Universitatea Ecologică din București

Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului

Specializarea: Ecologia și Protecția Mediului, Anul I

Risipa alimentară

Profesor coordonator: Felicia Benciu

Echipa: Pescărușii mov:

o Comănescu Marius
o Dudău (Pricopi) Andreea
o Dudău (Bau) Paula
o Pencu (Stan) Andreea
Ce este risipa alimentară? Risipa alimentară este definită
ca orice aliment sau produs alimentar
care este pierdut sau aruncat înainte de
a ajunge la consumator. Aceasta poate
apărea la orice nivel al lanțului
alimentar, de la producție până la
consum.
Conceptul de risipă alimentară include
atât componentele comestibile, cât și
cele necomestibile ale alimentelor,
precum și orice lichid care este tratat
într-o unitate de deșeuri înainte.

Cumpărăm mai mult decât avem

nevoie. Diferenţa dintre cantitatea
disponibilă şi cea consumată este
foarte mare, rezultând pierderi
alimentare şi pierderi de produse atât
finite, cât şi în procesul de pregătire
pentru consum.
 Introducere
Când alimentele ajung la groapa de gunoi, nu au
condițiile necesare pentru procesul de
biodegradare. În schimb, putrezesc și se
descompun eliberând metan, un gaz cu efect de
seră de 28 de ori mai puternic decât CO2.
Risipa alimentară este o problemă globală.
Această problemă are un impact major asupra
mediului, economiei și societății în ansamblu.
Amprenta de carbon a alimentelor produse și
neconsumate este estimată la 3,3 tone.
La nivel global, combaterea risipei alimentare este
analizată și monitorizată prin obiectivul de dezvoltare
durabilă 12.3 (Risipa și pierderile de hrană).
Ținta stabilită de ONU prin Obiectivul de dezvoltare
durabilă 12.3 este reducerea risipei de hrană cu
50% până în 2030.
Conform FAO, azi suntem doar la 14% din această
țintă la nivel global.
Aruncând mâncarea, nu irosim doar produsele
respective, ci și resursele și energia necesare în
producție, transport, depozitare etc. Toate acestea pot
avea implicații mult mai mari, care ne afectează planeta
pe termen lung.
Dacă sistemul alimentar rămâne neschimbat, iar
agricultura globală este forțată să crească producția
pentru a satisface cererea prevăzută, emisiile gazelor
cu efect de seră vor crește cu 30% în următorii ani.
 Reacţia cumpărătorului în
Psihologia preţurilor raport varietatea produselor
alimentare

Cauzele
Spoturile publicitare risipei Cumpărături excesive

alimentare:

Neatenţia în legătură cu data

Ofertele promoţionale
de valabilitate a alimentelor
Strategia europeană pentru combaterea risipei alimentare

În 2016, Consiliul și-a asumat un angajament politic față de o serie de inițiative

precum îmbunătățirea monitorizării risipei de alimente, sensibilizarea populației,
ameliorarea înțelegerii și a utilizării etichetelor „a se consuma, de preferință, înainte
de” și „data-limită de consum” (inclusiv în rândul consumatorilor) și facilitarea
donării de produse alimentare nevândute către organizații de caritate.

• să reducă cantitatea de alimente pierdute în timpul producției și distribuției

• să reducă risipa de alimente în gospodării

• să încurajeze donațiile de alimente

• să monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare a măsurilor UE de prevenire

a risipei de alimente
Unde sunt problemele cele mai mari?

• România ocupă locul 9 în clasamentul UE

privind risipă de alimente: aruncăm zilnic
6000 de tone de mâncare bună de consum,
anual 2.2 milioane de tone de alimente
ajung la coșul de gunoi. Mâncarea risipă
înseamnă bani aruncați, iar acest lucru se
întâmplă în contextul în care aproximativ
50% dintre români cheltuie circa 40% din
venitul lunar pentru hrană.

• Potrivit celor mai recente date publicate de

Institutul Național de Sănătate Publică pe
această temă (2019), în România, risipa
alimentară este estimată la 6.000 de tone pe
zi, 49% provenind din gospodării, 37% din
industria alimentară, 7% din retail, 5% din
alimentație publică și 2% din sectorul
agricol.
Risipa Alimentară In Industria Locală HoReCa

73% dintre restaurantele din România se confruntă cu risipa alimentară

Risipa Alimentară In Industria Locală HoReCa
Risipa Alimentară In Industria Locală HoReCa

Studiului privind risipa alimentară în industria locală HoReCa, realizat de Edenred

România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din
România (HORA) şi Mastercard, aprilie - august 2022 pe un eşantion de 97 unităţi
alimentare
Impactul Risipei Alimentare Asupra Mediului

Tăiem păduri ca să facem loc

terenurilor agricole, apoi supraexploatăm
pământul obținut, consumăm în mod
excesiv resurse și distrugem ecosisteme,
toate ca să producem hrana pe care în final
o aruncăm. Risipa alimentară nu se limitează
doar la ce aruncăm în coșul de gunoi.

Resurse risipite odata cu alimentele

Pe lângă pământ, producția hranei necesită
apă. Agricultura folosește 70% din
consumul total de apă dulce, iar consumul
aferent alimentelor risipite a ajuns în 2007
la 250 km cubi, cât consumul SUA.

Nu în ultimul rând, producția alimentelor e mare

consumatoare de energie, de cele mai multe ori
obținută din combustibili fosili. Petrolul este folosit
de-a lungul procesului: de la fertilizare, plantare,
irigare și cules, până la transport, procesare și
răcire.
Cât și cum risipesc românii când vine vorba de mâncare

Un român aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de
kilograme de alimente. Din această cantitate, 24% este mâncare gătită, 22% – fructe, 21% – legume,
20% – produse de panificație, 11% – produse lactate și 1% – carne. Risipim aproape cât media
europeană, deși avem venituri mult mai mici și cheltuim cam 40% din ele pe mâncare.
Cât și cum risipesc românii când vine vorba de mâncare

Paradoxal, o parte dintre români știu că principala problemă este cantitatea de mâncare cumpărată. 39% dintre
respondenții unui studiu cred că ar putea reduce risipa estimând corect alimentele de care au nevoie, 34% și-ar
dori să poată colecta selectiv deșeurile alimentare pentru a le putea recicla, iar 15% cred că le-ar putea valorifica.
 Ciclul de viață al alimentelor In faza de producție risipa este cauzată de :
Există mai multe faze prin care acestea trec: producție, manipulare • practici agronomice inadecvate
• lipsa accesului la pesticide - duce la infestări cu
& depozitare, prelucrare & ambalare, distribuție & vânzarea în
dăunători
magazine, consum. Risipa alimentară este cauzată de probleme
• condiții meteorologice nefavorabile
din fiecare etapă • lipsa accesului pe piață
In faza manipulare și depozitare risipa este cauzată de:
• lipsa instalațiilor de depozitare optime
• proasta gestiune a stocurilor
• infestarea cu dăunători și microorganisme
In faza prelucrare și ambalare risipa este cauzată de:
• lipsa instalațiilor și echipamentelor de procesare
• defecțiuni tehnice
• erori umane

In faza de distribuție și ajunse in magazin, risipa este

cauzată de:
• lipsa monitorizării temperaturii pentru alimentele sensibile
• interpretarea greșită a termenului de valabilitate
• manevrarea necorespunzătoare în timpul încărcării și
descărcării
In faza de consum, risipa este cauzată de:
• lipsa planificării înainte de cumpărături
• prepararea unei cantități prea mari de mâncare
• dorința de a consuma mereu produse proaspete și
refuzul de a congela excesul
• refuzul de a păstra porțiile rămase pentru altă zi
 Programe specifice combaterii risipei alimentare
• 70% din risipa alimentară este asociată
ingredientelor din categoriile fructe, Peste jumătate din restaurantele din România
legume și carne, iar 30% este au implementat măsuri de combatere a risipei
reprezentată de mâncăruri preparate alimentare, precum donarea alimentelor,
• 50% dintre alimentele care sunt pe cale parteneriatele cu platforme prin care vând
să expire sunt aruncate la gunoi mâncarea rămasă la jumătate de preț sau
eficientizarea gestionării resurselor prime

București, 26 septembrie 2022. Edenred România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a

Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) și Mastercard lansează primul studiu
privind risipa alimentară în restaurantele din România, cu obiectivul de a înțelege care sunt
principalele momente și cauzele pentru producerea risipei, precum și nevoile operatorilor
din industrie pentru o gestionare eficientă a ingredientelor și preparatelor. De asemenea,
prin experiența de care dispun, partenerii au realizat un material prin care sprijină operatorii
în demersul lor de reducere a risipei alimentare: Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 pași”
conține principii și recomandări practice pentru o gestionare eficientă în locațiile
operatorilor.
Conform datelor, 73% dintre respondenți au declarat că
se confruntă cu risipa alimentară, iar 55% au
implementat deja măsuri pentru a o reduce. Jumătate
dintre operatori aruncă zilnic între 1-5% din mâncarea
produsă, iar 20% aruncă între 5-15%. În topul celor mai
aruncate produse se află materiile prime – fructe,
legume, carne – în proporție de 70%, urmate de
mâncărurile deja preparate (30%). Pentru 3 din 10
operatori, risipa are loc exclusiv în bucătărie, în timp ce
pentru ceilalți 7 din 10, aceasta se produce în restaurant
sau în ambele locuri.

Când vine vorba de alimentele care sunt pe cale să expire, jumătate dintre
acestea sunt aruncate, iar 20% sunt refolosite pentru pregătirea altor
preparate. Ceilalți 30% donează alimentele care urmează să expire, fie către
personal sau către asociațiile care au grijă de animale, fie le dau retur către
furnizori sau
 Programe specifice combaterii risipei alimentare
Programul „Masa Bucuriei” a fost fondat în 2009 de către
Selgros Cash&Carry S.R.L. împreună cu Patriarhia Română.
Prin intermediul acestui program se împart alimente în stare
perfectă pentru consum, dar care din diferite motive nu mai
pot fi valorificate în procesul economic (marfă cu termen de
valabilitate redus, ambalaj necorespunzător, supraproducţie
etc.), către oameni şi familii nevoiaşe din România, care din
diferite motive au ajuns în situaţia de a nu avea posibilitatea
să-şi asigure pâinea zilnică.
Un alt mare retailer care a aderat recent (de cca.
9 luni ) la programul „Masa Bucuriei” este
reprezentat de Carrefour, ca urmare a derulării
proiectului-pilot care a avut loc în toamna anului
2015 la nivelul Arhiepiscopiei Bucureştilor. Există
magazine Carrefour (supermarketuri,
hipermarketuri), unde, în fiecare seară,
reprezentanţii programului vin şi colectează
surplusul de produse alimentare rămas de-a
lungul zilei.
Cel puţin o dată pe săptămână, reprezentanţii
Patriarhiei Române ridică de la magazinele Selgros
alimentele donate şi le distribuie mai departe către
centrele şi cantinele sociale, în funcţie de necesitate.
Donaţiile pot conţine orice fel de produse aflate în
termen de valabilitate, ca de exemplu: alimente de
bază (ulei, zahăr, făină, orez, paste făinoase),
brânzeturi, lactate, băuturi nealcoolice, dulciuri etc.
Modelul elveţian, de redirecţionare a hranei, înainte de
momentul expirării, către grupuri dezavantajate, prin
intermediul unităţilor alimentare cu caracter social ;
Magazinul WeFood, din Copenhaga, este primul magazin
care preia surplusul de alimente din supermarketuri, cu
ajutorul voluntarilor, şi îl vinde atât persoanelor cu
venituri mici cât şi consumatorilor interesaţi de cantitatea
de mâncare pe care o aruncă ţara lor, cu preţuri cu până
la 30 – 50 % mai mici, în încercarea de a reduce cantitatea
de mâncare risipită anual
Programe specifice combaterii risipei alimentare – Mari retaileri
În 2016 Grupului Ahold Delhaize a demarat primul proiect
care asigura alimente de baza pentru persoanele din medii
defavorizate, alaturi de ONG-uri care sustin aceasta cauza.
Au extins acest demers si catre ONG-uri care au ca scop
protectia animalelor, astfel ca alimentele cu termen scurt
de expirare sau ramase nevandute sunt directionate
pentru sustinerea animalelor din centrele speciale.
Proiectul Zero Risipă, lansat de Auchan în 2020, este una dintre
soluțiile propuse de retailer pentru a reduce risipa alimentară, un
fenomen care a luat amploare la nivel global. Acesta presupune
identificarea zilnică a alimentelor cu termen de valabilitate scurt,
dar în perfectă stare de consum și comercializarea acestora la
prețuri avantajoase. Pe produsele din această categorie se aplică o
etichetă galbenă, cu noul preț redus, acestea fiind ulterior expuse
în zonele speciale din magazine marcate cu simbolul Zero Risipă.

Retailerul Lidl adreseaza problema risipei alimentare atat prin

vanzarea accelerata a produelor cu termen scurt de valabilitate
cat si printr-o campanie online de constientizare a problemei si
idei de combatere adresate tuturor consumatorilor.
 Metode de Combatere a Risipei Alimentare
Investitii locale si startup-uri:
Bonapp.eco, o aplicație mobilă Facilitati inbunatatite ale
cu scopul combaterii risipei pietelor de desfacere cu spaţii
alimentare comerciale, alimentare şi non
alimentare grupate separat

Revizuirea strategiilor de
marketing pentru a nu mai
instiga consumatorul să
cumpere mai mult decât are
nevoie, şi mai ales, să
achiziţioneze cantităţi mai
Vânzarea la vrac,
mari de produse, cu termen
produse porţionate în
de valabilitate scurt
funcţie de membrii
familiei, promoţii cu
Dezvoltarea unui sistem naţional specific pe oraşe
cu privire la colectarea şi
preluarea surplusului alimentar/
deşeurilor organice de la nivelul
consumatorilor, pornind de la
Lanturi de racire si metode de legislaţie, la unităţile de
transport moderne si eficiente*. colectare/ preluare a surplusului
alimentar/ deşeurilor alimentare

*Conditiile nefavorabile de pastrare reprezinta motivul principal

pt risipa alimentara in domeniul Fructelor si Legumelor (55%)
 Metode de Combatere a Risipei Alimentare Conştientizarea marilor
Încurajare fiscală: retaileri, a procesatorilor, a
producătorilor de produse
Introducerea unor măsuri de
alimentare, precum şi a
încurajare fiscală care să susţină consumatorilor, cu privire la
donarea efectele negative ale risipei de
alimente la nivel economic,
social şi asupra mediului

Campanii educaţionale, de
conştientizare, în şcoli cu privire la
subiectul risipei alimentare,
principalele cauze, interpretarea
termenelor privind data durabilităţii
produselor alimentare, efectele
negative la nivel economic, social şi
asupra mediului, modalităţi de
prevenire a generării surplusului
Elaborarea normelor metodologice de alimentar
aplicare a Legii privind diminuarea
risipei alimentare, clare şi concise,
precum şi armonizarea prevederilor
acesteia cu normele Codului fiscal*.

Accesarea unor modele

comunitare de succes,
instruiri, schimb de
experienţă.

*http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=15013
Combaterea Risipei Alimentare - COMPOSTAREA

CE ESTE COMPOSTAREA?
► Compostarea este o metodă aerobă de descompunere a
deșeurilor organice solide. Prin urmare, poate fi folosită pentru a
recicla materialul organic. Procesul implică descompunerea
materialului organic într-un material asemănător humusului,
cunoscut sub numele de compost, care este un bun îngrășământ
pentru plante.
EFECTELE BENEFICE ALE COMPOSTULUI
► Îmbunătăţirea creşterii plantelor şi a rădăcinilor
► Reduce viteza de cedare a elementelor nutritive
► Îmbunătăţeşte porozitatea solului
► Îmbunătăţeşte capacitatea de înmagazinare pentru apă

CE DEȘEURI PUTEM COMPOSTA?

► Deșeuri bogate în azot,: resturi de fructe și legume, coji de ouă,
zaț de cafea frunze verzi, buruieni fără semințe

► Produse bogate în carbon,: carton și hârtie netratată, bumbac și

alte fibre naturale, așchii de lemn, scoarță, rumeguș, frunze etc
Conștientizarea Risipei Alimentare
in Online
STOP RISIPA ALIMENTARĂ!
 CONCLUZII

Unele deșeuri alimentare sunt inevitabile și există variații substanțiale în modul în care este
definită și măsurată risipa alimentară și impactul acesteia. Dar nu există nicio îndoială că
consecințele risipei alimentare sunt grave:

 Irosirea alimentelor este costisitoare pentru consumatori,

 Epuizează resursele naturale și degradează mediul. În plus, într-un moment în care

pandemia de COVID-19 a tensionat grav economia și a crescut brusc insecuritatea
alimentară, se preconizează că risipa alimentară se va agrava pe termen scurt, atât din cauza
întreruperilor lanțului de aprovizionare, cât și a închiderii întreprinderilor alimentare, care
afectează modul în care oamenii mănâncă și tipurile de alimente pe care și le permit.

 Lacune substanțiale în cunoștințe, pe tot parcursul lanțul alimentar si deci o nevoie de o

cercetare coordonată si sustinută în acest domeniu
Echipa Pescărușii Mov va multumește pentru
Concluzii
atenţie!
• Pierderile sunt cele mai mari pentru fructe și legume
(procent, volume, financiar, energie)
• Lacune substanțiale în cunoștințe, pe tot parcursul lanțul
alimentar
• Este nevoie de o cercetare coordonată si sustinuta in acest
domeniu
• Reducerea pierderilor de alimente este o masură importantă
de a crește disponibilitatea alimentelor
Bibliografie
• https://insp.gov.ro/centrul-national-de-evaluare-si-promovare-a-starii-de-sanatate-cnepss/
• https://foodwaste.ro/wp-content/uploads/2016/11/Studiu-privind-risipa-de-hran%C4%83-%C3%AEn-Rom%C3%A2nia-_MMV_sinteza.docx
• https://bookingham.ro/insider/food-waste-cum-sa-combati-risipa-alimentara-in-2023/
• https://www.auchan.ro/blog/auchan-extinde-programul-zero-risip-in-cele-14-magazine-de-proximitate
• https://www.lidl.ro/sanatate-si-nutritie/stop-risipa/reteta-responsabila
• https://www.mega-image.ro/sustenabilitate/prevenim-risipa-alimentara
• https://www.wall-street.ro/articol/Companii/296229/cum-sa-cumperi-mancare-mai-ieftin-planurile-retailerilor-pentru-risipa-alimentara.html#gref
• https://www.qmagazine.ro/a-fost-inaugurata-cea-mai-moderna-piata-agro-alimentara-din-romania/
• https://www.pinterest.com/paulywallydo/food-waste-not-waist/
• https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/risipa_alimentara/presentation_food_waste.pdf
• https://ecosynergy.ro/deseuri-alimentare-ce-trebuie-sa-stii-despre-procesul-de-colectare-a-deseurilor-din-industria-alimentara-si-efectele-lor-asupra-mediului/
• https://www.analizeeconomice.ro/2015/01/harta-retailului.html
• https://foodwaste.ro/wp-content/uploads/2016/11/Studiu-privind-risipa-de-hran%C4%83-%C3%AEn-Rom%C3%A2nia-_MMV_sinteza.docx
• https://bonapp.eco/ce-este-risipa-alimentara/
• DALL-E 2 – AI Image Generator - https://play.google.com/store/apps/details?id=com.MartinApps.DALLEminiAIFunnyimages&hl=ro&gl=US