Orezul

modificat
genetic
Realizator:Antoci Natalia
Masterat:Anul II

 Cel

putin doua miliarde de oameni

depind astazi de orez, care constituie
elementul esential al meselor zilnice.
Dar ceea ce conteaza mai mult este
faptul ca orezul e un aliment complet,
capabil sa dea putere corpului si sa
curete tesuturile in profunzime

 Cu

spice gratioase, inclinate in semn de

umilinta si de ofranda adusa omului, cu
o eleganta si o frumusete discrete si cu
o personalitate fascinanta fiind intre
graminee singura capabila sa creasca in
apa orezul impresioneaza, inainte de
toate, prin capacitatea extraordinara de
a oferi hrana de fiecare zi unei mari
parti din populatia globului.

 Este

o cereala cu mari virtuti terapeutice,

relevate inca din Antichitate. Se digera usor si
dezintoxica organismul, are o valoare nutritiva
exceptionala, contine aminoacizi, in special
lizine, intr-o proportie armonioasa si
echilibrata. Este, totodata, bogat in siliciu, unul
dintre mineralele rare in alte alimente, dar
indispensabil omului, caci are proprietatea de a
fixa calciul si magneziul in organism. Astfel,
orezul contribuie la combaterea
degenerescentelor arterelor, pe care le
pastreaza suple. In cazul unor maladii grave,
se recomanda sustinerea vitalitatii unei
persoane adaugand in alimentatie crema de
orez.

 Un

studiu realizat de un grup de

cercettori japonezi arat c, nc de
acum 10.000 de ani, oamenii cultivau
orez modificat genetic, obinut prin
ncruciarea unor soiuri diferite ale
plantei.

 Dr.

Masanori Yamasaki i colegii si de la

Universitatea din Kobe (Japonia) au
demonstrat c oamenii din vechime
selectau diferite soiuri de orez i le
combinau seminele pentru a obine o
recolt mai bun. Rezultatele cercetrii
au fost deja publicate n "Proceedings of
the National Academy of Sciences".
Descoperirea japonezilor a fost fcut
dup o analiz a genomului orezului
slbatic i a dou subspecii ale acestuia,
precizeaz Daily Mail.

urma unei analize, japonezii au

demonstrat ca lungimea tulpinii s-a
scurtat prin variaiile care au aprut la
nivelul unei gene, numit SD1, aceasta
fiind una dintre cele mai importante
gene existente n culturile de orez din
ultimii 50 de ani. n timp, mutaiile lui
SD1 au dus la obinerea unui orez cu
tulpini mai scurte i mai rezistente,
precum i la o productivitate mai mare
de boabe.

 Echipa

nipon a ajuns la concluzia c

oamenii cavernelor erau interesai de
nlimea orezului i selecionau plante mai
scunde, cu trsturi specifice ale genei SD1.
Experii cred c "domesticirea" plantelor
implic modificarea genetic a speciilor
slbatice de orez, pentru a crea specii noi
conforme cu nevoilor umane. "n timpul
procesului de domesticire a diverselor
plante, oamenii din vechime foloseau
selecia artificial, pentru a obine semine
mai bune i fructe de mrime mai mare,
sincronizarea creterii i nfloririi plantelor i
reducerea pe ct posibil a risipirii seminelor.

 Toate

acestea au dus la schimbarea

aspectului plantelor i a altor trsturi
caracteristice "sindromului de
domesticire", explic cercettorii de la
Universitatea Kobe, din Japonia. Aceste
particulariti au dus la o cultivare mai
eficient, la o productivitate mult mai
mare i recolte de orez destinate
consumului.

concluzie, rezultatele cercetrii

ntreprinse de japonezi indic faptul c
oamenilor din vechime nu le erau
strine selecia artificial i culturile de
orez modificate genetic, dei aceasta
este considerat o practic modern.

 Trei

miliarde de oameni - aproape

jumatate din populatia planetei depind de orez, ca aliment de baza.
Dintre acestia, 10% prezinta deficit
de vitamina A, care potrivit
Organizatiei Mondiale a Sanatatii,
este principala cauza a orbirii unui
numar de 250.000 - 500.000 copii
anual.

Acesta este contextul in care au fost

efectuate cercetari si experimentari
privind cultivarea unui orez modificat
genetic, care sa contina pretioasa
vitamina A.
In mod ciudat, "orezul de aur", cum este
numit noul produs, a avut atat
sustinatori, cat si numerosi detractori, din
randul unor respectabile ONG-uri,
ingrijorate ca nu cumva noul aliment sa
produca efecte neasteptate.

Numai ca niciun efect nu pare mai dezastruos

decat faptul ca, doar in ultimii 12 ani, au murit 8
milioane de copii din intreaga lume, din cauza
deficitului de vitamina A. Se pune intrebarea
fireasca: merita sa stam in pozitie de asteptare,
sa investigam si sa cercetam, privind cum mor
sub ochii nostri copiii planetei?
In ultimul timp, controversele pe aceasta tema
se ascut si iau aspecte ciudate. Diferite ONG-uri,
printre care se numara si cunoscuta organizatie
Greenpeace, contesta oportunitatea de a se
adopta urgent solutia "orezului de aur".

 Spre

exemplu, Institutul Federal pentru

Tehnologie din Elveia a creat un orez
modificat genetic cu coninut ridicat de
provitamin A. Acest orez, care are
boabe galbene i a devenit cunoscut
sub denumirea de orez auriu, a fost
proiectat special pentru cele circa 700
de milioane de persoane care sufer de
caren n vitamina A i care consum
orezul ca hran de baz

Tehnicile convenionale de obinere a unui

astfel de orez nu sunt aplicabile, deoarece
nu exist nici o varietate de orez care s
produc provitamina A n endosperm.
Utiliznd tehnicile de inginerie genetic,
ntreaga cale de biosintez a provitaminei
A a fost introdus orezului folosind dou
gene: una provenind de la narcise i alta
de la o bacterie. Realizatorii orezului auriu
cred c acesta poate furniza circa
jumtate din necesarul zilnic de vitamin
A prin consumul unei porii de 300 g orez
pe zi

plus, orezul auriu a fost modificat i n

scopul soluionrii unei alte probleme
nutriionale majore: carena de fier, care
afecteaz 2,15 miliarde de persoane
(Ablkhail i Shawky, 2002). Aadar, pe
lng genele pentru sinteza carotenului, orezul auriu conine o gen
care mrete gradul de absorbie a
fierului din sol i alta care mrete
gradul de absorbie a acestuia n
organismul uman.

 Dei

modul cel mai eficient de

satisfacere a necesarului de vitamin A
i de fier al unui organism este
reprezentatde consumul unei game largi
de alimente, cum sunt carnea roie
slab i cerealele, pentru aport de fier,
i ficatul,oule, petele gras, fructele i
legumele de culoare galben i
portocalie, legumele cu frunze verdenchis pentru aportul de -carotenmulte
persoane din rile n curs de dezvoltare
nu au acces la acestea.

 Deoarece

orezul este un aliment de

baz n aceste ri, el poate contribui cu
succes la diminuarea carenei de
vitamin A i de fier n aceste pri ale
lumii, n care alte strategii s-au dovedit
ineficiente. Orezul auriu este nc n
faza n care sufer
modificri,cercettorii de la Institutul
Internaional de Cercetare a Orezului
dorind s-i mreasc coninutul de caroten.

 Vor

mai trece civa ani pn cnd

acesta va fi gata pentru testri n cmp
(www.nutritionaustralia.org).Un alt
aliment modificat genetic, cu posibile
beneficii pentru sntatea locuitorilor
din rile n curs de dezvoltare,este un
orez care are un randament de obinere
cu 30% mai mare dect orezul normal.
Ca i orezul auriu, acesta se afl nc n
stadiu de cercetare.

 Cercetatori

de la Universitatea suedeza
de stiinte agricole au creat un orez
modificat genetic, foarte hranitor si cu
slaba emisie de metan, se arata intr-un
articol din revista britanica Nature, care
il prezinta ca pe un progres in materie
de nutritie si protectie a mediului. Creat
de Chuanxin Sun si colegii sai de la
universitatea mentionata, SUSIBA2 a
fost obtinut prin modificarea orezului cu
ajutorul unei gene de orz.

Planta a fost testata si cultivata in China trei

ani, se arata in articolul mentionat de 7sur7.be.
Astfel modificat, orezul are particularitatea ca
stocheaza zaharurile produse prin fotosinteza
mai degraba in tije si seminte decat in radacini.
Prin urmare se obtine un orez cu continut ridicat
de amidon si zahar complex.
Aceasta descoperire este in deplina concordanta
cu noile cerinte ale agriculturii: reducerea
amprentei asupra mediului, odata cu cresterea
productiei cu 70% pana in 2050 pentru a
raspunde nevoilor tot mai mari ale populatiei
globului. Potrivit articolului, cultura orezului este
una dintre sursele emisiilor de gaze cu efect de
sera, aflate la originea incalzirii climatice.

 Ea

emite in principal metan (40% dintre

emisii) si oxid de azot (50%), gaze care
au o putere de incalzire de 30 si,
respectiv, 300 de ori mai mare decat
CO2. Orezariile sunt responsabile de
aproape 17% din emisiile mondiale de
metan, se arata in articol. SUSIBA2 este
primul orez cu emisie slaba de metan si
ar putea oferi o solutie durabila acestei
probleme, explica cercetatorii. sursa:
monitorulvn.ro

echipa de cercetatori japonezi a

descoperit un orez modificat genetic
continand, in cantitati semnificativ
importante, proteine cunoscute
pentru activitatea lor antihipertensiva. Hipertensiunea este cauza
majora a bolilor cardio-vasculare si a
accidentelor cerebrale care afecteaza 1
miliard de persoane din lumea intreaga.
Crescand cantitatea unei proteine numite
GABA, cercetatorii au constatat o scadere
a presiunii sangvine la animalele testate.

Cercettorii din China susin

c au descoperit o cale de a
produce mari cantiti de
albumin seric uman (ASU,
o protein din snge care este
utilizat pe scar larg n
producerea de vaccinuri i
medicamente), din boabe de
orez.

urma unui studiu, specialitii au gsit

o modalitate de a produce proteina din
semine de orez, reuind totodat s o
purifice. Astfel, din fiecare kilogram de
orez rezult aproape 2,75 grame de
albumin. Proteina a fost testat pe
oareci, cercetarea artnd c albumina
din orez avea acelai efect ca cea
extras din sngele uman.

 Albumina

seric uman este utilizat n

spitale pentru resucitarea pacienilor
care au nevoie de fluide, atunci cnd
acetia au pierdut mult snge sau au
suferit arsuri. Conform autorilor
studiului, descoperirile sugereaz c
aceste boabe de orez transgenice ar
putea fi o surs eficient pentru
producerea albuminei, avnd
capacitatea de a satisface cererea
monidial.

 Dei

testele pe orez sunt complete,

metod de extragere a ASU trebuie s
obine o serie de aprobri de la
autoritile medicale pentru a putea fi
utilizat pe scar larg.

 Prima

plant modificat genetic care ar

putea ajunge pe mesele noastre este
orezul ce conine proteine umane,
identice cu cele din laptele de mam.
Noul orez, creat n laboratoarele
americane, a fost obinut prin modificri
genetice operate asupra unui orez
obinuit, folosind proteinele extrase din
laptele i din saliva unor tinere mmici.

Cercettorii americani spun c noul tip de

orez va putea fi folosit ca un veritabil
medicament pentru bebeluii care sufer de
diaree, aceast boal, provocat de
bacterii, fiind una dintre primele cauze ale
mortalitii infantile pe mapamond. Numite
adesea hran pentru Frankenstein,
alimentele modificate genetic sunt privite
cu suspiciune n ntreaga lume chiar de
ctre corpul medical. Combinaia de gene
umane cu plante i revolt, de asemenea,
pe muli oameni religioi, care resping a
priori orice intervenie tiinific n creaia
divin.

 Totui,

multe dintre medicamentele pe

care toi acetia le admit cu mult mai
mare ngduin au origini mai
dubioase dect orezul cu gene
umane. Departamentul pentru
Agricultur al Statelor Unite a aprobat
deja cultivarea noului orez pe cteva
plantaii din Kansas.

organizaie britanic numit GeneWatch,

care supravegheaz proliferarea plantelor
modificate genetic, spune ns c exist
pericolul ca noul orez s provoace alergii
severe. Chiar i n SUA, grupul numit Uniunea
Oamenilor de tiin ngrijorai avertizeaz c
plantarea n cmp deschis a orezului respectiv
ar putea altera, prin polenizare, i alte culturi.
Totui, Laboratoarele Ventria, care au creat
noua plant folosind lactoferina i lisozima,
dou componente proteice ale unor bacterii din
lapte i din saliv, spun c orezul-medicament
va salva milioane de copii n fiecare an, pentru
c va ucide infeciile nc din stadiu incipient.

 Orezul

care previne diareea, roiile care

combat cancerul sau cartofii care lupt
mpotriva diabetului sunt, de fapt, cele
mai ieftine medicamente ale viitorului.

 Privitor

evaluarea siguranei plantelor

MG, se consider c alimentele sunt
complet digerate i genele din
produsele alimentare consumate nu pot
circula ctre celulele recipientului. Totui
aceast presupunere nu a fost verificat
pn n momentul actual, cnd unele
studii au artat c fragmente de gene
pot circula i uneori se pot integra n
cromozomi organismului-gazd.

Apoi a fost demonstrat c ADN-ul nu este

dezintegrat totalmente n tractul
gastrointestinal. Segmentele de ADN ingerate
pot avea dimensiunile necesare pentru a
conine gene ntregim care rmn intacte i
pot nainta ctre esuturi i pot nimeri n
snge. ADN-urile conin elemente genetice
numite CpG motif , care pot provoca
sistemul imun la o reacie de tip inflamator.
Odat eliberate n mediu, plantele MG nu mai
pot fi ngrdite. Ca toate organismele vii,
plantele MG se reproduc i aceasta este o
posibilitate pentru gene s scape n afara
zonei de cretere destinat iniial

 Calea

major de a scpa n mediul natural,

slbatic, a noilor gene introduse, este prin
transfer al polenului. Majoritatea plantelor
de cultur MG aflate pe pia actualmente
conin gene marker care confer rezisten
la antibiotice, alturi de caracterele dorite
cum ar fi rezistena fa de insecte sau
erbicide.Exist riscul ca aceste gene s fie
transferate de la plante la microorganisme
productoare de boli dac plantele
transgenice sunt utilizate ca furaj pentru
animale sau ca alimente pentru oameni.

. Aceste bacterii vor deveni prin urmare

imune la tratamentul cu antibiotice.
Cercetrile asupra existenei transferului
de gene i a dimensiunii acestuia au
nceput numai recent, de aceea datele
tiinifice existente sunt incomplete. n
anul 2002, cercettorii englezi au
demonstrat pentru prima oar c
materialul modificat genetic (ADN) din
alimente i gsete calea spre bacteriile
din intestinul uman, ridicnd probleme
poteniale serioase de sntate.

 Multe

plante MG au inserate gene

marker de rezisten la antibiotice deja
ntr-un stadiu timpuriu de dezvoltare.
Dac materialul genetic al acestor gene
marker gsete o cale de a ajunge n
stomac, ceea ce cercettorii de la
Universitatea Newcastle (Anglia) au
sugerat c este posibil, atunci
eficacitatea antibioticelor folosite pe
scar larg ar putea fi compromis.

 ntr-un

studiu publicat n revista La

Recherche, profesorul Patrice Courvalin
de la Institutul Pasteur din Frana a
accentuat posibilitatea ca rezistena la
antibiotice s fie transferat de la
plantele transgenice n mediu i deci s
ajung n tractul digestiv. Lucrarea
atenioneaz asupra faptului c prin
cultivarea pe scar larg a plantelor
transgenice se accentueaz problema
deja dificil a bacteriilor rezistente.

Exist suficiente date tiinifici care susin

c:
genele pot fi relativ stabile n
intestin;bacteriile pot n principiu prelua gene
n intestinul mamiferelor; transferul orizontal
de gene de la microorganismele modificate
genetic la bacterii a fost observat n
intestinul insectelor (i anume la
colembole);bacteriile din sol pot prelua gene
din sol.Deoarece aceste gene sunt inutile i
periculoase pentru sntatea uman, multe
autoriti de reglementare din Europa se
opun folosirii genelor-marker
care confer rezisten la antibiotice.