Cursul 9- Biomecanica/Biodinamica

Lect. Dr. Luciana Goguţă

 Biomecanica protezelor
parţiale mobilizabile
triada lui Housset

• Sprijinul - proprietatea elementelor componente ale unei

PPM de a se opune înfundării ei pe câmp.

• Retenţia - calitatea protezei de a rezista forţelor ce

acţionează în sensul dezinserării ei de pe câmp, în direcţia
axului unic de inserţie/dezinserţie (specific protezelor
scheletate).

Stabilitatea - se opune forţelor cu acţiune orizontală ce tind

să mobilizeze proteza în sens meziodistal sau vestibulo-oral.
 “mucoasa crestei reziduale este de 250 de ori mai
depresibilă decât dinţii stâlpi”
DAVENPORT J.C., BASKER R.M., HEATH J.R., RALPH J.P., GLANTZ P.O. - A Clinical Guide to
Removable Partial Denture Design 2nd Edition, BDJ Books, London, 2000

● şei terminale – corespunzătoare unei

edentaţii cls I sau a II-a Kennedy

● forţele non-axiale, chiar dacă sunt de amplitudine foarte

mică, reprezintă un factor distructiv deosebit de puternic şi
trebuie eliminate
Fortele care actioneaza
asupra PPMS

Sagitală

Transversală

Verticală
A. Forţele ce acţionează în direcţie verticală:

1. Forţa de masticaţie

• un subiect cu arcade integre poate dezvolta presiuni ocluzale de

206 N/cm2
• un purtător de PPM rareori poate dezvolta solicitări ce depăşesc
20 N/cm2

Direcţia forţei de masticaţie - verticală, iar sensul ocluzo-apical

Punctul de aplicaţie al forţei de masticaţie la pacienţii

purtători de PPM trebuie să se situeze la nivelul
premolarului secund şi al molarului prim, arie
denumită zona masticatorie stabilă
Solicitările ţesuturilor câmpului protetic se exprimă ca
forţă / unitatea de suprafaţă

● dinţi stâlpi - o suprafaţă mai mare este

reprezentată de un număr mai mare de fibre
parodontale.

● întinderea şeilor protetice pe o suprafaţă cât mai

mare - menţinându-le însă în limite fiziologice - duce
la repartizarea solicitărilor pe zona de sprijin,
rezultând o presiune mică pe unitatea de suprafaţă
2. Forţa gravitaţională
Acţionează în direcţie verticală şi de sus în jos, având acţiune
favorabilă asupra protezei mandibulare şi nefavorabilă, de
desprindere, asupra protezei maxilare.

3. Forţele declanşate de contracţia musculaturii periprotetice.

În cazul când limitele şeilor protetice sunt supraextinse,
interferând cu musculatura periprotetică, aceasta din urmă poate
mobiliza PPM în sensul desprinderii sale, în timpul desfăşurării
diverselor funcţii.

4. Forţele declanşate de alimentele aderente

Acţionează de asemenea în sensul desprinderii protezei de pe
câmp. Sunt, de fapt, forţe generate de muşchii coborâtori ai
mandibulei.
5. Forţele dezvoltate în timpul parafuncţiilor
centrice. Pacienţii cu bruxism centric dezvoltă
forţe deosebit de importante în sens ocluzoapical,
care, chiar dacă au direcţie aproximativ verticală,
datorită amplitudinii mari, sunt deosebit de nocive
pentru ţesutul periodontal şi pentru crestele
alveolare, putând contribui substanţial la
accelerarea resorbţiei osoase şi a pierderii
suportului parodontal al dinţilor stâlpi.
B. Forţele cu acţiune oblică/orizontală

• mişcările mandibulei în plan orizontal cu contacte

dentodentare - protruzie, laterotruzie

• descompunerea forţelor verticale pe pantele

cuspidiene, în cazul existenţei unor imperfecţiuni de
natură ocluzală - contacte premature, interferenţe.

• forţe orizontale - bruxism excentric, acte

funcţionale, parafuncţionale şi mai ales reflexe ca
tusea, strănutul etc.
 Deplasarile protezelor patiale mobilizabile
DEPLASĂRILE CIRCULARE (ROTAŢIILE)
PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE

Axa de rotaţie orizontală transversală trece Axa de rotaţie sagitală trece prin pintenii
prin pintenii ocluzali principali. Rotaţia ocluzali de pe o hemiarcadă. Rotaţia
protezei are loc în jurul acestei axe, în plan protezei are loc în jurul acestei axe, în plan
sagital, prin înfundarea, respectiv frontal, prin desprinderea de pe câmp a
desprinderea de pe câmp a extremităţii şeii corespunzătoare hemiarcadei opuse
distale a şeilor
Axa de rotaţie verticală trece lingual de dinţii frontali, pe linia
mediană. Rotaţia protezei are loc în jurul acestei axe, în plan
orizontal.
Rotaţiile în plan sagital
- în sens ocluzal - desprinderea
- în sens apical - înfundarea

Ansamblul alcătuit de PPM şi ţesuturile învecinate

- dinţii stâlpi, mucoasa subiacentă, arcada antagonistă
- prezintă din punct de vedere mecanic toate
caracteristicile unei pârghii.

Pârghia este un sistem mecanic alcătuit dintr-o bară rigidă,

un centru de rotaţie (C- fulcrum), o forţă (F) şi o rezistenţă (R)
Parghie gradul 1

Parghie gradul 2

F 2

Parghie gradul 3 F
3
Bascularea prin desprindere

-protezele cu spijin mixt Clasa I si II Kennedy

-Cauze
• forţa gravitaţională, în cazul protezelor maxilare,
• contracţia muşchilor coborâtori ai mandibulei prin
intermediul alimentelor aderente,
• contracţia musculaturii periprotetice în cazul unor şei
protetice supraextinse

Bascularea prin desprindere este contracarată prin

îmbunătăţirea retenţiei protezei, apelând atât la
retenţia indirectă cât şi la cea auxiliară
Bascularea prin desprinderea extremităţii distale a şeilor:

a - în lipsa unui element contrabasculant, axa de rotaţie a mişcării se află la

nivelul vârfurilor braţelor retentive ale croşetelor (linia fulcrum
secundara);

b - în prezenţa unui element contrabasculant, axa de rotaţie a protezei

trece la nivelul acestor elemente
Bascularea prin înfundare
-reprezintă mişcarea de rotaţie spre creasta edentată, în jurul unei
axe de rotaţie orizontale - axă de rotaţie primară, ce trece prin
pintenii ocluzali principali - aceştia fiind cei care asigură sprijinul
dentoparodontal al protezei
- PPM acţionează ca o pârghie de gradul I.
• protezele cu spijin mixt, ce tratează edentaţii de
clasa I şi a II-a Kennedy, datorită rezilienţei mucoasei, cu
mult mai mare decât mobilitatea fiziologică a dinţilor stâlpi

• PPM cu sprijin mixt ce rezolvă edentaţii de clasa IV-a

Kennedy întinse

• nu apare la majoritatea PPMA, datorită lipsei pintenilor

ocluzali, implicit a sprijinului dentoparodontal - mişcare
rectilinie de înfundare în totalitate a protezei

Bascularea prin înfundare nu poate fi oprită de nici

un element protetic!-
Limitarea bascularii priin infundare= îmbunătăţirea
sprijinului !!
Rotaţiile în plan frontal

- Bascularea transversală poate să apară la toate tipurile de

PPM, atât scheletate, cât şi acrilice, folosite în edentaţiile de
clasa I, a II-a sau a III-a Kennedy

- Bascularea transversală este o rotaţie contracarată de

elementele de retenţie directă (croşete dentare) de pe partea
de balans.

- Bascularea transversal-cauze:
• torus palatin incorect foliat
• dinţi artificiali montaţi în afara
crestei
ROTAŢIILE ÎN PLAN ORIZONTAL

- apare în jurul unei axe verticale, aflată aproximativ în

centrul arcadei dentare

- în timpul masticaţiei - forţe cu direcţie oblică şi

orizontală.
- contracarata de - elementele ce asigură stabilizarea PPM :
- porţiunea supraecuatorială a braţului retentiv al
croşetelor dentare,
- braţul opozant în totalitate
- conectorii secundari aflaţi în contact cu feţele distale
ale dinţilor stâlpi (ex crosetul RPI)
- versantele vestibular şi oral al şeilor protetice
 TRANSLAŢIILE)
PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE
 Folosirea SSMSS de tipul culiselor sau al
telescoapelor permite eliminarea mişcării de
mezializare/distalizare si rotatie in plan
orizontal a protezei, însă necesită solidarizarea
dinţilor restanţi, pentru a distribui la nivelul
tuturor forţele puternice transmise prin
intermediul sistemului special dintelui pe care
acesta este aplicat
 EFECTUL DEPLASĂRILOR PROTEZEI PARŢIALE
MOBILIZABILE ASUPRA ŢESUTURILOR ORALE
ÎNVECINATE

Pentru reuşita tratamentului, medicul este dator să

analizeze fiecare situaţie clinică şi să aleagă metoda
de tratament cea mai adecvată, primul scop al
terapiei fiind acela de a minimaliza efectele nocive
ale PPM asupra ţesuturilor orale.
 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ EFECTUL
DEPLASĂRILOR PROTEZEI PARŢIALE MOBILIZABILE
ASUPRA ŢESUTURILOR ORALE ÎNVECINATE
PPM+ statusul clinic

Factori legaţi de statusul clinic:

1. Lungimea breşei edentate. Cu cât spaţiul edentat este mai

întins, cu atât mai lungă va fi şaua protezei şi cu atât mai mare va
fi solicitarea transmisă dinţilor stâlpi. - menţinerea unui dinte
stâlp care să limiteze distal breşa edentată este de natură să
crească substanţial rata de succes a terapiei - bont radicular
sub şaua protezei/inserarea unui implant intraosos cu rol de
limită distală a edentaţiei
2. Calitatea sprijinului muco-osos. Forma, mărimea şi
rezilienţa crestelor - retenţiei, sprijinului şi stabilizării
PPM.
- o creastă de lăţime mare - solicitări mari, asigurând un
sprijin mucoosos adecvat

-0 creastă edentată înaltă, cu versante paralele, permite

conformarea unor şei cu suprafeţe verticale lungi, cu rol în
stabilizarea orizontală

- o fibromucoasă groasă, aderentă, este de preferat

uneia subţiri şi mobile pe planul osos subiacent
3.Calitatea sprijinului dentoparodontal
- starea de sănătate sau de insuficienţă a ţesuturilor
parodontale.
- numărul şi poziţionarea dinţilor stâlpi pe arcadă poate fi
favorabil sau nu unei terapii protetice mobilizabile.
4.Caracteristicile de suprafaţă ale dinţilor stâlpi.
Suprafeţele axiale ale unei coroane metalice turnate opun o rezistenţă
mult mai mare la mişcările porţiunii subecuatoriale a braţului retentiv
al croşetului dentar decât smalţul dentar - un dinte stâlp acoperit cu o
coroană turnată va suferi solicitări mai mari decât unul integru .

5.Particularităţi ocluzale. - tipul arcadei antagoniste

Factori dependenţi de PPM:

a.Designul, poziţia şi elasticitatea croşetelor dentare sau

a sistemelor speciale

b. Rigiditatea conectorului principal

c. Dinţii artificiali
d. Şeile protetice
 MIJLOACE DE MENŢINERE INDIRECTĂ

Mijloacele de menţinere indirectă (MMI), = elemente

contrabasculante = opritori de basculare

- utile - toate PPMS cu sprijin mixt Kennedy I. II. IV extinse

- se opun miscarilor de basculare prin desprindere

indirect retainers- Engl

Kippmeidern – Ger
retention indirecte -Fr
 Deplasările rotatorii (circulare) ale PPM pot apare în
jurul a 3axe de referinţă :

1. O axă de rotaţie orizontal - transversală ce poartă

denumirea de linia fulcrum (fulcrum line) ce
intersectează planul medio-sagital. În jurul acestei axe
proteza se va roti în plan sagital, şeile terminale
desprinzîndu-se sau înfundându-se pe câmpul protetic.

2. Axa de rotaţie sagitală, orizontală şi antero-

posterioară. Proteza va bascula în jurul acestei axe în
plan frontal

3. O axă verticală în jurul căreia apare o rotaţie în plan

orizontal.
Basculările : desprindere
înfundare)

• Bascularea prin desprindere are loc în jurul unei axe de rotaţie

secundare (ce trece prin vârful braţelor retentive ale croşetelor)

• Bascularea prin înfundare nu poate fi decât limitată de

elementele protetice şi nicidecum oprită în totalitate

• Atunci când forţele ocluzale acţionează la nivelul extremităţii

distale a PPM aceasta se va roti în jurul liniei fulcrum care trece
prin pintenii ocluzali cei mai posteriori de pe ambele
hemiarcade
Daca PPMS nu este prevazute cu elemente contrabasculante :

• oboseală rapidă, urmată de dezactivarea şi deteriorarea

elementelor de menţinere directă;

• solicitări nefiziologice ale stâlpilor pe care sunt aplicate

elementele directe de menţinere, sprijin şi stabilizare;

• disconfort pentru pacient, determinat de desprinderea

permanentă a protezei

• abrazia urmata de carie – locul plasarii bratului retentiv

ale crosetului pe dinti

•leziuni ale partilor moi provocate de infundarea

conectorului principal
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ EFICACITATEA MIJLOACELOR
DE MENŢINERE INDIRECTĂ

• Cu cât sistemul de menţinere indirect este poziţionat mai la

distanţă de linia fulcrum cu atât sistemele de mentinere directa
vor fi mai eficiente

poziţia optimă a elementului de mentinere indirecta

va fi perpendiculară şi cât mai îndepărtată posibil de
linia fulcrum primară
Clasa I Kennedy – elemente contrabasculante:
1. Pinten ocluzal plasat in fosa mexiala a PM1
2. Pinten supracingular pe canin
3. Croset continuu sprijinit la extremitati cu pinteni
4. Placuta dento-mucozala
5. Sistemele speciale de mentinere, sprijun si stabilizare –
culise, telescoape
Clasa II Kennedy –
elemente
contrabasculante
 Clasa IV Kennedy extinsa- elemente contrabasculante
Pacientii sunt rugati sa evite alimentele lipicioase si sa
foloseasca cat mai putin dintii frontali maxilari in masticatie
Mijloace de mentinere indirecta cu rol secundar
• adeziunea, tonicitatea musculară, retentivităţile
anatomice, fricţiunea dintre dinţii restanţi şi proteză ;

• micşorarea lungimii şeii distale ;

• lustrul protezei ;

• modelarea fără retentivităţi a şeilor şi cât mai

funcţional ;

• evitarea alimentelor lipicioase

•brate opozante plasate pe praguri

 Mijloacele de menţinere indirecte care
îndeplinesc rolul de elemente contrabasculante pot
îndeplini concomitent şi alte funcţii :

• refacerea punctului de contact a dinţilor restanţi;

• transmiterea forţelor masticatorii şi pe stâlpii

indirecţi;

• împiedicarea înfundării spre ţesuturile moi a

conectorului principal;

• imobilizarea dinţilor frontali şi stabilizarea

orizontală a PPMS.
 CUM INFLUENTEAZA BIODINAMICA DESIGNUL
PROTEZELOR PARTIALE MOBILIZABILE

Care arcadă trebuie protezată?

Daca ambele arcade urmează să fie restaurate protetic
- relaţiile ocluzale dintre ele,
- orientarea planului de ocluzie,
- spaţiul protetic disponibil,
- morfologia dinţilor restanţi;
 •tipul de conector principal - indicat în funcţie de
particularităţile anatomice existente

•tipul de sprijin al viitoarei PPM - când sunt necesare

şei distale, se va lua în considerare necesitatea
retenţiei indirecte, tipul de croşet sau sistetmul
special indicat dpdv biomecanic pentru a nu solicita
exagerat dinţii stâlpi, tipul de amprentă finală
(compresivă sau nu);

•tipul de dinţi artificiali ce vor fi utilizaţi (acrilici,

diacrilici, ceramici), precum şi materialele din care
urmează să se confecţioneze sheletul metalic şi şeile
•experienţa pacientului cu privire la o PPM veche
şi aşteptările sale de la noua proteză !!!

•necesitatea acoperirii dinţilor stâlpi cu coroane

•existenţa unor breşe suplimentare şi modul de

restaurare a acestor breşe prin şei protetice
adiţionale sau printr-o restaurare protetică fixă
Stabilirea designului protezei scheletate
- tipul de sprijin al viitoarei proteze

• clasa I şi a II-a Kennedy - sprijin predominant muco-

osos- nevoia de elemente de retenţie indirectă
• clasa a III-a şi a IV-a Kennedy - cu sprijin integral
dentoparodontal – nu necesita retentie indirecta

Protezele care restaurează edentaţii de clasa I şi a II-a

Kennedy (cu sprijin predominant muco-osos) se
elaborează pe baza unor amprente compresive care au
rolul de a minimaliza amplitudinea basculării prin
înfundare, caracteristice acestui tip de proteze.
Numărul, poziţia şi designul croşetelor
dentare/sistemelorspeciale
Alegerea tipului de croşet- criterii
•clasa de edentaţie;
•tipul de sprijin al viitoarei proteze scheletate;
•statusul parodontal al dinţilor stâlpi;
•gradul rezilienţei mucoasei crestelor edentate;
•mărimea şi poziţia retentivităţilor naturale ale dinţilor
stâlpi;
•necesitatea acoperirii dinţilor stâlpi cu proteze unidentare;
•tipul de aliaj din care va fi realizat scheletul metalic;
•poziţia pe arcadă a dintelui vizat;
•gradul de vizibilitate a zonei în care urmează să fie plasat
croşetul;
•numărul de dinţi stâlpi direcţi disponibili, coroborat cu gradul
de retenţie dorit;
•tipul antagoniştilor şi mărimea estimată a forţelor
masticatorii
Sprijinul tetrapodal – clasa a III-a Kennedy mod 2
 Sprijinul tripodal – 3 crosete dentare
Clasa a II-a Kennedy/ clasa a II-a Kennedy cu o
modificare în zona laterală pe hemiarcada opusă
Sprijin tripodal
-edentaţia clasa a II-a Kennedy restaurată printr-o proteză
scheletată care prezintă la nivelul hemiarcadei integre un
croşet Bonwill
- sprijinul tripodal inferior celui tetrapodal
Sprijin bipodal- 2 crosete dentare
Sprijin monopodal
 Retenţia indirectă – elementele contrabasculante

• împiedicarea mişcării de basculare prin desprindere a protezei

de pe câmp – clasa I si a-II-a Kennedy
• elementul contrabasculant trebuie plasat la distanţă cât mai
mare şi perpendicular pe axa de rotaţie
Sprijinul ocluzal pe planuri orizontale şi nu înclinate este un
element esenţial în designul conectorilor principali dentomucozali- se
obtine prin:
a - prin prepararea de lăcaşe adecvate supracingulare;
b - şi prin plasarea a câte unui pinten ocluzal pe premolarul prim la
ambele extremităţi ale conectorului
 Edentaţia de clasa I Kennedy
maxilară
- situaţie clinică foarte dificilă -
retenţie indirecta
Plasarea de elemente
contrabasculante cu sprijin dentar
este de multe ori contraindicată de
considerente ocluzale, singura
soluţie rămânând obţinerea unui
sprijin cât mai amplu pe palatul dur,
cu precădere la nivelul rugilor
palatine, ce oferă un sprijin optim,
datorită rezilienţei scăzute.
 clasa a II-a Kennedy- 1
clasa a II-a Kennedy modificare
Retenţia indirectă în edentaţia de clasa a IV-a extinsă la
maxilar este asigurată de pintenii ocluzali plasaţi cât mai
distal pe arcadă
Solidarizarea dinţilor stâlpi - Indicaţii biomecanice
• când suportul lor parodontal este redus şi mobilitatea
crescută

• dinţi cu rădăcini scurte şi raport coroană-rădăcină

modificat în favoarea coroanei, chiar dacă implantarea este
bună şi mobilitatea absentă;

• edentaţii terminale, când dintele ce mărgineşte mezial

spaţiul edentat şi-a pierdut vecinul mezial, rămânând izolat
 Solidarizarea dinţilor stâlpi
Indicaţii biomecanice

• edentaţii terminale fără modificări, când se urmăreşte

plasarea pintenului ocluzal în foseta distală;

• edentaţii terminale când se doreşte folosirea de

mijloace speciale de menţinere, sprijin şi stabilizare
Multumesc
lucianag@umft.ro