MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucuresti, ROMANIA

Tel: *(+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426

CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU

Str. Luptei, Nr. 21, 550330 Sibiu, ROMANIA
Tel: *(+40 269) 212812, Fax: (+40 269) 212976; E-mail: office-sibiu@insp.gov.ro

PROMOVAREA UNUI STIL DE

VIAȚĂ SĂNĂTOS LA ADULȚI

Sibiu, 2017
 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucuresti, ROMANIA

Tel: *(+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426

CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU

Str. Luptei, Nr. 21, 550330 Sibiu, ROMANIA
Tel: *(+40 269) 212812, Fax: (+40 269) 212976; E-mail: office-sibiu@insp.gov.ro

PROMOVAREA UNUI STIL DE

VIAȚĂ SĂNĂTOS LA ADULȚI

2016

Autori:

Dr. Ioana Veștemean, Dr. Anița Kaufmann, Dr. Manuela Hozan

Lucrarea a fost elaborată în cadrul P.N. V. Programul național de

evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate,
V.1.Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație
pentru sănătate, Domeniul specific 1.Intervenții pentru un stil de viață
sănătos
Sibiu, 2017
 CUPRINS

I. CONTEXTUL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL 5

a. Intervenţii de sănătate publică privind stilul de

viață sănătos la nivel internaţional 5

b. Intervenţii de sănătate publică privind stilul de

viață sănătos la nivel naţional 10

II. EVALUAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR 12

III. CONCLUZII 28

IV. BARIERE ÎN DESFĂȘURAREA PROGRAMULUI 31

V. BIBLIOGRAFIE 33
 I. CONTEXTUL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL

a.Intervenţii de sănătate publică privind stilul de viață sănătos la nivel

internaţional

Programele care promovează stilul de viață sănătos cuprind

determinanții sociali ai sănătății, precum și abordările la nivel populațional în
vederea îmbunătățirii sănătății. Apariția în populație a bolilor cronice este
influențată de comportamentul fiecărui individ în parte, dar și de factorii
culturali, istorici, sociali, geografici, economici și comunitari, precum și de
politicile de sănătate ale guvernului.

Eficiența programelor privind stilul de viață sănătos se regăsește în

îmbuntătățirile comportamentelor participanților și în rezultatele pe termen
lung a evaluărilor bolilor cronice.

O metaanaliză a 26 de studii a arătat că pierderea în greutate nu trebuie

să fie singura strategie pentru a prelungi viața indivizilor sănătoși care sunt
supraponderali sau obezi (Harrington și colab.2009).

Programele care vizează modificări importante în dietă, activitate fizică și

atitudine comportamentală s-au dovedit a fi eficiente în prevenirea unor boli
cronice. Aceste programe au următoarele componente:

- Obiective clare de scădere în greutate și activitate fizică

- Modificări în alimentație și automonitorizarea greutății
corporale
- Consilieri individuali care alcătuiesc un program personalizat în
vederea realizării modificărilor alimentare și a creșterii
activității fizice

5
 Comportamentele legate de stilul de viață ale indivizilor sunt strâns
legate de comunitatea în care aceștia locuiesc. Proiectul Karelia de Nord este
cel mai cunoscut program care se bazează pe comunitate în vederea prevenirii
bolilor cronice. A fost implementat în regiunea finlandeză Karelia de Nord în
perioada 1972-1977 și au fost implicați asistența medicală primară, organizații
voluntare, industria alimentară, supermarketurile, școlile, media locală. S-au
obțiumut rezultate remarcabile în ceea ce privește reducerea fumatului, a
nivelului colesterolemiei, a tensiunii arteriale. Implementarea lui în toată
Finlanda a dus la reducerea bolilor cardiovasculare, fapt menținut și în zilele
noastre (Puska 2008). Programul demonstrează că un program intensiv și bine
coordonat poate determina oamenii să facă modificări majore permanente în
stilul de viață (în special alimentație și fumat) , chiar în regiuni în care frecvența
bolii coronariene este printre cele mai mari din lume.

Neimplicarea comunității în programele de stil de viață sănătos duce la

rezultate modeste ale acestora. Astfel, o metaanaliză a patru evaluări ale
programelor de stil de viață efectuate în Franța, Italia, Japonia și Marea Britanie
a arătat beneficii limitate ale programelor. Programele au fost aplicate de către
furnizorii de servicii medicale pacienților prediabetici în instituții medicale . S-
au înregistrat reduceri în greutate și ale circumferinței taliei, dar după un an
efectele asupra parametrilor clinici și biochimici nu au fost foarte clare
(Cardona-Morell și colab. 2010).

În schimb, un program de 4 ani implementat de lucrătorii din domeniu

sănătății din comunitate, supervizați de asistente medicale și în colaborare cu o
comunitate afro-americană din SUA a dus la reduceri semnificative ale tensiunii
arteriale și la creșterea procentului indivizilor cu hipertensiune arterială
controlată. Lucrătorii din domeniul sănătății din comunitate au fost instruiți în

6
managementul și monitorizarea tensiunii arteriale, în educație și consiliere, în
mobilizarea sprijinului social, a comunității. Membrii comunității identificați cu
hipertensiune arterială în urma unui studiu au urmat fie o intervenție mai puțin
intensivă asupra stilului de viață, fie una mai intensivă. Cea mai puțin intensivă
a constat în îngrijire medicală obișnuită, materiale educative și educație
comunitară. Intervenția mai intensivă a inclus și educația pacientului ,
consilierea acestuia, monitorizare, mobilizare socială. Nu s-au înregistrat
diferențe între cele două nivele de intervenție (Levine și colab.2003).

În Australia, toate proiectele bazate pe comunitate care au fost evaluate

și s-au dovedit a fi eficiente au fost inițiate și manageriate de comunitate,
sprijinul tehnic (și uneori financiar) fiind oferit de organizații externe.
Proiectul de Sănătate și Nutriție Minjilang a început în 1989 și a durat 12 luni.
Oamenii au fost încurajați să consume alimente din magazine, precum legume
și fructe proaspete, carne slabă, în defavoarea alimentelor locale. Datele
referitoare la vânzările magazinelor au ajutat la măsurarea în comunitate a
cosnumului de zahăr, fructe și legume. În timp de un an consumul de zahăr a
scăzut considerabil, comparativ cu altă comunitate, neimplicată în proiect.
Consumul de fructe și legume a crescut de peste două ori , în timp ce în
comunitatea de control, acesta a rămas constant. La colectarea inițială a
datelor au participat 94% din adulții din comunitatea Minjilang, iar la sfârșitul
proiectului, 68%. După cele 12 luni de derulare a proiectului au fost observate
scăderi marcante ale valorilor tensiunii arteriale și ale colesterolului, precum și
creșteri semnificative în sânge ale valorilor folatului, vitaminei B6, beta
carotenului și vitaminei C. S-a înregistrat de asemenea și o mică scădere a
indicelui masei corporale, dar toleranța la glucoză a rămas neschimbată, cu
excepția unei mici îmbunătățiri în rândul femeilor mai în vârstă (Lee și colab.
1994).

7
 Proiectul Stil de Viață Sănătos Looma a început în 1993, având ca scop
scăderea incidenței obezității, diabetului și bolii coronariene în comunitatea
Looma. Printre strategiile abordate au fost ameliorarea dietei (de ex.
promovarea metodelor tradiționale de gătit, modificări în politica de
management a magazinelor și educație nutrițională), precum și creșterea
activității fizice. Aspecte cheie ale proiectului sunt considerate a fi ameliorarea
aprovizionării cu alimente (responsabil fiind managerul magazinului) și politici
concrete ale consiliului comunității privind fumatul, disponibilitatea alimentelor
și activitatea fizică. Proiectul a avut rezultate privind îmbunătățirea factorilor
de risc coronarieni legați de dietă (Rowley și colab.2000, 2001).
În programul Gutbusters, aplicat în cinci comunități, accentul s-a pus pe
dietă și activitate fizică și a fost modificat de către și pentru bărbații din una din
comunități. Ca parte a programului, vârstnici respectați în comunitate au
încurajat acticitatea fizică, fiind văzuți practicând mersul pe jos în mod regulat.
Un număr de 135 de bărbați au fost implicați la un anumit nivel în program pe
parcursul unui an. Intenția a fost ca programul să fie derulat e către
comunitate, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Informații din surse externe
credibile au fost mai ușor acceptate de către participanți decât un reprezentant
cunoscut al comunității care a fost instruit (Egger și colab. 1999).
Foarte puține programe de stil de viață sănătos durează mai mult de 5
ani. Programele pe durată lungă pot stabiliza rata bolilor cronice în populația
adultă și să îmbunătățească sănătatea copiilor. Implicarea comunității în
programe peste 5 ani este foarte dificilă din cauza multiplelor probleme sociale
și economice din comunități. Astfel, proiectul Stil de Viață Sănătos Looma,
descris mai sus, era în 2012 în derulare de 18 ani . Evaluarea stării de sănătate a
membrilor comunității Looma efectuată în 2009 a arătat ca prevalența
diabetului nu a crescut din 2003 . Copiii și tinerii din comunitate sunt în general

8
sănătoși , 84% din cei sub 18 ani având greutate normală, comparativ cu 77% la
nivel național (Caritas Australia 2011). Participarea la activitățile sportive scade
rapid odată cu înaintarea în vârstă , iar în rândul femeilor este mult mai scăzută
decât la bărbați.
Există și programe care nu se axează atât pe comunitate, cât pe
sprijinirea indivizilor, grupurilor de voluntari sau familiilor.
Astfel , într-un proiect ce a cuprins 57 de familii dintr-o comunitate
canadiană, consilierii nutriționali au oferit sfaturi fiecărui membru de familie si
au stabilit împreună obiective dietetice și de activitate fizică. După 6 luni s-a
observat scăderea consumului de grăsimi, uleiuri și dulciuri și creșterea celui de
apă în defavoarea băuturilor carbogazoase, comparativ cu lotul de control
(Anand și colab.2007).
În programul Stil de Viață Sănătos au participat 101 participanți dintr-o
comunitate urbană australiană, care erau diabetici sau la risc. Scopul a fost de
îmbunătățirea dietei și creșterea activității fizice. Participanții și-au monitorizat
glicemia și au folosit un pedometru pentru monitorizarea activității fizice. După
6 luni au fost reduceri semnificative ale circumferinței taliei și ale tensiunii
arteriale diastolice (Chan și colab.2007).
Living Strong este un program australian de management al greutății
pentru adulți. Evaluarea după un an s-a făcut în iunie 2005, cu date obținute la
începutul, la mijlocul și la sfârșitul programului. Deși au participat 432 de
oameni, s-au colectat date complete doar de la 34. Reducere în greutate s-a
observat la 57%, iar proporția celor care mâncau două porții de fructe pe zi a
crescut la 50% (Queensland Health 2005). Este nevoie de o evaluare mai
riguroasă pe termen lung a efectelor programului.
Literatura de specialitate arată că dacă indivizii fac modificări
comportamentale ca urmare a programelor de promovare a sănătății, aceste

9
comportamente modificate sunt păstrate doar dacă sunt sprijinite de
modificări ale mediului fizic și social (Swerissen & Crisp 2004). Exemple de
modificări sociale și de mediu includ mâncare mai sănătoasă și practicarea
sportului.

b.Intervenţii de sănătate publică privind stilul de viață sănătos la nivel

naţional

Ministerul Sănătății organizează și finanțează programe naționale de

sănătate (Ordinul 386/31.03.2015) care se derulează în perioada 2015-2016,
cum ar fi Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație
pentru Sănătate, conținând Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății
și educație penru sănătate, care are ca și domenii specifice intervenții pentru
un stil de viață sănătos și evaluarea stării de sănătate a populației generale.
În perioada 2009-2011 s-a desfășurat proiectul finanțat din fonduri
acordate de către Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian
de Cooperare pentru creștere economică și dezvoltare sustenabilă în România,
în cadrul căruia a avut loc Campania Viața. Au fost promovate 4
comportamente sănătoase:
1. Bea apă, nu suc;
2. Mănâncă zilnic micul dejun;
3. Consumă zilnic trei legume și două fructe;
4. Fă zilnic mișcare viguroasă minimum 60 de minute.
Campania a avut acoperire națională. Au fost semnate acorduri de
parteneriate și planuri de acțiune județene. La nivelul școlilor și grădinițelor s-
au desfășurat peste 500 microproiecte. Au fost elaborate instrumente de lucru
pentru intervenții în școli (pentru elevii claselor a șasea) și grădinițe.

10
 După finalizarea proiectului, activitățile au fost continuate în cadrul
Planului Național de Acțiune pentru Alimentația Sănătoasă și Activitatea Fizică
la Copii și Adolescenți, conform Ordinului MS nr. 1591 din 2010.

Ministerul Sănătății a încheiat un protocol de colaborare cu fundația

PRAIS pentru implementarea începând din 2011 a mișcării naționale Și eu
trăiesc sănătos!, care are ca obiectiv informarea, educarea și mobilizarea
tinerei generații, a elevilor din ciclul primar și a familiilor acestora pentru un stil
de viață sănătos, bazat pe nutriție echilibrată și mișcare. Mișcarea este membru
activ în cadrul European Epode Network – EEN, organizație care reunește
programe naționale similare din Franța, Spania, Belgia, Grecia, Olanda.

Pentru reducerea consumului de grăsimi și zahăr în rândul populației

Ministerul Sănătății și Federația Patronală Română din Industria Alimentară
(ROMALIMENTA) au încheiat un protocol de colaborare în 2012. S-a convenit
colaborarea pentru promovarea reducerii consumului de grăsimi și zaharuri la
nivel național, în vederea îmbunătățirii sănătății populației. Protocolul se
derulează timp de 5 ani prin acțiuni de informare, educare și comunicare în
rândul populației și prin acțiuni de reformulare a alimentelor pentru scăderea
conținutului de grăsimi și zaharuri în alimentele procesate.

În concluzie, supragreutatea, sedentarismul, alimentația săracă în fructe

și legume contribuie la creșterea riscului bolilor cardiovasculare, diabetului și
bolilor cronice renale. Programele de stil de viață sănătos pot contribui la
stabilizarea frecvenței diabetului la adulți, iar la copii sunt eficiente dacă sunt
inițiate și conduse de comunitate și dacă expertizele externe acceptate de
comunitate sunt utilizate eficient. Programele de stil de viață sănătos intensive
reduc incidența diabetului la supraponderalii prediabetici. Proiectele la nivel
individual, familial sau de grup au avut efect pe termen scurt, dar nu se

11
cunoaște dacă aceste efecte au fost menținute. Un rol în eficiența programelor
îl are și comunitatea unde acestea se desfășoară. Sportul poate fi utilizat pentru
promovarea unui stil de viață sănătos. Un mic număr de evaluări sugerează o
legătură între modelele în sport și comportamentul sanogen. Modelele sunt
eficiente mai ales la copii și tineri, unde adulții din comunitate se implică în
relații de mentorat de lungă durată, alături de implicarea pe o durată mai
scurtă a celebrităților din lumea sportului.

II. EVALUAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

La programul Stil de viață sănătos la adulți au participat în perioada
ianuarie-decembrie 2016 un număr de 123 persoane. Au fost evaluate și
analizate datele acestor persoane, date culese atât din anamneză, cât și din
chestionarele aplicate. Persoanele care au participat în 2016 pentru prima
oară la cursul de alimentație sănătoasă au fost numiți începători, ceilalți fiind
considerați avansați. Rezultatele se regăsesc mai jos.
Fig. 1 Repartiția pacienților în funcție de vârstă

> 70 ani 25

60-69 ani 82

50-59 ani 16
Vârsta

40-49 ani 0

30-39 ani 0

19-29 ani 0

Majoritatea subiecţilor aparţin grupei de vârstă 60-69 de ani (82 de

persoane), urmat de grupa de peste 70 de ani (25 persoane) şi de cea 50 – 59
de ani (16 persoane).

12
 Fig. 2 Distribuția subiecților în funcție de gen

6%

Gen Masculin
Gen Feminin

94%

Genul feminin, într-un procentaj de 94% dintre subiecţi este

majoritar faţă de genul masculin, doar 6% .

Fig. 3 Opinia pacienților privind greutatea

2%

24%

Prea mică
Normală
74%
Prea mare

În ceea ce privește opinia pacienţilor privind greutatea lor corporală,

marea majoritate a persoanelor, 74%, consideră că au o greutate prea mare, în
timp ce 24% dintre ei își consideră greutatea ca fiind normală şi 2% ca fiind
subponderali.

13
 Fig. 4 Ultimul nivel de studiu la pacienții studiați

Studii superioare (facultate) 61

Ultimul nivel de studii Studii post-liceale 32

Studii liceale (clasele IX - XIII) 21

St. gimnaziale (clasele V - VIII) 9

Studii primare (clasele I - IV) 0

Nici un nivel de studii 0

În program sunt cuprinse 61 persoane care au absolvit o facultate,

(studii superioare), 53 persoane cu studii medii și 9 persoane cu studii
gimnaziale.

Fig. 5 Statusul marital al persoanelor studiate

Văduv/ă 10

Divorţat/ă 3
Statutul marital

Separat/ă 0

Uniune consensuală 1

Căsătorit/ă 107

Necăsătorit/ă 2

Statusul marital al subiecţilor demonstrează că marea lor majoritate,

107 persoane sunt căsătorite, în timp ce 16 persoane aparţin unui status
cuprinzând persoanele văduve, divorţate sau necăsătorite.

14
 Fig. 6 Repartiția lotului în funcție de frecvența informării privind stilul
de viață sănătos

informaţii legate informaţii legate

de stilul de viaţă de stilul de viaţă
Da 99
Căutare de
Avansaţi

sănătos

Ocazional 16

Nu 0

Da 5
Căutare de
Incepători

sănătos

Ocazional 3

Nu 0

Toate persoanele înscrise în program, atât începătorii (cei care au

participat pentru prima oară la cursul de alimentație sănătoasă), cât şi
avansaţii, sunt preocupate de obţinerea de informaţii privind stilul de viaţă
sănătos şi se informează în această direcţie.

Fig. 7 Surse de informare la lotul studiat

Surse de informare Surse de informare

Altele 4
Internet 8
Avansaţi

Specialiști în domeniu 86
Emisiuni TV 13
Reviste 6
Altele 1
Începători

Internet 2
Specialiști în domeniu 1
Emisiuni TV 1
Reviste 1

Sursele de informare privind stilul de viaţă sănătos îl reprezintă

pentru lotul studiat în special specialiştii în domeniu – medicii specialişti,
medicii de familie, urmate de emisiunile TV cât şi de informaţiile scrise –
internetul, revistele.

15
 Fig. 8A Opinia subiecților începători privind frecvența consumului de
alimente/săptămână

De 7 ori 1 1 0

De 6 ori 0

De 5 ori 0 Fructe Legume Dulciuri Carne roşie (porc, vită)

De 4 ori 0

De 3 ori 0 0

De 2 ori 1 1 1

O data 0

Deloc 0 1 1

Fig. 8B Opinia pacienților avansați privind frecvența consumului de

alimente/săptămână

De 7 ori 21 21 2
0
De 6 ori 7 2 0
Fructe Legume
De 5 ori 1 2 1
0 2
Dulciuri Carne roşie (porc, vită)
De 4 ori 0
Carne albă (pui, peşte)
De 3 ori 0 7 18 8
De 2 ori 0 3 7 10
O data 0
Deloc 0 5 3 0

Din figurile 8 A şi B reiese că atât opinia pacienţilor începători, cât şi a

celor avansaţi privind frecvenţa consumului anumitor alimente pe săptămână
este aceea că legumele şi fructele predomină în alimentaţia lor, cu un consum
zilnic. Carnea roşie, de porc şi/ sau vită este consumată de 2-3 ori pe
săptămână. Dulciurile, de asemenea, de 2-3 ori într-o săptămână.

16
 Fig. 9 Distribuția lotului în funcție de servirea micului dejun

Mâncaţi micul
Nu mănânc dimineaţa 4
dimineaţă?
dejun în
Avansaţi

fiecare
Nu întotdeauna 15

Da 98
Mâncaţi micul

Nu mănânc dimineaţa 1
dimineaţă?
Începători

dejun în
fiecare

Nu întotdeauna 1

Da 4

Majoritatea deplină a persoanelor, fie că aparţin lotului de începători (4

persoane) sau de avansaţi (98 persoane) obişnuiesc să mănânce micul dejun
zilnic.

Fig. 10 Distribuția pacienților în funcție de servirea meselor principale

Mâncaţi cele 3

Nu 14
principale în
fiecare zi?
Avansaţi

mese

Nu întotdeauna 22

Da 81
Mâncaţi cele 3

Nu 1
principale în
fiecare zi?
Începători

mese

Nu întotdeauna 1

Da 4

În privinţa obiceiului lor de a mânca zilnic cele 3 mese principale, de

asemenea a rezultat o majoritate netă a celor care au răspuns afirmativ, atât
din lotul de începători (4 persoane) cât şi din cel al avansaţilor (81 persoane).
Excepţie fac 2 persoane (începători) şi respectiv 36 de persoane (avansaţi) care
nu au acest obicei zilnic.

17
 Fig. 11 Repartiția subiecților în funcție de tipul de gustare dintre
mesele principale

Nu 17
între mese
altceva în
afară de
Mâncaţi
Avansaţi

fructe?

Nu întotdeauna
83
Da 17

21
Mâncaţi cele

principale în

Nu
fiecare zi?
Avansaţi

3 mese

Nu întotdeauna 21

Da
75

La întrebarea privind tipul de gustare dintre mesele principale – altul

decât fructe, 17 subiecţi au răspuns că preferă fructele, la egalitate cu cei care
nu aleg deloc fructele, iar majoritatea de 83 subiecţi aleg fructele alternativ cu
alte gustări.

Fig. 12A Frecvența cu care pacienții începători în program consumă

anumite alimente

De mai multe ori pe zi, zilnic

1 dată pe zi, zilnic
4-6 ori/săpt.
1-3 ori/săpt.

1 0 0 0 0 0
1 0 0
1 0 0 0
2 2 0
1 2 1 2 0 2
1 4 2 1
1 1 0
1 3 6 6 6
2 4 4 5
3 4 2 3 4 3
1 0 2
0 0 0 0 0 0 0 0 0

18
 Din studiul frecvenţei cu care pacienţii începători în program consumă
anumite alimente reiese următoarea situaţie: fructele, legumele şi pâinea
neagră este consumată zilnic, de mai multe ori pe zi. Lactatele zilnic, o dată pe
zi. Toţi pacienţii consumă carnea de pește, pui şi porc cu o frecvenţa de 1-3 ori
pe săptămână.

Fig. 12B Frecvența cu care pacienții avansați în program consumă

anumite alimente

De mai multe ori pe zi, zilnic

1 dată pe zi, zilnic
4-6 ori/săpt.
1-3 ori/săpt.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
23 18 36 28 18 38 9 28
78 69 78 88 0
35 19 17 91
0 58 117
26 20 94 99 34 14 79 98
39 0 0 80 72
13 28 23 20 15 26
0 0 0 0 0 0 0

Din studiul frecvenţei cu care pacienţii avansaţi în program consumă

anumite alimente reiese următoarea situaţie: aceştia consumă zilnic, de mai
multe ori pe zi produse tip fast food, sucuri din comerţ şi mâncare prăjită în
ulei. Dulciurile, peştele, carnea de pui şi porc sunt consumate de 1-3 ori pe
săptămână. Pâinea neagră şi produsele lactate sunt consumate o dată pe zi,
zilnic.

19
 Fig. 13 Repartiția pacienților în funcție de efortul fizic
mediu/săptămână

practică efort fizic 92

Frecvenţa cu care

mediu, minimum
De 4-6 ori pe săpt.
30 min/săpt.:
Avansaţi

De 1-3 ori pe săpt. 24

Niciodată 1
practică efort fizic

2
Frecvenţa cu care

mediu, minimum

De 4-6 ori pe săpt.

30 min/săpt.:
Începători

De 1-3 ori pe săpt.

3
Niciodată 1

În lotul de începători, majoritatea (3 persoane) fac efort fizic mediu de 1-

3 ori pe săptămână, în timp ce majoritatea (92 de persoane) din lotul celor
avansaţi se încadrează la efort fizic mai des, de 4-6 ori pe săptămână.

Fig. 14A Repartiția subiecților începători în program în funcție de

obișnuința de a mânca

0
Niciodată Uneori Întotdeau
na
Vă este foame 1 1 4
Vă este poftă 0 6 0
Vă plictisiţi 2 4 0

20
 Fig. 14B Repartiția subiecților avansați în program în funcție de
obișnuința de a mânca

Întotdeauna

Uneori

Niciodată

0 50 100

Niciodată Uneori Întotdeauna

Vă este foame 0 17 89
Vă este poftă 0 8 0
Vă plictisiţi 2 1 0

După cum reiese din figurile 14 A şi B referitor la obişnuinţa cu care

mănâncă, respondenţii au afirmat că mănâncă în special atunci când au
senzaţia de foame sau când le este poftă de un aliment şi uneori din plictiseală.

Fig. 15A Opinia pacienților începători în program privind alimentația

echilibrată

Voi fi mai
6 0 Sunt de acord
sănătos/sănătoasă

Voi avea mai multă Sunt parţial de acord

6 0
energie Nu sunt de acord
Nu voi mai avea
6 0
probleme de greutate

Voi fi
5 1 0
mulţumit/mulţumită…

21
 Fig. 15B Opinia pacienților avansați în program privind alimentația
echilibrată

Sunt de acord Sunt parţial de acord Nu sunt de acord

Voi fi mai
117 0
sănătos/sănătoasă

Voi avea mai multă

117 0
energie

Nu voi mai avea

115 2 0
probleme de greutate

Voi fi
117 0
mulţumit/mulţumită…

Figurile 15 A şi B demonstrează că majoritatea subiecţilor, începători sau

avansaţi, sunt de acord că alimentaţia echilibrată le îmbunătăţeşte sănătatea,
greutatea corporală, le asigura mai multă energie cât şi o stare de bine psihică,
de mulţumire.

Fig. 16A Repartiția subiecților începători în program privind

practicarea activităților fizice.

Sunt de acord Sunt parţial de acord Nu sunt de acord

6 6
6
6
0 0
0 0
0 0
0
0

Voi fi
mulţumit/mulţumită de Nu voi mai avea
mine însumi/însămi probleme de greutate Voi avea mai multă
energie Voi fi mai
sănătos/sănătoasă

22
 Fig. 16B Repartiția subiecților avansați în program privind practicarea
activităților fizice

Sunt de acord Sunt parţial de acord Nu sunt de acord

117
115 117
0 117
0
0 0
2 0
0
0

Voi fi
mulţumit/mulţumită de Nu voi mai avea
mine însumi/însămi probleme de greutate Voi avea mai multă
energie Voi fi mai
sănătos/sănătoasă

De asemenea, majoritatea persoanelor chestionate au fost de acord că la

starea de bine fizică şi mentală contribuie nu numai o alimentaţie echilibrată,
dar şi practicarea unei activităţi fizice regulate (fig.16A și B).

Fig. 17 Opinia pacienților privind dificultatea de a mânca sănătos

dumneavoastră dumneavoastră

Foarte greu 0
credeţi că ar fi credeţi că ar fi
Cât de greu

să mâncaţi
sănătos?
Avansaţi

pentru

Greu 2
Uşor 102
Foarte uşor 19
Foarte greu 0
Cât de greu

să mâncaţi
Începători

sănătos?
pentru

Greu 1
Uşor 3
Foarte uşor 2

23
 Chestionaţi asupra dificultăţii de a mânca sănătos, majoritatea celor
începători (5 persoane) şi avansaţi (121 persoane) au răspuns că le este uşor şi
foarte uşor să urmeze o alimentaţie sănătoasă.

Fig. 18 Opinia pacienților privind dificultatea de a practica zilnic

activități fizice
dumneavoastră dumneavoastră

Foarte greu
credeţi că ar fi credeţi că ar fi

zilnic activităţi zilnic activităţi

0
să practicaţi
Cât de greu
Avansaţi

pentru

Greu
fizice?

8
Uşor 93
Foarte uşor 21
Foarte greu 0
să practicaţi
Cât de greu
Începători

pentru

Greu
fizice?

1
Uşor 4
Foarte uşor 1

Întrebaţi cât de dificil le este să practice exerciţii fizice, 119 pacienţi au

afirmat că le este uşor şi foarte uşor (începători şi avansaţi), în timp ce 9
pacienţi (începători şi avansaţi), consideră dificil.

Fig. 19 Intenția pacienților de a-și schimba comportamentul alimentar

Intenţionaţi să vă

comportamentul

Fac ceva şi intenţionez să continui să fac şi pe viitor

dumneavoastră
îmbunătăţiţi

113
alimentar?
Avansaţi

Am făcut ceva, am întrerupt, însă intenţionez să reîncep 3

Am planificat deja să fac ceva, dar nu am făcut încă nimic 1

Intenţionaţi să vă

4
comportamentul

Fac ceva şi intenţionez să continui să fac şi pe viitor

dumneavoastră
îmbunătăţiţi

alimentar?
Începători

Am făcut ceva, am întrerupt, însă intenţionez să reîncep 1

Am planificat deja să fac ceva, dar nu am făcut încă nimic 1

24
 Majoritatea pacienţilor, 113 avansaţi şi respectiv 4 începători
intenţionează să continue să-şi îmbunătăţească comportamentul alimentar
sănătos; 3 şi respectiv 1 pacienţi intenţionează să reia acest demers după o
întrerupere temporară.

Fig. 20 Intenția pacienților de a practica activitate fizică regulată

Fac ceva şi intenţionez să continui să fac şi pe 117

viitor
Avansaţi

Am făcut ceva, am întrerupt, însă intenţionez să 0

reîncep
Am planificat deja să fac ceva, dar nu am făcut 0
încă nimic
Fac ceva şi intenţionez să continui să fac şi pe 5
viitor
Începători

Am făcut ceva, am întrerupt, însă intenţionez să 0

reîncep
Am planificat deja să fac ceva, dar nu am făcut 1
încă nimic

Majoritatea covârşitoare doresc să continue şi în ceea ce priveşte

practicarea exerciţiului fizic regulat (117 avansaţi, respectiv 5 începători).

Fig.21 Intenția pacienților de participare la orele de kineoprofilaxie

din cadrul programului nostru

100%

80%

60%
123
40%

20%
0
0%
Da Nu

25
 Fig. 22 Intenția pacienților de a participa la cursurile de alimentație
sănătoasă organizate în cadrul programului nostru.

123

După cum se observă în figurile 21 şi 22, toţi pacienţii (100%) cuprinşi în

proiectul nostru şi-au manifestat interesul de a participa la programele oferite
gratuit de către specialiștii din instituția noastră: orele de educaţie fizică şi
cursurile de alimentaţie sănătoasă.

Fig.23 Repartiția subiecților privind modul de informare/aflare a

programului nostru

35
Medici

88
Cunoștințe/ prieteni

0 20 40 60 80 100

Întrebaţi asupra sursei de informare legată de existenţa programului

nostru, doar 35 de respondenţi au aflat din surse medicale, în timp ce 88 dintre
ei au avut alte surse de informare (cunoştinţe, prieteni).

26
 Fig. 24 Valorile tensiunii arteriale la pacienții evaluați

Hipotensivi 4

Normotensivi
HTA std 2 14
HTA std 1
HTA std 2
HTA std 1 32 Hipotensivi

Normotensivi 73

Valorile tensiunii arteriale sunt cuprinse în limite normale la marea

majoritate a pacienţilor cuprinşi în program (73 indivizi), 46 pacienţi sunt
hipertensivi (HTA stadiul 1 şi 2), dar sub control medicamentos şi doar 4 sunt
hipotensivi.

Fig. 25 Patologia cronică a subiecților intrați în program

Afecțiuni ale aparatului

cardiovascular
Reumatism
7%
13% 37%
Hepatopatii cronice
11%

16% Osteoporoza/Osteopeni
5% 11%
e
Afectiuni tiroidiene

Afecțiuni metabolice

Din studiul patologiei cronice a subiecţilor cuprinşi în program reiese

predominența afecţiunilor cardiovasculare, cu un procentaj de 37% , urmată de
osteopenie la 16% dintre aceştia, afecţiunile metabolice la 13%, apoi la
egalitate de 11% se află afecţiunile tiroidiene şi reumatismul, ultimul loc
deținându-l hepatopatiile la 5% dintre pacienţi.

27
III. CONCLUZII
1. Majoritatea pacienților participanți la programul de stil de viață sănătos
sunt pensionari, din care cea mai mare parte au studii superioare, dar și
cei cu studii medii sunt bine reprezentați.
2. Grupa de vârstă predominantă a pacienților cuprinși în studiu este de 60-
69 de ani, urmată de decada următoare, peste 70 de ani.
3. Pacienții studiați au valori tensionale bune, majoritatea fiind
normotensivi; o pondere nesemnificativă de subiecți prezentând HTA de
stadiul 1 sau 2, dar aceștia urmează tratament igieno-dietetic și/sau
medicamentos.
4. Din punct de vedere al greutății corporale, predomină subiecții
supraponderali în ambele loturi. Sunt însă numeroși pacienți cu greutate
normală și o mică parte din ei cu obezitate de gradul 1 și 2.
5. Analiza în dinamică a greutății corporale indică faptul că în decursul
anilor de când participă la program, o mică parte din pacienți au reușit să
treacă de la stadiul de obezitate de grad 1 la cel de supraponderalitate.
6. Prezența la evaluările trimestriale ale greutății corporale și ale tensiunii
arteriale este nesatisfăcătoare la ambele loturi. Cauzele variază de la
lipsa de timp, absența din localitate (în perioada de vară) și până la
vizitele periodice la medicul de familie unde se pot efectua aceste
măsurători.
7. Numărul de participanți la program este unul variabil, datorită ieșirii
definitive din program a unor persoane, venirii altora noi și revenirii în
program a unor pacienți după o anumită perioadă de timp.
8. Există o adresabilitate foarte scăzută la program din partea copiilor cu
probleme de greutate. Motivul principal îl constituie programul școlar
foarte încărcat, care nu le mai lasă prea mult timp liber, la care se adaugă

28
 și tendința copiilor spre sedentarism și alegerea petrecerii timpului liber
la calculator, televizor în defavoarea practicării diverselor activități fizice.
9. Majoritatea participanților la program sunt bunici, astfel încât ei
constituie un exemplu pentru tânăra generație. Este important ca și
adulții trecuți de prima tinerețe să participe la astfel de programe de stil
de viață sănătos pentru că, ei având grijă o bună perioadă de timp de cei
mici, pot fi exemple bune de urmat de către aceștia.
10.Scăderea în greutate se realizează mai greu la vârstnici, din diferite
considerente, hormonale la femei, sau de scădere a metabolismului în
general la vârstnici. Cu toate acestea, toate persoanele intervievate
relatează faptul că au o stare fizică mult mai bună de când practică sport
regulat și că doresc să continue acest lucru și pe viitor.
11.Persoanele cu o vechime mai mare în program se informează mai
susținut decât începătorii în ceea ce privește stilul de viață sănătos,
dovadă a faptului că având noțiuni de bază de la cursul de alimentație,
sunt dornice să aprofundeze cunoștințele deja acumulate.
12. În urma cursului de alimentație, pentru majoritatea participanților
fructele și legumele ocupă un loc preponderent în alimentația lor, fiind
consumate zilnic. Toți participanții renunță foarte greu la consumul
frecvent de produse tip fast food, prăjite, carne, dar produsele din carne
(mezelurile) sunt consumate mult mai rar, în urma frecventării cursului
de alimentație. Dulciurile sunt consumate mai frecvent de subiecții
inițiați de curând în program, spre deosebire de avansați, care au redus
consumul acestor produse.
13.După cursul de alimentație a crescut procentul celor cărora le este mai
ușor să mănânce mai sănătos.

29
14.Pacienții sunt în majoritatea lor de acord cu faptul că la starea de bine
fizică și mentală contribuie, pe lângă o alimentație echilibrată,
practicarea unei activități fizice regulate, dar și socializarea care se
realizează în cadrul programului.
15.În ceea ce privește intenția de a-și schimba comportamentul alimentar și
cel legat de practicarea activităților fizice, majoritatea pacienților doresc
să continue stilul de viață sănătos adoptat, respectiv să îl reia după ce l-
au întrerupt temporar.
16.Rezultatele cursului de alimentație și a programului de kinetoprofilaxie
se mențin constante de-a lungul anilor, ele contribuind la menținerea și
ameliorarea stării de sănătate a pacienților.

30
 IV. BARIERE ÎN DESFĂȘURAREA PROGRAMULUI

La nivel personal:
- Preferinţe culinare (de ex.mâncare grasă)
- Obiceiuri moştenite, pe care nu doresc să le schimbe
- Lipsa timpului pentru a participa la program in mod continuu. Nefiind
afecţiuni acute, invalidante, sunt trecute pe planul doi, după îngrijirea
nepoţilor, lucrul la ţară, plecări pe termen lung în străinătate „la copii”
- Limitări fizice (afecţiuni care contraindică efortul fizic mediu)
- Gratuitate „pot să vin când vreau, şi aşa e gratis”
La nivel interpersonal:
- Relaţiile cu familia, prietenii, colegii etc. Ceilalţi membri ai familiei, în
special de sex masculin nu renunţă la vechea alimentaţie. E dificil pentru
gospodine de pregătit două meniuri, pe placul fiecăruia. Persoanele mai
tinere asociază mâncarea nesănătoasă (ex. fast food) cu plăcerea,
socializarea, iar consumarea unor alimente sănătoase în grupul de colegi,
prieteni ar atrage reacţii negative din partea acestora.
- Disponibilitatea alimentelor sănătoase acasă şi la locul de muncă.
- Timpul petrecut în faţa TV
La nivel comunitar/instituţional:
- Colaborarea deficitară cu medicii de familie, specialişti (nutriţionişti,
cardiologi etc.): teama că le „furăm” pacienţii, întrebări de genul „cu cât ne
plătiţi?”, ”a cui teză de doctorat facem?”
- Colaborare deficitară medici de familie-pacienţi. Au fost trimise cărţi
poştale din partea medicilor de familie prin care pacienţii erau invitaţi să
vină la dispensar pentru efectuarea de analize de laborator gratuite şi

31
 măsurători antropometrice. Foarte puţini pacienţi au răspuns, majoritatea
fiind pensionari.
Depășirea barierelor s-ar putea realiza pe mai multe niveluri:
La nivel personal
- Creşterea nivelului de cunoştinţe, a gradului de conştientizare privind
beneficiile unui stil de viaţă sănătos (prin participare la program)
- Dobândirea unor noi abilităţi, mai sănătoase de preparare a mâncării (prin
participare la program)
- Creşterea motivaţiei, a încrederii în sine
La nivel interpersonal:
- Creşterea nivelului de cunoştinţe privind alimentaţia sănătoasă prin
participarea la program a cât mai multor membri de familie şi
colegi/prieteni
- Completarea unui jurnal alimentar de către fiecare pacient și
autoevaluarea periodică
- Programul sugerează folosirea unei liste de cumpărături ce conţin
alimente sănătoase, recomandarea ca gustarea la servici să fie adusă de
acasă. Reţetele oferite constituie alternative, de multe ori mai ieftine
(pateuri din leguminoase, pâine în casă etc.) a mâncărurilor cu care sunt
obişnuiţi pacienţii.
- Programul oferă variante de petrecere a timpului liber, prin activităţi fizice
ce necesită efort fizic mediu.
La nivel comunitar/instituţional:
- Prezentarea programului la întâlnirile cu medicii de familie, cu accent pe
necesitatea colaborării interdisciplinare, în scopul ameliorării stării de
sănătate la nivelul populației generale.

32
V. BIBLIOGRAFIE selectivă

1. WHO European Ministerial Conference on Counteracting Obesity, Conference Report,

2006, http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/96459/E90143.pdf
2. World Health Organization - NCD Country Profiles, 2011:
http://www.who.int/nmh/countries/rou_en.pdf
3. The Physical, Social and Cultural Determinants of Obesity: An Empirical Study of the
U.S., 2006 http://ageconsearch.umn.edu/bitstream/25279/1/pp061108.pdf
4. Australian Institute of Health and Welfare, 2010. Australias Health2010. Australias
health series no.12 .Cat.no.Aus 122. Canberra: AIHW
5. Anand SS, Davis AD, Ahmed R, Jacobs R, Xie C, Hill A et al., 2007. A family-based
intervention to promote healthy lifestyles in an aboriginal community in Canada.
Canadian Journal of Public Health 98(6): 447-52
6. Copell KJ, Tipene-Leach DC, Pahau HL, Williams SM, Abel S, Iles M et al. 2009. Two-
year results from a community-wide diabetes prevention intervention in a high risk
indigenous community: the Ngati and Healthy project. Diabetes Research and Clinical
Practice 85(2):220-7
7. Norris SL, Zhang X, Avenell A, Gregg E, Bowman B, Schmid CH et al. 2005. Long-term
effectiveness of weight-loss interventions in adults with pre-diabetes: a review.
American Journal of Preventive Medicine 28(1):126-39
8. Payne W, Reynolds M, Brown S & Fleming A 2003. Sports role models and their
impact on participation in physical activity: a literature review. Melbourne:VicHealth
9. Puska P 2008. The North Karelia Project: 30 years successfully preventing chronic
diseases. Diabetes Voice 53:26-9

33