Tema 10 Proteze

CATEDRA DE STOMATOLOGIE ORTOPEDICĂ
„ILARION POSTOLACHI”
TEMA: RECONDIȚIONĂRILE PROTEZELOR TOTALE.
A efectuat studenții grupei S1907: Celac Mădălina, Boțan

Mihail, Osipov Cristian
Chișinău 2023
Întrebări de control
1.Ce reprezintă rebazarea protezei?

2.Indicaţii la rebazarea protezelor totale.
3.Metoda verificării închiderii marginale la maxili
4.Metoda verificării închiderii marginale la mandibula
5.Tehnica directă de rebazare pentru ̂nchiderea la zona"Ah".
6.Tehnica directă de rebazare pentru închiderea marginilor vestibulare şi linguale.
7.Tehnica de rebazare indirectă.
8.Cauzele fracturilor de proteze.
9. In ce constă şI cum se face repararea protezelor totale?
10. Acrilatele, utilizate la rebazarea protezelor prin metoda directa. Caracteristica
1l.Complicaţiile posibile la reconditionarea protezelor totale prin metoda directă şi
profilaxia lor.
12.Acrilatele utilizate la rebazarea protezelor prin metoda indirecta. Caracteristica
13. Ce prezintă armarea protezelor. Indicaţii.
14. Tehnica armării protezelor. Materialele utilizate.
15. Tehnica reconditionarii reliefului ocluzal în protezele totale. Indicaţii.
1.Ce reprezintă rebazarea protezei?
Protezele mobilizabile pot suferi

fracturări ale bazei, ale marginilor sau ale
dinţilor artificiali, iar în urma modificării în aceste situaţii se impun
în timp a câmpului protetic pot apărea refacerea integrităţii protezelor şi
nepotriviri evidente între suprafaţa zonei restabilirea contactului intim cu
de sprijin şi suprafaţa internă a protezei, suprafaţa câmpului protetic.
ceea ce afectează serios menţinerea şi
stabilitatea ei.
A, reparaţia
protezei
Aceste fracturate (bază,
recondiţionări margini sau
presupun urmă dinţi); B.
toarele căptuşirea
manopere: marginală sau
totală a protezei;
Aceste recondiţionări A, reparaţia protezei
B. căptuşirea marginală
presupun următoarele fracturate (bază, margini
sau totală a protezei;
manopere: sau dinţi);
Cauzele - căderea pe suprafaţele - existenţa unei arcade

dure (ciment, gresie etc.) antagoniste integre sau - când arcada antagonistă,
fracturării ce prezintă şi o proteză
din cauza neatenţiei, în cu lucrări protetice fixe
protezei totale (proteza fracturată este parţială, capătă un plan de
timpul igienizării etc., mai
(corect ales la pacienţii foarte în mai frecvent cea ocluzie denivelar - în urma
confecţionate): vârstă, neputincioşi; superioară); înfundării acestei proteze;
- existenţa unui torus - masticaţie viguroasă - atrofia inegală a câmpului

palatin foarte dezvoltată de o protetic face ca nepotrivirea
proeminent (în urma musculatură deosebit de dintre suprafeţe (câmp
atrofiei crestelor, toru- puternică (uneori şi protetic-proteză) să ducă la
sul rămâne ca un ax de masticarea unor alimente bascularea protezei,
balans); de consistenţă ridicată); solicitarea asimetrică şi
fracturarea ei.
Inferioar- se poate produce
în dreptul unui torus dacă - montarea dinţilor frontali
ea a fost subţiată la acest superiori cu diastemă
nivel în urma unor retuşuri interincisivă (această
repetate; solicitare fizionomică duce
la slăbirea rezistenţei pro
- existenţa parafuncţiilor tezei);
(bruxism);
2. Indicaţii la rebazarea protezelor totale.
Piesele protetice mobilizabile aplicate în

cavitatea bucală intră foarte repede în
circuitul funcţional al aparatului dento- Aceste piese protetice mobilizabile pot
maxilar, fiind supuse diferitelor solicitări suferi fracturări ale bazei, ale
mecanice din timpul masticaţiei, dar în marginilor sau ale dinţilor artificiali, iar
acelaşi timp acţionează şi ele asupra în urma modificării în timp a câmpului
câmpului protetic, producând după un protetic pot apărea nepotriviri evidente
timp mai mult sau mai puţin îndelungat între suprafaţa zonei de sprijin şi
remanieri ale substratului osos suprafaţa internă a protezei, ceea ce
- atrofia acestuia afectea ză serios menţinerea şi
stabilitatea ei.
- ce au drept consecinţă instabilizarea
protezelor.
în aceste situaţii se impun refacerea integrităţii protezelor şi

restabilirea contactului intim cu suprafaţa câmpului protetic.
3. Metoda verificării închiderii marginale la maxilă
Închiderile la zonele cheie la maxilla.

Tehnica
Închidere la nivelul zonei vestibulare frontale
Testele de succiune pentru verificarea închiderilor la nivelul zonelor cheie Maxilare
4. Metoda verificării închiderii marginale la mandibula
Testele de succiune pentru verificarea închiderilor la nivelul

zonelor cheie mandibulare
5. Tehnica directă de rebazare pentrui ̂nchiderea la zona"Ah".
a) Căptuşirea directă, utilizată destul de frecvent, presupune Înainte de introducerea în gură a pro tezei cu
acoperirea bazei şi a marginilor cu un nou strat de acrilat acrilatul autopolimerizabil, mucoasa câmpului
autopolimerizabil. Pentru ca acesta să adere inseparabil la protetic trebuie vaselinată uşor, pentru a se
corpul protezei trebuie să se realizeze o legătură chimic ă. Ea nu diminua acţiunea iritantă a monomerului
se poate obţine decât după îndepărtarea prealabilă a stratului asupra câmpului protetic.
superficial acrilic de pe faţa muco- zală a protezei, care de
regulă este impregnat cu grăsimi, celule epiteliale, depozite
tartrice etc, şi reprezintă de fapt un strat izolator, îndepărtarea
Odată aplicată pe câmpul protetic, proteza este
lui se face prin frezare (cu freze de acrilat) într-o grosime pe cât
ţinută cu o mână, în timp ce cu cealaltă
posibil, uniformă, de peste 1 mm.
operatorul efectuează modelarea marginală,
mobilizând părţile moi (are cum la dispoziţie
un timp de 5-6 minute).
Acrilatul autopolimerizabil se prepară într-un godeu de sticlă
sau porţelan în care se introduce pulberea (polimerul), peste
care se picură lichidul (monomerul). După modelarea marginală, pacientul va
închide gura în intercuspidare maximă şi va
presa cele două maxilare. Modelarea mar
Godeul trebuie aşezat pe o masă vibratoare, care uniformizează ginală va fi completată şi cu mişcările
acrilatul şi îl face mai dens. funcţionale ale pacientului.
Proteza este ţinută în cavitatea bucală până la întărirea acrilatului. Dacă senzaţia de usturime este foarte
puternică, pacientul poate clăti gura de câteva ori (fără a scoate proteza). De obicei, creşterea temperaturii
(La întărirea acrilatului) produce o senzaţie greu de su portat în acest caz se poate îndepărta proteza,
pacientul va clăti gura, iar proteza va fi repede reaplicată în cavitatea bucală.
După priza completă a acrilatului, proteza va fi scoasă din gura, spălată, i se vor îndepărta
benzile de leucoplast şi apoi va fi prelucrată, îndepărtându-se surplusurile.
În cazul căptuşirii directe menţionăm şi acea metodă care permite refacerea închiderii
marginale prin adăugarea unui rulou de acrilat autopolimerizabil într-o zonă limitată a
protezei.
Prin modelare funcţională această zonă poate căpăta un contur tolerat de părţile moi,
obţinându-se în acest timp şi o îmbunătăţire a succiunii.

Tema 10 Proteze

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 10 Proteze

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CATEDRA DE STOMATOLOGIE ORTOPEDICĂ

TEMA: RECONDIȚIONĂRILE PROTEZELOR TOTALE.

A efectuat studenții grupei S1907: Celac Mădălina, Boțan

1.Ce reprezintă rebazarea protezei?

Protezele mobilizabile pot suferi

Cauzele - căderea pe suprafaţele - existenţa unei arcade

- existenţa unui torus - masticaţie viguroasă - atrofia inegală a câmpului

Piesele protetice mobilizabile aplicate în

în aceste situaţii se impun refacerea integrităţii protezelor şi

Închiderile la zonele cheie la maxilla.

Testele de succiune pentru verificarea închiderilor la nivelul

S-ar putea să vă placă și