Comportamente alimentare sănătoase

Comportamentul alimentar este ansamblul acţiunilor şi atitudinilor legate de alimentaţie.

Alimentaţia nu înseamnă doar hrană, ci un întreg ansamblu, din care fac parte trăsăturile
psihologice, biologice (neuro-hormonale, digestive etc.) ale persoanei, ca individualitate şi ca
parte a mediului său înconjurător – familie, societate, serviciu, cu tot ce presupun acestea:
obiceiuri culturale, religioase, constrângeri financiare, de timp ş.a.m.d.
În zilele noastre, alimentaţia presupune în primul rând alegeri: alegerea alimentului,
momentului, cantităţii, iar aceste alegeri au loc în permanenţă în cadrul comportamentului
alimentar: putem alege ce să cumpărăm, ce şi cum să mâncăm, când să ne oprim. Aceste alegeri
au devenit însă extrem de dificile în epoca modernă, în care alimentele sunt peste tot, calitatea
este foarte variabilă, timpul este preţios, constrângerile financiare sunt mari, şi, în plus, industria
alimentară, mass-media şi comerţul în general sunt extrem de puternice. În lipsa unor alegeri
potrivite, se consumă alimente ieftine, de proastă calitate nutriţională, şi care, de cele mai multe
ori, îngraşă şi dezechilibrează metabolismele.
Astăzi când frecvența afecțiunilor metabolice degenerative și a bolilor cardiovasculare
crește în proporție îngrijorătoare, omul trebuie să aibă cât mai multe cunoștiințe despre cauzele si
mecanismul acestora, cât și despre rolul factorilor nutritivi și modificările lor în organism, pentru
a putea mânui în mod conștient o importantă armă în lupta pentru supravegherea și menținerea
propriei sănătăți: alimentația sănătoasă.
Oamenii, în general nu cunosc principiile alimentației raționale și sănătoase. De exemplu,
într-o ancheta făcută în Franța, cele mai multe persoane întrebate au considerat alimentele de
bază ca fiind pâinea, cartofii și carnea; legumele și fructele le-au numit răcoritoare, cruditățile
inutile, iar salata verde un laxativ.
La foarte mulți oameni există iluzia ca alimentația face parte din actele simple ale
existenței, fără implicații patologice și sociale. Mulți oameni anxioși, cu o viață stresantă, își
găsesc în mâncare un refugiu, se calmează mâncând și plăcerea unui prânz gustos îi face să uite
de obezitate.
Alimentatia sănătoasă are ca obiectiv principal păstrarea acesteia, ea fiind aceea care se
opune introducerii germenilor patogeni în organism, încărcării tubului digestiv și a altor sisteme
solicitate de digestie. Alt obiectiv al alimentației raționale mai poate fi vindecarea unei boli, în
aceste caz alimentația rațională și sănătoasă confundându-se cu dieto-terapia.
Pentru desfășurarea normal a proceselor metabolice, organismul are nevoie numai de
oxigen, proteine, lipide, glucide, săruri minerale și vitamine.
Proteinele: Cele mai importante surse alimentare de proteine sunt carnea și derivatele din
carne, apoi brânzeturile, leguminoasele uscate, ouăle, pastele fainoase, nucile, pâinea, laptele.
Pentru a asigura un aport adecvat al tuturor aminoacizilor esențiali, trebuie ca la adult cel puțin o
treime iar la copii, adolescenți și femei în perioada maternității, cel putin 1/2 și chiar până la 2/3
din cantitatea de proteine consumată zilnic să fie dintre cele cu valoare biologică mare, care de
obicei sunt de origine animala, restul vor fi reprezentate de proteinele vegetale aflate în
leguminoase uscate(soia, fasole, mazare,linte),orez,paine,paste făinoase.
Lipidele: reprezintă componentul preponderant al țesutului adipos al organismului. Ele
pot fi vegetale sau animale. Rolul lipidelor în organism este este în primul rând energetic. Prin
arderea unui gram de lipide se elibereaza 9,3 calori, ceea ce confera o mare utilitate în lupta
împotriva frigului, fiind indicate în mod deosebit la oamenii care lucreaza în medii cu
temperature scăzute. Sursele mai importante de acizi grași esențiali sunt uleiul de germeni de
porumb, uleiul de floarea-soarelui, uleiul de soia si altele. Acizii grași neesențiali se gasesc în
grăsimile de origine animală:unt, smântana, carne și mezeluri. Deci într-o alimentație rațională
trebuie păstrat un echilibru între grasimile de origine animală și cele de origine vegetală.
Glucidele: reprezinta o sursa importanta de energie pentru organism, un gram de glucide
furnizand prin ardere 4,1 calorii. Cele mai importante glucide alimentare sunt: glucoza și
fructoza, zaharoza, galactoza (glucidul din legume și cereale), celuloza și glicogenul(din mușchi
și ficat). Sursele mai importante de glucide sunt zaharul, pastele fainoase, leguminoasele uscate,
painea, legumele si fructele. Glucidele formeaza elementul energetic de baza. În cadrul
alimentației sănătoase e indicat să se dea prioritate însă produselor alcătuite din glucide de tipul
amidonului și mai puțin se vor utilize glucide concentrate (zahar, produse zaharoase,gemuri) care
provoacă o serie de neajunsuri organismului.
Nevoia de calorii este cu atât mai mare cu cât munca are o componentă fizică mai
importantă și mai grea. O munca ușoară e suficient alimentată cu 2600 de calorii. Substanțele
nutritive incorporate din mediul extern sunt numite trofine. Alimentația trebuie sa cuprinda toate
trofinele și în mod imperios pe cele esentiale, care nu pot fi sintetizate în corpul omului în
proportii optime unele față de altele, dezechilibrul fiind dăunator ca și lipsa unora din ele.
Deci hotărâtor pentru o hrănire corectă este coexistenta în proporții optime a tuturor
trofinelor care iau parte la desfășurarea normală a proceselor metabolice. Nu este atât de
importanța valoarea nutritivă a fiecărui aliment în parte, cât mai ales valoarea nutritive a dietei în
totalitatea sa. Felul în care se asociază diferitele alimente în compunerea meniului zilnic are o
importanță mai mare decat aptitudinea nutritivă a fiecărui produs în parte.
Antioxidanții: Sunt substanțe chimice care neutralizează alte substante periculoase, numite
radicali liberi de oxigen, care atacă permanent și vatamă celulele organismului, dereglandu-le
funcționarea și favorizând apariția bolilor de tot felul. Antioxidanții sunt universal recunoscuți
drept salvatori ai celulelor la toate varstele și în aproape toate cazurile, de sanatate si de boala.
Fructele cu o capacitate antioxidanta mare sunt: prunele uscate, stafidele, capsunii, kiwi, afinele,
zmeura, coacazele negre, etc.Printre legume se numara: spanacul crud, varza de Bruxelles,
broccoli, ceapa, porumbul, salata verde, fasolea verde, etc.
Oamenii care mănâncă multe fructe și legume prezintă cea mai mică incidenta a
cancerului, hipertensiunii, bolilor de inima, artritei reumatice, diabetului și morții premature.
Recomandări privind comportamente alimentare sănătoase:

O rație alimentară echilibrată, tratată igienic și consumată în cantități mici și în mai multe
mese pe zi, din care 15-20% din rația calorică la mic –dejun, 5-10% la gustare, 40-45% la prânz,
iar restul după-amiază și seară, previne neajunsurile amintite și asigură nevoia de toate
substanțele nutritive, substanțele minerale si vitaminele necesare.
Câteva exemple de urmări în cazul lipsei din alimentație a unor asemenea
substanțe: lipsa de fier provoacă anemia organismului, de iod mărește glanda tiroidă, de
sodiu cauzează oboseala musculară și depresiune neuropsihica, de vitamina A poate
provoca boli de ochi, de vitamina C provoaca scorbutul, de vitamina D-rahitismul.
Nevoile lichide ale organsimului sunt de 2500-3000 ml pe zi. O mare parte din această
cantitate este adusa de apa conținută de alimente. Cealaltă parte se realizează sub formă de
diferite băuturi sau ca apa ingerata ca atare.
O alta recomandare culinara este indicația de a se realiza conservabilitatea maxima a
factorilor nutritive(vitaminele) sensibili la tratamentele termice prin fierberea legumelor în
vapori de apa. Exista vase speciale cu ajutorul carora se scurteaza tratamentul termic, păstrându-
se astfel in proportii mari vitaminele și alte substanțe nutritive ale alimentelor.
Noțiunea de alimentație echilibrată nu se referă numai la evitarea exceselor ,a
supraconsumului, dar și la pauzele prea mari între mese, pauze care crează o stare de
infometare, ce determina mobilizarea grăsimilor de rezervă din organism. Acestea ajung in
circulația sanguina în concentrație mare ca si cum s-ar fi ingerat o cantitate foarte mare de
grasimi animale. În plus înfometarea determina un apetit mare care duce la încărcarea
stomacului.

Concomitent cu alimentația sănătoasă se indică combaterea sedentarismului prin efort

fizic susținut, o activitate fizica obligatorie care se poate realiza prin miscare. Realizarea acestui
deziderat se face prin cultura fizică liberă, fie medicală, la indicația medicului care va lua în
considerație prezența unor eventuale afecțiuni. Astfel se recomandă zilnic mersul pe jos, alergări,
înotul, patinajul, schi de fond etc.

În concluzie, hrana echilibrată și variată administrată în porții mici și numeroase în cursul

zilei insoțite de sport precum și supravegherea greutății, constituie un comportament alimentar
sănătos. Din aceasta cauză este necesar ca societatea să aibă cunoștințe simple și elementare
referitoare la respectarea igienei alimentelor precum si a alimentației sănătoase pentru a evita
îmbolnăvirea. Astfel, datele statistice de morbiditate și mortalitate ar arăta mult inferior față de
cele înregistrate astazi.
WEBOGRAFIA
1. http://www.nutritionistcluj.ro/boli-metabolice-diabet-cluj-obezitate/i-8-tulburarile-de-
comportament-alimentar/ce-este-comportamentul-alimentar/
2. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/COMPORTAMENTUL-
ALIMENTAR23.php
3. http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/comportamente-alimentare