Catedra de Medicină socială

Tema: Managementul serviciului de sănătate

publică și supravegherea de stat la nivel global.

A efectuat studenta grupei S1907: Celac Mădălina

Profesor: Grejdean Fiodor
Chișinău 2023 1
 Agenda
1. Introducere
2. MANAGEMENTUL SUPRAVEGHERII
DE STAT

3. SUPRAVEGHEREA DE STAT A
SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA

2
Sănătatea Publică este ramura
medicinei care se ocupă de
evaluarea și de supravegherea
sănătăţii populaţiei, de identificarea
nevoilor de sănătate ale acesteia,
de definirea și de implementarea
strategiilor și politicilor publice din
domeniul sănătății şi de evaluarea
serviciilor de sănătate.
 • „Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea
nevoilor de sănătate şi organizarea de servicii de
sănătate comprehensive la nivel populaţional, incluzând
astfel procesul de informare, în vederea caracterizării
stării de sănătate a populaţiei şi mobilizarea resurselor
Introduction necesare pentru a interveni asupra acestei stări.
Deoarece esenţa sănătăţii publice este starea de sănătate
a populaţiei, aceasta include organizarea personalului şi
a unităţilor medicale în vederea furnizării tuturor
serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea
sănătăţii, prevenirea bolilor, diagnosticare şi tratamentul
bolilor, precum şi reabilitarea fizică, socială şi
profesională”.
În ramura sănătăţii publice, datorită dezvoltării şi implementării unui
complex de măsuri de prevenire şi profilaxie a maladiilor, a avut loc
diminuarea esenţială a maladiilor transmisibile sau dispariţia completă a
unora, impactul cărora pe timpuri conducea la o rată destul de înaltă a
mortalităţii în rândul populaţiei şi, în special, în rândul copiilor. Conform
raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, privind sănătatea în Europa,
principalele cauze ale poverii bolilor în regiunea europeană sunt bolile
netransmisibile.
De la declararea independentei, în Republica Moldova au fost iniţiate transformări politice,
economice şi sociale radicale, înrăutaţirea finanţării măsurilor de prevenţie, îndeosebi, de
educaţie pentru sănătate care, la rândul său, au contribuit la înrăutățirea sănătăţii în rândul
cetăţenilor.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a definit sănătatea, în sensul său mai larg, în 1946, ca o
stare de bunăstare fizică, mentală şi socială completă şi nu numai absenţa bolii sau a
infirmităţii. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, principalele determinante ale
sănătăţii includ mediul social şi economic, mediul fizic şi caracteristicile şi
comportamentele individuale ale persoanei.
Sănătatea publică este un concept a cărui semnificaţie a evoluat de-a lungul timpului de
la preocuparea strictă asupra controlului bolilor infecţioase, sănătăţii mediului, ocrotirii
sănătăţii grupelor defavorizate şi educaţiei pentru sănătate la o abordare comprehensivă a
stării de sănătate a populaţiei, ceea ce reprezintă sistemul de măsuri întreprinse de către
autorităţile statului pentru prevenirea bolilor şi contracararea epidemiilor.

Uniunea Europeană, prin tratatul Sănătate pentru creştere economică şi

de la Lisabona, a subliniat
importanţa politicii de sănătate
publică, stipulând că „în definirea
şi punerea în aplicare a tuturor
politicilor şi acţiunilor Comunităţii
se asigură un nivel ridicat de
protecţie a sănătăţii umane”, astfel
s-a aplicat cu succes o politică
cuprinzătoare prin intermediul
strategiei de sănătate.
programul său de acţiuni pentru 2014-
2020, precum şi a unui corp de legislaţie
secundară. Structura instituţională
actuală de sprijin a punerii în aplicare
include Direcţia Generală Sănătate şi
siguranţă alimentară a Comisiei şi
agenţiile specializate, în special, Centrul
European de Prevenire şi Control al
Bolilor şi Agenţia Europeană pentru
Medicamente
Din 1944, Statele Unite ale Americii au
structurat Serviciul de Sănătate Publică,
fondat în 1798, ca divizie primară a
Departamentului de sănătate, educaţie şi
bunăstare, care a devenit mai târziu
Departamentul american de sănătate şi
servicii umane în 1979-1980 (când
agenţiile de educaţie au fost separate în
propriul Departament al Educaţiei din
SUA). Serviciul de Sănătate Publică
cuprinde toate diviziunile Agenţiei de
Sănătate şi Servicii Umane şi Corpul
comis. Asistentul Secretarului de Stat
pentru Sănătate supraveghează Serviciul
de Sănătate Publică al Statelor Unite.
În rezoluţia Biroului Regional European al Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii privind guvernarea sistemelor de sănătate, statele-membre
sunt încurajate să asigure accesul universal în promovarea sănătăţii şi
prevenirea bolilor, care garantează echitatea în sănătate, să
promoveze colaborarea intersectorială în abordarea determinantelor
sociale de sănătate. Rezoluţia Organizației Mondiale a Sănătății
privind sănătatea şi strategiile de modificare comportamentală cere
ţărilor identificarea domeniilor cu un grad înalt de relevanţă pentru
sănătatea publică şi utilizarea coordonată a politicilor şi strategiilor
adecvate (reglementare, instruire, motivare, consiliere, formarea
capacităţilor) pentru realizarea obiectivelor de ameliorare a sănătăţii.
Regulamentul Sanitar Internaţional, aprobat de Asambleea Mondială
a Sănătăţii, stabileşte responsabilităţi de fortificare a capacităţii ţărilor
în prevenirea răspândirii la nivel naţional şi internaţional a riscurilor
pentru sănătatea publică şi pentru comerţul internaţional, determinate
de agenţii biologici, chimici şi radiologici
Constituţia Republicii Moldova, prin articolul 36, alin. (1) stabileşte că dreptul la
ocrotirea sănătăţii este garantat, iar prin articolul 37 alin. (1) − că fiecare om are
dreptul la un mediu neprimejdios, din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi
sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive.
Concomitent art. 47 alin. (1) stabileşte că statul este obligat să ia măsuri pentru ca
orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui
şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală,
precum şi serviciile sociale necesare. Dreptul fiecărei persoane la un nivel de trai,
care să asigure sănătatea şi bunăstarea sa şi a familiei sale, incluzînd hrana,
îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare,
este garantat, de asemenea, de articolul 25 al Declaraţiei Universale a Drepturilor
Omului, adoptată la 10 decembrie 1948 26.
Articolul 3 al Legii ocrotirii sănătăţii, nr. 411-XIII din 28 martie
1995, defineşte profilaxia în calitate de principiu fundamental în
asigurarea sănătăţii populaţiei şi obligă autorităţile administraţiei
publice, unităţile economice să ia măsuri sociale şi medicale
orientate spre profilaxia primară a maladiilor, în special, spre
salubrizarea mediului, spre crearea şi menţinerea unor condiţii
igienice favorabile de viaţă şi de muncă, spre menţinerea şi ocrotirea
sănătăţii populaţiei, a unor categorii vulnerabile, precum sunt
femeile, copiii şi bătrânii, spre propagarea odihnei active şi a culturii
fizice în masă, spre alimentarea raţională şi educaţia sanitară a
populaţiei prin: analiza factorilor care determină diferenţa în
longevitatea vieţii femeilor şi a bărbaţilor.
Un imbold important în dezvoltarea sistemului de sănătate, în scopul
abordării sistemice a problemelor de sănătate şi de integrare a
eforturilor intersectoriale, ameliorării calităţii vieţii şi sănătăţii
populaţiei, promovării sănătăţii, prevenirii maladiilor şi asigurării
accesului la servicii de sănătate de o înaltă calitate pentru toţi cetăţenii
ţării îl constituie Politica Naţională de Sănătate, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 886 din 6 august 2007.

Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei sanitare. Una dintre pârghiile cele mai
eficiente de desfăşurare a supravegherii de stat a sănătăţii publice este aplicarea
constrângerii statale faţă de cei supravegheaţi care nu se conformează prevederilor
legale. Încălcarea prevederilor legislaţiei sanitare atrage răspunderea disciplinară,
administrativ disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, conform legislaţiei în
vigoare .
La nivel naţional, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 4 decembrie
2001, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, reprezentată de
diverse ministere şi departamente, este responsabilă de prevenirea, planificarea
pregătirii şi acţiunile de management în situaţii excepţionale, generate de calamităţi
naturale, accidente de mari proporţii, catastrofe, incendii, epidemii, epizootii etc.
Eficientizarea şi consolidarea sistemelor de
supraveghere a sănătăţii populaţiei este un
scop esenţial pentru a identifica problemele de
sănătate şi a furniza informaţii relevante,
veridice şi în timp util, pentru decizii şi acţiuni
în domeniul sănătăţii publice. Strategia pentru
obţinerea performanţelor în sistemul de
sănătate publică este determinată de reuşita
exercitării celor patru funcţii de bază:
dirijarea, finanţarea, generarea de resurse şi
prestarea serviciilor. Dirijarea sistemului de
sănătate publică va fi efectuată conform
principiilor recunoscute pe plan internaţional
şi european, bazate pe transparenţă,
parteneriate multisectoriale şi deschidere a
sistemului sănătăţii publice pentru comunicare
16
 Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice reprezintă un sistem
Summary unic cu subordonare pe verticală şi este dirijat de medicul-şef sanitar de stat
al Republicii Moldova. Scopul supravegherii de stat a sănătăţii publice constă
în efectuarea controlului privind executarea normelor care reglementează
asigurarea condiţiilor optime pentru realizarea maximă a potenţialului de
sănătate al fiecărui individ pe parcursul întregii vieţi prin efectul organizat al
societăţii privind toate condițiile ce ar putea să-i inducă îmbolnăvirea.
 În mun. Chişinău, pe parcursul a zece ani s-au remarcat tendinţe de creştere a populaţiei,
Summary speranţei de viaţă, angajării în câmpul muncii, creşterea nivelului pensiei şi tendinţe de
scădere a mortalităţii şi şomajului. Dar au fost identificate şi anumite probleme ca exces în
alimentaţie, problema managementului deşeurilor, poluarea solului cu ouă de helminţi,
creşterea poluării aerului din cauza creşterii numărului de unități de transport auto
concentrat în mun.Chişinău şi creşterea incidenţei prin principalele cauze de deces printre
persoanele apte de muncă (bolile cardiovasculare, maladiile oncologice ş. a).
 Astfel, Guvernul a decis crearea Agenției Naționale pentru Sănătate
Publică, totuşi Concepția de reformare a structurii Serviciului de
Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice este parte componentă a
Summary politicilor de dezvoltare a sistemului de sănătate publică, în care
În scopul asigurării promovării sănătăţii şi educaţiei sunt concretizate scopurile şi priorităţile de bază, elaborate în
modului sănătos de viaţă, specialiştii Centrului de conformitate cu prevederile Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009
Sănătate Publică al mun. Chişinău au întreprins privind supravegherea de stat a sănătăţii publice ca evaluarea şi
zilnic măsuri de prevenţie. La moment, Serviciul de planificarea acţiunilor de consolidare a capacităţilor şi serviciilor
Supraveghere de Stat a Sănătății Publice se află într- de sănătate publică se realizează prin astfel de funcţii ca
un proces de reformare. Conceptul reformei supravegherea şi evaluarea stării de sănătate şi a bunăstării
sistemului de supraveghere de stat a sănătății se populaţiei, conform standardelor internaționale, respectându-se
impunea de mult timp, dat fiind că actualul sistem de
necesitățile principale printre cetățenii Republicii Moldova.
sănătate publică se confruntă cu mai multe probleme.
Bibliografie:
Materiale USMF

1. Bilanţul activităţii Centrului municipal de Sănătate Publică, mun. Chişinău

a. 2016, p. 1-30.

2. Care sunt imputernicirile medicului-sef sanitar de stat, www.parajurist.md

accesat la 23.10.2017.

3. Chicu V. etal. Masters programmes în public health and social services:
internaţional vision and loyal implementation. Chisinau, 2013, p. 99 .

4. Chicu V. Problemele actuale ale serviciului sanitaro-epidemiologic de stat.

În: Curierul Medical, 1997, nr. 6, p. 71.

5. Green A., Matthias A. How should governments view nongovernmental

organizations? In: World Health Forum WHO, Geneva, 1996, vol. 7, nr. 1,
p. 42-45.

6. Implementarea standardelor internaţionale în sistemul de sănătate publică

20
www.cnsp. md accesat la 12.11.2017.
Mulțumesc pentru atenție.

21