Poate

Schimbarea dietei în Paleolitic[modificare | modificare sursă]

Potrivit ultimelor studii, transformările biologice care au dus la apariția lui Homo erectus, foarte
posibil precursorul oamenilor moderni, au fost generate de adoptarea unei diete. Mai precis, un
regim alimentar centrat pe consumul de carne și de rădăcinoase a luat locul, acum 1,9 mil. ani,
alimentației bazate pe fructe caracteristică primilor hominizi. Modificările biologice și sociale
generate de adoptarea acestei diete au dus la apariția primilor oameni în adevăratul sens al
cuvântului, introducerea cărnii ca element preponderent în alimentație fiind factorul decisiv[1].
Conform arheologului Loren Cordain, o promotoare a așa-numitei paleodiete¸ „originile noastre –
începutul efectiv al speciei umane – pot fi identificate cu schimbările fundamentale în dieta
primilor noștri strămoși care au făcut posibilă evoluția creierelor noastre de mari
dimensiuni.”[2] Tendința evolutivă către dezvoltarea unui creier mai puternic și de dimensiuni mai
mari a fost condiționată, spun antropologii, de trecerea la o dietă superioară calitativ care să
ofere energia necesară[3].
Unii nutriționiști sunt de părere că această tranziție alimentară din perioada paleolitică este și la
originea problemelor de greutate comune în zilele noastre. „Corpurile noastre au mai multe
sisteme care să ne permită să luăm în greutate decât să pierdem kilograme. Din punct de vedere
istoric, acest lucru ne-a fost extrem de util. [...] Strămoșii noștri au supraviețuit acumulând
kilograme și stocând masă corporală pentru a supraviețui perioadelor de foamete. Trupurile
noastre au păstrat însă această tendință spre acumularea de grăsime și în zilele noastre, când
ea poate fi cu greu învinsă prin puterea voinței”[4]. De vină pentru larga răspândire a obezității și a
problemelor de sănătate cauzate de excesul de kilograme ar fi deci faptul că dieta strămoșilor
noștri, ce nu descoperiseră încă agricultura, rămânând în stadiul de vânători-culegători, era
bazată în proporție de peste 50% pe carne și pește. În schimb, cerealele, produsele lactate,
zaharurile rafinate, uleiurile vegetale ori alcoolul lipseau complet din alimentație, la fel ca și
carnea provenită de la animale domesticite, introdusă în dietă abia acum zece milenii[5].
Introducerea tuturor acestor elemente într-o dietă care până atunci acoperea perfect necesarul
de energie fără a avea efecte secundare nedorite ar fi cauzat tulburările de greutate și de
sănătate ce afectează omul contemporan.
Efectele regimului alimentar specific primilor hominizi din paleolitic rămân în continuare
controversate: adepții paleodietei susțin că ea ar avea chiar valoare terapeutică în tratarea unor
boli cronice (osteoporoză, hipertensiune și alte boli cardiovasculare, litiază renală ș.a.m.d.)[6], în
vreme ce adversarii săi spun că de fapt această dietă era deficitară iar procurarea ei, mult prea
dificilă, ceea ce a condus în final la transformarea vânătorilor-culegători în agricultori,
carbohidrații fiind o sursă mai eficientă de energie[7]. Un consens există însă asupra faptului că,
deși dieta din paleolitic ar putea fi imposibil de reprodus în detaliu, fie din cauza limitelor
cunoștințelor noastre, fie ca urmare a modificărilor faunei și florei, tranziția de la un regim
alimentar bazat pe fructe la unul carnivor a fost factorul determinant în evoluția primilor oameni[8].

Prima revoluție agricolă[modificare | modificare sursă]

Alimentația modernă[modificare | modificare sursă]
Modul actual de hrănire devine tot mai mult axat pe alimente prelucrate industrial, semipreparate,
conservate, cu adaos de îndulcitori, aromatizanți, coloranți, conservanți, amelioratori de gust etc.
Acest tip de alimentație se impune mai ales în zonele urbane în defavoarea alimentelor cu
adevărat naturale și a celor valoroase pentru sănătate.
Câteva din caracteristicile alimentației moderne:

 pâinea integrală și terciurile de cereale au fost gradat înlocuite cu produsele

din făină albă;
 consumul de proteine și grăsimi animale a crescut în defavoarea consumului
de legume și fructe;
 sarea este utilizată în cantități mari, uneori în exces, mai ales în semipreparate sau în
produsele de tip snacks;
 dulciurile cu zahăr sau îndulcitori artificiali sunt folosite în cantități considerabile, atât în
cazul copiilor cât și al persoanelor adulte;

Alimente cu efecte nocive[modificare | modificare sursă]

Anumite alimente și principii alimentare sunt recomandate a fi consumate în mod moderat,
abuzul fiind dăunător sănătății:

 zahărul suprasolicită pancreasul crescând necesarul de insulină al organismului.

Favorizează sinteza crescută de grăsimi, care se depun în țesutul adipos. Este considerat un
factor important în instalarea aterosclerozei, obezității, diabetului zaharat, a cariilor dentare.
 alcoolul este considerat marele inamic al stării de sănătate și un factor de risc într-un
mare număr de boli, în special cele ce afectează inima, ficatul, stomacul și sistemul nervos.

Vezi și