their rich, nutty aroma to a blend of about a dozen natural compounds. The findings could be used to enrich the flavor of roasted peanuts by adding back compounds that are sometimes lost in processing. Image location: United States

*********************

Viata secreta a plantelor (fragment) de Peter Tompkins & Christopher Bird

Aceast idee, cum c plantele i pot dezvlui secretele, prea foarte fireasc i altui cercettor proeminent, agrochimistul George Washington Carver. Nscut n ajunul izbucnirii rzboiului civil din Statele Unite, acesta a avut de nfruntat handicapul de a fi fost nscut din prini sclavi i urm o carier care pn la sfrit sili pe toat lumea s-i recunoasc meritele de printe a numeroase descoperiri tiinifice. Inc de la vrsta cnd a fost n stare s umble de unul singur pe cmpia din apropierea casei printei, micul Carver a nceput s dea dovad de o nelegere neobinuit i aproape ngrijortoare a tot ceea ce crete. Fermierii din Diamond Grove, o ngrmdire de case din sudvestul statului Missouri, i aminteau mai trziu de un pui de negru schilav, numai piele i os, care hoinrea ore ntregi pe pmnturile lor, trndu-se printre buruieni i adunndu-le, dup o examinare ndelungat, pe unele cu care apoi lecuia fr gre animalele bolnave, spre uimirea alarmat a localnicilor, crora firete c treaba asta nu le mirosea a lucru curat. Copilul acesta ciudat, care nc abia tia s vorbeasc, ncropi el singur, fr ajutorul nimnui, un petec de grdin

pe un teren necultivat de nimeni, aflat la o oarecare deprtare. Mai mult dect att, din cteva ferestre duble vechi, aruncate de la nite case drmai i din resturi culese ici i colo, reui s njghebe un soi de ser pittca dup copacii unei liziere. Cnd ai lui l ntrebau ce tot fcea atat de departe de cas, micul George rspundea cu trie dar n termeni greu de neles: M duc la spitalul meu de plante ca s-mi "ingrijesc bolnavii". Incet-ncet, teama superstiioas de la nceput a localnicilor prinse s se mai risipeasc i femeile de pe la fermele din vecintate luar obiceiul de a veni la biatul acesta ciudat cu florile carora nu le mergea bine sau cu plantele care li se preau atinse de vreo boal, temndu-se probabil de cine tie ce molim care s-ar fi putut extinde, ameninndu-le recoltele. Biatul ncepea tratamentul pacientului" cu nespus blndee, cntndui ncetior cu vocea lui ascuit, care aa avea s-i rmn i la maturitate, instalndu-1 n vase de tinichea culese de pe maidane sau de la gropile de gunoi i umplute cu un amestec de pmnt de mai multe feluri, alese cu bgare de seam dar nu se tie dup ce criterii numai de el cunoscute, i le acoperea seara cu mult grij, ca s nu le fie frig peste noapte. Rezultatele erau uluitoare, planta bolnav se nzdrvenea rapid i evolua mult mai bine dect suratele ei rmase acas. Cnd femeile veneau s-i vad bolnavii", l ntrebau pe puiul de negru cum fcuse ca s provoace o asemenea minune. El le rspundea cu blndee: Florilor le place s stea de vorb cu mine, i nu numai lor. Tot ce e viu n pdure vorbete cu mine. M uit bine i ascult ce-mi spun i aa am nvat de la ele tot ce tiu. i ele se neleg aa bine cu mine fiindc i dau seama c le iubesc". Carver a mers la coal n trguorul natal, apoi a fcut studii secundare n Kansas i la Simpson College din Indianola, dup care s-a nscris la coala de Agricultur a statului Iowa, instituie de nvmnt superior de mare reputaie. Profesorul pe care 1-a avut aici era Henry Cantwell Wallace, care edita i o foaie extrem de popular n acei ani, Wallace's Farmer, una din lecturile cele mai ndrgite ale lui Carver. Una din maximele profesorului, O naie nu poate supravieui dac nu tie s-i pstreze rodnicia pmnturilor", fcu asupra tnrului discipol o impresie adnc. In ciuda studiilor anevoioase, care i cereau mult timp, gsea totui rgazul s-1 ia cu el pe nepoelul lui Wallace i mpreun s hoinreasc prin pduri, stnd de vorb cu copacii i cu firele de iarb. Carver habar n-avea pe atunci c mnua pe care o inea n mna lui neagr i osoas era mna unui viitor secretar de stat al Statelor Unite pentru agricultur, care avea s devin, cu doi ani nainte de moartea lui Carver, vicepreedinte al Statelor Unite. Lundu-i strlucit licena n 1896, Carver primi cteva oferte ademenitoare, printre care i pe aceea de a deveni profesor universitar. Tot atunci, unul din oamenii de mare prestigiu din

cercetarea agricol, fondatorul i preedintele colii Normale de Studii, anume Booker Washington, care auzise vorbindu-se despre Carver n termenii cei mai elogioi, l invit s vin s se stabileasc la Tuskegee, statul Alabama, unde s conduc departamentul pentru agricultur al prestigioasei instituii de nvmnt superior. Asemenea lui Bose Carver prefera s triasc i s lucreze printre oameni pe care s-i simt apropiai, aa c renun la perspectiva unui post comod i foarte consistent pltit la Universitatea din Iowa i opta fr s stea mult ne gnduri pentru oferta primit de la profesorul Booker T.Washington. La numai cteva sptmni dup sosirea sa n sud, Carver i putu da seama c plantaiile care se ntindeau pe sute i sute de hectare n jur erau victima unei otrviri lente dar continue. Cultivarea an de an numai cu bumbac a unor suprafee ntinse, timp de generaii de fermieri, srcise solul de anumite substane. Vrnd s acioneze mpotriva acestei degradri progresive a suprafeelor lucrate de mii de oameni fr cunotine prea sistematice n materie de agricultur, Carver hotr s ntemeieze o staiune experimental. Printre altele, aceasta cuprindea i o coal de agricultur pentru negri i un laborator unde Carver sttea de vorb cu plantele ore ntregi i unde nu se afla nici o carte de specialitate. Leciile inute de el erau de o simplitate de nenchipuit. Cnd rectorul Universitii din Georgia, W.B.Hill, veni la Tuskegee ca s vad cu ochii lui dac acest tnr profesor de culoare era chiar att de strlucit pe ct se spunea, ceea ce vzu fu att de convingtor pentru el nct declar la ntoarcere c expunerea pe care i-o fcuse Carver asupra chestiunii agriculturii n statele din sud era cea mai frumoas i mai competent pe care i fusese dat s o aud vreodat". Carver se trezea ntotdeauna la ora patru dimineaa, pentru a avea timp s fac o plimbare prin pdure nainte de a-i ncepe ziua de munc, iar din plimbrile acestea se ntorcea mereu cu nenumrate plante, cele mai multe din ele foarte puin cunoscute botanitilor cu o pregtire mijlocie. Plantele acestea i slujeau fie la leciile inute elevilor si, fie la conferinele publice. Cnd prietenii i puneau ntrebri legate de acest obicei al su, el rspundea n termeni de genul: Natura este cel mai bun profesor i prefer s nv cte ceva nou de la ea n timp ce alii dorm. In ceasurile dinaintea rsritului soarelui, Dumnezeu mi arat ce proiecte trebuie s ndeplinesc peste zi sau n zilele urmtoare". Timp de mai bine de un deceniu, Carver lucr n fiecare zi pe parcelele sale experimentale, ncercnd s vad cum ar putea elibera pmnturile din Alabama de sub tirania btrnului diavol alb", cum i se spunea bumbacului atotputernic. Alese o parcel de opt sute de ari de pmnt obinuit, adic afectat de cultura monoton a bumbacului, i o ngra cu frunzi intrat

n putrefacie, adus din pdure, nmol gros crat dintr-o mlatin din apropiere i gunoi de grajd, cunoscnd bine superioritatea acestora asupra ngrmintelor sintetice, pe care le considera duntoare. Pmntul astfel ngrat i cultivat n asolamente ddu n anii urmtori recolte att de mbelugate ncat ajunse la concluzia c Alabama dispunea n cantiti aproape nelimitate de ngrminte naturale de o calitate dintre cele mai bune, insa fermierii renunau cu o condamnabil uurin, recurgnd la otravitoarele ngrminte chimice". In decursul activitilor legate de strdaniile sale de horticultor, el observase c arahidele erau nite plante extrem de sobre i cumptate, care ddeau recolte bune chiar i pe terenurile cele mai srccioase. In calitate de chimist, descoperise i c ele aveau un coninut de proteine apropiat de acela al crnii i unul de hidrocarburi care aproape l depea pe al cartofului. Cu siguran, conchise el, acest fruct att de remarcabil trebuie s ascund sute i sute de nsuiri ca sa fi meritat s fie creat i pstrat. Se puse deci pe o munc asidu n laboratorul su i ncepu s analizeze coninutul arahidelor reducndu-le la componentele lor chimice i expunnd fiecare fruct la condiii diferite de temperatur i de presiune. Spre marea sa satisfacie, ajunse la concluzia c o treime din compoziia acestora este alctuit din apte varieti diferite de uleiuri. Lucrnd mai departe zi i noapte, analiznd i sintetiznd, descompunnd i recompunnd, stricnd i refcnd lanurile de componente care puteau fi difereniate chimic, reui s obin dou duzini de sticlue cu tot attea produse absolut noi, toate extrase din arahide. In cursul unei adunri a fermierilor i a specialitilor n agronomie, Carver nfi participanilor rezultatele muncii lui de apte zile i apte nopi, replic la povestea alunelor de pmnt din Biblie, i aproape c-i implor pe fermieri s renune la eterna plantare a bumbacului i s treac la cultivarea arahidelor, asigurndu-i c vor obine pe recoltele lor venituri mult mai mari dect lsa s se vad pentru moment principala lor ntrebuinare de prin partea locului - aceea de a le folosi drept nutre pentru porci. In ciuda tuturor acestor asigurri, publicul rmnea sceptic, cu att mai mult cu ct Carver, ntrebat de unul din fermieri cum fcuse ca s afle toate aceste lucruri noi legate de arahide, avu nefericita idee de a rspunde c nu mersese pe bjbite, ci c aceste inspiraii i veniser ca o lumin n timp ce se plimba prin pdure. Era mai mult dect suficient ca s-i conving pe fermierii acetia cu judecat lent ca aveau de-a face cu un negru cam ntr-o ureche, orict de nvat s-ar fi scris prin gazete c ar fi el. Pentru a-i scoate din ndoielile lor, Carver le mpri brouri, dintre care una arta c din arahide se putea obine un unt incredibil de bogat n

substane nutritive i cu un gust foarte plcut, ca s nu mai vorbim de preul de cost mult mai redus dect al untului obinuit. Dac pentru producerea a zece kilograme de unt obinuit era nevoie de o sut i ceva de litri de lapte de cea mai bun calitate, o sut de kilograme de arahide ddeau nu mai puin de treizeci i cinci de kilograme de unt, de o calitate cel puin egal ca gust i net superioar ca valoare nutritiv. Alte brouri i informau pe fermieri c o mulime de produse extrem de valoroas puteau fi extrase din ptata dulce, fructul unei plante agtoare despre care muli americani nici nu auziser vreodat, dar creia i mergea de minune pe solurile srccioase din sud. La izbucnirea primului rzboi mondial se declana instantaneu o penurie de colorani. Chestiunea atrase i atenia lui Carver, care se puse imediat pe lucru i, folosind frunze, rdcini, tulpini i fructe de la douzeci i opt de varieti diferite de plante, reui ntr-un timp record s creeze vopsele n cinci sute treizeci i ase de culori i nuane pentru ln, bumbac, in, mtase i chiar pentru piele. Asemenea rezultate nu puteau s nu atrag atenia. Cnd se auzi c la coala Normal din Tuskegee se economisesc zilnic o sut de kilograme de fin prin amestecarea a dou pri de fin obinuit cu o parte de fin obinut din ptata dulce, o armat de dieteticieni i de ziariti ddu nval s se conving i s afle amnunte. Acestora le fu servit o mas copioas, cu pine delicioas din amestecul de fin care fcuse atta vlv, i cu cinci feluri de mncare pregtite toate pe baz de arahide i de ptate dulci, sau dintr-o combinaie ntre aceste dou materii neobinuite, care cpt pitorescul nume friptura lui Carver". Singurele articole culinare de pe mas care aveau alt provenien fur mcriul, cresonul, cicoarea slbatic i ppdia, folosite la pregtirea salatelor. Meniul fusese stabilit de Carver, care voia s demonstreze c plantele crescute liber n natur erau net superioare celorlalte, a cror vitalitate era diminuat prin cultivarea de ctre om. Experii n nutriie remarcar imediat c aceste inovaii introduse de Carver n alimentaie puteau avea un aport important la efortul de rzboi i se grbir s-i trimit telefonic drile de seam ctre autoritile care i trimiseser aici. Carver deveni n scurt timp un nume cunoscut n lumea oamenilor de tiin i fu ales membru asociat al Societii Regale, ncepnd s atrag din ce n ce mai mult i atenia presei, care l prezenta publicului ca pe o personalitate neobinuit a lumii tiinifice. Prin 1930 cultura arahidelor pentru care se zbtuse Carver atta era deja practicat pe scar larg n sud, unde, din buruiana fr rost cum fusese considerat mai nainte, planta aceasta aducea acum fermierilor din aceast parte a Statelor Unite venituri de sute i sute de milioane de

dolari, mbogindu-i rapid pe cei mai muli din ei. Numai uleiul de arahide extras din recoltele obinute n aceast zon atingea valori de circa aizeci de milioane de dolari anual, iar untul extras tot din ele deveni unul din alimentele favorite ale copiilor americani, la ndemna oricrui printe, chiar i a celor mai nevoiai. Tot lui Carver i se datoreaz descoperirea c uleiul de arahide are efecte benefice asupra muchilor atrofiai de poliomielit. Rezultatele pe care le obinu in aceasta privinta, fur att de surprinztoare nct i rezerv o zi pentru tratarea bolnavilor n laboratorul su, numai c cautrile lui n aceast direcie ntmpinar o opoziie aprig din partea corpului medical, care le osndi cu vehemen ca antitiinifce. Multumit de rezultatele obinute cu arahidele, rezultate care i se pareau totui limitate, Carver se apuc s fabrice hrtie dintr-o varietate de pin local cu un coninut de celuloz foarte ridicat, ceea ce-i determin pe muli s mpdureasc urgent mii i mii de hectare ce fuseser pn atunci considerate ca impracticabile pentru agricultur si lasate deci n stpnirea a tot felul de buruieni i mrciniuri neproductive. In toiul marii crize economice de la nceputul deceniului al patrulea, Carver fu invitat la Washington, spre a fi audiat de un comitet special al Senatului american, care era nsrcinat cu aflarea a noi ci si mijloace de lichidare a crizei i care trebuia s prezinte un program ferm de msuri pentru salvarea industriei americane aflate n pragul prbuirii totale. Imbrcat n eternul lui costum de postav negru cumprat de gata pe doi dolari nu se mai tia cnd, cu o floare la butonier i cu o crp atrnat la gt pe post de cravat, Carver se ddu jos din tren cu cteva valize, la fel de jerpelite ca i el, i fcu semn unui hamal. Acesta l msur tacticos din cap pn-n picioare i, fr s se urneasc, i rspunse comptimitor: mi pare ru, unchiule, dar n-am timp, atept un mare savant, tot negru ca tine, care trebuie s vin din Alabama, aa c descurc-te i tu cum poi." Fr s se supere, Carver i tr cum putu valizele pn la un taxi care-1 duse la Capitoliu. Comitetul planificase la secund timpul audierilor i i repartizase lui Carver zece minute. Ins cnd acesta ncepu s despacheteze cele mai uluitoare produse obinute de el din materiile prime cele mai surprinztoare, cum ar fi pudre de frumusee, substitui de benzin, diferite feluri de ampon, oet, creozot i tot felul de eantioane din nenumrate produse obinute de el cu nespus migal n laboratorul lui att de simplu utilat, comitetul decise la unison c se putea face o excepie n materie de restricie de timp, ntruct dezvluirile lui Carver erau de departe cele mai interesante i mai promitoare din toate cate fuseser prezentate, astfel nct negrul din Alabama fu ascultat cu rbdare i interes, fr ca cineva s-i mai pun problema timpului.

Trecut de jumtatea vieii, pe care i-o petrecuse de la cea mai fraged vrst fcnd cercetri i umplnd de bani mii de ini care se folosiser de descoperirile lui i acumulaser averi. Carver nu se repezise niciodat s-i breveteze descoperirile, cteva din ele fuseser brevetate, iar el nu tia s profite nici de acestea, rmnnd srac toat viaa. Muli industriai cu care avea de-a face i politicieni cu spirit practic l comptimeau n fa pentru pierderea sumelor fabuloase pe care le-ar fi putut strnge dac i-ar fi luat aceast minim msur de precauie, dar el rspunde ridicnd din umeri: Dumnezeu, cnd a creat alunele de pmnt. nu s-a gndit s ne cear bani pentru asta. Atunci de ce s trag eu profituri de pe urma folosirii lor de ctre semenii mei?" Ca i Bose Carver nutrea convingerea ferm c produsele inteligenei lui, orict de preioase ar fi fost, trebuiau puse fr nici un fel de opreliti financiare la ndemna tuturor oamenilor. Aceast incredibil modestie constituia o enigm pentru toi, n special pentru doi oameni cu adevrat geniali care, contrar felului de a proceda al lui Carver, tiuser s se arate practici i vicleni, mergnd cu inventivitatea pn acolo nct amndoi se gndir s-1 pun la treab pe negroteiul sta ntfle, ctignd ei de pe urma lui dac el nu voia s se umple de bani. Thomas A. Edison, care tiuse s adune din inveniile lui una din cele mai mari averi cunoscute n istorie, i exprimase fa de intimi prerea c acest Carver preuia mult mai mult dect greutatea n aur a trupului lui slbnog, i i fcu o ofert ademenitoare, aceea de a lucra pentru el n schimbul unui salariu astronomic. Carver refuz fr nici o explicaie. Henry Ford, magnatul industriei automobilelor, care l considera pe Carver cel mai mare om de tiin n via", ncerc i el s-1 atrag pe acesta, cu o ofert i mai strlucit, n fieful su din River Rouge, ns a avut tot att de puin succes.

********************

Pe scurt despre uleiul de arahide

Postat 21/09/2010 06:35:23 de Retetele lui Radu (Viziteaza situl) Cu ceva ani n urm? am avut o tentativ? de a scrie despre uleiuri, lucru l?udabil n sine, dar cam prea devreme pentru mine, c?ci nici experien?a, nici priceperea ?i nici documenta?ia pe care o aveam la dispozi?ie nu m? ajutau pe ct ar fi trebuit. ncerc s? revin asupra acestui subiect ?i vreau s? ncep cu un ulei extrem de des folosit n buc?t?ria asiatic? ?i care strne?te la noi nu doar curiozitate, dar ?i unele confuzii: uleiul de arahide. Prima confuzie provine chiar de la denumire: este ulei de arahide (peanut oil ? groundnut oil), nu de alune (hazelnut oil) ? despre acesta din urm? voi vorbi n alt articol. A doua confuzie este aceea c? se crede c? ceea ce este numit n literatura de specialitate ?peanut oil? ar fi diferit de ?groundnut oil?. n realitate, ca ulei de uz general, pentru g?tit, este vorba despre acela?i produs, groundnut oil fiind denumirea sub care este cunoscut n SUA ?i Marea Britanie. Totu?i, dup? cum ve?i vedea mai jos, exist? un produs diferit, tot ulei de arahide, dar nerafinat, care n buc?t?ria chinez? este folosit la prepararea de dressing-uri pentru salate, sau pe post de condiment.

Uleiul de arahide provine din fructele unei plante leguminoase. Aceasta era deja cultivat? nc? din perioada precolumbian? de c?tre inca?i, n Peru, ?i se simte cel mai bine n climat sub-tropical. Ast?zi, arahidele sunt una dintre recoltele importante ale lumii, fiind folosite att n alimenta?ie, ct ?i n cosmetice ?i industrie. Primii doi produc?tori pe plan mondial sunt India ?i China, deci nu este de mirare c? acest ulei este important n dieta asiatic?. SUA este, probabil, pe locul trei n acest clasament, c?ci importan?a acestor culturi a crescut vertiginos; americanii folosesc arahidele ca gustare (s?rate ?i pr?jite), la prepararea untului ?i uleiului de arahide, la prepararea deserturilor etc.

Arachis hypogaea este numele general sub care sunt cunoscute mai multe specii de arahide. Dup? ce plantele nfloresc ?i sunt polenizate, tulpina continu? s? dezvolte fructe ngropate sub p?mnt, crescnd pe lng? r?d?cini. Fiecare fruct const? ntr-o carapace lunguia??, de forma unei p?st?i, de culoare cafenie-deschis?, care la maturitate se usuc? ?i cap?t? o textur? rugoas?, oarecum asem?n?

toare cu cea a unui pergament vechi. Aceast? carapace son?ine 2-4 boabe, cunoscute ca arahide. Fiecare bob este nvelit ntr-o coaj? sub?ire, de culoare ro?ie. Aceste boabe con?in cam 40-50% ulei.

Interesant este faptul c? uleiul de arahide a fost sursa original? de combustibil a motorului Diesel. Cu toate acestea, utiliz?rile sale n buc?t?rie sunt m ult mai importante. Unul dintre avantajele sale, pe lng? textura m?t?soas?, culoarea galben?-pal? ?i gustul insipid (de?i eu zic c? se simte totu?i un gust u?or de arahide), este punctul de fumegare foarte ridicat, ceea ce l face potrivit pentru tehnici culinare care folosesc temperaturi nalte, ca sotarea, sotarea rapid? (stir-fry) ?i pr?jirea n baie-de-ulei. Uleiul este versatil, c?ci utiliz?rile sale se extind dincolo de pr?jirile puternice, putnd fi folosit ?i la prepararea sosurilor reci, ca dressing-uri ?i maioneze. De asemenea, este ideal pentru ?diluarea? uleiurilor foarte aromate ?i cu punct de fumegare mic, permi?nd utilizarea acestora la pr?jit, sau temperndu-le gustul ?i aroma extrem de puternice, cum sunt uleiul brun de susan ?i uleiul de nuc?. n general, la 3-4 p?r?i de ulei de susan sau de nuc? se adaug? 1 parte de ulei de arahide.

Uleiul de arahide se p?streaz? n locuri reci, uscate ?i ntunecoase. Nedeschis, uleiul nerafinat se poate p?stra cam un an, dar odat? deschis trebuie s? ?ine?i cont de indica?iile de pe etichet?. Uleiul rafinat are o via?? mai lung?, rezistnd nedeschis ?i 18 luni. Uleiul de arahide nghea?? pe la -5 C, dar se poate dezghe?a u?or, ?inndu-l n ap? c?ldu??; congelarea ?i decongelarea nu i afecteaz? propriet??ile. Uleiul de arahide presat la rece are un gust ?i o arom? de arahid? mult mai pregnant dect cel rafinat. ?i el poate fi folosit la g?tit, dar d? gust specific, de arahide, preparatelor. Ca o compara?ie, uleiul nerafinat are punct de fumegare la 160 C, iar cel rafinat la 232C.

Din punct de vedere nutri?ional, uleiul de arahide este compus din 47% acizi gra?i mononesatura? i, 32% acizi gra?i polinesatura?i ?i 21% acizi gra?i satura?i. Aci?ii gra?i mai bine reprezenta?i sunt cei palmitic, oleic (omega-9), linoleic (omega-6), arahnidic, arahidonic, behenic ?i lignoceric. Exist? dou? tipuri de ulei de arahide: unul de culoare deschis?, folosit n ntreaga lume ?i care n Marea Britanie ?i SUA este numit ?groundnut oil?, ?i uleiul asiatic, comercializat n sticlu?e mici, n magazinele alimentare orientale. Acest al doilea tip de ulei are un gust mult mai puternic dect primul. Uneori, arahidele sunt pr?jite nainte de a fi presate, astfel c? gustul devine ?i mai intens. Culoarea sa este, de asemenea, mai nchis?, variind de la un galben puternic, pn? la un brun-

deschis. Este un ulei mai scump (chiar mult mai scump) ?i este folosit similar cu uleiul brun de susan, nu la g?tit, ci la asezonare. Acest tip de ulei are mai multe n comun cu uleiurile nerafinate de susan ?i de nuc?, ?i trebuie folosit mai mult ca o esen??, dect ca un ulei. Pre?ul ridicar are acoperire n cantit??ile mici necesare pentru asezonare. Este un ulei perfect pentru a stropi cu el un preparat stir-fra, sau unul pe baz? de orez ori t?i?ei, sau o salat? c?eia i prinde un accent cu gust de arahide. Merge bine ?i cu fructe ca banane, mango, papaya. Cele dou? tipuri de ulei de arahide au exact aceea?i compozi?ie nutri?ional?. Uleiul de arahide rafinat se poate substitui cu ulei de semin?e de struguri, sau de floarea-soarelui. Uleiul nerafinat poate fi nlocuit cu 1 parte ulei brun de susan amestecat? cu 2 p?r?i de ulei de arahide rafinat. n final, un avertisment pentru cei alergici la orice fel de nuci sau alune. Este mai bine s? evita?i acest ulei. Totu?i, este pu?in probabil ca uleiul de arahide rafinat s? provoace o reac?ie alergic?; agentul alergen din nuci ?i alune este o protein?, nu un acid gras. Uleiul ob?inut prin presare la rece, ca ?i cel organic, pot con?ine nc? ?i alte substan?e din arahide, n afara gr?similor, c?ci sunt mai pu?in filtrate, din dorin?a de a p?stra o ct mai mare parte din gust ?i arom?. Aceste uleiuri pot, deci, provoca reac?ii alergice.

********************* Alunele de pmnt (Arachis hypogae) sunt plante anuale din familia Leguminoaselor, sunt nrudite cu mazrea. Ele sunt originare din America de Sud i sunt cunoscute de mai bine de 3500 de ani. Arahidele se cultiv pe suprafee destul de extinse n China, India, Africa, S.U.A., Mexic, Caucazul de Nord, Spania, Frana, Italia chiar n unele ri balcanice, pentru seminele lor comestibile, bogate n proteine i grsimi. Ele sunt cunoscute i sub denumirea de arahida sau aluna american (aluna de pmnt este cu totul alt fruct dect aluna de pdure!). Fructele sunt psti care se dezvolt n pmnt, de unde le vine i numele. Dup fecundare, inflorescena (flori de culoare galben) se ndoaie n jos i mpinge

fructele sub pmnt (la o adncime de 7-10 cm), unde acestea se dezvolt. Pstile conin 1-4 semine acoperite cu o pieli uor detaabil (pelicula), de culoare galben sau armie, protejate de o coaj celulozic, reticular, colorat n galben deschis. Aceasta se desprinde uor i reprezint circa 25% din greutatea total a fructului. Alunele de pmnt fac parte din clasa celor mai complexe alimente, fiind o hran vegetal bogat n fibre, vitamine, minerale i proteine necesare n orice alimentaie sntoas. Miezul diferitelor soiuri de arahide conine pn la 50% ulei. Uleiul de alune de pmnt se obine din fructul de arahide decorticate, separate de pelicula miezului, prin dou sau trei presri la rece sau la cald. A treia presare se face la o temperatur mai ridicat, de circa 70C. Uleiul obinut prin presare la rece este incolor sau foarte slab colorat n glbui, cu miros i gust plcut, asemntor cu cel de msline i se ntrebuineaz n alimentaie. Acest ulei se utilizeaz de asemenea n industria margarinei i conservelor de peste. 28 de grame de alune de pmnt conin 7,31 grame proteine, 2,4 grame fibre,

Vitamine: Vitamina A Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina B3 3.4 mg Vitamina B12 Vitamina B 15 Biotina Colina Acid folic 68.0 mcg Inozitolul PABA Acid Pantotenic Vitamina C Vitamina D Vitamina E 2.4 mg

Vitamina K Vitamina P (contin si alte vitamine in cantitati mici)

Minerale:

*************************** Alunele de pamant Alunele de pamant - arahidele (Arachis hypogae) sunt plante anuale din familia Leguminoaselor, cu flori de culoare galbena. Ele sunt cunoscute si sub denumirea de "alune americane". Sunt cultivate pentru semintele lor comestibile, bogate in proteine si grasimi. Fructele sunt pastai care se dezvolta in pamant, de unde le vine si numele. Dupa fecundare, inflorescenta se indoaie in jos si impinge fructele sub pamant (la o adancime de 7-10 cm), unde acestea se dezvolta. Pastaile contin 1-4 seminte acoperite cu o pielita usor detasabila (pelicula), de culoare galbena sau aramie, protejate de o coaja celulozica, reticulara, colorata in galben deschis. Aceasta se desprinde usor si reprezinta circa 25% din greutatea totala a fructului. Compozitia chimica a alunelor de pamant fara coaja si a celor cu coaja (in procente) este prezentata in continuare. Substante azotoase [%] 31,20 8,16 Alte substante [%] 17,09 8,10

Sortimentul de alune Fara coaja Cu coaja

Apa 3,30 5,03

Grasime Celuloza [%] 42,60 3,20 [%] 2,30 68,70

Cenusa [%] 2,67 6,81

Precizam ca arahidele contin, de asemenea, si unele substante minerale si vitamine, printre care amintim: Denumirea substantei P Mg Ca Fe Vitamina B 1 Vitamina B2 Continut 0,565% 0,365% 0,065% 0,0107% 6,0 gama 3,0 gama

Miezul diferitelor soiuri de arahide contine pana la 50% ulei.Uleiul de alune de pamant se obtine din fructul de arahide decorticate, separate de pelicula miezului, prin doua sau trei presari la rece sau la cald. A treia presare se face la o temperatura mai ridicata, de circa 70C. Uleiul obtinut prin presare la rece este incolor sau foarte slab colorat in galbui, cu miros si gust placut, asemanator cu cel de masline si se intrebuinteaza in alimentatie. Acest ulei se utilizeaza de asemenea in industria margarinei si conservelor de peste. Uleiul obtinut prin presare la cald, destinat alimentatiei, trebuie rafinat. Prin presare la rece, din uleiul de arahide se separa un sediment format din trigliceride solide. Caracteristicile fizico-chimice ale uleiului de arahide sunt urmatoarele: densitatea (la 15C) 0,9110-0,9256; punctul de congelare intre-3 si-7C; indicele de refractie (la 20C) 1 ,468-1,472; indicele de saponificare 185-206,7; indicele de iod 82,7-105,1. Continutul in acizi saturati este de pana la 22%, din care: oleic pana la 80%, linolic pana la 20%, substante nesaponificabile 0,3-1,0%. Uleiul nerafinat de arahide se clasifica in functie de metoda de prelucrare, in ulei obtinut prin presare la rece si ulei obtinut prin presare la cald. Primul se imparte in doua calitati:

calitatea I-cu indicele de aciditate de maximum 1 si calitatea a ll-a - cu indicele de aciditate de maximum 1,5.

Turtele de arahide obtinute prin presarea uleiului prezinta urmatoarea compozitie chimica (in procente): Celuloza si Apa Proteine Grasimi Hidrati de alte substante carbon 9,70 neazotoase [%] 20,6 Cenusa

4,40

59,00

2,50

3,80

Aceste turte pot fi folosite pentru a prepara halvaua si alte produse de cofetarie. Alunele se consuma in stare proaspata ca desert, prajite (cu sau fara sare), cele mai cautate fiind alunele cu bobul mare si cu pielita de culoare deschisa. Arahidele se cultiva pe suprafete destul de extinse in China, India Africa, S.U.A., -Mexic, Caucazul de Nord, Spania, Franta, Italia chiar in unele tari balcanice. Productia mondiala de arahide se estimeaza la circa 16 mil. t anual, Caracteristicile fizico-chimice pentru arahidele decorticate si nedecorticate sunt prezentate in continuare. A) Arahide decorticate Caracteristicile tehnice si proprietatile organoleptice:

aspect: boabe de marime si culoare relativ uniforma, curate, uscate, neinfestate cu paraziti, cu miezul plin, normal dezvoltat; gust si miros: normale, caracteristice, fara miros sau gust strain de ranced sau de mucegai; infestie (atat de carantina cat si de depozit) nu se admite; umiditate: maximum 5%.

Tolerante asupra defectelor:

boabe zbarcite, innegrite, nedezvoltate, cu gust modificat,fragmente de boabe (din care lipsesc mai mult de 1/3 din volum): maximum 3%; impuritati: maximum 1%.

B) Arahide nedecorticate Caracteristici tehnice si proprietati organoleptice:

aspect: fructe uniforme ca marime si culoare, curate, uscate, neintepate de paraziti, fara impuritati minerale sau vegetale (boabele care se gasesc decorticate trebuie sa fie dezvoltate, tari si necariate de insecte);

gust si miros: normale, caracteristice, fara miros sau gust strain de ranced sau de mucegai; infestie (atat de carantina cat si de depozit): nu se admite; umiditate: maximum 6%;

Tolerante asupra defectelor:

pastai cu defecte (nedezvoltate, atacate, strivite etc.): se admit maximum 8% (in cadrul acestui procent se admit maximum 4% pastai cu boabe mucegaite); impuritati (corpuri straine, pastai fara miez): maximum 1%.

Reguli pentru verificarea calitatii. Verificarea calitatii se face pe loturi, luandu-se in considerare aspectul exterior al ambalarii si marcarii. Se va controla minimum 3% din numarul total al ambalajelor de transport - pentru loturi pana la 501 si minimum 1% - pentru loturi mai mari de 501. Prelevarea probelor se va face ca si la alunele turcesti. Ambalaj si marcare. Marfa va fi ambalata in saci de iuta, curati, tipizati, marcati, care sa asigure integritatea continutului la manipulare si transport. Transport si depozitare. Transportul acestor fructe (consumate ca desert) se va face in vehicule curate, uscate, aerisite si lipsite de paraziti. Depozitarea arahidelor se va face in incaperi uscate, curate si fara paraziti. Sacii se vor aseza pe gratare, in stive, cu spatii de aerisire si acces pentru verificarea calitatii. Temperatura de depozitare va fi de 18C, iar umiditatea relativa a aerului de 75%. La depozitarea arahidelor se va urmari in mod special respectarea conditiilor de temperatura si umiditate, precum si de aerisire, pentru a se evita aparitia infestiei, mucegairii si rancezirii acestor produse. La aparitia celor mai mici urme de infestie, se vor lua masuri pentru izolarea loturilor si vor fi anuntate organele in drept pentru efectuarea dezinsectiei loturilor infestate.