ELEMENTELE CÂMPULUI

PROTETIC MAXILAR ȘI
MANDIBULAR
RELAȚIA CU PROTEZELEL ȘI ROLUL LOR ÎN PROTEZARE
Conf dr Ligia Muntianu
Sem II 2021 10 și 11.03.2021
ZONELE CÂMPULUI PROTETIC MAXILAR ȘI
MANDIBULAR

 Zona de sprijin-suportă presiunile masticatorii

 Substrat osos
 Substrat mucos
 Vine în contact intim cu fața internă a bazei protezei
 Acoperită integral de baza protezei

 Zona de succiune
 Înconjoară la periferie zona de sprijin
 Mucoasa pasiv mobilă-în apropierea fundului de sac mai
aproape de versantele crestelor edentate
 Închiderea internă-succiune
ZONA DE SPRIJIN MAXILARĂ
Substrat osos

 1.Creasta edentată  1.din processus

alveolaris după extracția
 2.Tuberozități dinților
maxilare  2.posterior de apofizele
 3. Bolta palatină alveolare
 3. din unirea apofizelor
palatine ale osului
maxilar (2/3 ant bolta) si
lamele orizontale ale
oaselor palatine (1/3post
bolta)
 5
CÂMP
1
PROTETIC MAXILAR 4

2 6
3

8
10 9
LEGENDĂ

 1.-bolta palatină
 2.-creasta edentată

 3.- zona funcțională-spațiu Eisenring

 4.-papila incisivă

 5.- rugi palatine

 6.- zona funcțională-spațiu Eisenring

 7.- tuberozitate maxilară

 8.- rafeu pterigo mandibular

 9.-palat moale-văl palatin

 10.- zona de reflexie a vălului palatin

CREASTA EDENTATĂ ATÂT LA MAXILAR CÂT ȘI
LA MANDIBULĂ
 Forma
 depinde de forma arcadei
inițiale la care se adaugă
tiparul de rezorbție
 În U frecventă-favorabilă
 În V-nefavorabilă-dificultate
montare frontali
 Pentagon, patrată trapezoidală
 Dimensiune
Morfologie variată fct de

modalitatea de pierdere a
dinților și cronologie
 Înalte-late 10-15mm înălțime
 Medii 6-12mm
 Reduse sub 6mm
 Creasta edentată (atât la
maxilar cât și la
mandibulă),are
 Muchie sau mijlocul
crestei-zona de sarcină
primară
 Versant
vestibular/lingual-zona
de sarcina secundară
 Lățimea crestei la
maxilar
 De regulă relativ lată
oferind condiții bune
pentru echilibrul protezei
 Există situații clinice la
care creasta pare
voluminoasă dar de fapt
atrofia este foarte mare
MAXILAR 1.CRESTE EDENTATE/TIPURI

 Creste neutrale
 Creste retentive-se referă la aspectul vestibular al crestei
maxilare care este proeminent
 Creste accidentate,
 Creste neregulate
 Creste atrofiate
 Creste ascuțite
1. CREASTA EDENTATĂ
Neutrală aspect pe model
Neutrală aspect clinic preliminar
1.CREASTA EDENTATĂ
Creastă retentivă
vestibular aspect clinic Aspect pe model
1.CREASTA EDENTATĂ
Creastă atrofiată dar Crestă retentivă
retentivă vestibular vestibular
1.CREASTA MAXILARĂ
NEREGULATĂ/ ACCIDENTATĂ
ZONE SENSIBILE
 Se depistează prin palpare cu pulpa degetului
 Pot fi ciocuri osoase-exostoze acoperite de
mucoasă subțire și sensibilă la presiuni
 Neregularități

 Papila incisivă reliefată datorită atrofiei marcate

a câmpului protetic
 Torus palatin

 Se poate interveni chirurgical, se foliază modelul

funcțional (toruși) sau amprentă de despovărare,
lingură individuală distanțată
TUBEROZITĂȚILE MAXILARE
În prelungirea crestei edentate
Au trei poli vestibular distal și caudal (inferior)
Trebuie acoperite integral de proteză
Fac parte din zona de sprijin sunt zone biostatice
Consistență dură (valoare protetică) sau fibroasă (fără
valoare protetică)
Retentive sau neretentive
Voluminoase medii sau mici
Înapoia lor se află sanțul pterigopalatin
TIPURI DE TUBEROZITĂȚI
2

4
2. TUBEROZITĂȚI
 Tuberozități retentive si
plonjante
ȘanțUl pterigo palatin/palpare cu latul sondei
BOLTA PALATINĂ

Adâncimi diferite, fiecare cu importanța ei protetică

în echilibrul protezei (ECHILIBRU=Menținere,
Sprijin, Stabilizare)
Recepționează presiuni ocluzale
Aici se produce fenomenul de adeziune important
în menținerea protezei
La nivelul ei pot exista formațiuni osoase-torus
palatin
1/3 anterioară-rugile palatine/mucoasa cu reziliență
0,1-0,2mm
Foveele palatine corespund reperului osos-spina
nazală posterioră
Zonele lui Schroeder-zone cu tesut glandular bogat,
reziliente, la nivelul lor se face gravarea modelului
pentru etanșeizarea protezei în zona distală
3.BOLTA PALATINĂ
Adâncime medie aspect pe Adâncime medie aspect
model clinic
 3 medie

3.BOLTA PALATINĂ

1
adâncă

2 medie

4 plată
3. BOLTA PALATINĂ
Aspect pe model-Adâncime
Aspect pe model-plată medie
3.BOLTA PALATINĂ
Aspect pe model-plată Aspect clinic-boltă plată
TORUSUL PALATIN
 Particularitate la nivelul substratului osos al
bolții palatine
 Etiologie-multifactorială

 Poate îmbrăca diferite aspecte morfologice

 Se situează mereu pe linia mediană

 Întindere diferită-vezi clasificarea Landa

 Trebuie foliat pentru a împiedica destabilizarea

prin basculare a protezelor, apariția de leziuni fie
hiperplazice (hiperplazie papilară) sau leziuni de
decubit
TIPURI MORFOLOGICE TORUS PALATIN
 Torus nodular-proeminențe unic sau multiple
fiecare cu baza lui de inserție
 Torus Lobular-proeminențe multiple cu o singură
bază de inșerție
 Fusiform=îngroșarea rafeului median

 Plat
 Se palpează cu pulpa degetului
 Frecvent nu se poate decela prin inspectie
ASPECTE CLINICE, PE AMPRENTA, PE
LINGURI INDIVIDUALE, PE MODEL
FUNCȚIONAL-TORUȘI PALATINI

Foliere torus
 1

3
 MUCOASA FIXĂ
 Acoperă zona de sprijin
 Culoare roz pal
 Modificată în diverse situații
clinice sau în boli generale
 Are o reziliență minima (0,2-
0,3mm)
 Pot exista situații particulare
 Mucoasa fixă mai grosă
aderentă de periost-
dură=câmp protetic dur
 Mucoasă fixă subțire sensibilă
 Mucoasă fixă de reziliență
crescută=câmp protetic moale
 Mucoasă fibroasă balantă,
deplasabilă frecvent prezentă
pe creasta frontală dar și în
alte zone ale câmpului protetic
ZONA DE SUCCIUNE ATÂT LA MAXILAR CÂT
ȘI LA MANDIBULĂ

Limita funcțională maximă de extindere a lingurii

individuale/bazei protezei
Reprezentată de mucoasa pasiv mobilă
De la nivelul fundului de sac atat la maxilar cât și
la mandibulă
La acest nivel se realizează închiderea internă
Între fața internă a protezei și mucoasa pasiv
mobilă
MUCOASA PASIV MOBILĂ- ASPECT CLINIC ȘI PE MODEL

fren
PERIFERIA MOBILĂ-FRENURI
 Frenul buzei superioare
 Inserție în evantai
 Pus în evidență prin
tracțiunea buzei
superioare
 În jos,răsfrângere+
mobilizare dreapta
stânga
 Lingura individuală
trebuie răscroită pentru
a nu fi mobilizată de pe
câmp atunci când frenul
e mobilizat de mușchi
 PERIFERIA MOBILĂ FRENURI
 Frenuri laterale
(pereche)
 Se mobilizeaza în râs,
surâs sau tracțiune și
rotații ale nodulului
comisural
 Lingura/baza protezei
trebuie răscoite pentru
a nu fi mobilizate de pe
câmp
 Mobilizare la amprenta
funcțională prin mișcări
funcționale pentru
înregistrare pe
marginea amprentei
PERIFERIA MOBILĂ-FRENURI
 Rafeu pterigo-
mandibular
 Se tensionează la
deschiderea largă a
gurii
 Lingura/baza protezei
nu interferă cu
activitatea lui
PERIFERIA MOBILĂ-FRENURI

 2% din cazuri în
punga lui Eisenring
există inserția postero-
superioară a
buccinatorului alteori
există la mandibulă
având inserție pe
creastă
Cohen ES. Atlas of Cosmetic and
Reconstructive Periodontal Surgery. 3rd ed.
Hamilton: BC Decker Inc.; 2007. p. 247.
CAZURI SPECIALE-INSERȚIA POSTERO-SUPERIOARĂ A
MUȘCHIULUI BUCCINATOR
(COHEN ES. ATLAS OF COSMETIC AND RECONSTRUCTIVE PERIODONTAL SURGERY. 3
RD ED. ) ÎN
HAMILTON: BC DECKER INC.; 2007. P. 247

SPAȚIUL EISENRING

Aspect practic
Când există in spațiul Eisenring, trebuie depistată
NICIODATĂ secționată
Lingura răscroită corespunzător
VĂL PALATIN-ZONA POSTERIOARĂ DISTALĂ
 Zona de trecere între palatul dur și
palatul moale
 Poate fi mai lată
 Mai îngustă
 Linie, în funcție de poziția vălului
palatin
 Până aici ajunge baza protezei
 Mușchii vălului palatin sunt
perpendiculari pe periferia
câmpului protetic
 Orientarea poate fi
 Orizontală-zonă largă de trecere
între palatul dur și moale
 Oblică-zonă mai îngustă
 Vertical-linie
 Există doar închidere internă-zona
cheie
 Mișcări test pentru verificarea
adaptării-tușit
 Aspect clinic-culoare roz gălbuie
față de mucoasa fixă roz pal
ZONA DE REFLEXIE A VĂLULUI PALATIN
Limita posterioară Suport osos-limită
distală posterioară distală
 Palpare cu un fuloar cu bilă
ASPECT PRACTIC
PALPATORIE-VERIFICARE
TRASARE LIMITĂ POSTERIOARĂ DISTALĂ-METODA Dinspre anterior spre posterior

Până se simte terminarea

substratului osos

Se desenează din aproape în

aproape câte un punct dintr-o parte
în cealaltă

Corectitudinea desenului clinic se

verifică cu MANEVRA VALSALVA

Vălul palatin va flecta și vom vedea

daca zona de relfexie coincide cu
desenul nostru

Se aplică lingura individuală pe

câmp

Se inspectează cu oglinda ca sa
vedem unde se află desenul în
raport cu marginea distală a
lingurii individuale

În funcție de asta, vom scurta sau

lungi lingura
MODALITATE DE EXAMINARE-LOCALIZARE A
LIMITEI DE REFLEXIE-MANEVRA VALSALVA

 Metoda Valsava-modificată
 Se expiră forțat, pe nas nasul fiind pensat

 Glota închisă

 Gura deschisă

 Cu oglinda dentară se oprește ridicarea limbii

care poate să împiedice examinara vizuală
 Vălul flectează

 Linia de vibrație anterioară

ASPECT PRACTIC
CÂMP PROTETIC MANDIBULAR
ZONA DE SPRIJIN
 1.Creastă edentată
 Uneori există și toruși mandibulari pe versantul
lingual
 2. Tubercul piriform (pereche)
1.MANDIBULĂ. CREASTA EDENTATĂ
 Poate fi
 Neutră
 Retentivă
 Ascuțită
 Negativă
1.MANDIBULĂ-CREASTĂ EDENTATĂ
RETENTIVĂ
1.MANDIBULĂ CRESTĂ EDENTATĂ
Creasta retentivă vestibular Creasta neutră, relativ bine
Lingual toruși mandibulari bilateral conformată mandibulară
1.MANDIBULĂ-CREASTA EDENTATĂ
Creastă negativă-a rămas
Creastă neregulată doar bazilara mandibulei
1. MANDIBULĂ-CREASTA EDENTATĂ
ASCUȚITĂ (LAMĂ DE CUȚIT)

Aspect în amprentă Aspect pe model

LINIA OBLICĂ INTERNĂ ȘI EXTERNĂ

Sunt prezente la nivelul substratului osos

mandibular
Linia oblică internă
lingual, are traseu ascendent spre posterior
Loc de inserție al milohioidianului si
constrictorului posterior al faringelui (distal),
este limita până la care ajunge proteza
Se examinează prin palpare cu pulpa
degetului
Poate fi proeminenta, ascuțită sau rotunjită
Linia oblică externă
2.TUBERCULUL PIRIFORM
Aspecte clinice și modalitate de examinare
EVOLUȚIE

Rafeu pterigo
mandibular
EVOLUȚIE
 În funcție de vechimea
edentației
 Inițial are poziție
orizontală
 Apoi oblică

 verticală
2.TUBERCUL PIRIFORM
Aspect clinic Pe model
MODALITATE DE EXAMINARE
 Prin inspecție
 Prin palpare cu latul sondei

 Se pornește dinspre mijlocul crestei în zona

laterală spre posterior
TUBERCUL PIRIFORM
 TUBERCUL PIRIFORM/CLINIC/LIMITE

 Tubercul piriform limita vestibulara si limita

linguala
 In dreptul tuberculului piriform se află nișa
linguală retromolară-extensie proteză după unii
autori
LIMITA VESTIBULARA SI LINGUALA
IMPORTANȚĂ PRACTICĂ

 Echilibrul protezei=
 Menținere
 Sprijin
 Stabilitate
Face parte din zona de sprijin
Va fi întotdeauna acoperit de baza protezei
În funcție de poziție/volum/consistență
Intervine favorabil sau nefavorabil în echilibrul
protezei
Zona cheie-doar închidere internă
CONSISTENȚĂ
DURĂ/CONSISTENȚĂ
GELATINOASĂ
Adaptarea protocolului operatorului pentru
obținerea unui echilibru optim al protezei totale
LIMITE
Vecinătăți
FORMAȚIUNI MOBILE PREZENTE ÎN ZONA TUBERCULULUI
PIRIFORM
Rafeul pterigo mandibular-
posterior

(tensionat la deschiderea largă a

gurii)

Fibre din maseter- spre vestibular

(mobilizate în IM)

Pacientul închide gura si

operatorul se opune închiderii

Fibre din constrictorul superior al

faringelui-lingual distal
(mobilizate la deglutiție)

Limita linguală a lingurii la

tubercul-să nu depășească linia
oblica internă
 ASPECT CLINIC
Tubercul piriform cu orientare

Oblic spre vertical

bilateral
TORUSȘI MANDIBULARI
Proeminente osoase cu structură histologică
normală
Etiologie multifactorială
Morfologii diferite
-plat
-nodular
-lobular
Acoepriți de mucoasă subțire și sensibilă
Uni sau bilaterali
Coexistă sau nu cu cei palatini
Indicatori ai unei densități osoase bune
Trebuie foliați pentru a nu produce leziuni de
decubit
Pot fi considerați sit donor de os autogen
După extirpare chirurgicală se refac în timp
TORUS MANDIBULAR PLAT

Arhiva dr T Jecherean
TORUS NODULAR
TORUS MANDIBULAR LOBULAR
MUCOASA FIXĂ
 În zona de sprijin
 Nu este atât de aderentă ca cea de la maxilar

 Din cauza atrofiei,

 Poate deveni mobilă pe suprafața periostală-

cute/bride longitudinale paralele cu creasta
 Mai ales în zona molară (necesită metode
speciale de amprentare)
 Alteori, atrofia este atât de mare- pe creastă
mucoasa subțire și balantă
3. PERIFERIA MOBILĂ
 Frenul buzei inferioare
 Bridele laterale (pereche)

 Frenul lingual

 Rafeul pterigo mandibular (partea bucala a

constrictorului superior al faringelui)
 Uneori, rar, posibil insertia buccinatorului in
punga lui Fisch până pe creastă
3.PERIFERIA MOBILĂ
 Frenul buzei inferioare
 Situat vestibular,
aproximativ pe linia
mediană
 Mobilizat prin
tracțiunea buzei în sus
si uțoară răsfrângere
 Se înregistrează prin
modelări funcționale la
amprenta funcțională
 Trebuie ocolit pentru a
nu mobiliza
lingura/proteza
 Inserția în evantai
3. PERIFERIA MOBILĂ-FRENUL BUZEI
INFERIOARE
 3. PERIFERIA MOBILĂ-BRIDELE LATERALE
 Pereche

 In zona canină

 Mobilizate prin
râs/surâs, tracțiune
laterală și rotații
de nodulul
comisural
 Inserție în evantai

FRENUL LINGUAL
Poate fi lung sau
scurt
Dacă e scurt e
avantajos pentru
protezarea totală
deoarece limitează
mișcările limbii
Trebuie evitat
pentru a nu mobiliza
lingura
individuală/proteza
de pe câmp
FREN SUPLIMENTAR
 Reprezentat de
inserția buccinatorului
 Cohen ES. Atlas of Cosmetic and Reconstructive
Periodontal Surgery. 3rd ed. Hamilton: BC
Decker Inc.; 2007. p. 247.

 La nivel mandibular
 De regulă se
remodelează
chirurgical dacă
ajunge până la nivelul
crestei
CÂMP PROTETIC MANDIBULAR
ZONA DE SUCCIUNE
Mucoasa pasiv mobilă-tapetată cu
un țesut submucos care-i permite să
fie mobilizată
Pe versantele vestibulare ale crestei
Prin extinderea bazei la acest nivel,
se instalează succiunea
Reprezintă limita funcțională
maximă a câmpului protetic
Lățime de 1-3mm
Uneori e foarte greu de delimitat în
special lingual
MUCOASA PASIV MOBILĂ ASPECT CLINIC ȘI PE MODEL
MUCOASA MOBILĂ
Prezintă un bogat țesut
submucos
Acoperă restul cavității bucale
Culoare mai intensă decât a
mucoasei fixe
Poate fi mobilizată în toate
sensurile
Rol în închiderea externă a
protezelor
Nu trebuie acoperită de proteză
Sub ea se află formațiuni
musculare mobile
FORMAȚIUNI MOBILE DIN PERIFERIA
CÂMPULUI PROETIC MAXILAR ȘI MANDIBULAR

 Sunt reprezentate de musculatura buzelor

obrajilor, vălului palatin, planșeului și limbii
 Teritoriul lor de activitate trebuie respectat

 Musculatură Striată

 Cu fibre orientate paralel față de zona de sprijin-

mușchi favorabili
 Sau perpendicular față de zona de sprijin-mușchi
nefavorabili protezării
 Se vor studia în alt curs
 3/25/2021

Examinarea pacientului edentat

total

Examinarea protezelor vechi

1
 3/25/2021

Majoritatea pacientilor – edentati total

protezati
Pacientii neprotezati – daca edentatia este
mai veche – conditii dificile de protezare.
De ce este necesar:
- pentru a aprecia conditiile de protezare
- pentru a purta discutia cu pacientul in
directia dorita de noi

Examenul clinic se realizeaza prin:

- inspectie
- palpare
- percutie
- auscultatie
Examinarea se face: - exobucal
- endobucal

2
 3/25/2021

Examenul exobucal
Se face prin inspectia masivului facial din fata si
profil
Se urmareste:
- tipul fetei
- conturul obrajilor
- asimetrii datorate - pareze faciala
- pierderi de substanta
- hipertrofii, hiperplazii

3
 3/25/2021

Palparea se adreseaza:
- ramurii orizontale a mandibulei
- excursiei condililor la inchiderea si
deschiderea gurii.

Examinarea din profil urmareste:

- dimensiunea etajului inferior al fetei
- treapta buzelor

4
3/25/2021

5
 3/25/2021

Examenul endobucal
- se verifica deschiderea gurii
- se aprecieaza tonicitatea orbicularului buzei,
conditie primordiala de mentinere a protezelor
- retentivitatea crestei edentate frontal si lateral
- bolta palatina – nefavorabila in V
- aprecierea torusului palatin si raportul cu
limita distala

6
 3/25/2021

- prinpalpare cu latul sondei sau cu fuloar se

apreciaza rezilienta mucoasei
- mucoasa cu bride - longitudinale
- transversale
- se apreciaza insertia frenului in zona
frontala
- zona Eisenring
- zona Ah – in functie de pozitia valului
palatin

7
 3/25/2021

Examinare camp mandibular

- creasta edentata mandibulara – de obicei
neretentiva
- torus – sensibil la palpare
- creasta milohioidiana - ascutita
- rotunjita
- tuberculul piriform – consistenta
- pozitia limbii in repaus - atitudine

8
 3/25/2021

Pozitia limbii in repaus:

- anterioara – varful limbii depaseste muchia
crestei edentate frontale mandidulare
- posterioara – varful limbii nu atinge sau
este in contact lejer cu versantul lingual al
crestei edentate mandibulare
- prezinta importanta in amprentare.

Pozitia limbii in repaus

9
 3/25/2021

Mucoasa fixa a zonei de sprijin mandibulare

poate forma pliuri:
- longitudinale
- transversale
- atitudinea fata de mucoasa in exces

10
 3/25/2021

Examinarea protezelor vechi

Se face:
- cu protezele pe campul protetic
- cu protezele scoase din cavitatea bucala.

Cu protezele pe camp se apreciaza:

- DVO
- RC.
- atitudinea terapeutica

Proteze vechi
Proteze noi

11
 3/25/2021

Cu protezele scoase din cavitatea bucala

apreciem:
- tipul alimentatiei pacientului
- existenta unor obiceiuri vicioase
- modalitatea de igienizare a acestora
Toate aceste date culese in urma examinarii
pacientului edentat total, ne ajuta la
aprecierea mentinerii si stabilitatii viitoarelor
proteze.

Proteze vechi

12
 3/25/2021

Protezele vechi

13
 4/25/2021

Amprenta
Preliminara

Catedra de Protezare Totala

Asist. Univ. Dr. Daniela Meghea

Scop

Obiective
Amprenta preliminara
Principii de amprentare

Amprenta mandibulara

Amprenta maxilara

Trasarea limitelor campului protetic pe

amprenta preliminara mandibulara si
maxilara

1
 4/25/2021

Scop
• Obținerea unui negativ al
câmpului protetic care să redea
cu maxim de precizie zona de
sprijin și să furnizeze cât mai multe
informații despre zona de succiune.

AMPRENTA
Modelul Lingura
PRELIMINA preliminar individuală
RĂ

1. Alegerea materialului de amprentă, a

lingurii standard si a instrumentarului
necesar
2. Pregatirea pacientului
3. Trasarea unor repere pe câmpul
Principii de protetic maxilar al pacientului

amprentare 4. Prepararea si manipularea alginatului

5. In ce consta amprenta preliminara
6. Controlul amprentei

2
 4/25/2021

Alegerea materialului de amprenta

1. Calitatea mucoasei zonei de sprijin:
camp moale –material cu vascozitate mica (fluid): gips
,alginat
camp intermediar – material cu vascozitate medie : alginat
camp dur- material cu vascozitate crescuta ( silico chitos),
Stentz
2. Retentivitati anatomice – materialul se alege in functie de
elasticitatea lui, dupa priza - camp foarte retentiv -mat. elastic(
alginat)
- camp moderat retentiv – mat semirigid
- camp neretentiv

3. Cantitatea materialului:
amprenta in lingura standard => cantitate mare
amprenta in proteza veche => cantitate mica
4. Distanta cabinetului fata de laborator
alginat 8-30 minute
silicon 24h
gips

3
 4/25/2021

Alegerea materialului
de amprentă - alginat
• Alginatul = hidrocoloid ireversibil , sub
formă de pulbere, ce prin amestecare cu
apa trece din faza de sol in faza de gel
• Avantajele alginatului:
• Reproduce fidel detaliile câmpului protetic
• Suficient de elastic pentru a fi indepartat
din retentivitatile campului protetic
• Usor de folosit
• Material ieftin
• Netoxic si neiritant

Alegerea lingurii
standard
• Linguratrebuie să fie potrivită ca mărime, astfel incat
sa acopere toata zona de sprijin la maxilar
• Lingura trebuie sa fie astfel incat forma jgheabului sa
corespunda formei si marimii crestei, formei si
adancimii boltii palatine
• Lingura trebuie sa permita un spatiu de 3,5 mm intre
versantele crestei si lingura pentru materialul de
amprenta
• Lingura trebuie sa prezinta retentii (daca nu prezinta
orificii, aplicam un rulou de leucoplast pe marginile
lingurii.
• Posterior lingura trebuie sa sa intină pana la zona de
IP fara sa o deformeze
• Daca crestele sunt foarte inalte se poate folosi o
lingura pentru dentat

4
 4/25/2021

Alegerea instrumentarului necesar

pentru amprenta preliminară

Trusă de consultație

Set de linguri universale

Spatulă pentru alginat

Bol de cauciuc

Foarfecă, leucoplast

Tăviță renală

Creion chimic

• Alegerea lingurii
Amprenta • Alegerea materialului de amprenta
• Repetarea miscarilor efectuate de
campului pacient
protetic • Amprentarea propriu-zisa

mandibular

5
 4/25/2021

Alegerea lingurii • Cuprinderea intregului camp

protetic

Alegerea materialului de amprenta

1. Gips
2. Materiale termoplastice (tip Stents)
3. Silicon de consistenta chitoasa
4. Alginat

6
 4/25/2021

Repetarea miscarilor de modelare a amprentei

cu pacientul

1. Sunt miscari efectuate de pacient si miscari efectuate de medic

2. Specifice fiecarei zone functionale, in functie de musculatura

periprotetica

3. Se fac in ordine, dinspre posterior spre anterior

1. Pacientul trebuie sa clateasca inainte de amprenta

2. Introducerea lingurii in cavitatea bucala
3. Pacientul trebuie sa ridice limba in cerul gurii
4. Centrarea lingurii
5. Aplicarea pe campul protetic
6. Mentinerea cu usoara presiune in pozitie
7. Modelarea amprentei prin miscari functionale
8. Asteptam ca materialul sa faca priza
9. Indepartarea amprentei din cavitatea bucala
10. Verificarea amprentei
11. Trasarea limitelor campului protetic
12. Dezinfectia amprentei
13. Completarea fisei de laborator cu indicatiile date tehnicianului

7
 4/25/2021

Etapele amprentarii propiu-zise campului protetic

mandibular

1. Introducerea lingurii in cavitatea orala – se tractioneaza

cu aratatorul de la mana stanga , comisura pacientului,
ligura se introduce printr-o miscare de rotatie de la stanga
la dreapta
2. Centrarea lingurii- manerul pe linia mediana
3. Aplicarea si mentinerea cu usoara presiune
4. Modelarea amprentei prin miscari functionale
5. Indepartarea amprentei din cavitatea orala
6. Verificarea amprentei

Zona • inchiderea si deschiderea larga a

gurii
tuberculului
piriform

8
 4/25/2021

Zona linguala • umezirea buzei superioare de la o

comisura la alta
laterala • limba spre obraz

Zona linguala • Ducerea limbii spre manerul lingurii

centrala

9
 4/25/2021

Zona vestibulara • rotatii de modiolus

laterala • tractionarea obrazului de jos in sus

Zona vestibulara • Pacient:

• tuguierea buzelor / mimat fluieratul
centrala • zambet fortat
• Medic:
• rotatii de modiolus
• tractionarea buzei inferioare de jos
in sus

10
 4/25/2021

Verificarea amprentei
1. Neteda fara pliuri
2. Sa redea intreaga zona de sprijin
3. Sa fie simetrica
4. Sa fie centrata
5. Sa nu prezinta bule (aer sau saliva )
6. Sa nu aibe portiuni de material nesustinut
7. Lingura sa nu foe vizibila pe suprafata amprentei
8. Sa evidentieze frenurile si bridurile
9. Sa nu fie desprins materialul de lingura
10.Sa nu fie prinsa in interiorul amprentei limba sau glandele salivare

Verificarea amprentei - Cuprinderea intregului camp protetic

Sa nu fie margini rupte, prea putin material

Marginile aprentei netede, rotunjite

11
 4/25/2021

Centrare incorecta

Material de amprenta spalat , se vede lingura

12
 4/25/2021

Lingura aleasa este lingura de dentat, prea mare

Sa nu existe goluri/ plusuri

13
 4/25/2021

Amprenta preliminara mandibulara in proteza veche

Conditie: Proteza sa cuprinda intreg campul protetic.

Se poate complete proteza cu material thermoplastic astfel incat sa

acopere intreg campul protetic.

14
 4/25/2021

Avantaje:

Proteza reprezinta o lingura mult mai bine adaptata;

Se pot verifica succiunea si stabilitatea;
Siliconul este mai fidel decat alginatul.

Dezavantaj:

Pacientul ramane fara proteza pana la urmatoarea

sedinta

Material de amprenta – silicon fluid

Amprenta preliminara maxilara

15
 4/25/2021

Pregatirea
• Ii explicam pacientului in ce consta amprentarea, cat mai pe intelesul
acestuia
• Cavitatea bucală a pacientului trebuie sa fie in dreptul cotului medicului

pacientului pt
stomatolog
• Capul pacientului trebuie sa fie sprijinit de tetiera, astfel incat planul ocluzal al

amprenta
maxilarului sa fie paralel cu podeaua, atunci cand cav buc va fi deschisa
• Pt pacientul cu reflex de voma exagerat,:

preliminară
• pacientul trebuie sa stea cat mai drept, cu geneunchii ridicati dacă e posibil si
e sfatuit sa respire adanc si rar
• Se poate realiza o indiguire cu ceara pt a reduce cantitatea de alginat care ar

maxilară
putea ajunge in orofaringe
• Materialul de amprentă trebuie sa fie mai vascos
• Se poate badijona zona distala a bp cu o buleta cu o sol anestezică, nu se
pulverizeaza anestezicul

Trasarea reperelor pe campul protetic cu

creionul chimic

16
 4/25/2021

Amprenta
• Se introduce lingura printr-o miscare rotationala
• Daca sunt necesare cantitati suplimentare de alginat

maxilară – cum (Pungi Eisenring adanci, BP adanca), inainte de

introducerea lingurii se introduce o cant

se procedează
corespunzatoare de alginat cu o spatula
• Se indeparteaza obrajii cu policele si indexul mainii

practic
stangi si se centreaza lingura
• Lingura se aplica mai intai posterior si apoi anterior
• Se verifica centrarea lingurii – manerul trebuie sa fie in
axa de simetrie a capului
Se fac miscari de modelare marginala care sunt de 2
tipuri : executate de medic( rotatii la nivelul modiolusului)
si executate de catre pacient

• Se mentine amprenta in cavitatea

bucala inca 1 min dupa priza
alginatului
• pentru indepartarea amprentei
trebuie desfiintata succiunea: se
apasa pe maner in sus, pt a
introduce aer prin posterior
• Amprenta de indeparteaza printr-o
miscare verticala

17
 4/25/2021

Amprente preliminare maxilare

Controlul / Verificarea amprentei maxilare

18
 4/25/2021

Cauze care • Amprenta descentrată/ asimetrică

• Bule mari de aer
necesită • Lingura vizibilă pe suprafata
reluarea amprentei
amprentei • Lingura nu redă întreaga zonă de
sprijin
• Desprinderea materialului de
amprenta din lingura

Inainte de a
trimite in • Dezinfectarea acesteia
laborator • Uscarea
amprenta • Trasarea limitelor in vederea
preliminară confectionarii lingurii individuale

maxilară

19
 4/25/2021

Trasarea limitelor viitoarei

linguri individuale
1. Trasarea reperelor pe campul protetic maxilar si mandibular
2. Trasarea limitelor lingurii individuale pe:
a) amprenta preliminare
b) model preliminar

• 1. Trasarea reperelor pe
campul protetic maxilar
• Se va trasa linia Ah
• -santurile retrotuberozitare(doua linii
curbe cu convexitatea posterioara)
• -foveele palatine(inapoia lor se va trasa
o linie curba cu convexitatea posterior)
• -se vor uni cele trei linii curbe cu
convexitatea posterior cu alte doua linii
curbe cu concavitatea spre posterior
• Se vor nota insertiile frenului si bridelor

20
 4/25/2021

Trasarea reperelor
pe campul protetic
mandibular
Se va inseamna limita pana
unde se va extinde lingura
individuala/proteza pe
tubercurlii piriformi (unirea
a doua treimi anterioare cu
treimea posterioara a
tubercului).
Se vor nota insertiile
frenului si bridelor

2. Trasarea limitelor lingurii individuale pe amprenta

preliminiara

• Este o metoda simpla de trasare care a fost stabilita de Schreinemakers

care porneste de la o amprenta preliminara ideala.
• Medicul trebuie sa traseze limitele lingurii individuale, individualizat pentru
fiecare pacient.

21
 4/25/2021

La maxiliar:
Limita posterioara
Linia Ah
-se noteaza foveele palatine si se
traseaza inapoia lor o lnie curba cu
convexiatea posterioara, se noteaza
santurile retrotuberozitare ulterior
aceste trei linii se unesc cu doua linii
curbe cu convexitatea anterioara
Limita vestibulara
-se traseaza la 1mm in interiorul
punctului de maxima convexitate al
marginii amprentei care este
echivalent cu fundul de sac vestibular,
ocolindu-se frenul si bridele laterale
-se poate trasa din aproape in aproape
masurand cu un instrument bond
(sonda parodontala) distanta de la
muchia crestei pana la fundul de sac
vestiibular

La mandibula:
-se traseaza linia mediana in zona lingual centrala,
luand ca reper frenul lingual
-se marcheaza zona lingual centrala, delimitandu-se la
1,5 cm dreapta stanga de linia mediana
-din punctele de delimitare a zonei linguale centrale se
duc 2 perpendiculare pe creasta edentate
-se traseaza directia crestei edentate pana la nivelul
tubercului piriform
-de la punctele de delimitare a zonei linguale centrale
se duc linii paralele cu mijlocul crestei catre distal
-limita vestibulara a viitoarei linguri se situeaza la 1 mm
spre interiorul amprentei fata de convexitatea maxima
a marginii vestibulare a amprentei, ocolindu-se frenul si
bridele ce au fost trasate anterior in cavitatea orala
- Limita vestiulara se poate trasa si din aproape in
aproape, masurand cu un instrument bond (sonda
parodontala) distanta de la muchia crestei pana la
fundul de sac vestiibular

22
 4/25/2021

Trasarea limitelor lingurii individuale pe modelul

preliminar
Trasarea limitelor pe modelul preliminar este mai facila pentru medic, deoarece
modelul este copia pozitiva a campului protetic, dar aceasta metoda prezinta
dezavantajul ca necesita o sendinta in plus pentru pacient

Cu cat delimitarea este mai precisa cu atat timpul necesar

adaptarii lingurii individuale va fi mai scurt.
Inainte de a fi trimisa la laborator, amprenta de alginate va fi
dezinfectata.
Turnarea modelului preliminar se va face in 8-20 min de la
luarea amprentei preliminare cu alginate, daca nu e posibila
ajungerea amprntei la laboratorul dentar in acest interval,
amprenta va fi transportata intr-un mediu umed.

23
 4/25/2021

Va multumesc!

Bibliografie
1. M. Păuna , E. Preoteasa -,,Aspecte practice in protezarea
edentatiei totale’’
2. E. Hutu , M. Păuna , V. Botnar -,,Edentatie totala’’

24
 4/20/2021

Adaptarea lingurilor
individuale si inchiderea
marginala la zonele cheie
As. Univ. Dr. Mihaela Marin

Trasarea corecta a limitelor campului

protetic-realizarea unei linguri
individuale cat mai bine adaptate
marginal

1
 4/20/2021

Modelul
preliminar
Trebuie sa cuprinda in intregime
campul protetic
Serveste la confectionarea lingurii
individuale
Se toarna din gips obisnuit
Nu necesita conservarea fundurilor
de sac

Trasarea limitelor campului protetic pe

model

2
 4/20/2021

Trasarea limitelor campului protetic

Zona retrotuberozitara Limita distala a cp mandibular

3
 4/20/2021

Pregatirea modelului in vederea realizarii

lingurii individuale
Deretentivizarea modelului cu ceara

Realizarea lingurilor individuale din

acrilat autopolimerizabil

4
 4/20/2021

Ajustarea lingurilor la desenul realizat de medic

5
 4/20/2021

Succesiunea manoperelor in adaptarea

lingurii individuale
• 1. Verificarea lingurii pe
model
• 2.Verificarea primara a
lingurii in cavitatea bucala
• 3. Adaptarea la zonele
functionale
• 4. Verificarea adaptarii

Materiale si instrumentar

6
 4/20/2021

Adaptarea lingurii individuale

maxilare
Posterior Zona distala(linia AH)

Zona laterotuberozitara
(Eisenring)

Zona vestibulara laterala

Anterior
Zona vestibulara centrala

Adaptarea lingurii la limita distala

maxilara
Pasul 1- delimitarea limitei distale(linia AH) cu creionul chimic

7
 4/20/2021

Desenarea limitei distale

in cavitatea bucala

Pasul 2- Aplicarea lingurii si verificarea raportului acesteia cu

desenul
Pasul 3- Verificarea adaptarii la zona distala cu manevra
Valsalva

8
 4/20/2021

Adaptarea lingurii la zona

laterotuberozitara
• Pasul 1- Identificarea zonei prin inspectie
• Pasul 2- Identificarea mucoasei
pasiv-mobile de la acest nivel
• Pasul 3- (obtional)- Insemnarea
mucoasei pasiv mobile cu creionul
chimic sau insemnarea marginii lingurii
• Pasul 4- Verificarea adaptarii margiale a
lingurii in raport cu mucoasa pasiv-mobila

Zona laterotuberozitara

9
 4/20/2021

Zone Laterotuberozitare Eisenring

10
 4/20/2021

Adaptarea la zona vestibulara laterala

Pasul 1- Identificarea zonei prin

inspectie (indepartarea usoara a
partilor moi)

Pasul 2- Identifiarea mucoasei

pasiv-mobile si a bridelor

Pasul 3- Verificarea raportului

dintre marginea lingurii si mucoasa
pasiv mobil cate si la nivelul
bridelor

Pasul 4- Corectarea marginala a

lingurii cu o freza de acrilat

Adaptarea lingurii la zona vestibulara

centrala
Pasul 1- Identificarea zonei prin
inspectie
(tractionarea buzei superioare
usor spre anterior)
Pasul 2- Identificarea mucoasei
pasiv-mobile si afrenului buzei
Pasul 3- Verificarea marginii
linguri in raport cu pozitia
mucoasei pasiv-mobile si a
insertiei frenului buzei
superioare
Pasul 4- Ajustarea marginala a
lingurii cu piesa dreapta si freza
de acrilat

11
 4/20/2021

Verificarea adaptarii
marginale cu Fit-Checker

Se aplica materialul marginal

Lingura se introduce in cavitatea
bucala
Se realizeaza miscari specifice
pentru fiecare zona in parte
Dupa priza si indepartarea din
cavitatea bucala se verifica aspectul
materialului
Daca materialul este sters-lingura
este lunga la acel nivel
Se corecteaza prin frezare

Adaptarea lingurii mandibulare

Zona tubercului piriform
Zona linguala laterala

Zona vestibulara laterala

Zona linguala centrala

Zona vestibulara centrala

12
 4/20/2021

Adaptarea lingrii la nivelul tubercului

piriform

13
 4/20/2021

• Pasul 1- Identificarea prin inspectie si palpare a

tubercului piriform( zona distala, zona
vestibulara, zona linguala)
• Pasul 2- Se poate insemna cu creionul chimic
limita distala a tuberculului piriform
• Pasul 3- Introducerea lingurii in cavitatea bucala
si observarea raportului marginii lingurii fata de
zona insemnata
• Pasul 3- Ajustarea lingurii, daca este nevoie pana
la limita stabilita
• Pasul 4- Se reiau aceeiasi pasi si pentru zonele V
si L ale tuberculului pririform
Zona linguala se identifica prin palpare si nu se va
insemna cu creionul chmic

Adaptarea lingurii la zonele

vestibulare laterale si vestibulara
centrala

14
 4/20/2021

Delimitarea zonei vestibulare mandibulare

Se vor urmari aceeiasi pasi ca in cazul lingurii maxilare

Adaptarea lingurii la zona linguala

laterala

Pasul 1- Identificarea zonei prin palparea cu indexul a liniei

oblice interne
Pasul 2- Aplicarea lingurii individuale pe campul protetic
Pasul 3- Palparea zonei linguale laterale cu indexul
3 posibilitati:-se palpeaza numai marginea lingurii- lingura lunga
-se palpeaza atat marginea lingurii cat si LOI, cele
2 fiind la distanta-lingura scurta
- se palpeaza marginea lingurii imediat deasupra
LOI,- lingura corecta
Pasul 4- Se corecteaza marginea lingurii daca este cazul

15
 4/20/2021

• Pozitia liniei oblice

interne functie de
resorbtia crestei

Linia oblica interna

16
 4/20/2021

Adaptarea lingurii individulale la

zona linguala centrala

Marginea lingurii trebuie sa aiba un contact lejer cu planseul buccal

in repaus cat si la miscari moderate ale limbii
Trebuie ocolit frenul limbii

Verificarea adaptarii lingurii cu Fit-

Checker
• Se aplica materialul in lingura
• Lingura se introduce in cavitatea bucala
• Se realizeaza miscari specifice pentru
fiecare zona in parte
• Dupa priza si indepartarea din cavitatea
bucala se verifica aspectul materialului
• Daca materialul este sters-lingura este
lunga la acel nivel
• Se corecteaza prin frezare

17
 4/20/2021

Verififarea adaptarii cu Fit Checker

18
 4/20/2021

Verificarea adaptarii lingurii

individuale maxilare cu testele Herbst
• 1. Deschiderea lenta a gurii pana la maximum- verifica adaptarea la
zonele retrotuberozitare si laterotuberozitare

Daca lingura se mobilizeaza la aceste miscari se va reduce din zonele respective

19
 4/20/2021

• 2. Suras fortat- verifica adaptarea la zona vestibulara laterala

• 3. Mimarea flueratului- verifica adaptarea la zona vestibulara centrala

• 4. Pacientul tuseste- verifica adaptarea la zona distala

maxilara

20
 4/20/2021

Testele lui Herbst la Mandibula

1. Gura deschisa moderat si apoi larg- verifica adaptarea lingurii la
nivelul zonei vestibulare a tubercului piriform (dechiderea larga) si a
zonei vestibulare laterala (deschiderea moderata)

• 2 Umezirea buzelor- verifica adaptarea la zona linguala posterioara

• 3.Miscari ale varfului limbii dintr-un obraz in altul- verifica zona
linguala laterala
• 4. Protractia limbii pana la rosul buzelor sau manerul lingurii- verifica
zona linguala centrala

21
 4/20/2021

Reguli
•Testele se fac in ordinea in care au fost
expuse
•Dupa fiecare test se realizeaza corectia (daca
este cazul)
•Inainte de fiecare test lingura se reaplica pe
camp
•Miscarile realizate de pacient vor avea
intensitate moderata

Realzarea inchiderilor marginale

mandibulare

Zonele cheie mandibulare :

1. Zona tuberculului piriform

2. Zona linguala centrala
3. Zona vestibulara centrala

22
 4/20/2021

Scopul inchiderii marginale este acela de a imbunatatii succiunea in zonele cheie

Materialele utilizate la inchiderile marginale sunt materiale termoplastice

Inchidere marginala la nivelul tubercului

piriform
• Delimitarea zonei : ant- linie imaginara ce trece la nivelul fetei distale a
molarului 2
post- insertia ligamentului pterigomandibular
vest- linia oblica externa
ling- linia milohioidiana

23
 4/20/2021

• Pozitia tuberculului piriform se schimba odata cu atrafia crestei ( orizontal-oblic-vertical)

• Lingura individuala/ proteza totala mandibulara trebuie sa acopere 2/3 ant ale tubercului
piriform
• În functie de rezilienta mucuasei de la nivelul tuberculului piriform, succiunea poate fi
mai buna sau mai slaba:
Rezilienta medie – succiune buna
Tubercul dur – succiune mai slaba
Tubercul gelatinos – nu se fac inchideri

• Scop: suplimenteaza închiderea pe fata interna a lingurii/ a protezei totale mandibulare

Tehnica de suplimentare a închiderii marginale la

tuberculul piriform
 Se aplică pe fața mucozală a lingurii, în zona tuberculului piriform,
bilateral un strat de material thermoplastic

 Materialul ramolit la flacără și aplicat în cavitatea bucală, realizează o

amprentă de compresie

 Modelajul marginal pentru zona distală a tuberculului se realizează

prin deschiderea și închiderea gurii

 Modelajul pentru zona vestibulară a tuberculului: deschidere maximă

și închidere în timp ce medicul se opune acestei mișcări prin presiune
pe butonii de presiune

 Modelajul marginal pentru zona linguală a tuberculului: protracția

limbii și deglutiție

24
 4/20/2021

Verificarea succiunii obtinute prin

manevrele de îmbunatatire a închiderii
marginale la tuberculul piriform cu
material termoplastic
• Testul 1: presiune pe mâner în sens oro-vestibular – lingura se va
desprinde greu, cu zgomot caracteristic

Inserția m genioglos: efect dislocant deoarece este un mușchi puternic, cu inserție

perpendiculară pe periferia câmpului protetic, pe o zonă redusă, având o mobilitate
funcțională crescută

Inchidere marginalala zona linguala

centrala

25
 4/20/2021

Tehnica: Se aplica pe marginea lingurii,

in zona linguala centrala, un rulou de
material termolastic

Dupa aplicarea lingurii pe camp pacientul este

rugat sa-si umezeasca buza inferioara de la o
comisura la alta (in cazul pacientilor cu limba
pozitionata anterior in repaus) sau sa miste limba
in spatele manerului lingurii (limba posterioara)

 Dupa finalizarea inchiderii la nivelul zonei linguale centrale trebuie verificat ca materialul
thermoplastic a fost modelat correct, nu prezinta trepte si este lucuos.

 Inchiderea in zona linguala centrala se verifica cu Testul 2 de succiune: presiune verstibulo-

orala pe manerul lingurii. Testul se face atat in pozitie de repaus a limbii cat si in protractie.

 Dupa verificarea inchiderii in zona linguala centrala se reverifica inchiderea la nivelul

tubercului priform cu Testul 1 de succiune.

26
 4/20/2021

Inchidere marginala in zona

vestibulara centrala
Limite -intre cele două bride canine
-fundul de sac vestibular al acestei zone
este influențat de acțiunea mușchiului
triunghiular și pătrat al buzei inferioare,
mușchiul bărbiei dar și de muschiul orbicular
al buzei.

Scop- tatonoarea lungimii lingurii

- de a stabili o grosime adecvată a lingurii
în această zonă pentru a obține o închidere
externă satisfăcătoare.

Tehnică-material termoplastic de 1 mm pe marginea vestibulară a

lingurii
- pacientul face mișcări de deschidere a gurii și țuguiera
buzelor, iar medicul ușoare tracțiune ale buzei inferioare

27
 4/20/2021

După ce s-a făcut și această închidere se verifică închiderea

totală cu testul 3 de succiune= tracțiune verticală în sus a
mânerului lingurii

Acest test servește pentru a aprecia dacă amprenta

funcțională urmează să fie considerată o amprentă
funcțională definitivă sau numai o amprentă preliminară
utilă pentru a confecționa o nouă lingura individual

Testul 4 de succiune- se repetă de Testul 3 de succiune, dar

cu îndepărtarea buzei inferioare, desființând închiderea
externă realizată în zona vestibulară centrală de către
mucoasa buzei inferioare.

Zonele cheie de inchideremarginala la

nivelul maxilarului:
1. Zona distală – zona Ah
2. Zona vestibulară frontală

28
 4/20/2021

Inchidere marginala la nivelul zonei distale maxilare (zona Ah)

Zona Ah este limita posterioară a câmpului protetic maxilar

și reprezintă zona de reflexie a vălului palatin față de
palatul dur.
Aceasta poate fi o zonă-bandă neuniformă de 3-5 mm sau o
linie.
Închiderea marginală posterioară este condiția esențială
pentru menținerea protezei totale superioare, ea având rol
esențial în menținerea protezei, de aceea i se mai spune și
cheia menținerii protezei superioare
În această zonă se obține numai închiderea interna lipsind
închiderea externa

Tehnica de realizare a inchiderii

marginale in zona distala maxilara
Tehnica- pe fața internă a lingurii în zona posterioară se aplică material termoplastic de 3-4 mm, mai lat de-o parte
și de alta a liniei mediene și grosime minimă la centru și extremitati.

Nu se pune material termoplastic pe fața internă a lingurii la nivelul tuberozitatilor.

Pacientul face mișcări de deschiderea ampla a gurii, medicul face metoda Valsalva.
La final după ce am verificat că materialul este bine modelat, neted, pierdut spre anterior, fără trepte, se verifică
închiderea din zona Ah prin testul 1 de succiune = tracțiune oro-vestibulara pe mânerul lingurii

29
 4/20/2021

Închidere la nivelul zonei vestibulare

frontale
Limite -posterior-cele două frenuri bucale
-zona este împărțită în două porțiuni simetrice sau nu de frenul
buzei superioare
-evidențierea zonei se face prin îndepărtarea ușoară a buzei
superioare
-grosimea lingurii respectiv a protezei
trebuie să țină seama de considerente estetice
ale pacientului.

Tehnica-se aplică o bandă de material termoplastic pe fața externă a lingurii pe

marginea vestibulare cu grosimea de 1 mm

-se introduce lingura în cavitatea orală, pacientul face mișcari de deschidere

larga a gurii apoi medicul modelează zona prin tracțiune în jos a buzei
superioare

-modelarea acestei zone se face și prin țuguierea buzelor

de către pacient

-pentru verificarea închiderii interne marginale vestibulare

se încearcă desprinderea lingurii tracționând în jos din aproape
în aproape cu pulpa degetului pe marginea vestibulară al lingurii.= testul 2
succiune

30
 4/20/2021

Testele de succiune pentru verificarea

închiderilor la nivelul zonelor cheie
maxilare
Testul 1 -verifică închiderea la nivelul zonei Ah
-presiune oro-vestibular pe mânerul lingurii individuale maxilare

Tesul 2 -verifică închiderea internă marginală vestibulară

-încearcă desprinderea lingurii tracțiune de jos din aproape în aproape
cu pulpa degetului de marginea vestibular a lingurii

Tesul 3 -verificare închiderea totală externă și internă

-tracțiune verticală de mâner obrajii fiind aplicați pe versantele
exterioare ale lingurii

Testele de succiune pentru verificarea

închiderilor la nivelul zonelor cheie
mandibulare
Testul 1-verifica închiderea la nivelul tuberculului piriform
-tracțiunea oro-vestibulare pe mânerul lingurii mandibulare
Testul 2-verifica închiderea la nivelul zonei linguale centrale
-presiune vestibul-orală la nivelul mânerului lingurii individuale
mandibulare
Testul 3-verifică închiderea totală a lingurii mandibulare
-se trage de mâner vertical în sus
Testul 4-verifică aportul la succiune al închiderii în zona vestibuară centrală
-se repetăm Testul 3 îndepărtând buza inferioară

31
 4/20/2021

Testele de succiune se pot face pe urmatoarele piese

protetice:
-Proteze vechi
-Linguri individuale
-Proteze noi
Inainte de a face testele trebuie sa ne asiguram ca
acestea sunt correct applicate pe campul protetic
Testele de succiune se fac intotdeauna in ordinea
indicata
Dupa efectuarea fiecarui test lingura trebuie sa se
desprinda cu dificultate de pe camp si sa se auda un
zgomot characteristic

32
 4/13/2021

Amprentarea finală

Asist. Univ. Dr. Ingrid Ioana Pintilie

Scop: copierea cât mai exactă a câmpului

protetic, cu înregistrarea corectă a limitelor
sale funcționale în vederea turnării modelului
definitiv

1
 4/13/2021

Obiectivele amprentei finale (Green):


1. Obținerea unei înălțimi
corecte a marginilor și o
extindere maximă a plăcii
2. Transmiterea armonioasă
a presiunilor asupra
țesuturilor câmpului
protetic
3. Respectarea libertății
mișcărilor musculare și
realizarea închiderii
marginale a protezei

Obiectivele protezării rezolvate cu ajutorul

amprentei finale
1. Realizarea condițiilor de
echilibru pentru proteze -
amprenta finală contribuie la
rezolvarea problemelor de
sprijin, stabilitate și
menținere (principiul
biomecanic)
2. Restabilirea funcțiilor
aparatului dento-maxilar –
amprenta finală contribuie la 3. Stimularea troficității
rezolvarea problemelor de țesuturilor de suport și
fizionomie și fonație evitarea producerii de
(principiul curativ) leziuni (principiile profilactic
și biologic)

2
 4/13/2021

Rezolvarea problemelor de sprijin –

transmiterea uniformă a presiunilor
• Amprentă compresivă –
câmpuri protetice dure, cu
mucoasă puțin rezilientă,
nedeformabilă, aderentă
de periost –materiale cu
vâscozitate crescută
• Amprentă de despovărare –
câmpuri protetice moi, cu
mucoasă foarte rezilientă –
materiale cu vâscozitate
redusă

Rezolvarea problemelor de sprijin –

transmiterea uniformă a presiunilor

• Amprentă cu silicon de
consistență medie
pentru un câmp protetic
intermediar (cu reziliență
medie) – tehnică de
amprentare
mucodinamică, cu
modelarea funcțională a
marginilor

3
 4/13/2021

Rezolvarea problemelor de stabilitate

• Prin reproducerea
exactă a detaliilor și
retentivităților
anatomice ale zonei de
sprijin, amprenta finală
contribuie la obținerea
stabilității protezei
(frânarea tendințelor de
deplasare orizontală,
atât sagital cât și
transversal)

Rezolvarea problemelor de menținere

• Adeziunea – depinde
de exactitatea
amprentei
• Succiunea – depinde
de corectitudinea
închiderilor marginale
realizate de amprentă • Tonicitatea musculară –
(întindere, grosime, va funcționa favorabil
respectarea dacă amprenta se va
funcționalității părților întinde în limitele permise
moi periprotetice) de acțiunea grupelor
musculare

4
 4/13/2021

Rezolvarea problemelor de fizionomie și fonație

• Grosimea marginilor
amprentei – importantă și
pentru conturul normal,
fizionomic al șanțurilor
perinazale și periorale
• Grosimea marginilor
obținută prin modelare
funcțională și menajarea
funcționalității limbii –
importante pentru fonație

Materiale utilizate în amprentarea finală

• Elastomerii de sinteză:
 Siliconii de condensare – cel mai frecvent
utilizați și siliconii de adiție. Avantaj –
vâscozitate variabilă, pot fi utilizați pentru
câmpuri protetice retentive
 Polieterii – mare fidelitate, dar mare duritate
după priză și vâscozitate unică
 Polisulfidele – timp lung de priză, miros • Amprentă cu
neplăcut silicon de
• Pastele de oxid de zinc-eugenol – utile în consistență medie,
amprentarea în 2 timpi (pastă ZOE și amprentă corecție frontală cu
de spălare cu silicon fluid) pentru amprenta de silicon fluid,
despovărare, se obțin amprente foarte exacte, închideri marginale
dar sunt contraindicate pentru câmpuri
cu material
protetice retentive
termoplastic
• Materiale termoplastice – închideri marginale

5
 4/13/2021

Materiale utilizate în amprentarea finală

• Materiale oroplastice
 Tot materiale termoplastice
(reversibile termoplastic) – se
încălzesc pe o plită cu
temperatura reglată de un
termostat
 Se aplică prin pensulare în
lingura individuală
 Nu au timp de priză, sunt
fluide la temperatura cavității
orale – permit o amprentă
funcțională fără grabă

Materiale oroplastice – particularități

• Rămân permanent plastice la
temperatura cavității orale
• Amprentează foarte fidel
periferia câmpului protetic –
materialul curge sub
presiunea funcțională – efect
de succiune foarte bun
• Au efect de compensare a
rezilienței – rămâne cu
presiune uniformă în zonele
fără modelaj funcțional (pe
suprafața zonei de sprijin)

6
 4/13/2021

Materiale cu vâscozitate lent progresivă

• Sunt mijloace de condiționare a mucoasei
câmpului protetic, cu scopul de a o aduce
într-o stare cât mai fiziologică prin
îndepărtarea fenomenelor inflamatorii, a
tasărilor și a modificărilor hiperplazice
• Pot fi utilizate pentru căptușirea protezelor • Acest material
vechi, fără defecte ocluzale, când limitele rămâne mult timp
câmpului protetic sunt imprecise din plastic, iar
consistența finală
cauza hernierii țesuturilor de la periferie este renitentă –
• Pot fi utilizate în funcționalizarea facilitează
portamprentei individuale în amprentarea amprentarea
funcțională a
finală
marginilor și
• Pot fi folosite în cazul confecționării unor repoziționarea
noi proteze totale prin folosirea vechilor țesuturilor
proteze pentru amprentare deplasate

Amprenta cu siliconi de condensare

• Indicații:
 Câmpuri protetice dure,
intermediare și moi
 Câmpuri protetice retentive
• Retenționarea materialului de
amprentă este îmbunătățită prin
pensularea lingurii cu adeziv
pentru silicon
• Pentru ampenta de despovărare
se realizează mici orificii în linguri
în zonele unde nu trebuie să se
exercite presiuni

7
 4/13/2021

Tehnica de amprentare
• Lingura individuală este bine
curățată și uscată
• La amestecul materialului de
amprentă pentru obținerea
consistenței dorite se ține cont că
siliconii de condensare devin mai
fluizi prin creșterea frecvenței de
spatulare
• Materialul se aplică în lingură în
strat subțire și uniform pe toată
suprafața internă și pe margini

Tehnica de amprentare
• Pentru amprenta maxilară,
medicul:
 Se află în fața pacientului
 Depărtează cât mai bine părțile
moi înainte de aplicarea lingurii
pe câmp
 Verifică centrarea lingurii și aplică
apoi lingura cu presiune cât mai
uniformă
 Retrage ușor mâna stângă sau
depărtatorul folosit pentru
expunerea câmpului protetic
pentru a permite mișcările de
modelaj funcțional

8
 4/13/2021

Tehnica de amprentare la maxilar

• Mișcări executate de medic:

 Tracțiuni de buza superioară
 Tracțiuni și rotații pe nodului
comisural
 Presiuni și masaje pe obraz
• Mișcări executate de pacient:
 Deschiderea moderată a gurii
 Deschiderea mare a gurii
 Balansarea mandibulei
 Mimarea unui surâs forțat
 Mimarea suptului sau a
fluieratului (țuguierea buzelor)

Îndepărtarea amprentei maxilare

• După priză (2-3 min)

• Ținând lingura de mâner și
neatingând marginile
vestibulare ale amprentei
pentru a nu le deforma
• Începând cu zona neretentivă
a câmpului protetic
• Dacă apar dificultăți pacientul
este rugat să umfle obrajii
pentru a desființa succiunea

9
 4/13/2021

Tehnica de amprentare la mandibulă

• Medicul:
 Răsfrânge în afară buza inferioară
 Depărtează obrajii
 Roagă pacientul să ridice limba spre
cerul gurii
 Îndepărtează eventual cu ajutorul
oglinzii glandele sublinguale, dacă sunt
proeminente
 Centrează lingura
 Aplică lingura, în timp ce cere pacientului să-și relaxeze limba
 Retrage ușor mâna stângă sau depărtătorul pentru a permite
mișcările de modelaj funcțional
 Menține lingura pe câmpul protetic cu ajutorul a două degete
(index și medius) pe butonii de presiune

Tehnica de amprentare la mandibulă

• Mișcări executate de medic
(schimbând alternativ mâna
de susținere a amprentei):
 Tracțiuni și rotații pe
nodului comisural
 Presiuni și masaje pe obraz
 Masaje rotatorii ale buzei
inferioare
• Mișcări executate de pacient:
 Deschiderea moderată și apoi
largă a gurii
 Umezirea buzei superioare
 Vârful limbii într-un obraz și în
altul
 Protracția limbii
 Mimarea fluieratului
(țuguierea buzelor)
 Apăsarea de către medic pe
butonii de presiune, în timp ce
pacientul încearcă să închidă
gura

10
 4/13/2021

Verificarea amprentei
Medicul urmărește:
 Centrarea lingurii și distribuția
egală a materialului de
amprentă pe suprafața de
sprijin a câmpului protetic
 Amprentarea întregului câmp
protetic
 Stratul de material să fie
subțire și doar marginal să aibă
grosime variabilă adecvată
fundului de sac
 Să nu existe zone de lingură
neacoperite cu material de
amprentă

Defecte ale amprentelor finale

 Goluri, material subțire,

nesusținut marginal

 La reluarea amprentării –
modelaj corect vestibular
frontal, mici imperfecțiuni
(goluri foarte mici) care pot fi
corectate prin amprentă de
spălare cu silicon fluid

11
 4/13/2021

Corectarea imperfecțiunilor cu silicon fluid

Material de amprentă șters din lingură – prea

fluid sau zone de suprapresiune

12
 4/13/2021

Amprenta finală la edentatul total cu modificări

orale – creastă deplasabilă, modificări
inflamatorii, mucoasă deformată prin agresiune
mecanică produsă de proteze, hiposialie
 Amprenta finală se realizează
după un tratament preprotetic
de aducere a structurilor orale
la o stare normală
 În amprentare trebuie să se
urmărească eliminarea
presiunilor ce ar putea solicita
structurile orale peste
capacitatea de suport

Modificări ale tehnicilor de amprentare pentru a

surprinde mucoasa în poziție normală,
nedeformată, cât mai fiziologică

 Tehnici de despovărare sectorială –

pentru zone care nu suportă presiuni:
 dureroase (mucoasă subțire, sensibilă,
torus, exostoze, creste ascuțite)
 deformabile (elemente de suport fibroase)
 Obținerea unei suprafețe de amprentă netede, lucioase - în
situații cu stomatite, hiposialie
 Tehnici de perfectare marginală a portamprentelor cu materiale
cu priză lent progresivă, urmată de amprentă de spălare cu
elastomer fluid

13
 4/13/2021

Mișcări de modelare funcțională pentru

perfectarea marginală a portamprentelor

• Mișcări realizate de pacient

 Deglutiții repetate
 Deplasarea limbii pe buze
 Citirea unui text
 Pronunția cu mișcări viguroase ale
buzelor și obrajilor a vocalelor a,e,I,o,u
• Mișcări executate de medic: de la
nodulul comisural – deplasări
moderate pentru buze și obraji

Atitudini practice în amprentarea finală a

edentației totale cu modificări ale statusului oral

 Eliminarea presiunilor la nivelul zonelor deformabile

prin perforarea și distanțarea portamprentei
 Sprijin la distanță pe structurile muco-osoase
stabile
 Utilizarea materialelor de amprentă cu vâscozitate
lent progresivă pentru condiționare și
funcționalizare marginală
 Utilizarea elastomerilor de vâscozitate redusă
pentru a reduce deformarea și a conduce în final la
suprafețe de amprentă netede și lucioase

14
 4/13/2021

Bibliografie

• Hutu E: Edentația totală, editura Național, 2000: 59-119

• Preoteasa E.: Aspecte clinice și terapeutice în edentația
totală cu modificări ale statusului oral, Bucureşti.
Editura Universitară Carol Davila, 2005: 297-316.
• Toia D, Păuna M.: Amprentarea finală. În: Păuna M.,
Preoteasa E.: Aspecte practice în protezarea edentaţiei
totale, Bucureşti. Editura Cerma, 2002: 81-100.

15