MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucuresti, ROMANIA

Tel: *(+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426

CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU

Str. Luptei, Nr. 21, 550330 Sibiu, ROMANIA
Tel: *(+40 269) 212812, Fax: (+40 269) 212976; E-mail: office-sibiu@insp.gov.ro

Autori:

Dr. Ioana Veștemean, Dr. Anița Kaufmann

Sibiu, 2015

1
 CUPRINS

I. CONTEXTUL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL 3

II. EVALUARE CANTITATIVĂ 6

1. Rezultatele evaluării cantitative 7

2. Concluzii 8

III. EVALUARE CALITATIVĂ 9

1. Rezultate chestionar precurs (octombrie, 2015). 9

2. Rezultate chestionar postcurs (noiembrie, 2015). 12

3. Concluzii 14

IV. ANEXE evaluare cantitativă 16

V. ANEXE evaluare calitativă 19

VI. BARIERE ÎN DESFĂȘURAREA PROGRAMULUI 46

VII. BIBLIOGRAFIE 48

2
 I. CONTEXTUL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL

La nivel internațional, prevalența obezității a crescut de peste două ori între

1980 și 2014.1 Epidemia de obezitate este recunoscută la ora actuală ca fiind una
dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel internațional. În
lume se înregistrează aprox. 1,5 miliarde de adulți cu greutate în exces.2

În anul 2011 a fost adoptat Planul de Acțiune pentru implementarea

Strategiei Europene pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Netransmisibile și care
acoperă perioada 2012-2016. Planul are la bază un proces de consultare, care a
avut loc în rândul oficialilor de nivel înalt și a identificat domenii de acțiune
specifice ce urmează a fi implementate de statele membre, de OMS și de părțile
interesate.

Planul de Acțiune are 4 acțiuni prioritare: managementul bolilor

netransmisibile, reorientarea serviciilor de sănătate, promovarea sănătății și
prevenirea bolilor, întărirea supravegherii, monitorizării, evaluării și cercetării.

Obiectivul Planului de Acțiune este clar: evitarea deceselor premature și

reducerea poverii provocate de bolile netransmisibile prin acțiune integrată,
îmbunătățirea calității vieții și aducerea speranței de viață la un nivel echitabil în
cadrul și între statele membre ale UE.3

1
World Health Organisation Fact sheet N°311, 2015
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs311/en/index.html, accesat 24 feb. 2015

2 World Obesity Federation, About Obesity, http://www.worldobesity.org/aboutobesity/, accesat 25

feb.2015

3
New action plan to address non-communicable diseases in Europe, 2011,
http://www.epha.org/spip.php?article4731, accesat 25 feb. 2015

3
 În perioada 4-5 iulie 2013 a avut loc în Viena (Austria) Conferința
Ministerială Europeană a OMS despre Nutriție și Boli Netransmisibile în contextul
Sănătății 2020. 4

În noiembrie 2006, Oficiul Regional OMS pentru Europa a organizat la

Istanbul, Turcia, Conferinţa Ministerială Europeană de Combatere a Obezităţii, ca
răspuns al epidemiei de obezitate. A participat un grup larg de experţi în sănătate
publică, nutriţie şi medicină. Miniştrii sănătăţii participanţi au semnat Carta
Europeană prin care obezitatea a fost pusă în fruntea agendelor de sănătate
publică şi politice din Europa, astfel încât până în 2015 să se stopeze creşterea
numărului de obezi. Printre mesajele cheie emise în documentul intitulat
Provocarea Obezităţii în Regiunea Europeană OMS şi Strategiile de Răspuns a fost
acela că strategiile de sănătate publică pentru prevenirea obezităţii ar trebui să se
adreseze la nivel individual, comunitar, politic prin intermediul unor grupuri ţintă
(de exemplu copii, adolescenţi, gravide şi oameni cu venituri scăzute), a unor
aşezări (căminul, şcoala, locul de muncă, sectoarele comercial şi medical) şi a unor
abordări (de exemplu educaţie, dezvoltare comunitară, folosirea mass media şi
schimbarea mediului, a politicii şi a infrastructurii).5

În România, Ministerul Sănătății organizează și finanțează programe

naționale de sănătate, unele vizând prevenirea și combaterea obezității la adulți și
copii. Astfel, în cadrul Planului de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru
implementarea Strategiei naţionale de sănătate, se evidențiază următoarele
direcții strategice :
1. Creşterea eficacităţii şi rolului promovării sănătății în reducerea poverii
bolii în populaţie în domeniile prioritare, în care printre indicatorii de
performanță se numără elaborarea unui plan multianual privind
promovarea unui stil de viaţă sănătos, număr de parteneriate instituţionale
funcţionale (cu media, ONG-uri ş.a.), număr campanii de informare şi/sau

4
WHO European Ministerial Conference on Nutrition and Noncommunicable Diseases in the Context of Health
2020, 4–5 July 2013, Vienna, Austria, http://www.euro.who.int/en/media-centre/events/events/2013/07/vienna-
conference-on-nutrition-and-noncommunicable-diseases/documentation/vienna-declaration-on-nutrition-and-
noncommunicable-diseases-in-the-context-of-health-2020, accesat 23 feb. 2015

5
WHO European Ministerial Conference on Counteracting Obesity, Conference Report, 2006,
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/96459/E90143.pdf, accesat 27 feb. 2015

4
 destigmatizare implementate, număr de școli şi grădinițe în care sunt
implementate intervenţii pentru copii şi adolescenţi, unităţi educaţionale
acoperite de programe de prevenţie primară la copil (% și număr).
2. Îmbunătăţirea stării de sănătate și nutriţie a mamei şi copilului şi
reducerea riscului de deces matern şi infantil.6

În temeiul dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea

programelor naționale de sănătate pentru anii 2013 și 2014, programele
naționale de sănătate reprezintă un ansamblu de acțiuni multianuale, orientate
spre principalele domenii de intervenție ale asistenței de sănătate publică.7

Hotărârea 1388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate

pentru anii 2011 şi 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 893 din decembrie
20108: V. Programul național de evaluare și promovare a sănătăţii şi educaţie
pentru sănătate. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos.

În luna noiembrie 2015, în cadrul dezbaterii "Educație pentru sănătate",

președintele României, domnul Klaus Iohannis a spus9 :
"Trebuie să recunoaștem faptul că tot mai mulți români conștientizează
importanța prevenției, a unui stil de viață sănătos și a informării ca acces la
mai multă responsabilitate față de propria sănătate. Această
responsabilizare individuală trebuie însă dublată și încurajată de efortul
autorităților. Personal, susțin prevenția ca prioritate zero a politicilor de
sănătate și cred că educația în acest sens, încă de la cele mai fragede vârste,
este calea către o societate mai prosperă.(...) Este deja larg cunoscut faptul

6 Ministerul Sănătății din România, Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, Plan de acțiuni
http://www.ms.ro/?pag=13 accesat 25 feb.2015
7 Hotărârea Guvernului nr. 124 /2013 , http://lege5.ro/Gratuit/gm2dqnjqgi/hotararea-nr-124-2013-

privind-aprobarea-programelor-nationale-de-sanatate-pentru-anii-2013-si-2014, accesat 26 feb 2014

8 Monitorul Oficial nr. 893 din 30 decembrie 2010 (M. Of. 893/2010)

9
http://www.agerpres.ro/politica/2015/11/26/iohannis-sustin-preventia-ca-prioritate-zero-a-politicilor-
de-sanatate-11-44-32, accesat 15 dec.2015

5
 că cele mai răspândite boli ale societății moderne pot fi evitate prin
prevenție". La dezbatere au participat și miniștrii Educației, Tineretului și
Sportului, Sănătății și Muncii.

II. EVALUARE CANTITATIVĂ

În cadrul Programului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și

Educație pentru Sănătate (PN V), Subprogramul 1 – Promovarea unui stil de viață
sănătos, la CRSP Sibiu se desfășoară un program de promovare a unui stil de viaţă
sănătos la adulți, cu monitorizare continuă. Pacienții sunt evaluați prin măsurarea
unor parametri: tensiunea arterială (TA), înălțime, greutate și calculul indicelui
masei corporale (IMC), care ne permit să analizăm în dinamică evoluția pacienților
din perspectiva stilului de viață adoptat și efectele acestuia asupra stării de
sănătate.

În anul 2015 numărul total de pacienți înscriși în program a fost de 223, din
care 39 înscriși în 2015. Dintre aceștia au fost prezenți la măsurători 83 persoane.

Lotul de studiu a fost subîmpărțit în două loturi, astfel:

Lot 1, pacienți intrați în program până în anul 2015: 184

- prezenți la măsurători: 61

- absenți: 123

Lot 2, intrați în program în anul 2015: 39

- prezenți la măsurători: 22

- absenți: 17

6
 1. Rezultatele evaluarii cantitative

Majoritatea pacienților înscriși în program aparțin lotului 1, cei care s-au

înscris în program până la sfârșitul anului 2014. În anul 2015 au mai intrat în
program 39 pacienți, constituind lotul 2 de studiu. Majoritatea (70%) sunt
pensionari, din grupele de vârstă 60-69 ani la ambele loturi. Ponderea
persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50-59 ani este de 24%, iar persoanele de 40
de ani și sub această vârstă sunt în pondere de numai 6 %. Explicația constă în
faptul că persoanele active nu au timp liber suficient în timpul săptămânii pentru
a exercita activități extraprofesionale, acest lucru fiind mai facil pentru pensionari
(fig. 1).

Lotul de studiu este format în principal din persoane cu studii superioare,

școală postliceală (preponderent Școala Tehnică Sanitară) și gimnaziu (fig. 2).

Ținând cont de grupa de vârstă predominantă a pacienților de 60 de ani și

peste, în ceea ce privește nivelul ocupațional, majoritatea lor sunt pensionari, în
ambele loturi studiate (fig. 3).

Valorile tensionale analizate sunt foarte bune, majoritatea pacienților din

loturile de studiu (1 și 2) fiind normotensivi. O mică parte din pacienți au
hipertensiune arterială (HTA) stadiul 1, respectiv cu valori tensionale sub 159/99
mm Hg, conform Asociației Americane a Inimii și doar 10 pacienți din totalul de
113 măsurați au HTA stadiul 2, respectiv valori ale tensiunii arteriale peste
160/10 mm Hg (fig. 4).

Din totalul de 83 de pacienți 38 sunt hipertensivi: 30 au HTA stadiu 1 și 8

HTA stadiu 2. Din totalul de 38 hipertensivi, 12 se află sub tratament
medicamentos recomandat de medicul de familie sau medicul de specialitate (fig.
5). Acești pacienți se află sub observația mai atentă a kinetoterapeutului, astfel
încât efortul depus să fie dozat. Pacienții sunt sfătuiți să urmeze exercițiile fizice în
ritmul propriu, fără să obosească și în orice moment pot întrerupe exercițiul,
parțial sau definitiv. În toată perioada derulării programului nu s-a înregistrat nici

7
un caz de înrăutățire a stării de sănătate. Toate persoanele înscrise în program
raportează îmbunătățirea în timp a stării generale de bine, fizice și psihice. Mulți
dintre pacienți își mențin valorile tensionale doar prin dietă alimentară și
activitate fizică, în pofida vârstei, la mulți dintre ei peste 60 de ani.

Din punct de vedere al greutății, cea mai mare parte a subiecților sunt
supraponderali (42 pacienți – din totalul celor 83 de pacienți). Pe locul doi se
situează însă persoanele normoponderale. Clasificarea greutății corporale în
funcție de valoarea IMC s-a făcut conform OMS astfel: suprapondere, cu IMC 25-
29,9, obezitate gradul 1 cu IMC 30-34,9, gradul 2 cu IMC 35-39,9, gradul 3 cu IMC
peste 40. Pacienții cu obezitate sunt mai puțin de un sfert repartizați astfel:
obezitate grad 1- 12 pacienți (lot 1 și 2); obezitate grad 2- 5 pacienți (lot 1 și 2);
obezitate grad 3- 2 pacienți (lot 1 și 2), rezultate ce se regăsesc în fig. 6.

2. Concluzii

1. Grupa de vârstă predominantă a pacienților cuprinși în studiu este de 60-

69 de ani, urmată de decada anterioară (50-59 ani).

2. Majoritatea pacienților sunt pensionari, din care cea mai mare parte au
studii superioare, o pondere mai mică având cei care au absolvit liceul
sau o școală postliceală.

3. Pacienții studiați au valori tensionale bune, majoritatea fiind

normotensivi; o pondere nesemnificativă de subiecți prezentând HTA de
stadiul 1 sau 2, dar aceștia urmează tratament igieno-dietetic și/sau
medicamentos.

4. Din punct de vedere al greutății corporale, predomină subiecții

supraponderali în ambele loturi. Sunt însă numeroși pacienți cu greutate
normală și o mică parte din ei cu obezitate de gradul 1 și 2. Din pacienții
evaluați am întâlnit două cazuri de obezitate gradul 3.

8
 5. Analiza în dinamică a valorilor IMC-ului indică valori constante de la un
trimestru la altul. O parte din pacienți au reușit să treacă de la stadiul de
obezitate de grad 1 la cel de supraponderalitate.

6. Prezența la evaluarea anuală este nesatisfăcătoare la ambele loturi.

Cauzele variază de la lipsa de timp, absența din localitate (în perioada de
vară) și până la vizitele periodice la medicul de familie unde se pot
efectua aceste măsurători ale tensiunii arteriale, precum și ale greutății
corporale.

III. EVALUAREA CALITATIVĂ

1. Rezultate chestionar precurs (octombrie, 2015)

Chestionarul a fost aplicat la 53 persoane, care au fost prezente la cursul de

nutriție desfășurat în perioada octombrie-noiembrie 2015. Dintre acestea, 12
persoane au participat prima oară la cursul de nutriție, iar 41 pacienți au mai
frecventat cursul și în anii anteriori.

Majoritatea subiecților sunt de gen feminin, știut fiind faptul că femeile

sunt mai interesate de propria sănătate și de informații legate de stilul de viață
sănătos. Majoritatea fac parte din grupa de vârstă 60-69 de ani și au predominant
studii superioare (24 persoane) și postliceale (15) (fig. 1,2,4). Din punct de vedere
al statusului marital, aproape toate persoanele studiate sunt căsătorite (26), iar o
mică parte sunt necăsătorite, respectiv divorțate sau văduve (fig. 5).

La întrebarea privind greutatea, marea majoritate este de părere că

greutatea lor corporală depășește limitele recomandate (39), iar 13 persoane
opiniază că au o greutate normală (fig. 3).

9
 Referitor la frecvența cu care se informează despre stilul de viață sănătos,
se constată că și persoanele nou intrate în program la fel ca și persoanele cu
vechime se informează susținut, neexistând nici un pacient care să nu fi citit
vreodată un material legat de stilul de viață sănătos (fig. 6).

Sursele de informare sunt în special emisiunile televizate și specialiștii în

domeniu (medici de familie, medici de alte specialități) precum şi revistele şi
internetul (fig. 7).

Opinia subiecților privind frecvența cu care ar trebui consumate anumite

alimente într-o săptămână, majoritatea au răspuns că fructele și legumele ocupă
un loc preponderent în alimentația lor, fiind consumate zilnic, așa cum sunt
recomandările specialiștilor în nutriție, precum și carnea albă până la cinci ori pe
săptămână, carnea roșie fiind consumată mai rar. Dulciurile sunt de asemenea
preferate de majoritatea persoanelor studiate, fără a abuza însă. Ele sunt
consumate de două, trei ori pe săptămână (fig. 8A, 8B).

Toţi subiecții servesc micul dejun zilnic (53) ceea ce reprezintă un beneficiu
pentru sănătate, micul dejun fiind considerat de către nutriționiști cea mai
importantă masă a zilei (fig. 9).

În ceea ce privește mesele principale, 35 din cele 53 persoane care au

răspuns la acest chestionar au afirmat că servesc regulat cele trei mese principale,
doar 18 din respondenți nu fac acest lucru zilnic. Acestea sunt și recomandările la
ora actuală și anume ca mâncarea să fie repartizată în cursul zilei – 3 mese
principale și două gustări, ultimele reprezentate preferabil de fructe (fig. 10).

La întrebarea privind tipul de gustare dintre mesele principale, 30 persoane

dintre subiecții avansaţi au răspuns că nu preferă întotdeauna fructele, ci alte
tipuri de gustări (fig. 11).

Referitor la frecvența cu care se consumă anumite categorii de alimente s-a

răspuns în felul următor: pacienții participanți la program din anul 2015 consumă
de 1-3 ori pe săptămână carne de pui, porc și pește, dulciuri și mâncare prăjită în
ulei, de 4-6 ori pe săptămână consumă cereale și pâine neagră. De asemenea

10
consumă o dată pe zi lactate și aproape niciodată produse de tip fast food,
chipsuri și snacksuri (fig. 12A).

În grupa celor avansați se observă un comportament mai sănătos, respectiv

un consum mai mare de legume și fructe, mai scăzut de carne de porc și
preparate prăjite, dulciuri și aproape niciodată produse tip fast food și sucuri din
comerţ (fig. 12B).

Întrebați dacă mănâncă de foame, de poftă sau din lipsă de ocupație

(plictiseală), 30 persoane au afirmat că mănâncă numai când au senzația de
foame, 3 persoane când le este poftă de un anumit aliment, iar 9 dintre subiecți
mănâncă uneori și din plictiseală (fig. 14A, 14B).

În ceea ce privește efectele în plan fizic și mental ale unei alimentații

echilibrate, majoritatea pacienților sunt de acord cu faptul că se simt mai
sănătoși, au mai multă energie și vor fi mai mulțumiți de propria persoană, dar
sunt doar parțial de acord cu faptul că acest lucru nu le va mai crea probleme
legate de greutate (fig. 15A, 15B).

Majoritatea pacienților au afirmat că fac efort fizic mediu săptămânal (fig.

13).

De asemenea, pacienții sunt în majoritatea lor de acord cu faptul că

activitatea fizică regulată le creează o stare de bine, de automulțumire, le dă mai
multă energie și sunt mai sănătoși. Se știe că activitatea fizică, practicată moderat,
are numeroase beneficii pentru organism, indiferent de vârstă. Prin creșterea
oxigenării toate sistemele și organele funcționează optim (fig. 16A, 16B).

Întrebați cât de greu le este să mănânce sănătos, atât pacienții începători

cât și cei avansați au afirmat că le este ușor, doar 8 dintre ei consideră că le este
greu să consume alimente sănătoase, din cauza obiceiurilor alimentare pe care și
le-au format și la care renunță cu greu (fig. 17).

Pentru majoritatea pacienților este facil să practice zilnic activități fizice,

doar pentru 6 persoane acest lucru este mai dificil (fig. 18).

11
 În ceea ce privește intenția de a-și schimba comportamentul alimentar și
cel legat de practicarea activităților fizice, 36 și respectiv 43 pacienți doresc să
continue stilul de viață sănătos adoptat, restul doresc să îl reia după ce l-au
întrerupt temporar. Doar 5 persoane din cele studiate nu au reușit să aibă o
alimentație sănătoasă de când s-au înscris în program (fig. 19,20) .

2. Rezultate chestionar postcurs (noiembrie, 2015)

La chestionarul postcurs, aplicat în luna noiembrie 2015 au participat 46

persoane. Din cei 46 intervievați, avansați au fost 41, iar începători 5.
Majoritatea subiecților au fost din grupa de vârstă 60-69 de ani (27), așa
cum reiese din fig. 1, de gen feminin (93%) (fig. 2), cu studii superioare și
postliceale (35) (fig. 4), pensionare și căsătorite, în majoritatea lor (fig. 5).
La întrebarea privind greutatea, 29 persoane sunt de părere că greutatea
este prea mare, 16 persoane opiniază că au o greutate normală. Din lotul de 46
persoane chestionate doar o persoană apreciază că are o greutate prea mică (fig.
3).
Referitor la frecvența cu care se informează despre stilul de viață sănătos se
constată că toate persoanele înscrise în program se informează regulat, ceea ce
este în relație direct proporțională cu nivelul lor de instruire (fig.6).
Sursele de informare sunt în special emisiunile televizate apoi revistele,
internetul și specialiștii în domeniu (medici de familie, medici de alte specialități)
(fig. 7).
Opinia subiecților privind frecvența cu care ar trebui consumate anumite
alimente într-o săptămână, majoritatea au răspuns că fructele și legumele ocupă
un loc preponderent în alimentația lor, fiind consumate zilnic, precum și carnea
albă până la de trei ori pe săptămână. Carnea roșie este consumată de 1-3 ori pe
săptămână de către subiecții studiați. Dulciurile sunt de asemenea preferate de
majoritatea persoanelor studiate, fără a abuza însă. Ele sunt consumate de două,
trei ori pe săptămână (fig. 8A, 8B) .

12
 Majoritatea covârșitoare a subiecților servesc micul dejun zilnic (40), cu
excepția a 6 persoane care nu iau întotdeauna micul dejun (fig.9).
În ceea ce privește mesele principale, 31 din cele 46 persoane care au
răspuns la acest chestionar au afirmat că servesc regulat cele trei mese principale,
doar 15 din respondenți nu fac acest lucru regulat (fig. 10) .
La întrebarea privind tipul de gustare dintre mesele principale – altul decât
fructe, doar 15 subiecți au răspuns că nu preferă fructele, ci alte tipuri de gustări,
iar restul servesc variabil uneori fructe, alteori alte gustări între mesele principale
(fig. 11).
Referitor la frecvența cu care se consumă anumite categorii de alimente s-a
răspuns în felul următor: pacienții consumă de 1-3 ori pe săptămână carne de pui,
porc și pește, precum și dulciuri. Mâncarea prăjită în ulei este consumată de 1-3
ori pe săptămână de 17 dintre pacienții care au completat chestionarul postcurs.
Aproape zilnic consumă lapte și produse lactate (iaurt, brânzeturi), precum și
pâine neagră. De asemenea consumă de mai multe ori zilnic fructe și legume,
cereale (fulgi, musli) și consumă rar produse de tip fast food, chipsuri și snacksuri
(fig. 12A, 12B).
Întrebați dacă mănâncă de foame, de poftă sau din lipsă de ocupație
(plictiseală), majoritatea subiecților au afirmat că mănâncă numai când au
senzația de foame sau când le este poftă de un anumit aliment (fig.14A, 14B).
În ceea ce privește efectele în plan fizic și mental ale unei alimentații
echilibrate, majoritatea pacienților sunt de acord cu faptul că: se simt mai
sănătoși, au mai multă energie și vor fi mai mulțumiți de propria persoană şi cu
faptul că acest lucru nu le va mai crea probleme legate de greutate (fig.15A, 15B).
Dintre pacienții înscriși în program, începători sau avansați, 24 au afirmat că
fac efort fizic mediu de 1-3 ori pe săptămână şi 22 fac sport de 4-6 ori pe
săptămână (fig.13).
De asemenea, majoritatea pacienţilor luaţi în studiu sunt de acord cu faptul
că activitatea fizică regulată le creează o stare de bine, de automulțumire, le dă
mai multă energie și sunt mai sănătoși (fig.16A, 16B).
Întrebați cât de greu le este să mănânce sănătos, 37 dintre pacienți, atât
începători cât și avansați au afirmat că le este ușor, doar 9 persoane intervievate

13
au afirmat că le este greu să consume alimente sănătoase, din cauza obiceiurilor
alimentare pe care și le-au format și la care renunță cu greu (fig. 19) .
Pentru majoritatea pacienților este ușor să practice zilnic activități fizice
(45), doar o persoană chestionată afirmă că acest lucru este mai dificil (fig. 17).
În ceea ce privește intenția de a-și schimba comportamentul alimentar și
cel legat de practicarea activităților fizice, 4 și respectiv 23 pacienți doresc să
continue stilul de viață sănătos adoptat, restul doresc să îl reia după ce l-au
întrerupt temporar. Doar 11 persoane din cele studiate nu intenționează să aibă o
alimentație sănătoasă, în schimb toți pacienții doresc să practice activități fizice în
mod regulat (fig. 19,20).

3. Concluzii

1. Numărul de participanți la program este unul variabil, datorită ieșirii

definitive din program a unor persoane, venirii altora noi și revenirii în
program a unor pacienți după o anumită perioadă de timp.

2. Există o adresabilitate foarte scăzută la program din partea copiilor cu

probleme de greutate. Motivul principal îl constituie programul școlar
foarte încărcat, care nu le mai lasă prea mult timp liber, la care se adaugă și
tendința copiilor spre sedentarism și alegerea petrecerii timpului liber la
calculator, televizor în defavoarea practicării diverselor activități fizice.

3. Majoritatea participanților la program sunt bunici, astfel încât ei constituie

un exemplu pentru tânăra generație. Este important ca și adulții trecuți de
prima tinerețe să participe la astfel de programe de stil de viață sănătos
pentru că, ei având grijă o bună perioadă de timp de cei mici, pot fi
exemple bune de urmat de către aceștia.

4. Scăderea în greutate se realizează mai greu la vârstnici, din diferite

considerente, hormonale la femei, sau de scădere a metabolismului în
general la vârstnici. Cu toate acestea, toate persoanele intervievate

14
 relatează faptul că au o stare fizică mult mai bună de când practică sport
regulat și că doresc să continue acest lucru și pe viitor.

5. Persoanele cu o vechime mai mare în program se informează mai susținut

decât începătorii în ceea ce privește stilul de viață sănătos, dovadă a
faptului că având noțiuni de bază de la cursul de alimentație, sunt dornice
să aprofundeze cunoștințele deja acumulate.

6. În urma cursului de alimentație, pentru majoritatea participanților fructele

și legumele ocupă un loc preponderent în alimentația lor, fiind consumate
zilnic. Toți participanții renunță foarte greu la consumul frecvent de carne,
dar produsele din carne (mezelurile) sunt consumate mult mai rar, în urma
frecventării cursului de alimentație. Dulciurile sunt consumate mai frecvent
de subiecții inițiați de curând în program, spre deosebire de avansați, care
au redus consumul acestor produse.

7. După cursul de alimentație a crescut procentul celor cărora le este mai ușor
să mănânce mai sănătos.

8. Pacienții sunt în majoritatea lor de acord cu faptul că activitatea fizică

regulată le creează o stare de bine, de automulțumire, le dă mai multă
energie și sunt mai sănătoși.

9. În ceea ce privește intenția de a-și schimba comportamentul alimentar și

cel legat de practicarea activităților fizice, majoritatea pacienților doresc să
continue stilul de viață sănătos adoptat, respectiv să îl reia după ce l-au
întrerupt temporar.

10. Rezultatele cursului de alimentație și a programului de kinetoprofilaxie se

mențin constante de-a lungul anilor, ele contribuind la menținerea și
ameliorarea stării de sănătate a pacienților.

15
 IV. ANEXE evaluare cantitativă

Fig. 1 Vârsta persoanelor studiate

1%
2%
2% 1%

18-29 ani
24%
30-39 ani
40-49 ani

70% 50-59 ani

60-69 ani
70 ani și peste

Fig. 2 Gradul de școlarizare al pacienților

Gimnaziu 4

Școala profesională 5

Liceu 10

Școala postliceală 22

Studii superioare 42

16
 Fig. 3 Nivelul ocupațional al persoanelor studiate

65

6 8
1 3
Elev Pensionar Fără ocupație Muncitor/funcționar Intelectual

Fig. 4 Valorile TA la pacienții evaluați

Hipotensivi 2

Normotensivi
HTA std 2 8
HTA std 1
HTA std 2
HTA std 1 30 Hipotensivi

Normotensivi 43

17
Fig. 5 Pacienți cu TA tratați sau nu medicamentos

32%

HTA fără tratament

HTA sub tratament

68%

Fig. 6 Greutatea corporală în raport cu valorile IMC

42

20
12
2 5 2

18
 V. ANEXE evaluare calitativă

a) Anexe chestionar precurs

Fig. 1 Repartiția pacienților în funcție de vârstă

˃70 ani 8

60-69 ani 35

50-59 ani 6

40-49 ani 2

30-39 ani 0

19-29 ani 2

Fig. 2 Distribuția subiecților în funcție de gen

Gen masculin
4%

Gen feminin
96%

19
Fig. 3 Opinia pacienților privind greutatea

39

13

prea mică normală prea mare

Fig. 4 Ultimul nivel de studiu la pacienții studiați

Studii superioare (facultate) 24

Studii post-liceale 15

Studii liceale (clasele IX-XIII) 8

Studii gimnaziale (clasele V-VIII) 4

Studii primare (clasele I-IV) 2

Nici un nivel de studii 0

20
Fig. 5 Statusul marital al persoanelor studiate

Văduv/ă 11

Divorțat/ă 5

Separat/ă 0

Uniune consensuală 2

Căsătorit/ă 26

Necăsătorit/ă 9

0 5 10 15 20 25 30

Fig. 6 Repartiția lotului în funcție de frecvența informării privind stilul de viață

sănătos

Nu 0
Începători

Ocazional 7

Da 5

0 1 2 3 4 5 6 7
Căutare informații legate de stilul de viață sănătos

21
 Nu 0

Avansați

Ocazional 8

Da 33

Căutare informații legate de stilul de viață sănătos

Fig. 7 Surse de informare la lotul studiat

Altele 7
Internet 20
informare
Surse de
Avansaţi

Specialiști în domeniu 17
Emisiuni TV 30
Reviste 17
Altele 2
7
Începători

Internet
informare
Surse de

Specialiști în domeniu 2
Emisiuni TV 5
Reviste 3

22
Fig. 8A Opinia subiecților începători privind frecvența consumului de
alimente/săptămână

De 7 ori 11 11 0

De 6 ori 1 Fructe Legume

De 5 ori 0 Dulciuri Carne roşie (porc, vită)

De 4 ori 0 Carne albă (pui, peşte)

De 3 ori 0 1 6

De 2 ori 1 1 5 5

O data 0

Deloc 0 2 2 0

Fig. 8B Opinia pacienților avansați privind frecvența consumului de

alimente/săptămână

De 7 ori 10 10 2
0
De 6 ori 1 0 0
Fructe Legume
De 5 ori 1 2 1
0 2
Dulciuri Carne roşie (porc, vită)
De 4 ori 0
Carne albă (pui, peşte)
De 3 ori 0 5 2 13
De 2 ori 0 1 17 12
O data 0
Deloc 0 10 5 0

23
Fig. 9 Distribuția lotului în funcție de servirea micului dejun

Mâncaţi micul

Nu mănânc dimineaţa 1
dimineaţă?
dejun în
Avansaţi

fiecare

Nu întotdeauna 4

Da 36
Mâncaţi micul

Nu mănânc dimineaţa 1
dimineaţă?
Începători

dejun în
fiecare

Nu întotdeauna 1

Da 10

Fig. 10 Distribuția pacienților în funcție de servirea meselor principale

Mâncaţi cele 3

Nu 4
principale în
fiecare zi?
Avansaţi

mese

Nu întotdeauna 10

Da 27
Mâncaţi cele 3

Nu 2
principale în
fiecare zi?
Începători

mese

Nu întotdeauna 2

Da 8

24
Fig. 11 Repartiția subiecților în funcție de tipul de gustare dintre mesele
principale

13
Mâncaţi între
mese altceva

Nu
în afară de
Avansaţi

fructe?

Nu întotdeauna 17

Da 11

Nu 4
Mâncaţi cele

principale în
fiecare zi?
Avansaţi

3 mese

Nu întotdeauna 10

Da 27

Fig. 12A Frecvența cu care pacienții începători în program consumă anumite

alimente

De mai multe ori pe zi, zilnic

1 dată pe zi, zilnic
4-6 ori/săpt.
1-3 ori/săpt.

1 0 0 0 0 0
1 0 0
1 0 0 0
4 2 0
1 4 2 2 0 2
5 6 3 1
5 1 1
1 0 3 1 1
2 9 6 7
2 5 2 4 4 3
1 0 6
0 0 0 0 0 0 0 0 0

25
Fig. 12B Frecvența cu care pacienții avansați în program consumă anumite
alimente

De mai multe ori pe zi, zilnic

1 dată pe zi, zilnic
4-6 ori/săpt.
1-3 ori/săpt.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 3 16 0 1 3 0 2
18 9 18 13 0
5 19 7 31
0 8 30
16 20 24 29 4 4 29 38
5 0 0 10 32
4 7 5 11 5 5
0
4 0 0 0 0 0 0

Fig. 13 Repartiția pacienților în funcție de efortul fizic mediu/săptămână

practică efort fizic
Frecvenţa cu care

22
mediu, minimum

De 4-6 ori pe săpt.

30 min/săpt.:
Avansaţi

De 1-3 ori pe săpt. 16

Niciodată 1
practică efort fizic
Frecvenţa cu care

2
mediu, minimum

De 4-6 ori pe săpt.

30 min/săpt.:
Începători

De 1-3 ori pe săpt. 9

Niciodată 1

26
Fig. 14A Repartiția subiecților începători în program în funcție de obișnuința de
a mânca

7
6
5
4
3
2
1
0
Niciodată Uneori Întodeauna
Vă este foame 0 5 7
Vă este poftă 0 7 0
Vă plictisiți 2 2 0

Fig. 14B Repartiția subiecților avansați în program în funcție de obișnuința de a

mânca

Întodeauna

Uneori

Niciodată

0 5 10 15 20 25

Niciodată Uneori Întodeauna

Vă plictisiți 13 7 0
Vă este poftă 2 17 3
Vă este foame 1 13 23

27
Fig. 15A Opinia pacienților începători în program privind alimentația echilibrată

Voi fi mai
10 2
sănătos/sănătoasă Sunt de acord
Sunt parţial de acord
Voi avea mai multă
9 1
energie Nu sunt de acord

Nu voi mai avea

9 1
probleme de greutate
Voi fi
mulţumit/mulţumită de 8 4
mine însumi/însămi

Fig. 15B Opinia pacienților avansați în program privind alimentația echilibrată

Voi fi mai Sunt de acord

sănătos/sănătoasă
36 0
Sunt parţial de acord
Nu sunt de acord
Voi avea mai multă energie 36 0

Nu voi mai avea probleme

de greutate
33 3 0

Voi fi mulţumit/mulţumită
de mine însumi/însămi
34 0

28
Fig. 16A Repartiția subiecților începători în program privind practicarea
activităților fizice

10 10 10
9
8 7
6
4
4 2 0 0 02 0 2

0
Voi fi Nu voi avea probleme Voi avea mai multă Voi fi mai
mulțumit/mulțumită de cu greutatea energie sănătos/sănătoasă
mine însumi/însămi

Sunt de acord Sunt parțial de acord Nu sunt de acord

Fig. 16B Repartiția subiecților avansați în program privind practicarea

activităților fizice

40 35
33 34 38
30
1
20 0 0
1 3 0
10 2
0
0
Voi fi
mulțumit/mulțumită Nu voi avea
de mine probleme cu Voi avea mai multă
însumi/însămi greutatea energie Voi fi mai
sănătos/sănătoasă

Sunt de acord Sunt parțial de acord Nu sunt de acord

29
 Începători Avansaţi

Cât de greu Cât de greu

credeţi că ar fi credeţi că ar fi Începători Avansaţi
pentru pentru
dumneavoastră dumneavoastră Cât de greu credeţi Cât de greu credeţi
să practicaţi zilnic să practicaţi zilnic că ar fi pentru că ar fi pentru
activităţi fizice? activităţi fizice? dumneavoastră să dumneavoastră să
mâncaţi sănătos? mâncaţi sănătos?

Uşor
Uşor

Foarte greu
Foarte greu

Foarte uşor
Foarte uşor

Greu
Greu
Uşor
Uşor

Foarte uşor
Greu
Foarte uşor

0
3
0
Foarte greu 0
Greu 4
Foarte greu 1

0
8

0
7
7
4
28

3
31
Fig. 17 Opinia pacienților privind dificultatea de a mânca sănătos

8
Fig. 18 Opinia pacienților privind dificultatea de a practica zilnic activități fizice

30
Fig. 19 Intenția pacienților de a-și schimba comportamentul alimentar

Începători

Am planificat deja să fac ceva, dar nu am 3

făcut încă nimic

Am făcut ceva, am întrerupt, însă intenționez 2

să reîncep

Fac ceva și intenționez să continui să fac și pe 7

viitor

Avansați

Am planificat deja să fac ceva, dar nu am 2

făcut încă nimic

Am făcut ceva, am întrerupt, însă intenționez 10

să reîncep

Fac ceva și intenționez să continui să fac și pe 29

viitor

31
Fig. 20 Intenția pacienților de a practica activitate fizică regulată

Fac ceva şi intenţionez să continui să fac şi pe viitor 37

Avansaţi

Am făcut ceva, am întrerupt, însă intenţionez să reîncep 3

Am planificat deja să fac ceva, dar nu am făcut încă nimic 1

Fac ceva şi intenţionez să continui să fac şi pe viitor 6

Începători

Am făcut ceva, am întrerupt, însă intenţionez să reîncep 1

Am planificat deja să fac ceva, dar nu am făcut încă nimic 4

b) Anexe chestionar postcurs

Fig. 1 Repartiția pacienților în funcție de vârstă

>70 ani 10

60-69 ani 27

50-59 ani 7

40-49 ani 2

30-39 ani 0

19-29 ani 0

32
Fig. 2 Distribuția subiecților în funcție de gen

Gen masculin
7%

Gen feminin
93%

Fig. 3 Opinia pacienților privind greutatea

prea mare 29

normală 16

prea mică 1

33
Fig. 4 Ultimul nivel de studiu la pacienții studiați

Studii superioare (facultate) 24

Studii post-liceale 11

Studii liceale (clasele IX-XIII) 7

Studii gimnaziale (clasele V-VIII) 4

Studii primare (clasele I-IV) 0

Nici un nivel de studii 0

Fig. 5 Statusul marital al persoanelor studiate

25

20

15
23
10

5 7 7
5 4
0
0
Necăsătorit/ă Căsătorit/ă Uniune Separat/ă Divorțat/ă Văduv/ă
consensuală

34
Fig. 6 Repartiția lotului în funcție de frecvența informării privind stilul de viață
sănătos

33
informaţii legate
de stilul de viaţă
Da
Căutare de
Avansaţi

sănătos

Ocazional 7

Nu 1

5
informaţii legate
de stilul de viaţă

Da
Căutare de
Incepători

sănătos

Ocazional 0

Nu 0

Fig. 7 Surse de informare la lotul studiat

Altele 10
21
informare

Internet
Surse de
Avansaţi

Specialiști în domeniu 22
Emisiuni TV 33
Reviste 26
Altele 2
2
Începători

informare

Internet
Surse de

Specialiști în domeniu 3
Emisiuni TV 5
Reviste 4

35
Fig. 8A Opinia subiecților începători privind frecvența consumului de
alimente/săptămână

De 7 ori 7 3 0
De 6 ori 0 Fructe Legume
De 5 ori 0 Dulciuri Carne roşie (porc, vită)
De 4 ori 0 Carne albă (pui, peşte)

De 3 ori 0 1 2
De 2 ori 0 2

O data 0 2 1
Deloc 0 0 0 0

Fig. 8B Opinia pacienților avansați privind frecvența consumului de

alimente/săptămână

De 7 ori 36 36 0
De 6 ori 1 3 0
Fructe Legume
De 5 ori 0
Dulciuri Carne roşie (porc, vită)
De 4 ori 0
Carne albă (pui, peşte)
De 3 ori 0 9 1 9
De 2 ori 0 14 18 16
O data 0 10 0
Deloc 0 0 0

36
Fig. 9 Distribuția lotului în funcție de servirea micului dejun

0
dejun în fiecare

Nu mănânc dimineaţa
Mâncaţi micul

dimineaţă?
Avansaţi

Nu întotdeauna 6

Da 35

0
dejun în fiecare

Nu mănânc dimineaţa
Mâncaţi micul

dimineaţă?
Începători

Nu întotdeauna 0

Da 5

Fig. 10 Distribuția pacienților în funcție de servirea meselor principale

Mâncaţi cele 3

Nu 0
principale în
fiecare zi?
Avansaţi

mese

Nu întotdeauna 13

Da 28
0
Mâncaţi cele 3

Nu
principale în
fiecare zi?
Începători

mese

Nu întotdeauna 2

Da 3

37
Fig. 11 Repartiția subiecților (avansați) în funcție de tipul de gustare dintre
mesele principale

Mâncați cele trei mese principale în fiecare zi? Mâncați între mese altceva în afară de fructe?

28 15 14 12
13
0
Da Nu Nu
întodeauna Da Nu Nu
întodeauna

Fig. 12A Frecvența cu care pacienții începători în program consumă anumite

alimente

De mai multe ori pe zi, zilnic

1 dată pe zi, zilnic
4-6 ori/săpt.
1-3 ori/săpt.

0 0 2 2 0
1 0 0
1 0 0 0
1 0 1 1 0
1 0 1
2 1 4
3 2 0 3 4 4 5
0 2 4 0 2 4
2 1 2 0
0 0 0 0 0 0 0 0

38
Fig. 12B Frecvența cu care pacienții avansați în program consumă anumite
alimente

De mai multe ori pe zi, zilnic

1 dată pe zi, zilnic
4-6 ori/săpt.
1-3 ori/săpt.
Niciodată

2 0 5 2 0 0 0 0 0 0
0 3 3 2 5
2 15 6
13 11 5 16
26 7 10 29
4 12
18 19 34 33 34 35
7 31 11 5
5 10 21
2 5 7 3 8
0 0 0 0 0 0 0 0

Fig. 13 Repartiția pacienților în funcție de efortul fizic mediu/săptămână

practică efort fizic
Frecvenţa cu care

21
mediu, minimum

De 4-6 ori pe săpt.

30 min/săpt.:
Avansaţi

De 1-3 ori pe săpt. 20

Niciodată 0
practică efort fizic
Frecvenţa cu care

1
mediu, minimum

De 4-6 ori pe săpt.

30 min/săpt.:
Începători

De 1-3 ori pe săpt. 4

Niciodată 0

39
Fig. 14A Repartiția subiecților începători în program în funcție de obișnuința de
a mânca

Vă este foame Vă este poftă Vă plictisiţi

3 3 2

2 1 1

0 0 0

Niciodată Uneori Întotdeauna

Fig. 14B Repartiția subiecților avansați în program în funcție de obișnuința de a

mânca

Întodeauna

Uneori

Niciodată

0 10 20 30

Niciodată Uneori Întodeauna

Vă plictisiți 15 6 1
Vă este poftă 6 18 2
Vă este foame 4 10 26

40
Fig. 15A Opinia pacienților începători în program privind alimentația echilibrată

Sunt de acord
Sunt parţial de acord
Nu sunt de acord

Voi fi mai
5 0
sănătos/sănătoasă

Voi avea mai multă

4 0
energie

Nu voi mai avea

4 0
probleme de greutate
Voi fi
mulţumit/mulţumită de 3 0
1
mine însumi/însămi

Fig. 15B Opinia pacienților avansați în program privind alimentația achilibrată

Nu sunt de acord Sunt parțial de acord Sunt de acord

0
Voi fi mai sănătos/sănătoasă 2
39
0
Voi avea mai multă energie 3
37
0
Nu voi avea probleme cu greutatea 4
36
0
Voi fi mulțumit/mulțumită de mine 4
însumi/însămi 35

41
Fig. 16A Repartiția subiecților începători în program privind practicarea
activităților fizice

40
40 32 36 37
0 0
20 1 7 0
0
3
3
0
Voi fi
mulțumit/mulțumită Nu voi avea probleme
de mine cu greutatea Voi avea mai multă
însumi/însămi energie Voi fi mai
sănătos/sănătoasă

Sunt de acord Sunt parțial de acord Nu sunt de acord

Fig. 16B Repartiția subiecților avansați în program privind practicarea

activităților fizice

40
40 32 36 37
0 0
20 1 7 0
0
3
3
0
Voi fi
mulțumit/mulțumită Nu voi avea probleme
de mine cu greutatea Voi avea mai multă
însumi/însămi energie Voi fi mai
sănătos/sănătoasă

Sunt de acord Sunt parțial de acord Nu sunt de acord

42
 Începători Avansaţi Începători Avansaţi

Cât de greu Cât de greu Cât de greu credeţi Cât de greu credeţi
credeţi că ar fi credeţi că ar fi că ar fi pentru că ar fi pentru
pentru pentru dumneavoastră să dumneavoastră să
dumneavoastră dumneavoastră mâncaţi sănătos? mâncaţi sănătos?
să practicaţi să practicaţi
zilnic activităţi zilnic activităţi
fizice? fizice?

Uşor
Uşor

Greu

Foarte uşor
Foarte uşor

Foarte greu 0
Greu 0
Foarte greu 0

Uşor
Uşor
Foarte greu

Foarte greu
Greu

Foarte uşor
Foarte uşor
Greu
1

0
1
8

1
7
7
33

1
Fig. 17 Opinia pacienților privind dificultatea de a mânca sănătos

3
27
Fig. 18 Opinia pacienților privind dificultatea de a practica zilnic activități fizice

43
Fig. 19 Intenția pacienților de a-și schimba comportamentul alimentar

Începători

Cât de greu credeți că ar fi pentru dumneavoastră să practicați zilnic activități fizice?

1 1
0
Foarte ușor Ușor Greu Foarte greu

Avansați

Cât de greu credeți că ar fi pentru dumneavoastră să practicați zilnic activități fizice?

27

6 8
0
Foarte ușor Ușor Greu Foarte greu

44
Fig. 20 Intenția pacienților de a practica activitate fizică regulată

Fac ceva şi intenţionez să continui să fac şi pe viitor 23

Avansaţi

Am făcut ceva, am întrerupt, însă intenţionez să reîncep 8

Am planificat deja să fac ceva, dar nu am făcut încă nimic 10

Fac ceva şi intenţionez să continui să fac şi pe viitor 4

Începători

Am făcut ceva, am întrerupt, însă intenţionez să reîncep 0

Am planificat deja să fac ceva, dar nu am făcut încă nimic 1

45
 VI. BARIERE ÎN DESFĂȘURAREA PROGRAMULUI

La nivel personal:
- Preferinţe culinare (de ex.mâncare grasă)
- Obiceiuri moştenite, pe care nu doresc să le schimbe
- Lipsa timpului pentru a participa la program în mod continuu. Nefiind
afecţiuni acute, invalidante, sunt trecute pe planul doi, după îngrijirea
nepoţilor, lucrul la ţară, plecări pe termen lung în străinătate
- Limitări fizice (afecţiuni care contraindică efortul fizic mediu)

La nivel interpersonal:
- Relaţiile cu familia, prietenii, colegii etc. Ceilalţi membri ai familiei, în special
de sex masculin, nu susţin alimentaţia sănătoasă, nu renunţă la vechea
alimentaţie. E dificil pentru gospodine de pregătit două meniuri, pe placul
fiecăruia. Persoanele mai tinere asociază mâncarea nesănătoasă (ex. fast
food) cu plăcerea, socializarea, iar consumarea unor alimente sănătoase în
grupul de colegi, prieteni ar atrage reacţii negative din partea acestora.
- Disponibilitatea alimentelor sănătoase acasă şi la locul de muncă.
- Timpul petrecut în faţa TV

La nivel comunitar/instituţional:
- Colaborarea deficitară cu medicii de familie, specialişti (nutriţionişti,
cardiologi etc.).
- Colaborare deficitară medici de familie-pacienţi pentru promovarea unui stil
de viaţă sănătos în cadrul unui program organizat.

Depășirea barierelor s-ar putea realiza pe mai multe niveluri:

La nivel personal
- Creşterea nivelului de cunoştinţe, a gradului de conştientizare privind
beneficiile unui stil de viaţă sănătos (prin participare la program)
- Dobândirea unor noi abilităţi, mai sănătoase de preparare a mâncării (prin
participare la program)
- Creşterea motivaţiei, a încrederii în sine

46
La nivel interpersonal:
- Creşterea nivelului de cunoştinţe privind alimentaţia sănătoasă prin
participarea la program a cât mai multor membri de familie şi colegi/prieteni
- Completarea unui jurnal alimentar de către fiecare pacient și autoevaluarea
periodică
- Programul sugerează folosirea unei liste de cumpărături ce conţin alimente
sănătoase, recomandarea ca gustarea la servici să fie adusă de acasă.
Reţetele oferite constituie alternative, de multe ori mai ieftine (pateuri din
leguminoase, pâine în casă etc.) a mâncărurilor cu care sunt obişnuiţi
pacienţii.
- Programul oferă variante de petrecere a timpului liber, prin activităţi fizice ce
necesită efort fizic mediu.

La nivel comunitar/instituţional:
- Prezentarea programului la întâlnirile cu medicii de familie, cu accent pe
necesitatea colaborării interdisciplinare, în scopul ameliorării stării de
sănătate la nivelul populației generale.

47
 VII. BIBLIOGRAFIE

1. New action plan to address non-communicable diseases in Europe, 2011,

http://www.epha.org/spip.php?article4731
2. WHO European Ministerial Conference on Counteracting Obesity, Conference Report,
2006, http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/96459/E90143.pdf
3. World Health Organization - NCD Country Profiles, 2011:
http://www.who.int/nmh/countries/rou_en.pdf
4. The Physical, Social and Cultural Determinants of Obesity: An Empirical Study of the U.S.,
2006 http://ageconsearch.umn.edu/bitstream/25279/1/pp061108.pdf
5. Sobal J, Stunkard AJ (March 1989). "Socioeconomic status and obesity: A review of the
literature". Psychol Bull 105 (2): 260–75
6. McLaren L. "Socioeconomic status and obesity", 2007,Epidemiol Rev 29: 29–48
7. Estimating the association between overweight and risk of disease,IASO
8. http://www.iaso.org/policy/healthimpactobesity/
9. OMS: Country Cooperation Strategy at a glance
http://www.who.int/countryfocus/cooperation_strategy/ccsbrief_rou_en.pdf
10. WHO, Obesity and overweight, factsheet nr.311, 2014
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs311/en/
11. American Heart Association: Understanding Blood Pressure Readings
http://www.heart.org/HEARTORG/Conditions/HighBloodPressure/AboutHighBloodPress
ure/Understanding-Blood-Pressure-Readings_UCM_301764_Article.jsp

48