Poluarea

cauzată de
industria
consumului de
carne
MOCANU TOMAS
Introducere
Alimentația noastră are un rol semnificativ
ceea ce privește sănătatea, starea, cultura,
religia noastră s.a.m.d. Avem mai multe opțiuni
decât oricând cu privire la cum și ce mâncăm
O populație în creștere determină necesitatea
resurselor suplimentare.

În această prezentare ne vom uita la impactul

pe care industria mondială a cărnii îl are
asupra planetei și la unele dintre argumentele
pro și împotriva consumului de carne.
O scurtă istorie a Când au început oamenii să mănânce carne? Este o întrebare pe care antropologii au
consumului de carne explorat-o foarte ani. Studiind dinții strămoșilor umani cunoscuți sub numele de hominini și
urmele tăieturilor de pe oasele ierbivorelor mari, experții sugerează că strămoșii umani
au început să mănânce carne în dieta lor cu aproximativ 2,6 milioane de ani în urmă.

În timp ce acești strămoși au căutat mai degrabă carne decât o vânau, se crede că sursa
de proteine ​bogată în energie a jucat un rol esențial în evoluția noastră. Creierul nostru
modern necesită multă energie, iar unii experți sugerează că carnea a jucat un rol în
creșterea aportului nostru de energie, ajutându-ne creierul să evolueze pentru a deveni
mai mare și să se dezvolte.

Consumul de carne a însemnat și modificări ale tractului digestiv. De-a lungul a sute de
mii de ani, intestinul s-a micșorat în strămoșii umani, ceea ce înseamnă că a fost
disponibilă mai multă energie pentru creier. Gătitul, o practică care datează de cel
puțin 800.000 de ani, a făcut carnea mai digerabilă.

Până la apariția Homo Sapiens în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, vânătoarea și

culesul erau obișnuite. Strămoșii noștri au continuat să mănânce carne, plante, nuci,
leguminoase și fructe, până la introducerea agriculturii, cu aproximativ 10.000 de ani în
urmă. Atunci am trecut la o dietă mai restrânsă de grâu cultivat, orz, ovăz, orez sau
porumb, în ​funcție de locație.

Carnea a devenit un lux in multe culturi, savurata doar la ocazii speciale. Cu toate
acestea, în vremurile moderne, poate fi găsit din abundență în întreaga lume. Numai în
2019, au fost produse aproximativ 325 de milioane de tone metrice de carne
 Avantaje și dezavantajele
consumului de carne
PRINCIPALELE ARGUMENTE
Valoarea nutritivă. Carnea este bogată în proteine, aminoacizi și conține
micronutrienți esențiali. Comisia EAT-Lancet a constatat că lactatele și
carnea pot constitui părți importante ale dietei, fiind surse care acoperă
majoritatea necesităților omului de rând. Mai mult decât atât, se poate
observa în rândul celor care nu consumă alimente de natură animală un
tipar de carențe, tipar ce se datorează dificultății de a găsii
minerale/nutrienți care se găsesc aproape în exclusivitate în alimente cum
ar fi creatina și cuprul din carnea roșie. Această problemă se rezolvă, în
cele din urmă, de obicei prin suplimente bazate pe extracte.
Cultură și societate. Animalele sunt adesea folosite ca active și investiții
esențiale în țările în curs de dezvoltare. Ele pot fi o parte vitală a
economiei, în special în comunitățile extrem de rurale.
Utilizarea terenului. Rumegătoarele, animalele de pășunat, cum ar fi oile și
vacile, au evoluat pentru a trăi pe terenuri marginale care altfel sunt
inutile pentru agricultură. De asemenea, consumă în mare parte plante
care nu ar putea fi consumate de oameni.
Înainte de a discuta despre efectul pe care creșterea animalelor îl are
asupra planetei, vom vedea cele mai comune argumente pro și contra
legate de consumul de carne și contextul în care ele există.
Majoritatea populației lumii mănâncă carne de orice fel. Un sondaj
global din 2018 realizat de specialistul în cercetare de piață Ipsos a
constatat că 73% din populația lumii era omnivoră, consumând în mod
regulat atât produse animale, cât și non-animale.
PRINCIPALELE CONTRAARGUMENTE
Riscuri de sanatate. Dietele bogate în carne roșie procesată, lactate bogate în
grăsimi, alimente procesate și zahăr sunt asociate cu diabet, boli cardiovasculare
și cancer. Atenție, este totuși observată doar o tendință și nu o cauză. Mai mult
decât atât, trebuie luat în considerare faptul că este destul de probabil ca rata
mare de consum de carne a individului sa provină din surse foarte procesate, cum
ar fi fast-foodul, și, de asemenea, predispoziția lor la buală să se datoreze și
faptului că, spre deosebire ded cei care au eliminat carnea din alimentația lor,
aceștia iau decizii în general mai proaste cu privire la nutriție.
Bunăstarea animalelor. Înclinarea către carne și lapte cu costuri mai mici duce la
o agricultură intensivă. Pentru a menține costuri de funcționare scăzute, unele
practici agricole restricționează comportamentul animalelor și le compromit
sănătatea și bunăstarea.
Durabilitate. Un raport din 2020 de la IDTechEx a constatat că industria cărnii
este nesustenabilă, deoarece animalele de animale folosesc o cantitate
disproporționat de mare de pământ. În ciuda utilizării a 77% din terenul agricol,
doar 17% din consumul caloric global provine de la animale.
Impactul asupra mediului. Metodele de producție a animalelor sunt considerate
unul dintre principalii factori ai daunelor mediului, inclusiv schimbările climatice și
pierderea biodiversității.
 Impactul consumului de Emisii de gaze de seră
Consumul de carne este responsabil pentru eliberarea de gaze cu efect

carne asupra mediului

Ultimele două puncte din lista noastră de avantaje și dezavantaje ale consumului
de carne au avut o atenție deosebită în ultimii ani. În condițiile în care problemele
legate de schimbările climatice și sustenabilitatea devin din ce în ce mai urgente,
mulți experți ne sfătuiesc să încercăm să ne limităm consumul de carne. Deci, care
este motivul din spatele acestor noi recomandări, și, poate, pe viitor, noi restricții?
Defrișarea pădurilor
Producția de carne este, direct și indirect, legată de pierderea pădurilor din
America de Sud. Potrivit WWF, producția de carne de vită este responsabilă
pentru defrișarea pădurilor tropicale amazoniene, și, în alte zone din Brazilia,
Argentina și Paraguay.
Vaste zone din Amazon sunt curățate de habitat pentru creșterea vitelor și
producția de soia pentru hrana animalelor. Adesea, zonele defrișate sunt defrișate
cu ajutorul focului. Această ardere eliberează cantități uriașe de dioxid de carbon
(CO2) în atmosferă, îndepărtând, de asemenea, un rezervor de CO2.
de seră, cum ar fi metanul, CO2 și protoxidul de azot. Aceste gaze
contribuie la schimbările climatice, cum ar fi încălzirea globală. Creșterea
animalelor contribuie la aceste gaze cu efect de seră în mai multe moduri:
Gunoi de grajd în descompunere. Dejecțiile pe care le produc animalele
rumegătoare eliberează și metan.
Consumul de apă
Este nevoie de multă apă pentru a produce carne, iar carnea de vită este
alimentul cu cea mai mare cantitate de apă. Este nevoie de două ori mai
multă apă pentru a produce carne de vită decât carnea de porc datorită
conținutului ridicat de fosfocreatină și de patru ori mai multă decât sursele
alternative vegetale de proteine, cum ar fi lintea.
Problema se agravează și mai mult deoarece cultivarea soiei (pentru
hrana animalelor) este relativ ineficientă când vine vorba de utilizarea
apei. Producția de animale contribuie, de asemenea, la poluarea apei din
întreaga lume, deoarece gunoiul de grajd contaminează cursurile de apă.

Pierderea biodiversităţii
Nu doar pădurile sunt în pericol din cauza industriei cărnii. Pe măsură ce pământul
este reutilizat pentru a crește animale și a crește soia, multe habitate sunt distruse
sau afectate. Multe specii se confruntă cu dispariția sau sunt amenințate din cauza
distrugerii mediilor naturale.

Estimările sugerează că aproximativ jumătate din terenul locuibil al planetei este

folosit pentru agricultură, aproximativ 77% din acesta fiind folosit pentru pășunat
bovine, oi, capre și alte animale.
Degradarea solului
Creșterea animalelor necesită adesea mult teren de pășunat. Cu toate acestea,
natura intensivă a acestui pășunat poate duce la un sol gol, care apoi este adesea
pierdut din cauza vântului sau a ploii. Ca urmare, terenurile fertile devin sterile,
căile navigabile se înfundă și există un risc crescut de inundații.

Solul este, de asemenea, un mare rezervor de carbon, absorbindu-l pe măsură ce

plantele și copacii mor. Pe măsură ce solul se pierde, acesta eliberează acel
carbon sub formă de CO2 în atmosferă. Agricultura animală, defrișările și alte
schimbări de utilizare a terenurilor care reduc solul au fost al doilea cel mai mare
contributor la emisiile de CO2 la nivel global.

Schimbarea climei
În cele din urmă, factorii pe care i-am subliniat până acum duc în final la
schimbări climatice.

Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU, industria cărnii și a

lactatelor reprezintă aproximativ 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de
seră, număr care deși pare destul de mic, reprezintă mai bine de jumătate din
numărul de emisii generate de transport.
 Deci, ce înseamnă asta pentru prezentul și viitorul umanității?
Este important de abordat faptul că publicul larg nu realizează daunele pe care consumul de carne le creează mediului. Culturile și
educația din întreaga lume învață, de obicei, că produsele de natură animală sunt necesare pentru o bună sănătate și creștere și atât,
fără să discute de efectul pe care îl au asupra planetei.

Mai mult decât atât, nu reușim să vedem că 99% din producția de carne are loc în fermele fabrici, unde politicile etice și de mediu sunt
inexistente, acestea având ca scop producție cât mai rapidă și profitul. Mai mult, chiar și marile grupuri ecologiste, cum ar fi
Greenpeace și 350.org, refuză să recunoască impacturile negative asupra mediului pe care le creează industria zootehniei. Industria
zootehniei este unul dintre cei mai mari giganți de capital și, prin urmare, au multă putere legală.

Populația umană continuă să crească - se estimează că populația va crește la 9,7 miliarde până în anul 2050. Este imposibil ca
agricultura să se extindă pentru a satisface această cerere în creștere, menținând în același timp utilizarea durabilă a resurselor
Pământului.

Deci, un prim pas ar fi CONȘTIENTIZAREA. Prin simplul fapt că omul de rând află, înțelege și conștientizează efectele consumului de
carne și urgența asupra problemei, acesta are mai multe șanse să se gândească de două ori înainte să cumpere carne, sau, cel puțin,
este mai mult probabil ca acesta să vorbeasca despre asta, și deci, altcineva să se gândească de doua ori înainte de a consuma carne.

Conștientizarea trebuie, evident, urmată de ACȚIUNE. Este absurd să credem că vom putea renunța cu toții la carne peste noapte. Nu se
va întâmpla și nici nu trebuie. Este destul să reducem conștient consumul de carne la nivel global, să găsim echilibrul între sustenabilitate
și nevoi nutriționale, să facem alegeri mai bune în vederea firmelor de la care cumpărăm carne și atunci vom avea mai mult control
asupra problemei. Acest lucru va determina, treptat, omorârea unor giganți precum și unor lanțuri bazate exclusiv pe producerea
absurdă de carne. Trebuie să înțelegem că schimbarea este mai ușor de generat atunci când ne uităm la stilul de viață al fiecăruia și la
alegerile pe care le facem, conștienși, decât să așteptăm să fie prea târziu și sa fim condiționați să facem aceste schimbări într-un mod
mult mai inconfortabil.