Politici si strategii în domeniul

sănătății publice
2020 -2021
 Politica UE în domeniul sănătății

În baza tratatului fondator, UE este obligată:

• să garanteze că protecția sănătății umane este
parte integrantă a tuturor politicilor sale
• să coopereze cu statele membre pentru a ameliora
sănătatea publică, pentru a preveni bolile și pentru a
elimina sursele de pericol la adresa sănătății fizice și
mintale.
 Sănătatea cetățenilor este o prioritate fundamentală a
Uniunii Europene.

 Politica UE în domeniul sănătății completează politicile

naționale pentru a se asigura că toate persoanele care
locuiesc în Uniune au acces la asistență medicală de
calitate.
 Obiectivele principale ale politicii UE în domeniul sănătății
sunt următoarele:

1) prevenirea bolilor;
2) promovarea stilurilor de viață mai sănătoase;
3) promovarea bunăstării;
4) protejarea cetățenilor împotriva riscurilor transfrontaliere grave
pentru sănătate;
5) îmbunătățirea accesului la asistența medicală;
6) promovarea informării și a educației pentru sănătate;
7) îmbunătățirea siguranței pacienților;
8) susținerea sistemelor de sănătate dinamice și a noilor
tehnologii;
9) stabilirea unor standarde înalte de calitate și siguranță pentru
organe și alte substanțe de origine umană;
10)asigurarea unui nivel înalt de calitate, siguranță și eficacitate
pentru medicamente și pentru dispozitivele de uz medical.
 Principalele provocări
Durabilitatea:
- Sistemele de sănătate trebuie să se adapteze la schimbările demografice și la o
cerere din ce în ce mai mare de asistență medicală și trebuie să exploateze în
modul cel mai eficient tehnologiile medicale inovatoare.
- Reformele sistemului de sănătate trebuie să garanteze accesul universal la
îngrijiri de înaltă calitate și să îmbunătățească eficiența și sustenabilitatea financiară
a sistemelor de sănătate.

Îmbătrânirea populației:
- Cetățenii UE trăiesc mai mult – adesea cu mult după vârsta de pensionare – însă
vârsta medie până la care se bucură de o stare de sănătate bună rămâne aceeași.
Acest fapt pune presiune asupra societății și economiei, precum și asupra
sistemelor de sănătate.
- Incidența anumitor boli, cum ar fi boala Alzheimer și demența, crește, de
asemenea, pe măsură ce populația îmbătrânește.
- UE dorește să prelungească speranța de viață sănătoasă cu doi ani, până
în 2020, pentru a ajuta europenii să rămână activi și productivi cât mai mult
timp posibil.
Reducerea incidenței bolilor care pot fi prevenite:
- Cancerul, afecțiunile cardiace, diabetul, afecțiunile respiratorii,
bolile mentale și alte boli cronice provoacă suferință intensă celor
afectați și reprezintă un cost enorm pentru societate și economie.
- Se estimează că, în perioada 2012-2030, costurile aferente acestor
afecțiuni pentru economia mondială vor fi de aproximativ 22,5 mii de
miliarde EUR.
- În UE, numai costul afecțiunilor legate de fumat se ridică la peste 100 de
miliarde EUR. –
- Bolile cronice sunt răspunzătoare de 87 % din mortalitatea din UE. Multe
cazuri de boli cronice pot fi prevenite și sunt legate de patru factori de risc
comuni – tutunul, consumul abuziv de alcool, alimentația neadecvată și
lipsa activității fizice.
Inegalitățile în domeniul sănătății: Există diferențe enorme în ceea ce
privește sănătatea și îngrijirile medicale între țările și regiunile UE, precum și
în interiorul acestora. Gravitatea bolii și vârsta de deces sunt influențate
considerabil de factori precum ocuparea forței de muncă, venitul, educația și
apartenența etnică, precum și de accesul la asistența medicală. De
exemplu, speranța de viață la naștere variază cu până la 10 ani în rândul
statelor membre ale UE.
Probleme de sănătate noi și emergente:
• Se identifică mereu noi boli sau tulpini. De exemplu, SIDA a fost
observată pentru prima dată din punct de vedere clinic în 1981, în timp ce
virusul corespunzător, HIV, a fost identificat în 1983;
• în 2009, s-a identificat un nou tip de gripă pandemică – H1N1.
• Unele bacterii au devenit rezistente la medicamentele utilizate pentru
distrugerea lor, ceea ce a făcut mai dificilă tratarea infecțiilor specifice
cu anumite antibiotice.
• Problemele de sănătate psihică reprezintă un alt grup de afecțiuni, în
cadrul căruia numărul de diagnostice a crescut semnificativ.

Securitatea în domeniul sănătății:

• Amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății – inclusiv agenții
biologici, bolile infecțioase, agenții chimici și riscurile de mediu – reprezintă
un pericol important pentru sănătate, precum și pentru comerț și călătoriile
internaționale.
• Epidemia de E. coli din 2011 și pandemia mondială de gripă
H1N1 din 2009 sunt exemple recente care arată cât este de important ca
riscurile privind sănătatea să fie abordate la nivel multinațional.
 Acțiunile UE
 Acces la asistență medicală în toate statele membre ale UE
 Combaterea amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate
 Protejarea împotriva bacteriilor rezistente
 Imbunătățirea calității, siguranței și eficacității medicamentelor
 Asigurarea siguranței și a calității sângelui, țesuturilor, celulelor și
organelor donate
 Abordarea bolilor rare
 Abordarea factorilor de risc ai bolilor cronice
 Reducerea consumului de tutun
 Combaterea obezității
 Reducerea efectelor negative cauzate de către alcool
 Abordarea problemei cancerului
 Prevenirea SIDA și sprijinirea bolnavilor de SIDA
 Promovarea îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate
 Evaluarea riscurilor științifice
 Sporirea accesului la informații privind sănătatea
 Cercetarea și expertiza în domeniul sănătății
 Perspective

• Asigurarea sănătății generațiilor viitoare

• Sporirea utilizării e-sănătății și a telemedicinii

• Norme mai stricte pentru dispozitivele medicale

• Consolidarea securității sanitare

 Strategii si programe internationale
• Orase Sanatoase Europene
• Sănătate pentru Toţi în Secolul 21 – OMS Europa
• Programul UE „Sănătate pentru
creştere economică” (2014-2020)
• Alianţa globală pentru vaccinuri şi imunizare
 Orase Sanatoase Europene
-proiect OMS-
• Este o mișcare globală care implică guvernele locale în
dezvoltarea sănătatii printr-un proces de angajament
politic , schimbări instituționale , consolidarea
capacităților , planificare pe bază de parteneriat și
proiecte inovatoare .
• Scopul principal este de a introduce sănătatea pe
agenda socială, politică si economica a autoritatilor
locale.
• Sănătatea este problema tuturor sectoarelelor de
activitate, iar guvernele locale sunt într-o poziție unică de
lider , avand puterea de a proteja și promova sănătatea
și starea de bine a cetățenilor.
Un oraș sănătos își propune:

• crearea un mediu favorabil sănătății

• obținerea unei bune calitati a vieții
• asigurarea respectarii regulilor esentiale de igienă
• oferirea accesului la asistență medicală.
 Sănătate pentru Toţi în Secolul 21 – OMS Europa
Scop - atingerea potenţialului maxim de sănătate pentru toţi europenii.

Obiective principale :
1. promovarea și protejarea sănătatii oamenilor de-a lungul vieții;
2. reducerea incidenței principalelor boli și accidente, precum și limitarea suferinței pe care
acestea o cauzeaza .
Valori de bază ce constituie fundamentul etic al strategiei OMS:
1. sănătatea ca un drept fundamental al omului ;
2. echitate în sănătate și solidaritate în acțiune între și în interiorul tuturor țărilor și cetatenilor
acestora;
3. participarea și responsabilitatea persoanelor, grupurilor, instituțiilor și comunităților pentru
dezvoltarea continuă a sănătății.
Patru strategii principale de acțiune:
1. strategii multisectoriale pentru abordarea factorilor determinanți ai sănătății , luând în
considerare aspectele fizice, economice, sociale , culturale și de gen , precum și
asigurarea utilizării evaluarii impactului asupra sănătății ;
2. programe și investiții pentru dezvoltarea sănătatii și ingrijirilor clinice, bazate pe rezultate;
3. ingrijiri de sanatate primare integrate orientate catre familie si comunitate, sustinute de un
sistem spitalicesc flexibil si receptiv;
4. un proces participativ de dezvoltare a sanatatii ce implică parteneri relevanți pentru
sănătatea la domiciliu , școală și loc de muncă și la nivel de comunitate locala și de țară, care
să promoveze luarea deciziilor in comun, punerea în aplicare și responsabilitatea..
 Programul UE „Sănătate pentru creştere economică” (2014-2020)

- principalul instrument cu ajutorul căruia Comisia Europeană implementează

strategia UE în domeniul sănătății prin intermediul planurilor anuale de lucru,
care stabilesc domeniile prioritare și criteriile pentru finanțarea acțiunilor în
cadrul acestuia.
- bugetul total al programului este de 449,4 milioane de euro.

- are 4 obiective majore:

1. să promoveze sănătatea, să prevină bolile și să favorizeze

dezvoltarea unor medii propice pentru un stil de viață sănătos, ținând
seama de principiul conform căruia chestiunile legate de sănătate
trebuie să fie integrate în toate politicile
2. să protejeze cetățenii Uniunii împotriva amenințărilor transfrontaliere
grave la adresa sănătății
3. să contribuie la dezvoltarea unor sisteme de sănătate
inovatoare, eficiente și sustenabile
4. să faciliteze accesul europenilor la asistență medicală mai bună și mai
sigură.
 Alianta Globala pentru vaccinuri si imunizare

• Grupul GAVI (Alianta Globala pentru vaccinare si

imunizare) sprijinit de fundatia Bill & Melinda Gates si-a
stabilit ca obiectiv vaccinarea fiecarui copil de pe planeta
impotriva tuturor bolilor cunoscute ‚ care pot fi prevenite.
• directorul executiv Seth Berkley este convins ca poate
realiza acest lucru daca i se pun la dispozitie fondurile,
presiunea politica si sistemele de distributie adecvate.
 Alianța a stabilit cinci obiective strategice:

• Îmbunătățirea accesului la servicii de imunizare durabile.

• Extinderea utilizării tuturor vaccinurilor existente în condiții
de siguranță și rentabile.
• Accelerarea eforturilor de cercetare și dezvoltare privind
vaccinurile și produsele aferente necesare în special de
țările în curs de dezvoltare, în special cele împotriva HIV /
SIDA,
malariei și tuberculozei.
• Accelerarea dezvoltării și introducerea de noi vaccinuri.
• Acoperirea vaccinală va fi parte integrantă în proiectarea și
evaluarea eforturilor de dezvoltare internațională, inclusiv
în reducerea amortizării datoriei.
 Strategii si programe nationale
• Strategia Naţională de Sănătate 2014 -2020 “Sănătate
pentru Prosperitate”
• Programele nationale de sanatate 2020
• Contract cadru CNAS - Pachete de servicii 2020-2023
• Strategia Nationala Anticoruptie 2016-2020
 Strategia Naţională de Sănătate 2014 -2020
“Sănătate pentru Prosperitate”

Viziune - O naţiune cu oameni sănătoşi şi productivi prin accesul la servicii preventive, de

urgenţă, curative şi reabilitare de calitate, în condiţiile utilizării eficace şi eficiente a resurselor
disponibile şi a promovării unor standarde cât mai înalte şi a bunelor practici.

Misiune - Ministerul Sănătăţii stabileşte direcţiile strategice şi lucrează, în colaborare cu

actorii relevanţi pentru asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de calitate, cost-
eficace, cât mai apropiate de nevoile individului şi comunităţii.

Scop global - Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei României

Principii de bază - Acces echitabill la servicii esenţiale, cost-eficacitate, fudamentare pe

dovezi, optimizarea serviciilor de sănătate, cu accent pe serviciile şi intervenţiile cu caracter
preventiv, descentralizare, parteneriat cu toţi actorii ce pot contribui la îmbunatăţirea stării de
sănătate.

Valori - Comunicarea şi transparenta

- Angajamentul privind direcţiile strategice naţionale
- Valoarea pentru banii investiti
- Echitatea
- Imbunatatirea continua a calitatii
- Descentralizarea în sănătate dar și responsabilizarea şi implicarea comunităţii
- Împuternicirea personalului din sanatate
- Etica profesională
- Conştientizarea populaţiei și responsabilizarea individului
 Priorități naționale în sectorul de sănătate
(Strategia Naţională de Sănătate 2014 -2020)

Arie strategică 1: Sănătatea publică

• Îmbunătăţirea sănătătii materne, neonatale și a copilului

• Combaterea dublei poveri a bolii în populaţie:
-controlul eficace al epidemiilor și supravegherea bolilor
transmisibile, inclusiv cu accent pe bolile transmisibile cu povară
relativ mare în populația din România
-reducerea poverii prin boli netransmisibile evitabile, inclusiv
intervenții privind patologii cronice istoric neglijate (cancer,
boli cardiovasculare, diabet, sănătatea mintală, boli rare)
• Sănatatea în relaţie cu mediul
• Conştientizarea și educarea populației privind soluțiile eficace
cu caracter preventiv (primar, secundar sau terțiar)
 Aria strategică 2: Servicii de sănătate

• Un sistem de servicii de asistenţă comunitară de bază destinate

grupurilor vulnerabile
• Creşterea eficacităţii şi diversificarea serviciilor de asistenţă medicală primară
• Consolidarea calitatii şi eficacitatii serviciilor furnizate în ambulatorul
de specialitate
• Creşterea gradului de siguranţă a populaţiei prin consolidarea sistemului
integrat de urgenţă şi asigurarea accesibilităţii la asistenţa medicala de urgenţă
adecvată în mod echitabil
• Regionalizarea/concentrarea asistenţei medicale spitaliceşti şi crearea de
reţele regionale de referinţă cu spitale de diferite grade de competenţă
interconectate cu sectorul de asistenţă primară şi ambulatorie de specialitate.
• Creșterea accesului la servicii de reabilitare, recuperare, paliaţie și de
îngrijiri pe termen lung
• Crearea de reţele de furnizori de asistenţă medicală
Arie strategică 3: Măsuri transversale

• Dezvoltarea guvernanţiei sistemului de sănătate, inclusiv monitorizarea şi evaluarea

performanţei acestuia; întărirea colaborării intersectoriale (Sănătate în toate Politicile
)
• Întărirea la nivel național, regional şi local a capacităţii de management, planificare şi
monitorizare a sistemului de sănătate publică şi servicii de sănătate
• O politică sustenabilă de asigurare a resurselor umane în sănătate
• O politică sustenabilă de asigurare a resurselor financiare în sănătate,
asigurarea controlului costurilor, a protectiei financiare a populaţiei
• Dezvoltarea şi implementarea unei politici a medicamentului care să asigure accesul
echitabil şi sustenabil la medicaţia bazată pe dovezi a populaţiei
• Crearea Agenţiei pentru Evaluare şi Calitate; evaluarea tehnologiilor medicale şi
îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de sănătate
• Promovarea cercetării şi inovării în sănătate
• Îmbunătăţirea infrastructurii sistemului de sănătate
• Managementul informatiilor, prin soluţii inovative de tehnologie a informaţiei şi
comunicaţiilor, dezvoltarea de soluţii de e-sănătate
• Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel naţional, regional şi local în
vederea reducerii inechităţii accesului la serviciile de sănătate
• Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a pregătit
pachetele de servicii și contractul-cadru pentru asistența medicală
în perioada 2020-2023, în condițiile în care până acum aceste
reglementări erau valabile câte un an sau doi, motivând decizia prin
necesitatea de a asigura continuitatea furnizării serviciilor medicale
“în cadrul unui
sistem de asigurări sociale de sănătate stabil şi unitar”.
• “Contractul cadru se elaborează pentru o perioadă de patru ani pentru
asigurarea continuităţii furnizării serviciilor medicale, a medicamentelor și
a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul
unui sistem de asigurări sociale de sănătate stabil şi unitar”, se arată în
nota de fundamentare a proiectului.
• “Contractul-cadru stabileşte elementele generale privind obligaţiile caselor
de asigurări de sănătate, respectiv obligaţiile furnizorilor de servicii
medicale atât în relaţiile contractuale încheiate cu casele de asigurări de
sănătate cât şi în relaţia cu asiguraţii şi persoanele beneficiare ale
pachetului minimal de servicii medicale; de asemenea stabileşte elemente
generale privind modalitatățile de plată, metodologia raportărilor, validărilor
şi a decontărilor serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor
medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive furnizate, acestea având ca
rezultat accesul asiguraţilor la servicii medicale”,
 Contract cadru CNAS - Pachete de servicii 2020-2023
Pachetul minimal de servicii:
• în asistența medicală primară: cuprinde servicii medicale pentru situaţiile
de urgenţă medico-chirurgicală; supraveghere şi depistare de boli cu
potenţial endemoepidemic; consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii
şi lăuziei; consultaţii de planificare familială; servicii de prevenţie; activităţi
de suport.
• în asistenţa medicală ambulatorie: servicii medicale pentru situaţiile de
urgenţă medico-chirurgicală; supraveghere şi depistare de boli cu potenţial
endemoepidemic; consultaţii pentru supravegherea evoluţiei sarcinii şi
lăuziei.
• în asistenţa medicală spitalicească: cuprinde servicii medicale acordate
în regim de spitalizare continuă şi de zi şi se acordă în situaţia în care
pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat.
• pentru consultaţii de urgenţă la domiciliu şi activităţi de transport sanitar
neasistat.
• pentru medicina dentară: activităţi profilactice; tratamente odontale;
tratamentul parodontitelor apicale; tratamentul afecţiunilor parodonţiului;
tratamente chirurgicale buco-dentare; tratamente protetice; tratamente
ortodontice.
Pachetul de servicii de bază:
• în asistenţa medicală primară: servicii medicale curative; servicii medicale de prevenţie şi profilaxie; servicii medicale
la domiciliu; servicii medicale adiţionale; activităţi de suport; servicii de administrare de medicamente.
• în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice: servicii medicale pentru situaţiile de
urgenţă medico-chirurgicală; servicii medicale curative – consultaţii medicale de specialitate pentru afecţiuni acute şi subacute,
precum şi acutizări ale bolilor cronice; servicii medicale curative – consultaţii medicale de specialitate pentru afecţiuni cronice;
depistarea de boli cu potenţial endemoepidemic; consultaţii pentru acordarea serviciilor de planificare familială; servicii de
îngrijiri paliative; servicii diagnostice şi terapeutice; serviciile de sănătate conexe actului medical; servicii de supraveghere a
sarcinii şi lăuziei; servicii medicale în scop diagnostic-caz.
• în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare:
consultaţia medicală de specialitate – iniţială; consultaţia de reevaluare; procedurile specifice de medicină fizică şi de reabilitare;
servicii medicale de medicină fizică şi de reabilitare în cazul în care unui asigurat nu i se recomandă o serie de proceduri
specifice; consultaţii de medicină fizică şi de reabilitare pentru asiguraţii care beneficiază de monitorizare şi prescriere de
medicamente, în cadrul programelor naţionale de sănătate curative.
• pentru medicina dentară: consultaţie; tratamente odontale; tratamentul parodontitelor apicale; tratamentul afecţiunilor
parodonţiului; tratamente chirurgicale bucodentare; tratamente protetice; tratamente ortodontice; activităţi profilactice.
• în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice: hematologie, biochimie-serică şi
urinară, imunologie, microbiologie și examinări histopatologice şi citologice.
• pentru asistenţa medicală spitalicească.
• pentru consultaţii de urgenţă la domiciliu şi activităţi de transport sanitar neasistat.
• pentru îngrijiri medicale la domiciliu: măsurarea parametrilor fiziologici; administrare de medicamente; sondaj vezical,
îngrijirea sondei urinare; alimentarea artificială/alimentarea pasivă/alimentaţie parenterală; clismă cu scop evacuator; spălătură
vaginală; manevre terapeutice; îngrijirea plăgilor/escarelor/stomelor/fistulelor/tubului de dren/canulei traheale; aplicarea de
ploscă, bazinet, condom urinar, mijloc ajutător pentru absorbţia urinei; ventilaţie noninvazivă; kinetoterapie.
• pentru îngrijiri paliative la domiciliu.
• pentru dispozitivele medicale, tehnologiile şi dispozitivele asistive destinate recuperării unor deficienţe organice sau
funcţionale în ambulatoriu: dispozitive de protezare în domeniul ORL, dispozitivele pentru protezare stomii, dispozitivele
pentru incontinenţă urinară, proteze pentru membrul inferior, proteze pentru membrul superior, orteze, încălţăminte
ortopedică, dispozitive pentru deficienţe vizuale, echipamente pentru oxigenoterapie şi ventilaţie noninvazivă, dispozitive
pentru terapia cu aerosoli, dispozitive de mers și proteză externă de sân.
 Programele nationale de sanatate 2020
 Programele naționale de sănătate asigură pacienților din România
tratament din fonduri publice. După valoarea alocată și după
numărul de pacienți, cele mai importante programe sunt cele pentru
cancer, diabet și dializă.
 Ministerul Sănătăţii va derula şi finanţa 15 programe naționale cu
impact major asupra sănătății publice,
 Programele naţionale de sănătate publică se finanţează de la
bugetul Ministerului Sănătății, din bugetul de stat și din venituri
proprii, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi
sponsorizări, în condiţiile legii.

 De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va derula şi

finanţa 17 programe naționale de sănătate curative.
 Programele naţionale de sănătate curative se finanţează de la
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în
condiţiile legii.
 MS - 15 programe naționale de sanatate publica
• 1.Programul național de vaccinare;
• 2.Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare;
• 3.Programul național de prevenire, supraveghere și control a infecției HIV;
• 4.Programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei;
• 5.Programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și
a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor;
• 6.Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață şi muncă;
• 7.Programul național de securitate transfuzională;
• 8.Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screenig organizat;
• 9.Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică;
• 10.Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
• 11.Programul național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului
seric al 25-OH vitaminei Dla persoanele din grupele de risc;
• 12.Programul național de tratament dietetic pentru boli rare;
• 13.Programul național de management al registrelor naționale;
• 14.Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate;
• 15.Programul național de sănătate a femeii și copilului.
 CNAS - 17 programe naționale de sănătate curative
• 1. Programul național de cardiologie, chirurgie cardiovascularăși terapie endovasculară;
• 2. Programul național de oncologie;
• 3. Programul național de chirurgie oncologica
• 4. Program national de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear
și proteze auditive);
• 5. Programul național de diabet zaharat;
• 6. Programul național de tratament al bolilor neurologice;
• 7. Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei;
• 8. Programul național de tratament pentru boli rare;
• 9. Programul național de sănătate mintală
• 10. Programul național de boli endocrine;
• 11. Programul național de ortopedie;
• 12. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
• 13. Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică;
• 14. Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice;
• 15. Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță.
• 16. Programul de tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos;
• 17. Programul național de explorare imagistică prin PET-CT
Programele naționale de sănătate publică/curative se adresează unor probleme
de sănătate ale populaţiei deosebit de importante din mai multe considerente,
între care:
• potențialul de transmisibilitate al patologiei (tuberculoză, HIV/SIDA);
• numărul mare de persoane afectate (tuberculoză, cancere, diabet zaharat);
• complexitatea patologiei, care afectează major supraviețuirea și/sau
calitatea vieții persoanelor (cancere, boli neurologice, boli rare);
• costurile crescute ale diagnosticului și tratamentului, costuri pe care
persoanele nu și le-ar permite, în lipsa programelor naționale de sănătate
(cancere, boli rare).
• Programele naționale de sănătate se adresează în egală măsură
persoanelor asigurate și neasigurate, permițând astfel controlul adecvat al
problemelor de sănătate pentru care sunt concepute și accesul echitabil la
servicii de sănătate imperios necesare, inclusiv la servicii de prevenție
primară și secundară.
• Implementarea programelor naționale de sănătate are ca deziderat pe
termen lung diminuarea diferențelor în ceea ce privește starea de sănătate
între populația României și cea a UE, precum și între grupuri defavorizate și
situația medie națională.
 Strategia Nationala Anticoruptie 2016-2020 (HG nr. 583/2016)
• SCOP – promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea
prevenirii corupției în România.
• caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă,
legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.
• pentru fiecare tip de intervenție sunt identificate obiective generale și specifice.
• asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise este dublată de abordarea trihotomică de
intervenție strategică în domeniul anticorupție: prevenire, educație și combatere.

• obiectiv general 1 – Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central
și local,
• obiectiv general 2 – Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupției
ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a
performanței administrative,
• obiectiv general 3 – Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în
sectoare și domenii de activitate prioritare,
• obiectiv general 4 – Creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către
angajați șl beneficiarii serviciilor publice,
• obiectiv general 5 – Consolidarea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și
administrative,
• obiectiv general 6 – Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului
de integritate și autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a
celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice.
 SNA 2016-2020
• Toate instituțiile și autoritățile publice trebuie sa-si asume următoarelor precepte:
• 1. Principiul statului de drept - supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Are la bază respectarea
drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat.
• 2. Principiul răspunderii - autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru
modul de implementare şi eficienţa strategiilor;
• 3. Principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte
integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;
• 4. Principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie, care să fie proporţionale
cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;
• 5. Principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un
mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată;
• 6. Principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate potrivit căruia
identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi
imperative;
• 7. Principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor
cu atribuţii în domeniu
• 8. Principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei
trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a
măsurilor ce urmează a fi luate;
• 9. Principiul parteneriatului public - privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de
afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei;
• 10. Principiul accesului neîngrădit la informaţiile de interes public şi al transparenţei decizionale.
Implementarea SNA 2016-2020 va conduce la atingerea a cel puțin șase rezultate:

• încadrarea în media UE privind percepția și mentalitatea publică

internă legată de amploarea fenomenului de corupție din România;
• reducerea substanțială, cu cel puțin 50%, a cazurilor de fraudare și
corupere a procedurilor de achiziții publice și a incidentelor de
integritate în sectoarele vulnerabile identificate;
• implementarea măsurilor preventive anticorupție în peste 80% din
instituțiile publice și întreprinderile publice, ca parte a unui plan de
integritate dezvoltat pe bază de analiză de risc și standarde de
control managerial intern;
• atingerea obiectivelor MCV și asimilarea instituțională națională a
procedurilor de evaluare, ca o garanție a ireversibilității măsurilor
de consolidare a integrității în exercitarea funcțiilor publice;
• aderarea României la Convenția anti-mită a OCDE;
• promovarea regională și internațională a experienței
anticorupție deținute de România.