MICU MARIA COSMINA

DUR I

INFRASTRUCTURA
SANATATII - BUCURESTI

1
MICU MARIA COSMINA
DUR I

1. CONTEXTUL EUROPEAN

Cu toate ca, responsabilitate pentru sănătate și securitate socială le revine

în primul rând guvernelor statelor membre ale UE, Uniunea completează
politicile naționale, în special pe cele care au o dimensiune transfrontalieră.
Într-un sondaj recent realizat pentru Parlamentul European, peste două treimi
dintre cetățenii UE și-au exprimat sprijinul pentru intensificarea acțiunii UE în
domeniul sănătății și securității sociale.
Politica UE în domeniul sănătății urmărește să promoveze o stare bună de
sănătate, să protejeze cetățenii de amenințările la adresa sănătății și să sprijine
sisteme de sănătate dinamice. Aceasta este pusă în aplicare în principal prin
programele de acțiune ale UE, în prezent cel de-al treilea program de sănătate
(2014-2020).
Printre provocări se numără abordarea nevoilor în materie de sănătate ale
populației în curs de îmbătrânire și reducerea incidenței bolilor cronice care pot
fi prevenite. Începând cu 2014, s-au înregistrat progrese în mai multe domenii,
inclusiv în ceea ce privește rezistența la antimicrobiene, obezitatea infantilă,
sistemele sanitare, dispozitivele medicale și vaccinarea.
UE acordă o atenție deosebită impactului tuturor politicilor sale asupra
sănătății publice. Obiectivul său este acela de a încuraja accesul egal pentru
toți la servicii de sănătate de înaltă calitate și accesibile ca preț, în contextul
schimbării structurilor societății și al nevoii de a răspunde noilor cerințe.
Principalul rol al UE în politicile de sănătate este de a sprijini activitățile
statelor membre, ajutându-le să atingă obiective comune și să încurajeze
cooperarea între țări. UE facilitează coordonarea și generează economii de scară
prin punerea în comun a resurselor necesare pentru a face față provocărilor
comune, cum ar fi factorii de risc asociați cu bolile cronice sau problemele de
securitate socială cu care se pot confrunta lucrătorii mobili.

2
MICU MARIA COSMINA
DUR I

Politica de sănătate a UE se concentrează pe obiective strategice, inclusiv:

pe promovarea unei stări bune de sănătate: pentru a preveni bolile și a

promova un stil de viață sănătos prin abordarea unor factori de risc, cum
ar fi fumatul, consumul de alcool, regimul alimentar nesănătos și lipsa
de activitate fizică, precum și efectele nocive asupra sănătății ale
consumului de droguri și riscurile legate de mediu, acordându-se o
atenție deosebită menținerii unei stări bune de sănătate a persoanelor în
vârstă;
pe protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la
adresa sănătății: pentru a ameliora supravegherea și pregătirea pentru
epidemii și bioterorism și pentru a crește capacitatea de a răspunde
noilor provocări din domeniul sănătății;
pe sprijinirea unor sisteme sanitare dinamice: pentru a contribui la
sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și durabile și pentru a sprijini
sistemele de sănătate ale statelor membre să răspundă provocărilor
reprezentate de îmbătrânirea populației, de creșterea așteptărilor
cetățenilor și de libera circulație a pacienților și a cadrelor medicale,
inclusiv prin dezvoltarea de noi instrumente, cum ar fi evaluarea
tehnologiilor medicale;
pe facilitarea accesului cetățenilor UE la o asistență medicală mai bună
și mai sigură: pentru a sprijini crearea unor rețele europene de referință,
care cooperează la nivel transfrontalier în scopul combaterii bolilor rare,
și adoptarea unor măsuri privind, de exemplu, siguranța pacienților și
prevenirea rezistenței la antimicrobiene.

Măsurile politicii de sănătate a UE se desfășoară în principal prin programe

de acțiune succesive, în prezent cel de-al treilea program de sănătate
(2014-2020). La mijlocul perioadei, realizările majore ale programului au inclus
înființarea rețelelor europene de referință și furnizarea de sprijin statelor
membre pentru consolidarea capacității de reacție la focarele transfrontaliere.
În conformitate cu principiul subsidiarității, potrivit căruia UE acționează
doar în domeniile care depășesc capacitatea guvernelor naționale, UE are
competențe de sprijin în domeniul sănătății. Temeiul juridic al politicii de
sănătate a UE este articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene (TFUE), în care se stipulează că ar trebui asigurat un nivel ridicat de
protecție a sănătății umane în toate politicile și activitățile Uniunii.

3
MICU MARIA COSMINA
DUR I

Acțiunea Uniunii completează politicile naționale și încurajează cooperarea

între statele membre, respectând în același timp responsabilitatea guvernelor
naționale în ceea ce privește definirea politicii lor de sănătate și organizarea și
furnizarea de servicii de sănătate și îngrijire medicală, care include gestionarea
serviciilor de sănătate și îngrijire medicală și alocarea resurselor care le-au fost
destinate. Uniunea dispune de o colecție cuprinzătoare de legi și standarde la
nivelul UE care protejează cetățenii, atât în ceea ce privește produsele și
serviciile de sănătate, cât și pacienții.
Cheltuielile UE pentru politicile de sănătate sunt stabilite în cadrul
financiar multianual 2014-2020 (CFM). Sănătatea se încadrează la rubrica 3
(securitate și cetățenie), care dispune de un buget total de 17,7 miliarde de
euro.
În CFM 2014-2020, programul de sănătate este singurul care a fost creat
special pentru măsurile de politică de sănătate; dispune de un buget pe șapte
ani de 449,39 milioane de euro (0,04 % din totalul CFM).
Programul actual de sănătate (2014- 2020) a urmat primului (2003-2007) și
celui de al doilea (2008-2013) program de sănătate, care au avut bugete de 312
milioane euro și, respectiv, 321,5 milioane de euro. Între anii 2014 și 2016, au
fost finanțate peste 539 de acțiuni în cadrul celui de al treilea program de
sănătate, pentru o sumă totală de 165,6 milioane de euro. Alte programe
contribuie, de asemenea, la obiectivele politicii de sănătate, inclusiv:

 Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI): sănătatea

este eligibilă pentru sprijin în cadrul priorităților tematice ale Fondului
de coeziune pentru 2014-2020 – TIC, IMM-uri, ocuparea forței de muncă,
incluziunea socială și capacitatea instituțională;
 Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), care poate fi utilizat
pentru finanțarea infrastructurii și a echipamentelor pentru sănătate, a
e-sănătății, precum și pentru cercetare și sprijin pentru IMM-uri;
 Fondul social european (FSE), care poate finanța activități legate de
îmbătrânirea activă și sănătoasă, promovarea sănătății și abordarea
inegalităților în materie de sănătate, sprijinul pentru forța de muncă din
domeniul sănătății și consolidarea capacității administrației publice.
În toate țările UE se preconizează, de asemenea, investiții în domeniul
sănătății din FEDR și FSE în valoare de peste 9 miliarde euro în perioada
bugetară 2014-2020; acestea includ investițiile legate de îmbătrânirea activă și
serviciile sociale.

4
MICU MARIA COSMINA
DUR I

Începând cu mijlocul anului 2014, s-au evidențiat o serie de aspecte și s-au

obținut rezultate în mai multe domenii, inclusiv:

 Accesul la medicamente: accesul prompt și la prețuri rezonabile al

pacienților la medicamente inovatoare, sigure, eficace și de calitate s-a
aflat în centrul concluziilor Consiliului din iunie 2016 privind restabilirea
echilibrului dintre autorizarea noilor medicamente și inovare, piața
farmaceutică și abordările naționale privind stabilirea prețurilor,
rambursarea și evaluarea medicamentelor în UE. În același sens,
Rezoluția Parlamentului din martie 2017 referitoare la opțiunile UE
pentru îmbunătățirea accesului la medicamente s-a concentrat pe piața
farmaceutică, concurență, stabilirea prețurilor și transparență,
cooperarea în cadrul UE, proprietate intelectuală și cercetare și
dezvoltare;
 Rezistența la antimicrobiene: UE a contribuit la eforturile globale de
combatere a rezistenței la antimicrobiene prin adoptarea, în 2017, a
Planului de acțiune european „O singură sănătate”, precum și a
Orientărilor UE pentru utilizarea prudentă a antimicrobienelor în
domeniul sănătății umane. În septembrie 2018, Parlamentul a adoptat o
rezoluție în care recomandă măsuri de reducere a utilizării antibioticelor,
inclusiv restricții privind vânzarea lor de către profesioniștii din domeniul
sănătății și cerințe privind etichetarea;
 Obezitatea infantilă: Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă
(2014-2020) își propune să contribuie la stoparea creșterii
supraponderalității și obezității la copii și tineri până în 2020. Concluziile
Consiliului din iunie 2017 privind această problemă au cerut o abordare
eficientă care să introducă dimensiunea sănătății în toate politicile,
promovând aspectele legate de sănătate, prevenire și nutriție din diferite
sectoare și inițiative;
 Rețelele europene de referință: în domeniul bolilor complexe sau rare, UE
a contribuit la punerea în comun a resurselor limitate, răspândite în
prezent în statele membre, prin înființarea rețelelor europene de
referință, adică a unor rețele virtuale care conectează furnizorii de servicii
medicale din întreaga Europă. Scopul este de a reuni expertiza și de a
maximiza sinergiile între statele membre pentru îmbunătățirea
diagnosticării și tratării acestor boli. Începând din martie 2017, au fost
înființate circa 24 de rețele europene de referință, care includ 300 de
spitale din 26 de țări ale UE.

5
MICU MARIA COSMINA
DUR I

 Sisteme de sănătate: măsuri de sprijinire a reformării sistemelor de

sănătate din statele membre, inclusiv cele prevăzute în Comunicarea
Comisiei din 2014 privind sistemele de sănătate eficiente, accesibile și
reziliente și inițiativa „Starea sănătății în UE”, lansată în 2016, pentru a
consolida cunoștințele specifice din fiecare țară și de la nivelul UE și
pentru a examina modul în care sistemele de sănătate pot să rămână
adecvate obiectivului urmărit, ajutând oamenii să-și îmbunătățească
sănătatea. Pilonul social recunoaște că toată lumea are dreptul de a avea
acces la o asistență medicală la prețuri accesibile, de bună calitate și
furnizată la timp. Comunicarea Comisiei din aprilie 2018 privind
transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență stabilește
planuri de consolidare a digitalizării sectoarelor de sănătate și de
îngrijire, în interesul capacitării cetățenilor și al îngrijirii centrate pe
persoană;
 Dispozitive medicale: în aprilie 2017, Parlamentul și Consiliul au adoptat
două noi regulamente, unul privind dispozitivele medicale și celălalt
privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro, pentru a
moderniza cadrul de reglementare și a spori siguranța pacienților.
Acestea conțin norme mai stricte, pentru a se garanta că dispozitivele
medicale pot fi urmărite și că respectă cerințele UE privind siguranța
pacienților, precum și cerințele de informare și etică privind dispozitivele
medicale pentru diagnostic și se vor aplica din mai 2020 și respectiv mai
2022.
 Vaccinare: Propunerea Comisiei din aprilie 2018 de recomandare a
Consiliului privind consolidarea cooperării în combaterea bolilor care pot
fi prevenite prin vaccinare urmărește să mărească rata de vaccinare, să
amelioreze coordonarea achizițiilor de vaccinuri, să sprijine cercetarea și
inovarea și să consolideze cooperarea. Rezoluția Parlamentului din aprilie
2018 referitoare la reticența față de vaccinuri și scăderea ratelor de
vaccinare în Europa a solicitat guvernelor UE și Comisiei să consolideze
temeiul juridic pentru acoperirea vaccinală, să faciliteze un program de
vaccinare în întreaga UE mai bine armonizat și mai bine aliniat și să
exploreze opțiunile de creare a unei platforme UE pentru monitorizarea
siguranței și a eficacității vaccinurilor. O acțiune comună privind
vaccinarea (EU-JAV), cofinanțată de cel de-al treilea program de
sănătate, a fost lansată în septembrie 2018.

6
MICU MARIA COSMINA
DUR I
Programul actual de sănătate va fi încorporat în FSE+ drept „componenta
sănătate”, cu o finanțare dedicată de 413 milioane de euro. Potrivit Comisiei, se
preconizează ca integrarea sănătății în FSE+ să completeze alte activități FSE+
care abordează provocările identificate în semestrul european și să conducă la
sinergii cu celelalte componente ale Pilonului social.
Finanțarea pentru activitățile legate de sănătate ar fi, de asemenea,
disponibilă prin intermediul altor instrumente financiare ale UE, în special
Orizont Europa (în cadrul clusterului „sănătate”), programul Europa digitală (în
unul dintre cele cinci domenii prioritare), Fondul european de dezvoltare
regională (FEDR), programul InvestEU și ajutorul de urgență (rescEU).
Potrivit Comisiei, componenta de sănătate a FSE+ va oferi mijloace pentru a
testa soluții inovatoare într-o abordare transfrontalieră. Se va concentra asupra
acelor domenii în care cooperarea UE are beneficii dovedite: îmbunătățirea
pregătirii și a capacității de reacție în situații de criză pentru a proteja cetățenii
împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății; consolidarea
sistemelor de sănătate prin sprijinirea autorităților din domeniul sănătății în
transformarea digitală a sectorului sănătății și asistenței medicale și în
procesele naționale de reformă; sprijinirea legislației UE în materie de sănătate,
inclusiv în ceea ce privește medicamentele, evaluarea tehnologiilor medicale,
tutunul și îngrijirile transfrontaliere; și sprijinirea activității integrate, de
exemplu, în ceea ce privește bolile rare (prin intermediul rețelelor europene de
referință) sau punerea în aplicare a celor mai bune practici de promovare a
sănătății și prevenire a bolilor.
În ceea ce privește perspectiva politică, este important de reținut faptul că,
deși există posibilități de coordonare mai strânsă între țările din UE în materie
de sănătate, competențele UE sunt limitate de faptul că responsabilitatea
pentru organizarea și furnizarea asistenței medicale revine fiecărui stat
membru. Acestea fiind spuse, se pot elabora noi inițiative sau se pot finaliza
cele deja existente, în următoarele domenii:

o accesul la medicamente: încurajarea unei coordonări mai largi și mai

aprofundate la nivelul UE privind accesibilitatea medicamentelor, în
special a celor inovatoare, care au costuri ridicate, va rămâne probabil în
centrul atenției. Grupul de experți privind modalitățile eficiente de a
investi în domeniul sănătății, care oferă Comisiei Europene consiliere
independentă cu privire la mandate specifice, a emis recent un aviz
privind modelele inovatoare de plată pentru medicamente inovatoare,
care au costuri ridicate, în cadrul căruia se identifică posibilitatea de a
înființa o comunitate europeană de învățare în domeniul modelelor de
plată;

7
MICU MARIA COSMINA
DUR I

o promovarea unei alimentații sănătoase pentru copii: în contextul mai

larg al combaterii obezității infantile și al promovării stilului de viață
sănătos, concluziile Consiliului din iulie 2018 privind „O alimentație
sănătoasă pentru copii: viitorul sănătos al Europei” se concentrează pe
promovarea unor regimuri alimentare mai sănătoase pentru copii,
aceasta fiind una dintre cele mai bune investiții pentru o tânără
generație europeană sănătoasă. Concluziile invită în mod special statele
membre și Comisia „să plaseze persoanele și sănătatea acestora în
centrul tuturor politicilor și al acțiunilor, inclusiv prin discutarea într-un
mod transparent a rolului actual și viitor al UE privind apărarea sănătății
publice, în contextul dezbaterii privind viitorul Europei”.
o modelul rețelei europene de referință pentru asistența medicală
transfrontalieră în materie de boli rare ar putea fi extins la alte domenii:
Grupul de experți privind modalitățile eficiente de a investi în domeniul
sănătății sugerează, în avizulsău din 2018, că există potențialul de a
adapta domeniul de aplicare al rețelelor europene de referință la roluri
suplimentare, cum ar fi cercetarea și elaborarea de orientări, dincolo de
obiectivul imediat de a oferi consultanță cu privire la pacienți individuali.
Cu toate acestea, consideră că extinderea modelului la alte boli ar fi
prematură.
o evaluarea tehnologiilor medicale: propunerea de regulament al Comisiei
din ianuarie 2018 urmărește să consolideze cooperarea dintre statele
membre pentru evaluarea tehnologiilor medicale. Aceasta vizează, printre
altele, evitarea dublării evaluărilor naționale realizate pentru a determina
valoarea adăugată a unui medicament, care ajută țările din UE să decidă
asupra stabilirii prețurilor și a rambursării costurilor. Discuțiile privind
dosarul sunt în desfășurare; Deși Parlamentul și-a adoptat poziția în
primă lectură la 14 februarie 2019, statele membre din cadrul
Consiliului sunt încă divizate în raport cu propunerea.
o promovarea vaccinării: datorită propunerii Comisiei de recomandare a
Consiliului și în conformitate cu cerințele Parlamentului, ar putea fi
consolidate abordările coordonate ale acestei chestiuni. Aceasta ar putea
include posibilitatea instituirii unui sistem european de schimb de
informații privind vaccinurile, în vederea elaborării de orientări privind
un program de vaccinare al UE, un card de vaccinare al UE și un portal
web care să conțină informații fiabile privind beneficiile și siguranța
vaccinărilor; posibilitatea creării unui depozit virtual de date privind
nevoile de vaccinare și stocurile de vaccinuri, pentru a aborda penuriile și
a spori oferta și posibilitatea convocării unei „coaliții pentru vaccinare” cu
lucrătorii din domeniul sănătății.

8
MICU MARIA COSMINA
DUR I

2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

Starea infrastructurii sistemului de sanatate din Bucuresti este precara si

necesita antentie imediata pentru a Evita viitoare situatii de criza previzibile. In
prezent (septembrie 2016), mai multe spitale publice se afla intr-un stadiu
avansat de uzura, iar in ultimii 25 de ani s-a construit un singur spital public
de avengura.
Reteaua de spitale din Bucuresti este formata din mai multe tipologii de
spitale (pavilionar, monobloc sau mixt), care se confrunta cu probleme
importante, cum ar fi:
 Vechimea – o mare parte din spitalele din Bucuresti au fost construite la
sfasitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, dupa teorii
si regului considerate in ziua de azi depasite;
 Structura pavilionara – o mare parte din spitale au structuride tip
pavilionar, anasmblul fiind format dintr-un numar de corpuri de cladiri
independente din punct de vedere al amplasamentului si functional,
accesul intre acestea realizandu-se prin alei si drumuri exterioare, uneori
situate chiar la cativa kilometric distanta unele de altele. Acest tip de
structura segmenteaza fluxurile de lucru, creste distanta dintre sectii si
zonele de diagnostic sau tatamente si influenteaza negative desfasurarea
actului medical;
 Starea cladirilor – putine din cele 66 de spitale din Bucuresti au fost
renovate in ultimii 50 de ani; chiar si aceste lucrari de renovare s-au
facut in zone isolate din spital, fara o strategie pentru intregul complex.
Astfel, majoritatea constructiilor spitalicesti din Bucuresti sa afla intr-o
stare neadecvata.
Aceasta stare duce la:
- Riscuri pentru pacienti
- Riscuri pentru personalul medical
- Confort redus pentru pacienti si personal medical
- Scaderea motivatiei personalului medical
- Cheltuirea ineficienta a banului public
Conform standardelor europene, se recomanda inlocuirea substantial a unei
cladiri medicale dupa o perioada de 30-50 de ani de functionare. Motivele sunt
multiple, de exemplu:

9
MICU MARIA COSMINA
DUR I
- Deteriorari structural in cazul cladirilor de spital amplasate in zone
seismice
- Deteriorari ale retelelor de instalatii
- Deteriorari ale finisajelor interioare datorita uzurii accentuate in astfel de
spatii
- Deterioarari ale echipamentelor medicale
- Deterioarea conditiilor epidemiologice din cadrul spitalului.
Dezvoltarea rapida a tehnologiei in domeniul medical, a practicilor medicale
si implicit nevoia de adaptare a normativelor existentela aceste noi tendinte
impun realizarea de cladiri medicale compacte, modulare si flexibile la noi
extinderi si la dotatre cu noi echipamente, in care actul medical sa fie efficient
si adaptat ultimelor standard, iar tratarea pacientului sa primeze.
In toata tara, nu numai in Bucuresti exista o nevoie urgenta de spitale care
pot oferi un grad ridicat de complexitate a serviciilor. Acestea sunt punctele
terminale in asistenta cazurilor grave, atat la adulti, cat si la xopii. Ajustarile
facute in ultima decada prin achizitii de echipamente si modernizari martiale
ale cladirilor au sustinut functionarea sistemului de sanatate, dar nu sunt
suficente. Pentru a putea implementa strategia de sanatate 2014-2020 precum
si acordurile international pentru dezvoltarea sistemului de sanatate publica,
este necesara dezvoltarea unor structure noi, planificate si echipate conform
standardelor.
Solutia propusa pentru rezolvarea celor mentionate mai sus, este demararea
unui Program de Modernizare a Infrastructurii Spitalicesti (PMIS) coerent,
coordonat si profesionist. Deoarece problema este de o importanta deosebita,
care priveste aspect pe termen lung si care va necesita fonduri importante.
PMIS se va baza pe doua axe principale:
1. Intarirea capacitatii asministrative a Ministerului Sanatatii pentru
pregatirea de proiecte de investitii de calitate prin contractarea unor
facilitate de pregatire a proiectelor de investitii puse la dispozitie de
institutii financiare international.

2. Derularea unor proiecte prioritare de investitii prin contarcte pe

termen lung care sa cuprinda atat executarea de lucari cat si operarea
rezultatului lucarilor de catre parteneri private, reglementate conform
prevederilor Legii 98/2016 privind achizitiile publice. Proiectele
respective vor fi finantate dee catre Ministerul Sanatatii prin
intermediul unor plati periodice pe toata durata contractului, bazate
pe criterii de performanta, in baza prevederilor Hotararii Guvernului
nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie
10
MICU MARIA COSMINA
DUR I
publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile
publice.
Ca prima faza a PMIS, se propune implementarea unui proiect pilot care
sa includa constructia de cladiri noi pentru doua spitale, selectate pe baza
unui analize realizate pe mai multe directii:
- Nevoile sistemului national de sanatate
- Existent nor echipe medicale specializate
- Mecanisme facile de monitorizare si control la nivelul Ministerului
Sanatatii asupra structurilor respective
- Riscurile la care sunt expusi pacientii in lipsa unei investii
Cele doua spitale care sunt in atentia Ministerului Sanatatii pentru
proiectul pilot sunt:
1) Spitalul Clinic de Urgenta pentru copii ‘’Maria Sklodowska Curie”,
Bucuresti
2) Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare ‘’Prof. Dr. C.C. Iliescu’’,
Bucuresti
Situatia actuala a acestora:
1) Spitalul Clinic de Urgenta pentru copii ‘’Maria Sklodowska Curie”,
Bucuresti
 Este cel mai important spital de urgenta pentru copii din Romania
 Este un spital cu traditie in chirurgia tumorilor solide, dar care nu
beneficiaza la acest moment de un centru de oncologie si
transplant medular care sa aiba toate facilitatile necesare ingrijirii
complexe a copilului (oncologie pediatrica, anestezie, chirurgie,
ortopedie, radiologie, medicina nucleara, etc.); un astfel de centru
nu exsista, in niciun spital din Romania.
 Are unitatea de primiri urgente pentru copii cea mai frecventa din
tara, dar farqa sa dispuna de un heliport, cee ace creste timpul de
interventii in situatii critice pentru viata copiilor
 Este spitalul cu cea mai mare sectie de reanimare neonatala din
Romania, cu o mortalitate de trei ori mai mica decat in restul tarii
in unitalie similar si cu sectie de reanimare pediatrica;
 Are un centru de chirurgie cardiaca care deja ingrijeste nou
nascuti operati cu malformatii extrem de complexe, cu o
mortalitate sub 2%, dar cu extrem de putine locuri.
 Are un centru de neurochirurgie care primeste pacienti din intraga
tara, dar care are numai 10 paturi pentru acesti pacienti
 Beneficiaza de radiologi cu experienta in patologia malformativa si
acuta.

11
MICU MARIA COSMINA
DUR I
La noi in tara nu exista, centru de trauma pentru copii; centru de
neurochirurgie pediatrica cu linie de garda si capacitatea de a opera orice
urgenta; centru de chirurgie cardiac cu toate facilitatile necerare diagnosticarii
si tratamentul copiilor; centru de transplant pentru copii in spitale pediatrice;
centru de imagistica pentru copii; centru dedicate radioterapiei pentru copii.
Lipsa acestor facilitate si servicii afecteaza grav interesele pacientilor, care se
vad fie private de tratament, fie obligati sa caute tratament in strainatate.
Reorganizarea si extinderea ar transforma spitalul ‘’Maria Sklodowska
Curie” in primul spital regional de urgenta pentru copii din Romania cu toate
facilitatile necesare ingrijirii pediatrice.

2) Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare ‘’Prof. Dr. C.C. Iliescu’’,

Bucuresti
Cladirea care gazduieste Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare
‘’Prof. Dr. C.C. Iliescu’’ din Bucuresti este clasificata, conform ultimei expertize
tehnice, ca avand risc seismic II, fiind afectata atat de catre cutremurul din
1977 cat si de cele ulterioare. Cladirea nu a beneficiat de investitii pentru
reabilitare de la data contructiei (1969-1975), fiind intr-un stadiu avansat de
degradare nu doar din punctul de vedere al structurii, dar si din cel al retelelor
de instalatii si al finisajelorinterioare.
In ciuda acestor conditii improprii de functionare Institutul de Urgenta
pentru Boli Cardiovasculare ‘’Prof. Dr. C.C. Iliescu’’ se situeaza constant in
primele locuri din Romania din punctul de vedere al indicilor de performanta
medicala, iar aceasta institutie este concentrate o parte insemnata a
tratamentului bolilor cardiovasculare din Romania:
Peste 45% din totalul operatiilor de inima din Romania
Peste 60% din totalul operatiilor de urgent ape inima din Romania
Peste 50% din operatiile de chirurgie vasculara din Romania
Peste 25% din cazurile de infract miocardic acut din Romania.

Guvernul a aprobat în ședința sa din octombrie 2022 Programul național de

investiții în infrastructura de sănătate, cu 49 de obiective, o parte putând fi
finanțate din fondurile alocate României pentru PNRR.
Potrivit Țintei 377 aferente Componentei 12 – Sănătate din PNRR, România
trebuie să realizeze minim 25 de investiții din lista predefinită de 49.
O condiție esențială: investițiile derulate prin PNRR trebuie finalizate până
în decembrie 2026.

12
MICU MARIA COSMINA
DUR I
Bugetul total general cumulat pentru cele 49 de investiții din program
național este în valoare totală de 3,760 miliarde Euro.
Bugetul alocat investițiilor Componentei 12- Sănătate din PNRR este de
1,724 miliarde euro, din care:

 1,089 miliarde pentru infrastructură spitalicească publică nouă

 635 milioane euro pentru echipamente și aparatură medical

Din lista celor 49 de obiective de investiții pe teritoriul Bucurestiului sunt

urmatoarele:
1. Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C.
Iliescu” București – construirea de noi clădiri

2. Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Filantropia” București –

extinderea spitalului

3. Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”

București – construirea unui centru de psihiatrie pediatrică

4. Spitalul Clinic „Sfânta Maria” București – construirea Centrului de

transplant multi-organ

5. Spitalul Universitar de Urgență București – modernizare,

construcție, reabilitarea infrastructurii

6. Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București – spital

nou

7. Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi,

București – spital nou

8. Spitalul de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, București – un nou centru

de excelență în oncopediatrie

Din lista celor 49 de obiective de investitii, Ministerul Sănătății urmează

să stabilească care sunt cele 25 de obiective ce vor intra la finanțare PNRR.
Restul de 24 de obiective vor beneficia (sau nu) de finanțare guvernamentală
sau din alte surse.
Pentru selectarea celor 25 de investiții finanțate prin PNRR, Ministerul
Sănătății a propus 7 criterii de eligibilitate și alte 7 criterii de ierarhizare.

13
MICU MARIA COSMINA
DUR I
Criteriile de eligibilitate aprobate de guvern sunt:

 propuneri de investiții care fac parte din categoria unităților sanitare

publice cu paturi înființate conform legislației în vigoare

 existența dreptului de proprietate sau a altui drept asupra terenului care

permite realizarea lucrărilor de construcții, confirmat prin înscrierea în
cartea funciară

 existența acordului proprietarului în vederea realizării lucrărilor de

construcții

 existența Studiului de Fezabilitate (SF) / Documentației de Avizare a

Lucrărilor de Intervenție (DALI) / Proiectului Tehnic (PT), după caz,
pentru propunerile de investiții, finalizat până la data de 15 noiembrie
2022

 încadrarea propunerii de investiții în bugetul maxim de 199,99 milioane

Euro fără TVA, aferent finanțării din PNRR

 respectarea cerințelor de eficiență energetică aproape zero (NZEB),

conform legislației naționale în vigoare

 estimarea finalizării obiectivului de investiții până la data de 30 iunie

2026

Criteriile de ierarhizare stabilite de Ministerul Sănătății:

Criteriul Nr. 1. (Clasificarea obiectivelor de investiții):

 Institut național: 10 puncte

 Unitate sanitară aflată în subordinea ministerelor și instituțiilor din
sistemul național de apărare, ordine publică şi siguranță națională: 10
puncte
 Institut/Spital regional: 7 puncte
 Spital județean: 5 puncte
 Spital local: 3 puncte

Criteriul Nr. 2. (Tip de patologie):

 Cardiologie și chirurgie cardiovasculară: 10 puncte

 Oncologie: 10 puncte
 Obstetrică – Ginecologie / Pediatrie /Neonatologie: 10 puncte
 Boli infecțioase și pneumologie: 10 puncte
 Psihiatrie: 10 puncte

14
MICU MARIA COSMINA
DUR I
 Transplant: 10 puncte
 Politraumatologie: 10 puncte

Criteriu Nr. 3. (Bugetul investiției aferent finanțării din PNRR, Euro fără
TVA):

 1-100 milioane Euro: 20 puncte

 101-150 milioane Euro: 15 puncte
 151-199.99 milioane Euro: 10 puncte

Criteriul Nr. 4. (Maturitate proiect / etape proiect)

Aplicantul prezintă dovada următoarelor:

 existența certificatului de urbanism – 10 puncte;

 existența avizelor și acordurilor necesare în cadrul procedurii de emitere
a autorizației de
construire: 10 puncte;
 existența acordului de mediu privind obiectivul de investiții: 10 puncte;

Criteriul Nr. 5. (Număr paturi spitalizare continuă din cadrul investiției):

 1 – 50 paturi: 1 punct
 51-150 paturi: 3 puncte
 151-300 paturi: 5 puncte
 301-400 paturi: 7 puncte
 >400 paturi: 10 puncte

Criteriul Nr. 6. (Eficiență energetică: Respectă cerințele privind necesarul

de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru
clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB+),
conform legislației naționale):

 1-25 % din numărul total de paturi respectă cerințele NZEB+: 1 punct

 26 – 50 % din numărul total de paturi respectă cerințele NZEB+: 4
puncte
 51 – 75 % din numărul total de paturi respectă cerințele NZEB+: 6
puncte
 76 – 90 % din numărul total de paturi respectă cerințele NZEB+: 8
puncte
 90 % din numărul total de paturi respectă cerințele NZEB+: 10 puncte

15
MICU MARIA COSMINA
DUR I
Criteriul Nr. 7 (Procentul de paturi dotate cu echipamente IT):

 1 – 25 % din numărul total de paturi sunt dotate cu echipamente IT: 1

punct
 26 – 50 % din numărul total de paturi sunt dotate cu echipamente IT: 4
puncte
 51 – 75 % din numărul total de paturi sunt dotate cu echipamente IT: 6
puncte
 76 -90 % din numărul total de paturi sunt dotate cu echipamente IT: 8
puncte
 > 90 % din numărul total de paturi sunt dotate cu echipamente IT: 10
puncte

În afara fondurilor alocate dezvoltării infrastructurii spitalicești (1,72

miliarde euro), Ministerul Sănătății mai gestionează alte 2,8 miliarde
euro, bani alocați prin PNRR pentru transformare digitală (sisteme eHealth și
de telemedicină) și consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din România.

16
MICU MARIA COSMINA
DUR I

3. PLAN DE ACTIUNE

PROGRAM PROIECT

PROMOVAREA SANATATII  Îmbunătățirea stării de sănătate a

populației prin promovarea unui
stil de viață sănătos și combaterea
principalilor factori de risc.

 Monitorizarea unor programe

naționale de sănătate, a activității
de tratament în străinătate și a
unor acțiuni prioritare.

INBUNATATIREA  Evaluare periodică a performanței

EVALUAREA CONTINUA A activității personalului medical din
ABILITATILOR toate unitățile sanitare.
PERSONALULUI MEDICAL  Proiect de specializare a personalui
pentru un sistem de sanatate
modern.

EXTINDEREA SPATIULUI  Proiect de extindere saloane

DESTINAT PACIENTILOR pacienti si dotarea acestora cu cele
necesare pengtru confortul
pacientilor.
 Proiect de extindere si reamenajare
cabinet medicale.

MODERNIZAREA SI  Proiect de reabiliatre a saloanelor

REABILITAREA si cabinetelor din spitale.
INFRASTRUCTURII DE
 Dotarea saloanelor si cabinetelor
SANATATE
cu echipamente de ultima
generatie.

17
MICU MARIA COSMINA
DUR I

4. BUNE PRACTICI IN UE

A. Îmbunătățirea calității tratamentului oncologic, pe baza datelor

extrase din practica medical

OncoChain Analytics este echipa din România care crează o platformă

de cercetare care folosește o imensă bază de date din practica oncologică, cu
scopul de a genera statistici și analize utile pentru medici, furnizorii de servicii
medicale și companiile farmaceutice. Astfel, noile medicamente pot ajunge pe
piață mai repede și la costuri mai mici, prin reducerea timpilor de recrutare a
participanților în studiile clinice, evaluarea corectă a fezabilității acestora,
simularea brațului control și corelarea diferitelor seturi de informații în
sprijinul cercetării. Start-up-ul românesc s-a numărat printre semifinalistele
competiției EIT Health Innostars Awards 2020, etapă în care a primit suma de
25.000 euro ca investiție, acces la programe de mentorat și oportunități de
networking, si a inchis la sfarsitul anului trecut si o runda de finantare de
380.000 euro de la investitori privati prin intermediul platformei Seedblink.

B. Revoluția în studiile clinice poate accelera tratamentul bolii

Alzheimer

Screening-ul pacienților cu Alzheimer este un proces lung și costisitor.

Economisind 40% din costurile totale de screening și 70% din timpul alocat
pentru screeningul pacientului, echipa portugheză iLof va contribui la găsirea
mai rapidă a unui remediu pentru Alzheimer. Start-up-ul a fost format în
cadrul programului EIT Health Wild Card 2019 și au fost câștigătorii EIT
Jumpstarter 2019. Cu soluția lor necostisitoare și neinvazivă pentru
stratificarea pacienților cu Alzheimer pentru studiile clinice, aceștia pot
accelera tratamentul pacienților cu această afecțiune.

C. Asistentul virtual care crește implicarea pacientului

PatchAI: Compania italiană își propune să transforme cercetarea clinică

prin integrarea unui asistent virtual empatic, bazat pe AI, pentru a motiva
pacienții implicați în studiile clinice și pentru a le oferi informare și susținere,
concentrându-se asupra lor și a nevoilor lor. Echipa a câștigat o finanțare de
25.000 de euro și mentorat în cadrul ediției din 2019 a InnoStars Awards și a
primit un sprijin suplimentar de 10.000 de euro ocupând poziția a treia în
competiția EIT Health Catapult din acest an. Patch AI a ridicat de curand o
nouă rundă de finanțare n valoare de 1.7 Mil euro si este unul dintre
startupurile in care a investit in 2019 Roca X.

18
MICU MARIA COSMINA
DUR I
D. Protecție UV sigură, 100% prietenoasă cu mediul

Start-up polonez UVera este un excelent exemplu de accelerare a start-up-

urilor prin programul EIT Health InnoStars: după ce a câștigat competiția
InnoStars Awards în 2019, au câștigat categoria Biotech și “Premiul publicului
Alex Casta” din cadrul programului Catapult în 2020, care îi oferă șansa de a fi
promovat pe Turnul Nasdaq din New York. Echipa oferă o soluție pentru
poluarea cauzată de cremele si loțiunile pentru protecție solară, care este o
problemă la nivel global mai serioasă decât s-ar putea crede. UVera a dezvoltat
un protector UV extras din microorganisme naturale care are capacitatea de a
bloca întregul spectru de raze UV fără substanțe chimice.

E. Screening cardiac în 5 minute

Start-up-ul lituanian Ligence a câștigat premiul al doilea în cadrul

programului EIT Jumpstarter în 2019 și a primit “smart funding”, acces la
acumularea de noi cunoștințe, oportunități de colaborare, precum și sprijin
pentru planificarea și dezvoltarea afacerii, iar inovația dezvoltată de echipa lor
i-a ajutat să obțină primul premiu al competiției InnoStars Awards 2020.
Echipa folosește tehnologia “deep learning” și a dezvoltat un software capabil să
segmenteze automat caracteristicile anatomice ale inimii, să facă o evaluare
funcțională și să producă un raport structurat pentru medic. Astfel, se ajunge
la un mod de diagnosticare și gestionare a bolii mai eficient din punct de vedere
al costurilor și mai precis, deosebit de important în special în contextul
pandemiei de COVID19.

F. Sprijin pentru îmbunătățirea vieții pacienților care au suferit un

accident vascular cerebral

PhoenixOrthosis, echipa maghiară câștigătoare a premiului 3 în competiția

EIT Health InnoStars Awards contribuie la un proces mai eficient de reabilitare
după un accident vascular cerebral. Soluția companiei este o orteză activă
pentru cei care suferă de pareza spastica la degetele mâinilor, ce utilizează
tehnologii de ultimă generație pentru a recupera parțial funcția de deschidere a
mâinii și a degetelor. Echipa are misiunea de a scurta timpul de reluare a
activităților de zi cu zi, cu o cât mai bună calitate a vieții. Orteza dezvoltată de
companie este un dispozitiv discret, 100% personalizat.

19
MICU MARIA COSMINA
DUR I

5. BIBLIOGRAFIE

 https://www.what-europe-does-for-
me.eu/data/pdf/focus/focus09_ro.pdf

 https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_spitale_%C8%99i_institu
%C8%9Bii_publice_de_s%C4%83n%C4%83tate_din_Bucure%C8%99ti

 https://observatoruldesanatate.ro/wp-
content/uploads/2015/06/ORS_2015_Hospistat_1.0.pdf

 http://www.consiliulconcurentei.ro/wp-
content/uploads/2020/01/raport_servicii_medicale_final-1.pdf

 https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unit
atilor_sanitare_anul_2019.pdf

 https://www.viata-medicala.ro/specialitati/investitii-europene-in-e-
sanatate-15031

 https://www.gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/MEMORANDUM_cu_tema_Aprob
area_ini%C5%A3ierii_Programului_de_Modernizare_a_Infrastructurii_Spit
alice%C5%9Fti_%C5%9Fi_demar%C4%83rii_negocierilor_cu_BERD....pdf

 https://cursdeguvernare.ro/avem-program-national-de-investitii-in-
infrastructura-de-sanatate-lista-celor-49-de-obiective-din-care-25-
finantate-cu-bani-pnrr.html

 https://www.startupcafe.ro/idei-antreprenori/startup-sanatate-
ehealth.htm

20