Obiectivul 3 – Sănătate și bunăstare

(Agenda 2030) și dreptul la fericire

=ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE=

CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................2
Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare.........................................................................................3
Ținte 2030..................................................................................................................................4
Dreptul la căutarea fericirii.....................................................................................................5
CONCLUZIE............................................................................................................................6
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................7

INTRODUCERE

România are nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de dezvoltare pentru a face

față provocărilor secolului XXI. Trăim o perioadă marcată de procesul de globalizare, de
accentuare a inegalităților și de agravare a problemelor de mediu. Dezvoltarea durabilă este

1
soluția. Strategia națională se adresează acestor provocări, propunând tranziția spre o
dezvoltare durabilă bazată pe principiile și în spiritul Agendei 2030 pentru Dezvoltare
Durabilă, ca membră a unei Uniuni Europene prospere și revigorate.
Îmbunătățirea serviciilor și accesului la asistența medicală de calitate este esențială
pentru funcționarea unei societăți durabile centrate pe pacient și prevenție. Trebuie asigurat un
cadru adecvat pentru promovarea unui mod de viață sănătos și proactiv, favorizarea
activităților sociale și prevenția și educația medicală. Abordarea sănătății și bunăstării
populației trebuie să includă și abordarea bolilor psihice și a dizabilităților.
Dezvoltarea Durabilă reprezintă, în contextul românesc, dorința realizării unui
echilibru, o sinteză între aspirațiile cetățeanului născut liber, societatea de care depinde și prin
care se definește și contextul care permite realizarea de sine. Acest echilibru pornește de la
om, actor central care caută un echilibru individual și condiții favorabile pentru a se realiza.
Condițiile favorabile sunt influențate de societatea care trebuie să îl susțină și să îl motiveze și
de mediul prin care se regăsește și își poate găsi echilibrul.
Rolul statului în contextul dezvoltării durabile este să ajute la realizarea acestui
echilibru, nu doar pentru cetățenii de acum, dar și pentru generațiile viitoare.
Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne și infantile, diminuarea
incidenței îmbolnăvirilor de boli infecțioase și cronice, respectiv prevenirea și tratarea
abuzului de substanțe nocive și a bolilor mintal.

A. Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare

 Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturoR

2
 Îmbunătățirea serviciilor și accesului la asistența medicală de calitate este esențială
pentru funcționarea unei societăți durabile centrate pe pacient și prevenție. Trebuie asigurat un
cadru adecvat pentru promovarea unui mod de viață sănătos și proactiv, favorizarea
activităților sociale și prevenția și educația medicală. Abordarea sănătății și bunăstării
populației trebuie să includă și abordarea bolilor psihice și a dizabilităților.
Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne și infantile, diminuarea
incidenței îmbolnăvirilor de boli infecțioase și cronice, respectiv prevenirea și tratarea
abuzului de substanțe nocive și a bolilor mintale.

 Sănătatea populației și speranța de viață

Din punct de vedere al sănătății populației, România prezintă unele particularități

specifice în context european. Pe de o parte, la indicatorul privind incidența bolilor cardio-
vasculare, cancerului sau diabetului, cifrele, deși în creștere, sunt comparabile cu cele din
țările dezvoltate, pe de altă parte, la indicatorul privind rata unor boli infecțioase,
tuberculoză sau unele boli cu transmisie sexuală (așa-numitele boli ale sărăciei, specifice
unor grupuri sociale defavorizate) cifrele constatate în România se apropie mai mult de
cele înregistrate în țările în curs de dezvoltare. Presiunea asupra sistemului medical este
accentuată și de fenomenul de îmbătrânire a populației, ca rezultat al unor tendințe
demografice nefavorabile (scăderea natalității și emigrarea unei părți însemnate din
populația activă, aflată la vârsta reproducerii).
Speranța medie de viață în România era printre cele mai scăzute în 2016, respectiv 75,3
ani față de media UE de 81 ani. Procesul accentuat de îmbătrânire a populației și
problemele de sănătate asociate cu înaintarea în vârstă reprezintă o preocupare majoră.

Ținte 2030

 Asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare și consiliere pentru

promovarea prevenției și adoptarea unui stil de viață fără riscuri;

3
  Digitalizarea completă a sistemului de sănătate și, implicit eliminarea documentelor
și registrelor hard copy, pentru a eficientiza și a facilita intervențiile medicale, pentru a
asigura populației accesul rapid la servicii medicale de calitate, la tratamente și
medicamente și pentru monitorizarea eficientă a nevoilor;
 Reducerea prevalenței mortalității materne și infantile, a incidenței cancerului la sân
sau de col uterin și a sarcinilor la adolescente, având ca obiectiv prioritar grupurile
vulnerabile și defavorizate;
 Reducerea mortalității materne și mortalității neonatale, astfel încât să se situeze sub
media UE;
 Creșterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru
fiecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între autorități,
medici, pacienți, organizații internaționale cu experiență în acest domeniu, reprezentanți ai
companiilor în domeniu, precum și alți factori interesați;
 Promovarea conștientizării bolilor psihice, reducerea stigmatului și crearea unui
mediu în care cetățenii afectați se simt acceptați și unde pot cere ajutor;
 Stoparea îmbolnăvirii de tuberculoză și combaterea hepatitei și a altor boli
transmisibile;
 Reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de bolile netransmisibile prin
prevenire și tratament și prin promovarea sănătății și bunăstării mintale;
 Reducerea mortalității cauzate de boli cronice;
 Reducerea consumului de substanțe nocive;

Dreptul la căutarea fericirii

Dreptul la căutarea fericirii, permite fiecărui individ posibilitatea de a urmări

împlinirea prerogativelor umane în raport cu aspirațiile sale. Acestea depind de fiecare individ

4
în parte, de percepția pe care acesta o are asupra stării de fapt. Garantarea fericirii intră în
competența  individului, ci nu a statului.

Deși fericirea are mai multe definiții, datorită faptului că poate fi văzută din mai multe
perspective de fiecare persoană în parte, totuși ea rămâne o enigmă, drept dovadă
fundamentală este că deși ni se permite s-o căutăm, ea nu este concretizată într-un lucru sau
situație anume.

Deoarece unele persoane găsesc fericirea în vicii precum drogurile și alcoolul, ceea ce
nu relevă fericirea, ci doar senzația că suntem fericiți, hrănind inconștientul în acest sens.

Întrucât a-ți căuta fericirea înseamnă să faci tot ceea ce-ți dorești, cu respectarea
limitelor impuse de constituție și de legi, fericirea și libertatea devin termeni echivalenți și
spunem acest lucru datorită faptului că amândouă sunt condiționate de limitele impuse de legi,
constituție și ajung să depindă una de cealaltă.

Astfel, libertatea ne oferă fericire, iar pentru a ne căuta fericirea avem nevoie de
libertate.

CONCLUZIE

5
 România acordă o importanţă deosebită ONU, organizaţie cu vocaţie universală, care
reprezintă cadrul multilateral cel mai extins pentru abordarea marilor teme globale, inclusiv
aspecte legate de dezvoltarea pe termen lung.

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului au reprezentat pentru România un instrument

complementar de mobilizare, la nivel intern, în domeniul dezvoltării economice şi sociale.
Agenda 2030 depășește cu mult Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, menținând teme
precum eradicarea sărăciei, educația și sănătatea și abordând noi teme precum societățile
pașnice și inclusive. Toate țările trebuie să se asigure că politici adecvate sunt pregătite pentru
implementarea Agendei 2030. Țările trebuie să promoveze instituții eficiente și inclusive și să
creeze politici bazate pe statul de drept, drepturile omului, egalitatea de gen și creşterea
implicării femeilor.

România susține pe deplin ideea că Agenda 2030 trebuie să fie implementată de către
instituțiile locale, răspunzând direct nevoilor cetățenilor. Nevoile, interesele și grijile acestora
trebuie să fie soluționate prin definirea unor strategii de dezvoltare locală și națională.

România este angajată să implementeze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă la nivel

naţional şi a revizuit Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă, pentru a integra Obiective de
Dezvoltare Durabilă. Excluziunea socială este identificată ca o provocare majoră la adresa
implementării Obiectivelor. În Strategia românească revizuită se pune accentul pe susținerea
incluziunii persoanelor cu dizabilități, a tinerilor și a femeilor în politicile de dezvoltare.
Eradicarea sărăciei reclamă oportunități decente de angajare, iar prevenirea și evitarea
excluziunii sociale necesită politici de coeziune socială.

Ca membru al Uniunii Europene, România contribuie la îndeplinirea Obiectivelor de

Dezvoltare Durabilă nu numai din perspectivă naţională, dar şi la nivel internaţional, prin
sprijinul pe care îl acordă ţărilor mai puţin dezvoltate, prin intermediul asistenţei oficiale
pentru dezvoltare. Experienţa acumulată de România în procesul de tranziţie este de natură a
susţine eforturilor ţărilor interesate de a beneficia de un astfel de sprijin.

BIBLIOGRAFIE

6
 Surse online:

1. https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-
durabila-a-Rom%C3%A2niei-2030.pdf
2. https://www.mae.ro/node/35919
3. https://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/odd-3-sanatate-si-bunastare/