Introducere în medicina

legală
Conf.Univ.Dr. Sorin Hostiuc
Disciplina de Medicină Legală și
Bioetică
Facultatea de Medicină Dentară
Sumar
I. Introducere în medicina legală.
II. Tanatologie generală
III. Autopsia medico-legală
odontostomatologică
I. Introducere

Definiție Tipuri de examinări ml

Utilitatea medicinei legale Principii de redactare ale
Organizare teritorială actelor ml
Domenii de activitate
Definiție

“specialitate medicală cu valențe

juridice, aflată la granița dintre
medicină și științele juridice, ce are
drept principal scop “traducerea”
realității biologice umane în noțiuni
abstracte, cu utilitate în probațiunea
juridică”
Utilitatea medicinei legale

Sistem juridic

—criterii proprii, ce
includ acele
cunoștințele, teoretice și
practice, a căror
aplicare este de
competența exclusivă a
medicului legist
—interpretarea, avizarea
și aplicarea
cunoștințelor
medicale/biologice
pentru ca ele să poată
servi justiției
Utilitatea medicinei legale
realizarea unei examinări
postmortem
Medicină
certificarea decesului

identificarea unor leziuni traumatice

• explicarea noțiunilor
medico-legale și Stabilirea identității
juridice colegilor din
Obligativitatea AML
alte specialități
medicale: descrierea corectă și completă a
leziunilor traumatice;
cunoașterea drepturilor și
obligațiilor legale, atât ale
medicilor cât și ale pacienților
Răspundere juridică a medicului
Răspundere deontologică a
medicului
Enrique Simonet. La autopsia, 1890
Utilitatea medicinei legale
pregătirea în mod adecvat a
pacienților ce urmează a fi
Medicină examinați ulterior în sistemul
medico-legal
• explicarea noțiunilor certificarea decesului
medico-legale și identificarea unor aspecte
juridice colegilor din morfologice caracteristice, ce sunt
alte specialități evaluate primar de către medicii
legiști
medicale:
Semne de intoxicație/supradozaj
Abuz împotriva minorilor, a
persoanelor în vârstă sau violența
domestică
Elemente cu utilitate în identificare
Organizare teritorială

INML
IML: Iași, Cluj, Tg.Mureș, Craiova,
Timișoara

SML: fiecare județ, arondate teritorial la câte un IML/INML

Cabinete ML – în orașe nereședință
Domenii de activitate în medicina
legală

Examinări pe cadavre sau Examinări psihiatrice (competență

rămășite umane psihică, discernământ) Antropologie medico-legală

Examinări genitale (viol, stare

de fapt, capacitate de
Examinări traumatologice procreere, spermogramă, avort Odontologie medico-legală
posttraumatic

Stabilirea aptitudinilor pentru Laborator medico-legal: Bioetică, drept medical,

desfășurarea unei activități serologie, toxicologie, verificare autenticitate acte
sau profesii genetică, biocriminalistică medicale
Tipuri de examinări medico-legale
Oficiale
• Toate EML necroptice sau
pe rămășițe umane
• EML traumatologice:
heteroagresiuni, accidente
rutiere, accidente de muncă
• EML genitale (viol,
capacitate sexuală, stare
obstetricală – lehuzie, avort,
sarcină, naștere)
• Evaluare aptitudini pentru o
profesie/meserie
• Alcoolemie, intoxicații cu
stupefiante
• EML Psihiatrice
• EML cu scop de identificare
• Întreruperea/amânarea
pedepsei
La cererea persoanei
• EML traumatologice:
heteroagresiuni, accidente
rutiere, accidente de muncă
• EML genitale (avort, stare de
fapt)
• Evaluare aptitudini pentru o
profesie/meserie
• Alcoolemie, intoxicații cu
stupefiante
• EML Psihiatrice (capacitate
psihică)
Altele
• Buletine de analiză medicală
• Avize
Principii de redactare a actelor medico-
legale Principiul nerestricționării
Principiul Controlul actelor
accesului la datele
metodologiei unitare medico-legale
medicalex

• Actele medicale solicitate se pun obligatoriu la dispoziția medicului

legist
• Consulturile medicale solicitate – considerate urgențe medicale (în caz
• modul de redactare al fiecărui act ML este identic oriunde ar fi efectuat,
contrar există pericolul pierderii unor probe materiale)
raportat la
• Actele medicale ce pot fi utilizate în EML sunt: certificate, fișe de
• Formă. Ex: orice act ML are o parte introductivă, una expozitivă și
observație, rapoarte medicale . Dacă datele medicale sunt pe alte tipuri
una concluzivă
de acte medicale (ex. Registru de consultații, rețetă medicală) ->
• Fond. Ex: o echimoză ar trebui descrisă identic de către orice
medicul legist poate cere medicului emițător să elaboreze un raport
medic
medical care să conțină respectivele date medicale
• metodologia de examinare este identică. De exemplu, dacă o anumită
• Pot fi luate în considerare doar actele medicale ce conțin: unitate
expertiză medico-legală trebuie efectuată doar în prezența persoanei
sanitară emitentă, număr înregistrare, semnătură și parafă medic
(deci nu se poate realiza pe acte), ea nu se va putea realiza decât cu
specialist sau primar și ștampila unității
prezența persoanei indiferent de serviciul de medicină legală unde se
• Diagnosticele trebuie întotdeauna prezentate împreună cu datele
face constatarea.
medicale pe care se bazează (dg+susținerea diagnosticului.
• Se iau în considerare doar acte originale sau conforme cu originalul
• Actele medicale trebuie să fie complete
Principii de redactare a actelor medico-
legale
Principiul Principiul nerestricționării Controlul actelor
metodologiei unitare accesului la datele medicale medico-legale

• Actele medicale solicitate se pun obligatoriu la dispoziția medicului

legist
• Consulturile medicale solicitate – considerate urgențe medicale (în caz
• modul de redactare al fiecărui act ML este identic oriunde ar fi efectuat,
contrar există pericolul pierderii unor probe materiale)
raportat la
• Actele medicale ce pot fi utilizate în EML sunt: certificate, fișe de
• Formă. Ex: orice act ML are o parte introductivă, una expozitivă și
observație, rapoarte medicale . Dacă datele medicale sunt pe alte tipuri
una concluzivă
de acte medicale (ex. Registru de consultații, rețetă medicală) ->
• Fond. Ex: o echimoză ar trebui descrisă identic de către orice
medicul legist poate cere medicului emițător să elaboreze un raport
medic
medical care să conțină respectivele date medicale
• metodologia de examinare este identică. De exemplu, dacă o anumită
• Pot fi luate în considerare doar actele medicale ce conțin: unitate
expertiză medico-legală trebuie efectuată doar în prezența persoanei
sanitară emitentă, număr înregistrare, semnătură și parafă medic
(deci nu se poate realiza pe acte), ea nu se va putea realiza decât cu
specialist sau primar și ștampila unității
prezența persoanei indiferent de serviciul de medicină legală unde se
• Diagnosticele trebuie întotdeauna prezentate împreună cu datele
face constatarea.
medicale pe care se bazează (dg+susținerea diagnosticului.
• Se iau în considerare doar acte originale sau conforme cu originalul
• Actele medicale trebuie să fie complete
Principii de redactare a actelor medico-
legale
Principiul Principiul nerestricționării Controlul actelor
metodologiei unitare accesului la datele medicale medico-legale

• modul de redactare al fiecărui act ML este identic oriunde ar fi efectuat,

raportat la
• Formă. Ex: orice act ML are o parte introductivă, una expozitivă și
una
• Actele concluzivă sunt controlate
medico-legale
Intern –Ex:
• Fond. în interiorul
o echimozăsistemului medico-legale
ar trebui descrisă identic de către orice
• medic
Extern – de către sistemul juridic
După realizarea
• metodologia oricărui acteste
de examinare ml pot fi realizate
identică. acte ulterioare
De exemplu, dacă dacă apar
o anumită
date noi sau
expertiză există neclarități/nelămuriri
medico-legală trebuie efectuată doar în prezența persoanei
(deci nu se poate realiza pe acte), ea nu se va putea realiza decât cu
prezența persoanei indiferent de serviciul de medicină legală unde se
face constatarea.
II. Tanatologie
Definiție
Studiul fenomenelor și proceselor asociate
decesului unei persoane (peri- și post- mortem)

• Diagnosticul de deces
• Cauzele de deces
• Semnele morții reale
(cadaverice)
• Reacții vitale
• Reacții supravitale
• Autopsia medico-legală
Curs II • Patologii medico-legale
 Reacții vitale

Procese distructive cadaverice

Perioadă agonală

Viață Reacții supravitale

Vita reducta
Vita minima
Vita intermedia
Faza postmortem

Criza acută Criza finală,

Moartea individului Moartea biologică

Infact
Tromboză Insuficiență
miocardic Sincopă Deces
coronariană de pompă
acut

Cauza inițială Cauza directă Mecanismul Modul de

de deces de deces de deces deces
Diagnosticul de deces. I. Definiții ale morții
oprirea ireversibilă a funcțiilor vitale, respiratorii, cardio-
Definiție medicală
circulatorii și a sistemului nervos central

X (OMS): pierderea permanentă a capacității de conștiență și

pierderea tuturor funcțiilor truncale. Acestea pot rezulta
secundar opririi circulației și/sau unei afectări cerebrale
catastrofice
Criterii

Criteriul morții se poate obiectiva oprirea ireversibilă a tuturor funcțiilor cerebrale (activitate
cerebrale cerebrală superioară, bulb, diencefal, talamus)

La nivel truncal sunt controlate funcția respiratorie, circulatorie și starea de veghe;

Criteriul morții mai mult, la acest distrugerea masivă a trunchiului cerebral duce la eliminarea
cerebrale inferioare tuturor interconexiunilor cu emisferele cerebrale (cu excepția celor vizuale și
olfactive)
Afectarea ireversibilă a emisferelor cerebrale. Abordarea nu este larg acceptată
Criteriul morții deoarece ar lărgi mult definiția morții - de exemplu, persoanele în stare vegetativă
cerebrale superioare persistentă ar fi considerate decedate.

Criteriul activității
o persoană este considerată a fi moartă doar dacă nu mai are activitate circulatorie
circulatorii
Diagnosticul de deces. II. Constatarea
decesului
Constatar
JURIDIC Certificare Declarare
e

X
Criterii de constatare
a decesului

Prezența semnelor Cel puțin 1 pune diagnosticul de deces

cadaverice
Oprirea ireversibilă a
Efectuarea fără succes a resuscitării cardiopulmonare
funcției CR
I.Examen clinic:
Criteriul morții Stare de comă profundă, flască, areactivă
Absența reflexelor de trunchi cerebral
cerebrale II.Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la unPaCO2 de 60 mmHg)
III.Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale
Teste repetate la 6h (adulți), 12-48h (copii, funcție de vârstă)

Situații particulare în care decesul este sigur, chiar fără prezența unuia dintre
Deces cert celelalte 3 criterii (ex. decapitare)
Diagnosticul de deces. II. Certificarea
decesului
Completarea certificatului medical constatator al
decesului
Judeţul …….....…….….…….……………………….……
C.N.P.

Data înregistrării:
Comuna/oraşul(municipiul) .…………………………… Anul ……… Luna ……….……….. ziua ………. Cauza inițială de deces (Ic)
Unitatea sanitară …………..………….....…………..….. - unică, cea mai îndepărtată
CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL DECESULUI NR. ……...............….
Cauze antecedente (Ib)
Numele ………….…...............….……..........….……. Prenumele ……………….................................……....…………. Sexul: M / F
Data naşterii: anul ….....…… luna ……….……..………… ziua …….…..……. - Pot fi multiple
Data decesului: anul ......…… luna ……….……..………… ziua ….……..……. ora ...…….…………
Starea civilă ……………………...…….. Naţionalitatea ……………...................…………. Religia …………………....……… Cauza directă (Ia)
Nivelul de instruire ..……………….......……………… Activitatea economică .……………….................……………………..
Domiciliul legal: judeţul ………………………………… comuna / oraşul (munic.) ………................……………………… - Unică, cea mai apropiată
Satul(str.) ……………………......................................................................................…………………………….. Nr. ……………….……
Domiciliul de reşedinţă: judeţul ..…………………………… comuna / oraşul (munic.) ...………….............……………
Satul(str.) ……………….…......................................................................................….…………………………….. Nr. ……………….……
Locul decesului ………………………………………………………………........................................………….……………………………….
- Completare cu majuscule,
Cine a certificat decesul (specialitatea medicului) ………………………………...….......................…………………………… fără prescurtări, tăieturi, pix
CAUZELE DECESULUI
I. Boala sau afecţiunea morbidă care a provocat decesul
albastru
a) Cauza directă (imediată)
Boala sau starea morbidă care a provocat direct
a) ….….………………………………….............…………… - Lanț tanatogenerator unic
....................................................................................................
decesul
b) Cauze antecedente
....................................................................................................
b) ….…………………………………….............……………
- Mai multe – cele
Stări morbide intermediare care au dus la starea
înscrisă mai sus (pct. “a”)
.................................................................................................... alternative se trec la II
....................................................................................................
c - d) Starea morbidă iniţială c) ............................................................................................... - Cauze favorizante – se trec
Boala sau bolile iniţiale care au declanşat stările ....................................................................................................

înscrise la pct. “b” şi “a” şi care constituie cauza / d) .............................................................................................. la II

cauzele determinante (c) ....................................................................................................
II. Alte stări morbide importante
Stări morbide care au contribuit la deces dar fără
legătură cu boala sau starea morbidă care l-a
....................................................................................................
.................................................................................................... Completat de medicul de
provocat ....................................................................................................
familie/ambulanță/curant din
Semnătura şi parafa medicului,
....................................................................
17.4; A4; t1
unitatea sanitară, AP, ML
Diagnosticul de deces. III. Declararea
decesului
Obținerea certificatului de deces
- De către familie, de la
Primărie
- Pe baza:
- CMCD
- BI/CI
- Cerere
- Permite scoaterea
decedatului din actele civile
Diagnosticul de deces. IV. Alte definiții
Termen Definiție
Moarte un individ pare, la o examinare superficială, a fi decedat, fără însă
aparentă ca acesta să fie cazul în realitate (hipotermie, înec, electrocuție,
reacții vagale)
Moarte oprirea ireversibilă a tuturor funcțiilor cerebrale (activitate cerebrală
cerebrală superioară, bulb, diencefal, talamus)

Moartea clinică oprirea funcțiilor circulatorii și respiratorii. Ea poate evolua spre

moarte somatică sau sau, în anumite circumstanțe, poate fi
reversibilă (spontan, extrem de rar, sau în urma măsurilor de
resuscitare cardiopulmonară)
Moartea oprirea ireversibilă a respirației/circulației face ca celule individuale
somatică să înceapă să moară. Apare la 4-6 minute după moartea clinică
(biologică)

Starea Apare secundar unor leziuni cerebrale anoxice (infecții cerebrale

vegetativă severe, traumatisme cerebrale, AVC-uri, etc). Funcțiile autonome
persistentă (de trunchi cerebral) sunt păstrate dar encefalul este incapabil de a
primi informații senzoriale sau de a comunica
Semne negative de viață
Deces posibil,
DAR NU CERT Apar semne ale
morții reale Nereușit

Identificare cauze
reversibile
CPR

Caz preluat de
CPR
specialiști
Exemple
—Abolire tonus (comă profundă?)
—Oprire respirație (înec, stop cardiorespirator, obstrucție bol alimentar)
—Oprire circulație (sincopă vagală, stop cardiorespirator, bloc atrioventricular
complet)
—Abolire reflexe (patologii neurologice, comă chimic – ex. alcoolul inhibă reflexul
de vomă)
— modificări oculare – areflexie pupilară (intoxicații, patologii neurologice)
—Suspendarea activității cerebrale (unele anestetice - isofluran, stop cardiac)
Semne ale morții reale (semne cadaverice)
Decesul este cert
Minim 1 semn al NU se mai
(moarte
morții reale resuscită
biologică)

Clasificare:
—Precoce (apar la sub 24 de ore de la deces): rigiditate,
răcire cadaverică, deshidratare, autoliză, lividități)
—Tardive (apar la peste 24 de ore de la deces)
—Distructive: putrefacție, distrugerea cadavrului de insecte
—Conservatoare (apar modificări ale cadavrului, dar forma generală
este păstrată)
—Naturale: mumificare, adipoceară, lignificare, înghețare
—Artificiale: înghețare, îmbălsămare
Lividități
—Mecanism: acumularea declivă a sângelui,
sub acțiunea gravitației, în absența
circulației
—Morfologic:
—în regiune declive – pete mari, frecvent
roșietic violaceu, policiclice, confluent
—În zonele de contact cu un corp dur
precum și în părțile superioare ale
cadavrului – paloare cadaverică
(sângele se scurge spre zonele declive
fără contact cu corpuri dure)
—Etape: hipostază (<12h), difuziune
(12-18h), imbibiție (:18-24h)
Rigiditatea cadaverică (rigor
mortis)
—Imediat postmortem – relaxare musculară
completă (flacciditate musculară inițială);
urmează o etapă de rigidizare a mm. și apoi
flacciditate musculară secundară
—Biochimic – rigiditatea -> scăderea cantității de
ATP -> glicoliză anaerobă-> scădere pH
filamentele de actină-miozină rămân
compactate (coagularea actino-miozinică,
evidentă la pH de 6,6-6,3) -> scade
elasticitatea musculară -> crește consistența
masei musculare ->scade mobilitatea articulară
—Etape: instalare (<24h), generalizare (24-48h),
rezoluție (>48h)
Deshidratare
—Odată cu căldura, prin evapoare se pierde și apă
—Mai evident la nivelul țesuturilor cu țesut epitelial subțire
(scrot, labii, buze, globi oculari, tegumente excoriate,
marginile plăgilor)

Pată Larcher (tache noire) Deshidratare la nivel labial

Putrefacția Pată verde, 36-
—Proces enzimatic+BACTERIAN, 48h postumă, 2-
Circulație
determinat de înmulțirea florei
saprofite (colon, CRS), care
invadează progresiv cadavrul, 3z
Flictene, inițial 3-5z
prin
—Contiguitate
—Căi anatomice (vase
Flictene, avansat 5-10z
sanguine, limfatice) Emfizem de putrefacție 5-
—Debut
—În medie la 24-48 h 10z
Căderea părilui, colapsul
—Accelerat de căldură,
umezeală, mediu deschis țesuturilor
(favorizează colonizarea
bacteriană), haine groase,
anumite patologii (sepsis,
hipertermie, febră
antermortem)
—Inhibat de frig, mediu uscat,
metode conservare –
înghețare, mumificare, etc.
Mumificarea Saponificarea
Manifestări postvitale
Viața reziduală a țesuturilor după moartea
organismului ca întreg (după moartea biologică)

—Permit prelevarea de unele au capacitate de

țesuturi/celule în vederea fagocitare până a 30h
transplantului —Spermatozoizi: motilitatea
—Ex: scade mai repede decât
—Cornee: 24-30h vitalitatea; permite
—Rinichi: 20-24h fecundarea ovulului dacă
sunt prelevate până la 24h
—Cord: 15-30 min
PM
—Ficat 10-12h
—Pupila: mișcări prin stimulare
—Tipuri de reacții postvitale: farmacologică 4-8hPM
—Cilii de la nivelul epiteliului —Uter: contracții 4-6hPM
respirator: mișcări în soluție —Glande sudoripare:
salină 5hPM sudorație cca 8hPM
—Leucocite: mitoze 5-8h;
Reacții vitale
—Semne/reacții ce
Echimoză, Hemoragie activă, reacție
precizează dacă Locale
anumite inflamatorie
leziuni/fenomene
biologice s-au produs Migrarea glontelui pe căi anatomice,
ante sau postmortem Generale emboliile
—Unele pot sugera
anumite cauze de Creșterea COHb în intox cu CO,
deces sau pot fi Specifice creșterea tireoglobulinei în spânzurare
utilizate pentru
estimarea intervalului
postmortem
Cauzalitatea medico-legală
Legătura de cauzalitate = înlănțuirea
biologică a proceselor și fenomenelor
pe care le determină în evoluția lor
leziunile traumatice
—presupune explicarea corelației dintre
un traumatism pe de o parte și
prejudiciul fizic/deces pe de alta.
Practic ea explică de ce apare efectul
biologic secundar acțiunii unui agent !
traumatic de orice natură

Lanțul cauzal reprezintă toate elementele componente care leagă cauza de efect.
Aici sunt incluse:
• cauza, ce trebuie obligatoriu să fie traumatică.
• Cauzalitatea medico-legală NU se stabilește pentru cauze organice, non-
violente
• Cauzalitatea biologică# de cea medico-legală
• condiții - factori modulatori ce influențează acțiunea cauzei ce au un caracter
permanent sau cu o acțiune/prezență îndelungată. De exemplu un sindrom
hemoragipar va favoriza exsanguinarea pacientului secundar unei tăieri care la o
persoană normală nu ar fi dus la deces.
• factori circumstanțiali - factori modulatori ce influențează acțiunea cauzei și care
au un caracter episodic.
• factori declanșatori - factori circumstanțiali ce acționează concomitent sau asociat
III. Autopsia medico-legală
Când este necesară?
Agenți traumatici:
• Mecanici
Moarte violentă • Fizici
• Chimici
• Biologici

Moarte suspectă de a fi violentă
• Moarte subită
• Decese în locuri publice sau izolate
• Decese repetate, succesiv sau
concomitent
• Deces la locul de muncă sau suspiciune
de eroare medicală
• Decese în custodie, etc

Moarte de cauză necunoscută

Deces care este sau poate fi

pus în legătură cu săvârșirea
unei infracțiuni
De ce este necesară?
Violentă
Stabilește felul morții
Neviolent
ă
Stabilește cauzele morții

Caracterizează leziunile
traumatice

Stabilește gradul/modul de
implicare a leziunilor
traumatice în tanatogeneză

Identifică decedatul

Stabilește data probabilă a

decesului

Alte
Cum se face?
• Doar la cererea unui
organ judiciar
• Doar de către medici
legiști
• Doar în instituții medico-
Plagă împușcată craniocerebrală
legale (cu rare excepții)
• Completă (spre deosebire
de cea
anatomopatologică)
• Trebuie să răspundă la
întrebările puse de
organul judiciar

Hemoragie intramusculară -
Analiza odontostomatologică în AML
Obiective:
• identificare – analiza morfologică a dentiției, fotografiere, Rx, CT
• Stabilirea vârstei (cu precădere în cazul copiilor/adolescenților)
• Cauza de deces
• Identificarea unor patologii asociate
• Analiză genetică
• Evaluarea leziunilor traumatice
• Evaluarea unor caracteristici socioeconomice, de rasă sau de sex
(în cazul cadavrelor aflate în putrefacție avansată/scheletizate
• Prelevare de salivă pentru analize toxicologice
Traumatologie medico-legală
odontostomatologică
 Traumatismul

• modificare lezionala si/sau functionala cu efect local si/sau general al organismului

uman produsa de actiunea unui agent traumatic

Clasificarea agentilor traumatici

1. Agenti traumatici mecanici:

• obiecte care actioneaza asupra corpului uman prin energia cinetica
• corpul victimei in cazul deceleratiilor brutale (caderi sau accidente de trafic)

2. Agenti traumatici fizici: temperaturi extreme, electricitate, variatii de presiune, radiatii

ionizante, etc.

3. Agenti traumatici chimici: substante chimice

4. Agenti traumatici biologici: toxice botanice sau zoologice, leziuni produse de animale, etc.
 Clasificare agenți traumatici mecanici
1. Corpuri contondente
a) Funcție de mărimea suprafeței de contact:
a) Mică – S<16cm2
b) Mare-S>16cm2
b) Funcție de suprafață:
a) Neregulată
b) Suprafețe plane și muchii drepte
2. Obiecte cu vârfuri sau lame ascuțite
a) Înțepătoare (cuie, andrele)
b) Tăietoare (brice, lame de ras)
c) Tăietoare înțepătoare (cuțite)
d) Tăietoare despicătoare (topor, secure)
3. Proiectile – corpuri contondente, de regulă de dimensiuni mici, care produc
leziuni la viteze de deplasare de peste 50m/sec
4. Unda de șoc (blast wave)˜
 Modalitatile cele mai frecvente de producere a leziunilor traumatice
mecanice

• lovirea activă sau lovirea cu corp dur

• lovire pasivă sau lovire de corp (auto/heteropropulsată)
• in cazul extremitatii cefalice vor fi expuse zonele proeminente
• mecanisme complexe:
• lovire activa – pasiva
• comprimarea/strivirea victimei între corpuri/planuri dure
 Incadrarea juridica a leziunilor traumatice
Numarul de zile de ingrijiri medicale
• Metoda de cuantificare a severitatii
leziunilor traumatice
• Valoarea ZIM= valoarea ZIM
corespunzatoare leziunii celei mai severe
(daca exista mai multe leziuni traumatice) •
• Permite incadrarea juridica in 193,194,196
CP
• #Nr de zile de spitalizare
• Are un grad redus de individualizare pe
pacient (baremurile dau intervale)
Exemple:
• 0 ZIM: mici echimoze, mici excoriatii
superficiale
• 1-10 ZIM: echimoze, excoriatii,
hematoame, unele plagi, fracturi
incomplete oase nazale, mobilitate
anormala 1-3 dinti, ulceratii superficiale
cornee, etc.
• 10-20 ZIM: plagi contuze, intepate,
infectate secundar, rupturi musculare
medii, rupturi tendoane, unele leziuni
ligamentare, luxatie temporomandibulara,
fracturi oase nazale, 1-3 coaste
20-60 ZIM: diverse fracturi (inclusiv TCC
liniare sau ramificate, luxatie rotula,
fractura ambe oase antebrat, humerus
(necomplicate)
• 60-90 ZIM: fracturi tibiale, humerale,
unele fracturi ale centurii pelvine, TVM cu
interesare mielica,
• Peste 90 ZIM: fractura ambe oase gamba,
fractura complicata femur, leziuni ale
substantei cerebrale, dezlipire
posttraumatica retina, dilacerări cerebrale
 Exemple

• Echimoză facială dreaptă, ovalară, de 3/2cm – 0 ZIM

• Hematom palpebral drept, ovalar, de 6/4/0,3 cm – 4-5ZIM
• Fractură humerus drept, 1/3 medie, simplă, cu deplasare – 40-50 ZIM
• Fractură cominutivă platou tibial drept, intraarticular – 110-120 ZIM
 Incadrarea juridica a leziunilor traumatice

Art 193 CP Lovirea sau alte gravitate este evaluată prin

violenţe zile de îngrijiri medicale de
1) Lovirea sau orice acte de cel mult 90 de zile, se
violenţă cauzatoare de pedepseşte cu închisoare de
suferinţe fizice se pedepsesc la 6 luni la 5 ani sau cu
cu închisoare de la 3 luni la amendă.
2 ani sau cu amendă. (3) Acţiunea penală se pune în
2) (2) Fapta prin care semişcare la plângerea prealabilă
produc leziuni traumaticea persoanei vătămate.
sau este afectată sănătatea
unei persoane, a cărei
 Incadrarea juridica a leziunilor traumatice

ART. 194 medicale;

Vătămarea corporală c) un prejudiciu estetic grav
(1) Fapta prevăzută în art. şi permanent;
193, care a cauzat vreuna d) avortul;
dintre următoarele consecinţe: e) punerea în primejdie a
a) o infirmitate; vieţii persoanei,
b) leziuni traumatice sau se pedepseşte cu închisoarea
afectarea sănătăţii unei de la 2 la 7 ani.
persoane, care au necesitat, (3) Tentativa la infracţiunea
pentru vindecare, mai mult de prevăzută în alin. (2) se
90 de zile de îngrijiri pedepseşte.
 Incadrarea juridica a leziunilor traumatice
Infirmitate fizică sau
psihică
Infirmitate = alterare majoră și
definitivă a unei funcții a organismului,
dobândită posttraumatic
• Deficitul generat poate fi anatomic
și/sau funcțional, fizic sau psihic și
pune persoana respectivă într-o
situație de inferioritate raportat la
statusul său anterior traumei
• Aprecierea ml a infirmitatii –
necesara pentru aprecierea vatamarii
dpdv penal
• Cuantificare: prezenta/absenta.
• DEFINITIVA
Sechele posttraumatice = deficite
morfologice, morfofuncționale sau
funcționale, definitive, dar care nu sunt
apte de a pune persoana respectivă într-
o situație de inferioritate
• Exemple/discuții?
Pierdere 1 dinte?
• Pierdere mai mulți dinți care necesită
protezare
• Fractură șold urmată de protezare
• Pierdere splină
• Pierdere 2 degete membru superior
Invaliditatea = presupune în mod obligatoriu un deficit functtional, indiferent daca
acesta este sau nu asociat cu o modificare anatomica
• Aprecierea ml a invaliditatii – necesara pentru a cuantifica afectarea capacitatii
de munca si implicit sumele necesare pentru repararea prejudiciului
• Se poate cuantifica in procente sau in grade: I-III
• Poate fi definitiva sau temporara.

Capacitate de muncă = repercusiunea deficitului functional existent în cazul unei

invaliditati asupra posibilitatilor individului de a exercita o anumita profesie.
Depinde de :
• Prezenta unui grad de invaliditate
• Tipul de profesie. Se analizeaza corelativ.
Ex: epilepsie = afecteaza semnificativ capacitatea de munca a unui aviator, nu si a
unui agricultor
 Incadrarea juridica a leziunilor traumatice

Avort posttraumatic = un traumatism a generat un risc vital

= întreruperea traumatică a cursului sarcinii pentru persoana în cauză dar acest risc nu s-
a materializat
Necesită:
Nematerializarea riscului vital:
- Dovedirea existenței sarcinii
- Măsuri medicale și+/-
- Dovedirea acțiunii unui traumatism
asupra uterului gravid - Reactivitate deosebită a organismului
- Dovedirea întreruperii sarcinii Poate apărea
- Leg de cauzalitate - precoce: șoc hemoragic, pneumotorax
compresiv
- Tardiv: ruptură hematom splenic,
Prejudiciu estetic grav și permanent
resângerare HSD
- Severitate
- Permanență

Punerea în primejdie a vieții persoanei

 Art 196CP – vatamarea corporala din culpa
(1) Fapta prevăzută în art. 193
alin. (2) săvârşită din culpă de
către o persoană aflată sub
influenţa băuturilor alcoolice ori
a unei substanţe psihoactive sau
în desfăşurarea unei activităţi ce
constituie prin ea însăşi
infracţiune se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la un an
sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută în art. 194
alin. (1) săvârşită din culpă se
pedepseşte cu închisoare de la 6
luni la 2 ani sau cu amendă.
(3) Când fapta prevăzută în alin.
(2) a fost săvârşită ca urmare a
nerespectării dispoziţiilor legale
sau a măsurilor de prevedere
pentru exerciţiul unei profesii
sau meserii ori pentru efectuarea
unei anumite activităţi, pedeapsa
este închisoarea de la 6 luni la 3
ani sau amenda.
(6) Acţiunea penală se pune în
mişcare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate.
 Lovire vs vătămare vs vătămare corporală din culpă

Există intenție a produce

leziuni traumatice?

Vătămare corporală
DA NU din culpă (196 CP)

Lez. Tr. Necesită peste 90 ZIM și/sau au

dus la infirmitate, prejudiciu estetic grav și
permanent, avort posttr sau punerea vieții Necesită plângere prealabilă
în primejdie
Nu necesită plângere prealabilă

DA NU Lovire (193 CP)

Vătămare corporală
(194 CP)
 Clasificare leziuni traumatice elementare

• Fără soluție de continuitate tegumentară

• Echimoze (în cazul mucoaselor poate fi utilizat termenul de sufuziune
hematică, DAR NU CONTUZIE)
• Hematoame
• Cu soluție de continuitate tegumentară
• Excoriații
• Plăgi
 Echimoza
• Leziune traumatică fără afectarea soluției de continuitate tegumentară
• Determinată de apariția unor rupturi microvasculare subcutanate, cu
extravazare hematică intratisulară
• Poate să apară:
• La locul de acțiune a agentului vulnerant
• Luând forma acestuia (fav. de dimensiuni relativ mici, margini ascuțite, viteză
mare de impact)
• Neluând forma acestuia
• La distanță
• Difuziunea sângelui în spații anatomice predefinite (fascii, tendoane)
• Datorită undei de șoc – caracteristic pentru contuziile cardiace
 (a) (b)

ned intradermal haemorrhages

Echimoze superficiale versusinprofunde
the left shoulder region of a 49-year-old man who ha
rrhages reflecting the links of the necklace, which was interposed during manual strang
 Culoare
• Evoluție
• Ore postlezional – roșie (conține predominant oxihemoglobină, asociază
vasodilatație prin efect histaminic)
• Până la 1-3 zile – pierdere O2 de la nivelul hemoglobinei->carbohemoglobină->
culoare violacee/albastră
• 3-7 zile ->hemoliză+transformarea hemului în bilirubină->maroniu
• Ulterior, transformare bilirubină->biliverdină – verzui
• Final (8-20z) - eliminarea produșilor de degradare ai Hb -> concentrație scăzută-
culoare galbenă
• Variabilitate extrem de mare
• Galben – minim 18h de la traumatism
• Mărimea extravazatului, colorația tegumentară – influețează semnificativ
culoarea
• Culorile ce sugerează o vechime mai mare tind să apară excentric
• La persoanele în vârstă evoluția este mult mai lentă – pot să nu se vindece
niciodată
 Hematomul
• leziune traumatica inchisa determinata de ruptura unor vase
subcutanate ce prezinta un aspect tridimensional
• în funcţie de profunzime, poate :
• Subcutanat –mai puţin grav
visceral, profund - are potenţial de gravitate mai mare (poate determina
compresiuni, soc hemoragic sau coagulopatie de consum).
• poate duce la deces
• prin hemoragie acuta
• prin fenomene compresive
• se poate uneori complica infectios – germenii patogeni patrund pe
cale sanguina si se localizeaza la acest nivel datorita stazei locale
• se poate inchista – tratamentul de electie este cel chirurgical
 Excoriația

• reprezintă o soluţie de continuitate superfciala a pielii, o decolare a

straturilor superfciale ale epidermului.
• apare prin frecarea pielii cu sau de un obiect rugos sau prin acţiunea
tangențială a unui obiect cu lama ascuțită.
• Poate fi datată, funcție de caracteristicile crustei și evidențierea
țesutului de granulație subiacent
• Reproduce mai frecvent decât echimoza forma agentului vulnerant
 Excoriație liniară, laterocervical
Cu 6 zile anterior examinării – a violat
și ucis o persoană de sex feminin
Leziune produsă de victimă

s.c.

(a) Figure 19.12 Mixed bruise consisting of intradermal (arrow

subcutaneous (s.c.) haemorrhages. View from above (upper
of the image) and cut section (lower half).

Some further causes for the formation of defined in

mal haematomas should also be mentioned: blows
twisted clothesline or a rug beater causing negative impr
the impacting object on the skin; kick with the knee
cheek of a victim resulting in strip-like bruises reflecti
depressions between the ribs of cord trousers; and imp
the facial skin against a floor tile with a grooved profile
Groups of punctiform blood extravasations in the c
do not only occur as a result of vertical pressure exerci
objects with a profiled surface but also in tangential abr
Plăgi

Perforante
Penetrante
Profunde Transfixiante
Profunzime Nepenetrante
Superficiale
(tegumentare)
Infecții, hemoragii, hemotorax,
Complicată
embolii, incl.deces
Evoluție
Necomplicată
(simplă)
Plesnită
Contuză Sfâșiată
Mușcată

Înțepată
Aspect Prod. C. tăietoare Tăiată
macroscopic înțepătoare Tăiată-înțepată
Despicată
Împușcată
 Plaga contuză

• Produsă de acțiunea unui corp dur plan sau neregulat

• Profunzime mică, margini neregulate, fund anfractuos, tendință
crescută la suprainfectare, punți tisulare între marginile plăgii
• Mecanism de producere -> ruptură -> necesită un punct de fixare a
tegumentului raportat la forța divergentă care produce ruptura:
• Intern – reper osos de vecinătate (forța de rupere crește neliniar raportat
la distanța dintre forța de aplicare și punctul fix osos)
• Extern – agentul traumatic are un element ce fixează tegumentul, urmând
ca ruptura să se producă prin tracțiune (ex. scalpare)
• Asociază frecvent echimoze, hematoame și excoriații de vecinătate
nt injured structures (e.g. fracture of the nasal bone).

(a) (b) (c)

19.20 (a) Laceration above the right eyebrow with concomitant bruising of the upper lid (33-year-old man who had
under the influence of drugs and alcohol). (b) Laceration of the left frontotemporal region with peri-orbital haemato
es of the orbital roof (c) in a 79-year-old woman who had fallen down the stairs.
Plagă contuză suprasprâncenoasă, prin cădere de la același nivel
Plaga contuza
• Facial, apar frecvent la nivelul:
• arcadelor sprâncenoase și zigomatice,
• mentonului
• buzelor
 Plaga plesnită

• Produsă în zonele în care pielea se află imediat deasupra unui plan

osos
• Caracteristici:
• Margini frepte
• Dehiscență mică datorită punților tisulare ce nu permit îndepărtarea liberă
a marginilor
• Forma
• Liniară –agent vulnerant lung și subțire
• Stelat – agent vulnerant plat
 Plaga sfâșiată

• Unghi de contact mic

• Asociază decolarea pielii de țesuturile subiacente
• Ex:
• Scalpare
• Accidente rutiere/de muncă, când părul este prins între sol și roata de
mișcare
FigureAvulsie
19.22 închisă a pielii și of
Avulsion țesutului
skinsubcutanat; biciclist,(closed
and subcutis 72 ani, lovit de o mașină
décollement)
on the lateral aspect of the left lower leg in a 73-year-old cyclist
hit by a car. The blood-filled pocket was exposed by a vertical
 Plaga mușcată

• Echimoze, excoriații, plăgi orientate pe două semicercuri având

concavitățile față în față
• Aspecte utile în identificare
• Pot apărea numeroase leziuni secundare sau distorsiuni
• Risc crescut de suprainfectare
Câine vs om
 Plăgi produse de obiecte tăietoare/
înțepătoare

• Margini nete, fără punți tisulare

• Gravitate potențial mare prin penetrare/perforare/transfixiere în
organe interne
 Plaga înțepată
• Conține:
• Orificiu de intrare
• Diametru mic (ac, agrafă) - rotund, uneori greu perceptibil
• Diametru mai mare (furcă) – formă de fantă cu margini simetrice, uneori cu
unghiuri terminale ascuțite
• Dimensiunile nu corespund obiectului vulnerant (retractibilitate tisulară)
• Canal – greu de identificat dacă obiectul nu are diametru mare; asociază
hemoragie minimă
• Orificiu de ieșire – opțional
• Dacă există – plaga este numită transfixiantă
• De regulă – mai mic decât orificiul de intrare
 Plaga tăiată

• Produsă de lame/brice, prin acțiune tangențială asupra pielii

• Locul de plecare este mai adânc decât cel de terminare
• Uneori adâncimea scade progresiv și se termină într-o excoriație
numită “coadă de șoricel
• Caracteristici: margini liniare, regulate, formă de piramidă neregulată
cu baza la exterior și vârful la interior
• Marginile se retractă – modifică forma
 Plagă tăiată înțepată

• Obiectul vulnerant taie tegumentul dar totodată pătrunde spre interior

cu vârful
• Obiectul are o muchie tăietoare (cuțit):
• plagă de aspect triunghiular, cu vârful ascuțit corespunzător marginii
tăietoare
• Uneori baza poate fi identificată printr-o excoriație, determinată de mâner
• Două muchii tăietoare – aspect ovalar, simetric
 Dg dif plăgi auto/heteroproduse

• Număr tăieturi
• Formă – circulară cervicală – omucidere: transversală, între laringe și
faringe – sinucidere
• Direcție: sinucidere – oblică către inferior și dreapta (dreptaci):
omucidere – orizontală sau ușor oblică spre superior
• Deschidere căi aeriene – sinucidere; deschidere vase cervicale –
omucidere
• Spasm cadaveric – sinucidere
 Plăgi despicate

• Formă relativ dreptunghiulară, profundă, distrugeri tisulare mari

• La exterior – aspect de plagă tăiată;
• În profunzime – aspect de plagă contuză
• Profunzimea este de multe ori mai mare decât lungimea, marginile
plăgii sunt depărtate
• Forma obiectului vulnerant este păstrată la nivel osos
• Hemoragii abundente, corpi străini în plagă, suprainfectare
 BDFTUVJ
BNFTUFD
TF
HFOFSFB[ʅ
NVMU
GVN
BSEFSFB
GʅDÉOEVTF
Plaga împușcată JODPNQMFU

"SNFMF
NPEFSOF
GPMPTFTD
DB
ÔODʅSDʅUVSʅ
ÔO
DBSUVʲ

BNFTUFD
EJO
OJUSPDFMVMP[B
DVGʅSʅ
OJUSPHMJDFSJOʅ
·O
BGBSB
HMPBOʴFMPS
• Produsă prin împușcare cu armă cu cartuș
MPTFTD
HMPBOʴF
EF
UJQ
TQFDJBM
DVN
BS
ĕ
HMPBOʴF
CMJOEBUF
JODFOEJBSF
cu glonț sau alice
JDF

• Factorii împușcării:
• Primar – glonțul (proiectilul)
rii‫ • ڀ‬Secundari:
• Fum
S
HMPOʴVM

• Gaze fiebinți
BSJ • Flacără
• Particule arse

ʴJ
QVMCFSFB
GʅSʅ
GVN

QVMCFSF
OFBSTʅ PCJʲOVJUF
FYJTUʅ

 Probleme ml în plaga împușcată

• 1. Dg pozitiv de plagă împușcată

• 2. Precizarea orificiului de intrare/ieșire
• 3. Stabilirea distanței și a direcției de tragere
• 4. Precizarea caracterului vital al leziunii
• 5. Stabilirea caracterului auto-heteroprodus
• 6. Stabilirea numărului de împușcături și a ordinii acestora
• 7. Stabilirea legăturii de cauzalitate între plaga împușcată și deces
• 8. Dacă victima supraviețiuește – stabilirea gravității leziunii
• 9. Oferirea altor informații utile la identificarea armei
 $BOBM
DV
EJSFD‫پ‬JF
TBHJUBMʅ
 
NN

DBSF
EFUFSNJOʅ
WJCSBʴJJ
QVUFSOJDF
DBSF
QPU
USBWFSTFB[ʅ
P
FNJTGFSB
DFSFCSBMʅ
DPOEVDF
MB
FYQMP[JB
TUPNBDVMVJ
<>
- ÔO
DB[VM
PBTFMPS
FGFDUVM
EFQJOEF
EF

WJUF[B
HMPOʴVMVJ
ʲJ
EF
UJQVM
EF
PT
QFOUSV
PBTFMF
QMBUF
PSJĕDJVM

FTUF
NJD
FWFOUVBM
DV
ĕTVSJ
SBEJBMF
ÔO
DB[VM
PBTFMPS
MVOHJ
TF

QSPEVDF
P
GSBHNFOUBSF
B
PTVMVJ
QF
P

[POʅ
NVMU
NBJ
NBSF
EFDÉU
EJBNFUSVM

$BOBM
DV
EJSFD‫پ‬JF
TBHJUBMʅ
 
NN

DBSF

PTVMVJ<> %JMBDFSBSF
IFQBUJDʅ
TUFMBUʅ
QSJO
ÔNQVʲDBSF
USBWFSTFB[ʅ
P
FNJTGFSB
DFSFCSBMʅ  

PSJĕDJV
EF
JOUSBSF

0SJĕDJV
EF
JFʲJSF
QJTUPM


BWVMTJB
ÔO
QÉMOJF
FWFSTBUʅ
B
$BOBM
DV
EJSFD‫پ‬JF
TBHJUBMʅ
 
NN

DBSF
PTVMVJ
DV
MJOJJ
EF
GSBDUVSʅ
DBSF
JSBEJB[ʅ
EJO
GPDBS

USBWFSTFB[ʅ
P
FNJTGFSB
DFSFCSBMʅ Situaţii mai deosebite


FYJTUʅ
DB[VSJ
DV
VO
PSJĕDJV
EF

JOUSBSF
ʲJ
NBJ
NVMUF
PSJĕDJJ
EF
JFʲJSF

GPBSUF
SBS
FTUF
QPTJCJMʅ
TJUVBʴJB
DV

NBJ
NVMUF
HMPBOʴF
DBSF
QʅUSVOE
QSJO

BDFMBʲJ
PSJĕDJV

PSJĕDJJMF
NVMUJQMF
EF
JFʲJSF
TVOU

QSPEVTF
EF
GSBHNFOUBʴJB
HMPOʴVMVJ
TBV

EF
FTDIJMF
PTPBTF
<>

FYJTUʅ
TJUVB‫پ‬JJ
ÔO
DBSF
VO
TJOHVS

0SJĕDJV
EF
JFʲJSF
QJTUPM

BWVMTJB
ÔO
QÉMOJF
FWFSTBUʅ
B
0SJĕDJV
EF
JFʲJSF
BTQFDU
EF
QÉMOJF

PTVMVJ
DV
MJOJJ
EF
GSBDUVSʅ
DBSF
JSBEJB[ʅ
EJO
GPDBS
QSPJFDUJM
QSPEVDF
NBJ
NVMUF
PSJĕDJJ
EF

Orificii de ieșire JOUSBSF
ʲJ
NBJ
NVMUF
PSJĕDJJ
EF
JFʲJSF
– baza mică a conului - la exterior
Leziuni traumatice BMF
• Leziuni de țesuturi moi
• Periorale
• Intraorale
• Leziuni osteoarticulare
• Dentare
• periorale
 Leziuni de țesuturi moi periorale
• Echimoze
• Excoriații
• Plăgi

A B
Accident rutier
A clinical guide to Dental Traumatology
Țesuturi moi intraorale
• Leziuni labiale
• Leziuni mucosale
• Leziuni linguale
Lovire cu un puc de hockey (ACGDT)
F
170 170A CLINICAL
AGCLINICAL
UIDE TOGDUIDE TOTD
ENTAL ENTAL TRAUMATOLOGY
RAUMATOLOGY

A A B B
Figure 8-41FigureA, Eleven-year-old boy who suffered
8-41 A, Eleven-year-old boy who lateral luxation
suffered of the
lateral maxillary
luxation of theright centralright
maxillary incisor and incisor
central subluxation of the ipsi- of the ipsi-
and subluxation
lateral lateral Băiat, 11 ani, luxație
incisor
lateral afterincisor
lateral a punch in the
after laterală
mouth.
a punch a incisivului
The
in the patient The
mouth. central superior
presents
patientgingival edema
presents dreapta și subluxație
and edema
gingival sulcular bleeding,
and a incisivului
clear
sulcular clinicalclear
bleeding, signsclinical
that signs that
the PDL and thealveolar bone are also
lateral ipsilateral, după
PDL and alveolar boneaffected by affected
the trauma.
are un pumn. Pacientul
also by theNote the hematoma
prezintă
trauma. edem
Note ingingival,,
the mucosa
the hematoma of the
inhemoragie
the upper
mucosa oflip.
la nivelul Note lip.
theB,upper theB,
sul-
Note the sul-
cular bleeding
cularand edemaand
bleeding in the palatal
edema in gingiva.
the palatala ligamentului
gingiva.
sulcusului și semne de leziune periodtonal și a osului alvolar, hematom la
nivelul mucoaei labiale superioare

3. Fluocinonide cream, gel,cream,

3. Fluocinonide or ointment
gel, or 0.05%. Fluocin-
ointment 0.05%. Fluocin-
TM
onide 0.05onide
(Lidex0.05) (Lidex
is a moderate
TM potency topical
) is a moderate potency topical
Leziuni ale părților dure BMF
 Leziuni traumatice ale oaselor fetei

1. Fracturi maxilare

A. Fracturi incomplete (sau partiale)

Fracturi ale crestei alveolare

• prin traumatisme directe sau ca urmare a extractiei dentare

Fracturi ale tuberozitatii maxilare

• frecvent ca accident al extractiei dentare

Fracturi ale boltii palatine

• aspect orificial deoarece se produc de obcei prin actiunea directa a unui corp
ascutit in caderile cu gura deschisa, agresiuni sau impuscare.
B. Fracturi complete

Fracturi orizontale:

• Fractura Le Fort 1
• fractura orizontala joasa

• separa procesul alveolar si bolta palatina de restul

maxilarului.

• se produce prin:
• impact frontal direct la nivelul portiunii inferioare a
masivului facial
• indirect prin impactul mandibulei pe maxilar.
• Fractura Le Fort 2

• fractura piramidala,

• traverseaza peretii laterali si anteriori ai sinusurilor

maxilare se continua la nivelul marginilor
infraorbitale pentru a se uni la baza piramidei
nazale.

• disjunctie totala cranio-maxilara joasa

• forta aplicata la nivelul radacinii piramidei nazale

• Fractura Le Fort 3
• disjunctia cranio-maxilara inalta

• desprinderea completa a masivului facial de baza

craniului printr-o linie de fractura care intereseaza
peretii laterali si podeaua ambelor orbite, traverseaza
linia mediana la nivelul radacinii nasului interesand
lama cribriforma a osului etmoid.

• se produce prin actiunea unei forte violente care

actioneaza:
• direct si perpendicular pe glabela
• oblic asupra stalpului de rezistenta lateral maxilo-malar
al masivului facial.

• se insoteste de hemoragie, soc traumatic, comotie

cerebrala, pierdere de vedere secundara hemoragiei
intraorbitale sau prin lezarea directa a nervului optic.
• Fracturi verticale

A. Fractura mediosagitala a maxilarului (disjunctie intermaxilara)

• mecanism indirect in caderile pe menton victima avand gura inchisa.
• traiect vertical prin procesul alveolar intre incisivii centrali in sus si inapoi prin
sutura medio-palatina
• desparte masivul facial in 1/3 sa inferioara in doua jumatati.

B. Fractura paramediana
• la nivelul procesului alveolar cu traiect in sus si inapoi catre orbita sau oblic spre
planseul nazal, sinusul maxilar, tuberozitatea maxilara.

• Fracturi mixte asociaza fracturi orizontale si verticale

• Fracturi cominutive
• multiple linii de fractura
• deformarea reliefului fetei care poate constitui prejudiciu estetic.
• consolidarea fracturii - in circa 4 – 6 saptamani.

• numarul de zile de ingrijire medicala poate depasi in cazuri grave

60(ZIM).

• complicatii:
• infectii locale (osteita si osteomielita),
• regionale (meningita, meingoencefalita),
• intarzieri in consolidare sau consolidare vicioasa,
• tulburari de vedere,
• epifora,
• deviatie de sept si obstructie nazala.
2. Fracturile complexului zigomatic

• regiune proeminenta expusa traumatismelor directe active sau pasive

• fracturi:
• malar,
• arcada temporo-zigomatica,
• marginea inferioara a orbitei,
• podeaua si peretele lateral al orbitei,
• procesul piramidal al maxilarului,
• peretele anterior al sinusului maxilar.

• complicatii:
• parestezii de nerv infraorbital
• enoftalmie
• tulburari de vedere.
• infundarea regiunii care poate constitui un defect estetic

• consolidare in circa 10-14 zile necesitand pana in 20 ZIM

3. Fracturile piramidei nazale

• regiune proeminenta expusa traumatismelor

directe active sau pasive

• lovitura frontala - fractura marginii inferioare a

oaselor nazale,

• frecvent - lovituri laterale care produc fractura

orizontala a unuia sau ambelor oase nazale

• lovitura violenta - fractura cominutiva cu

aplatizarea reliefului.

• necesita de obicei pana in 15 ZIM .

4. Fracturile de mandibula
• expusa traumatismelor directe active sau pasive

Clasificarea fracturilor de mandibula

A. Dupa localizarea anatomica a fracturii

• fractura dentoalveolara
• fractura mediana (simfizara)
• fractura paramediana (parasimfizara)
• fractura corpului mandibular
• fractura unghiului mandibulei
• fractura ramurii mandibulare
• fractura condilului mandibular
B. raportul focarului de fractura cu locul de actiune al
agentului vulnerant
• fracturi directe - se produc la locul de impact
• indirecte - se produc la distanta fata de locul de
impact (fractura subcondilara asociata unei fracturi
simfizare)

C. numarul liniilor de fractura

• Unice
• Duble
• Triple
• Cominutive

D.Gradul de interesare osoasa

• Fisuri – traiectul fracturii este incomplet
• Complete – fractura separa complet fragmentele
osoase.
• Fractura in lemn verde –la copii, este fracturata
numai o corticala.
Mecanismul de producere
• o lovitura lateral de simfiza
• fractura la locul impactului, care se poate insoti uneori de o fractura la nivelul regiunii
opuse produsa prin mecanism indirect de comprimare a arcului mandibular.

• o lovitura la nivelul simfizei mandibulare

• fractura bilaterala parasimfizara.

• daca forta actioneaza astfel incat directia de lovire a simfizei mandibulare este de jos
in sus
• fractura colului unuia sau ambilor condili mandibulari.

• cand nu se produc fracturi ale arcului mandibular, lovitura se transmite prin cele
doua ramuri la nivelul cavitatii articulare
• fracturi ale etajului mijlociu al bazei craniului.
Deplasarea fragmentelor fracturate
• directia liniei de fractura
• cand linia de fractura se extinde din
regiunea retromolara diagonal in jos si
inainte catre simfiza manidbulara
• deplasarea este impiedicata de fragmentul
anterior.

• cand linia de fractura este oblica de sus in

jos si dinainte inapoi, contractia muschilor
elevatori inserati pe fragmentul posterior al
mandibulei
• deplasarea ramurei mandibulare.

• prezenta sau absenta dintilor

Complicatiile fracturilor de mandibula

• precoce:
• hemoragia,
• insuficienta respiratorie obstructiva superioara,
• osteita, osteomielita,
• trismus

• tardive:
• lipsa consolidarii,
• consolidare intarziata sau vicioasa,
• anchiloza temporomandibulara,
• trismus,
• tulburari de sensibilitate in zona nervului alveolar inferior.

Numarul de zile de ingrijiri medicale

• fisuri mandibulare 12-15 ZIM
• fracturilor cominutive la 70-80 ZIM .
5. Luxatiile mandibulei
• dislocarea condilului din fosa glenoida cu modificarea raporturilor anatomice ale
suprafetelor articulare.

Clasificare in functie de pozitia condilului fata de cavitatea si

mecanismul de producere:
• luxatii anterioare
• prin lovirea activa sau pasiva la nivelul regiunii mentoniere cand victima este surprinsa cu
gura deschisa.

• luxatii laterale
• se produc prin lovirea gonionul sau ramurii mandibulare.

• luxatii posterioare
• in lovirile active sau caderile pe menton cand victima are gura inchisa.

Numar de ingrijiri medicale: pana in 15 ZIM.

 Traumatismele dento-alveolare

• frecvente la toate categoriile de varsta:

• la copii
• caderi,
• abuz fizic,

• la adolescenti:
• loviri din cadrul diverselor activitati sportive

• la adulti:
• accidente rutiere sau de munca,
• agresiuni,
• malpraxis stomatologic.
 Clasificarea leziunilor dento-alveolare

• fisuri coronare – fractura incompleta a coroanei, interesează numai

smalţul fara pierdere de substanta dentara
2. fractura smaltului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare
• fracturi complicate ale coroanei:
• fractura smaltului si dentinei
• expunerea pulpei dentare

• fractura corono-radiculara – intereseaza:

• smaltul,
• dentina coronara si radiculara
• cementul
• cu sau fara expunerea pulpei dentare
• fractura radiculara – intereseaza dentina si cementul cu expunerea
pulpei

• contuzia parodontala
• leziune a structurilor de sprijin
• fara deplasare sau mobilitate anormala a dintelui
• cu durere la percutie
• subluxatia :
• leziune a structurilor de sprijin care determina
mobilitatea dintelui fara deplasarea acestuia
• sangerarea in sulcusul gingival confirma diagnosticul

• luxatia laterala :
• deplasarea dintelui in orice directie in afara de cea
axiala
• insotita de fractura alveolei dentare

• intruzia:
• impingerea dintelui in osul alveolar insotita de
fracturarea acestuia.
• extruzie – avulsia partiala a dintelui din alveola dentara intacta

• avulsia – pierderea dintelui din alveola dentara.

 Traumatismele procesului alveolar

• zdrobirea alveolei dentare asociata cu

luxatie laterala sau intruzie.

• fractura unui singur perete alveolar

• fractura „in bloc” a procesului alveolar

• fractura de mandibula sau maxilar

 Leziunile gingiei si ale mucoasei regiunii orale

• abraziuni:
• leziuni superficiale, sangerande
• produse prin zgarierea mucoasei de catre un obiect dur,

• infiltrate sanguine
• se produc prin impactul cu un corp dur si ruperea capilarelor submucoase
• mucoasa este integra
• se poate asocia cu fractura subiacenta

• plagi contuze.
 Leziunile limbii

• agenti vulneranti taietori-intepatori, proiectile.

• sectionari ale varfului limbii
• prin auto muscare (in caderi sau loviri, cand victima isi prinde limba intre
arcadele dentare)
• muscare de catre o alta persoana

Leziunile boltii palatine

• de obicei aspect orificial deoarece sunt produse cel mai frecvent de

obiecte intepatoare sau proiectile.
• in caz de supravietuire este afectata fonatia datorita comunicarii dintre
cavitatea orala si nazala.
 Criterii de stabilire a legaturii de cauzalitate intre
traumatism si prejudiciul fizic sau functional OMF

• realitatea traumatismului
• posibilitatea producerii in functie mecanismul traumatic
• concordanta de sediu si de timp intre actiunea traumatica si
prejudiciul constatat.
• rolului terenului patologic preexistent in producerea sau agravarea
prejudiciului fizic (hemofilia, parodontopatia cronica marginala).
• intre traumatism si efectele constatate la examinarea dentara sa existe
o veriga de legatura reprezentata de complicatii aparute ca urmare
directa a traumatismului (complicatia infectioasa)
Violența domestică și
abuzul împotriva minorilor
Violența domestică
• Orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de
autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de
către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași
familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe
fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv
amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară
de libertate
Tipuri
• violenţa verbala - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de
insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare;
• violenţa psihologica - impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea
de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace,
violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale,
afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie,
constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
• violenţa fizica - vătămarea corporală ori a sănătăti̧ i prin lovire, îmbrâncire,
trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice
formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente,
prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
• violenţa sexuala - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire,
intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale
forţate, viol conjugal;
• violenţa economica - interzicerea activităti̧ i profesionale, privare de mijloace economice,
inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte
de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei,
interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control
inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea
de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor,
precum şi alte acţiuni cu efect similar;
• violenţa sociala - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni,
interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie,
inclusiv în locuinţa familială, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte
acţiuni cu efect similar;
• violenţa spirituala - subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităti̧ lor
moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor
de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea
aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni
cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
Aspecte comportamentale asociate VD
• pierderea încrederii în sine, a valorii de sine şi a controlului;
• neglijenţă personală, mai ales în privinţa igienei şi nutriţiei;
• stres ridicat şi frică ducând la declanşarea unor boli psihosomatice
(ulcer, migrene etc.);
• agravarea bolilor cronice (astm, boli coronariene etc.);
• creşterea consumului de droguri şi de alcool, mai ales în cazurile în
care existau tendinţe de consum al acestora;
• posibilitatea deplasării furiei asupra copiilor, devenind violentă la
rândul său.
Aspecte lezionale
• Leziuni de vechimi diferite
• Leziuni neconcordante cu descrierea lor
• Leziuni de apărare. Ex. fața medială sau anterioară a antebrațelor
• leziuni prin comprimare
• localizare preferențială la nivel cefalic sau cervical
• leziuni ascunse
Violență împotriva copilului
• orice formă de rele tratamente produse de către părinţi sau de orice
altă persoană aflată în poziţie de răspundere, putere ori în relaţie de
încredere cu copilul, care produc vătămare actuală sau potenţială
asupra sănătăti̧ i acestuia şi îi pun în pericol viaţa, dezvoltarea,
demnitatea şi moralitatea
Forme
• I. abuz împotriva copilului: orice acțiune
voluntară a unei persoane care se află într-o
relație de răspundere, încredere sau de
autoritate față de acesta, prin care este
periclitată viața, dezvoltarea fizică, mentală,•
spirituală, morală sau socială, integritatea
corporală, sănătatea fizică sau psihică
• Forme
• fizic
• emoțional: expunerea repetată a copilului la
situaţii al căror impact emoţ ional depăşeşte•
capacitatea sa de integrare psihologic
• psihologic - abuz emoțional repetitiv și
susținut, ce generează afectarea diverselor•
paliere ale psihicului copilului (structura de
personalitate, afectele, cogniţiile, adaptarea,
percepţia)
• Sexual. Include activităţi sexuale pe care nu
este în măsură să le înţeleagă, care sunt•
nepotrivite pentru vârsta sa ori pentru
dezvoltarea sa psihosexuală. Cele mai
frecvente forme:
• 1.molestarea sexuală: expunerea
copilului la injurii sau limbaj cu conotaţie
sexuală, precum şi atingerea copilului în
zonele erogene cu mâna sau prin săr ut,
indiferent de vârsta copilului;
2.situaţiile care duc la satisfacerea
nevoilor sexuale ale unui adult sau ale unui
alt copil care se află într-o poziţie de
responsabilitate, putere ori în relaţie de
încredere cu copilul victimă;
• 3.atragerea sau obligarea copilului la
acţiuni obscene;
4.expunerea copilului la materiale
obscene sau furnizarea de astfel de
materiale acestuia etc.;
5.căsătoria timpurie sau logodna
copiilor care implică relaţii sexuale (mai ales
în comunităţile de romi);
• 6.mutilarea genitală;
7.hărţuirea sexuală, respectiv abuzul
sexual al minorului la locul de muncă (în
cazul în care acesta muncește)
• Neglijență = omisiunea, voluntară sau•
involuntară, a unei persoane care are
responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării•
copilului de a lua orice măsură subordonată
acestei responsabilități, fapt care pune în
pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală,
spirituală, morală sau socială, integritatea
corporală, sănătatea fizică sau psihică a
copilului
• Forme
• 1.neglijarea alimentară - privarea de
hrană, absenţa mai multor alimente esenţiale•
pentru creştere, mese neregulate, alimente
nepotrivite sau administrate necorespunzător
vârstei copilului;
• 2.neglijarea vestimentară - haine•
nepotrivite pentru anotimp, haine prea mici,
haine murdare, lipsa hainelor;
3.neglijarea igienei - lipsa igienei
corporale, mirosuri respingătoare, paraziţi;
4.neglijarea medicală - absenţa
îngrijirilor necesare, omiterea vaccinărilor şi a
vizitelor de control, neaplicarea tratamentelor
prescrise de medic, neprezentarea la programe
de recuperare;
• 5.neglijarea educaţională - substimulare,
instabilitatea sistemului de pedepse şi
recompense, lipsa de urmărire a progreselor
şcolare;
6.neglijarea emoţională - lipsa atenţiei, a
contactelor fizice, a semnelor de afecţiune, a
cuvintelor de apreciere.
7.părăsirea copilului/abandonul de
familie, care reprezintă cea mai gravă formă de
neglijare.
• Exploatarea - o persoană, de regulă un adult,• E.Violența prin internet/telefonul mobil:
obţine o gratificaţie sexuală, un câştig financiar sau
A.conținut ilegal/ofensator (pornografie,
o avansare, abuzând de/exploatând sexualitatea•
unui copil, încălcând drepturile acestuia la Lolita, desene animate erotice, rasism, xenofobie)
demnitate, egalitate, autonomie şi bunăstare fizică• B.contactarea online a copilului de către
şi psihică; exemple: prostituţia, turismul sexual, agresor
comerţul cu căsătorii (inclusiv prin poştă),
pornografia, striptease-ul • C.dependența de jocuri și internet (>4h/zi)
• D.comerț și publicitate fără supravegherea
părinților
• Traficul de copii - recrutarea, transportarea,
transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în• F.perceția negativă a copiilor de către
scopul exploatării acesteia părinți
• G.Amenințarea repetată a copilului cu
pedepse
• Forme particulare
• H.neglijarea copilului generează asumarea
• A.Intoxicaţii nonaccidentale ale copilului - de responabilități cărora nu le pot face față
obligat să bea alcool, să înghită tranchilizante
• Copii consumatorilor de droguri - afectați direct
• B.Sindromul copilului scuturat sau indirect
• C.Sindromul Munchausen prin tansfer -• J.eșec non-organic de dzvoltare = datorită
crearea artificială de către părinte a unei boli a neglijării emoționale apare retard ș deficit de
copilului (admin medicamente, identificarea de creștere și greutate (tulburare de atașament
simptome absente) primar)
• D.Sindromul Stockholm - copilul exprimă
Rolurile medicului
• Detecție
• Obiectivare
• raportare
Detecție
Semne circumtanțiale:
• prezentarea întârziată la medic pentru traumatisme (familia explicând
aceasta prin expresii precum copilul nu s-a plâns”
• explicații vagi, inadecvate referitoare la modul în care s-au produs
leziunile traumatice
• discrepanță între istoric și gravitatea, localizarea sau tipul leziunilor
• comportament anormal al părinților, lipsa de îngrijorare, ostilitatea
față de medic, refuzul internării
• comportamente anormale ale părinților în raport cu copii.
Semne psihologice/comportamentale
• Tulburări de comportament (apatie, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, minciună, fuga de acasă, furtul,
consumul de alcool, de droguri, etc.)
• Tulburări de somn (insomnii, somnolenţă, somn agitat, coşmaruri etc.)
• Tulburări de alimentaţie (anorexie, bulimie)
• Autostigmatizare, autoculpabilizare
• Ticuri (clipit, rosul unghiilor etc.)
• Enurezis, encoprezis;
• Neglijenţă în îndeplinirea sarcinilor şi incapacitate de a respecta un program impus
• Dificultăţi în relaţionare şi comunicare
• Scăderea randamentului şcolar, absenteism şi abandon şcolar
• Stare depresivă, uneori cu tentative de suicid
• Persistenţa unor senzaţii olfactive sau cutanate obsedante
• Modificarea rapidă a dispoziţiei afective
Obiectivare
• leziuni cutanate, de obicei localizate pumnii)
în zone ce nu sunt afectate în ruptura frenulum lingual
cădere: fața internă a coapselor, față, • (introducerea forțată a lingurii în
organe genitale) gura copilului sau introducere de
• echimoze în formă de degete căluș)
localizate facial, cervical, la nivelul • leziuni ale timpanului (lovire cu
membrelor superioare, trunchi palma peste ureche)
• leziuni traumatice de vechimi diferite• hemoragii retiniene, luxație cristalin,
• urme de legare a mâinilor, hemoragii subdurale și
picioarelor sau gurii subarahnoidiene, fără leziuni externe
• arsuri: cu mucul de țigară, metale - caracteristice shaken baby
încinse, prin frecare (târârea syndrome (scuturarea sau
copilului cu viteză mare), localizate zdruncinarea repetată a minorului,
preferențial la nivelul feței, capului, frecvent la sugari, ca metodă de a îi
regiunii perineo-genitale, feselor face să nu mai plângă)
(pedeapsă pentru • hematoame subdurale, leziuni
enurezis/encoprezis) cerebrale
• alopecie traumatică (smulgerea • fracturi: piramidă nazală, oase lungi
părului) (unice sau multiple, de vechimi
• hematoame ale scalpului (lovire cu diferite)
Abuz sexual
• deflorare recentă sau veche,
• leziuni anale recente (fisuri multiple, radiare) sau vechi (cicatrici, anus
beant),
• semne sugestive pentru contactarea unei afecțiuni veneriene:
vegetații veneriene, iritație, miros neplăcut, etc
• identificarea spermei în vagin, anus sau regiunea perianală
• identificarea unei sarcini în evoluție
• comportament sexual inadecvat vârstei
• teamă incontrolabilă de bărbați (în cazul fetelor
Semne sugestive pentru neglijarea copilului
• starea pielii (murdărie, excoriații, dermite
• denutriție, insuficiență ponderală, carențe nutriționale
• hipotrofie staturo-ponderală non-organică
• lipsa dezvoltării limbajului, a abilităților specifice vârstei
Raportare
• obligatorie
• realizată de
• minor
• celălalt părinte
• cadru medical
• orice altă persoană ce are suspiciuni rezonabile
• semnalarea
• personal: Direcția Generală de Asistență și Protecția Copilului (DGAPC)
• la telefon: 983 și 9852 (ale Direcției Generale de Asistență și Protecția
Copilului) sau la 116111 (Asociația Telefonul Copilului).
• Antropologia = Stiinta / studiul fiintei umane (gr.
anthropos = om, logos = stiinta, studiu)
• Ramuri:
– Antropologia fizica
– Antropologia culturala
– Antropologia sociala
• Antropologia fizica:
– Antropologia medico-legala
– Bioarheologia
– Paleoantropologia
• Aplicarea notiunilor specifice medico-legale, ale
antropologiei fizice si ale osteologiei, in vederea
solutionarii unor aspecte medicale,
antropologice si criminologice cu aplicabilitate
medico-legala si judiciara, la solicitarea
organelor de cercetare si urmarire penala.

• Se evidenţiază şi se grupează caracterele proprii

individului viu sau unui cadavru.
• Activitatea de demonstrare pe baza unor criterii
şi probe că un individ este diferit de altul.

• Se evidenţiază şi se grupează caracterele proprii

individului viu sau unui cadavru.

• Identificarea se bazează pe unicitatea

(singularitatea) fiecărui individ uman.
• -considerente de drept civil: identificarea unui cadavru
sau fragmentelor cadaverice pentru declararea decesului,
cu toate consecintele de natura civila care decurg.

• -considerente de drept penal, în care se identifică victima

unei agresiuni şi astfel se poate proba o eventuală crimă;

• -considerente umanitare, în vederea înhumării

rămăşiţelor celui (celor) dispărut (dispăruţi).
• Activitatea desfasurata la fata locului

• Activitatea desfasurata la sediul institutiei

medico-legale

• Activitati conexe

• Integrarea rezultatelor si formularea concluziilor

• Culegerea datelor de istoric ale cazului

• Cercetarea preliminara si fixarea foto-video a

locului de interes

• Efectuarea exhumarii propriu-zise

• Etichetarea, ambalarea si transportul

materialului osos exhumat
• Tipuri de inhumari:
• Inhumari primare / inhumari secundare
• Inhumari individuale / inhumari colective
• Inhumari rituale / inhumari precipitate

• Tipuri de exhumari:
• Exhumari rituale
• Exhumari arheologice
• Exhumari accidentale
• Exhumari judiciare
• Exhumari nationale / exhumari internationale
• Prepararea materialului osos

• Examinarea antropologica a oaselor exhumate

• Activitati conexe:
• Investigatii imagistice (radiografii, CT, etc)
• Investigatii serologice
• Analize genetice

• Integrarea rezultatelor si formularea concluziilor

• Placa osteometrica (sliding caliper)

• Compasul de grosime (spreading caliper)

• Sublerul osteometric

• Raportorul osteometric

• Panglica metrica (ruleta)

1. Sunt oase?
2. Sunt oase umane?
3. Care este vechimea?
4. Ce oase sunt prezente?
5. De la cate persoane provin fragmentele osoase?
6. Care este rasa / apartenenta etnica?
7. Care este sexul?
8. Care este varsta la data decesului?
9. Care este talia?
10.Care sunt caracteristicile individuale?
• Antroposcopia
• Determinarea sexului pe baza caracteristicilor vizuale , formei si
aspectului general, precum si pe baza unor trasaturi specifice
• Dependenta de experienta examinatorului, grad mare de subiectivism

• Antropometria
• Determinarea sexului pe baza masuratorilor efectuate pe elementele
osoase ale craniului, bazinului si oaselor lungi
• Obiectivitate mai mare

• Metode statistice si computerizate

• Ecuatii de regresie / regresie logistica
• Analiza functiei discriminante
• Morfometrie geometrica
 BARBAT FEMEIE
Schelet mare, greu Schelet usor, mic
Craniu inalt, lung, cu predominanta Craniu scund, lung, cu predominenta
scheletului facial scheletului frontal
Tip parietal Tip frontal
Proeminenta arcadelor sprancenoase Lipsa proeminentei arcadelor sprancenoase
Fruntea piezisa Fruntea dreapta
Orbite mici Orbite mari
Cavitati nazale mari Cavitati nazale mici
Maxilare puternice cu dinti oblici Maxilare mici, cu dinti verticali
Dinti lati, mari Dinti lati, incisivi mijlocii
Cutia toracica ovala transversala Cutia toracica rotunda
Stern lung Stern scurt
Coaste late Coaste inguste
Vertebre puternice Vertebre mici
Curbura lombara redusa Curbura lombara pronuntata
Bazin inalt, ingust Bazin scurt, lat
Cavitatea bazinului ingusta Cavitatea bazinului lata
Arcadele pubisului ascutite Arcadele pubisului boante
Oase lungi cu creste rugoase Oase lungi fine, netede
Caracteristica Barbati Femei
Marime generala Mare (volum endocranial cu 200 Mic
cmc mai mare
Aspect general Robust, rugos Neted, gracil
Margine supraorbitara Bine reprezentata Redusa, chiar absenta
Proces mastoidian Masiv, robust Mic, gracil
Regiune occipitala Liniile pentru insertiile Liniile pentru insertiile musculare si
musculare si protuberanta protuberanta occipitala slab reprezentate
occipitala bine reprezentate
Eminentele frontale Slab reprezentate Bine reprezentate
Eminentele parietale Slab reprezentate Bine reprezentate
Orbitele Rectangulare, pozitionate mai Forma rotunda, mai sus pozitionate,
jos, mai mici relativ la relativ mari raportat la fata, margini
dimensiunile fetei, margini ascutite
ingrosate, rotunjite
Frunte Piezisa, oblica, rectilinie Verticala, rotunjita, aspect infantil
Zigomatic Masiv, arcuit catre lateral Gracil, nu e arcuit catre lateral
Mandibula Masiva, larga, inaltimea Mai mica, gracila
simfizara mai mare
Palatul osos Mare, larg, forma de U Mic, forma de parabola
Condilii occipitali Masivi, mari Mici, gracili
Dinti Mai mari, cu M1 inferior Mai mici, molarii de regula cu 4 cuspizi
frecvent cu 5 cuspizi
 Determinarea caracteristicilor rasiale

1. Barbat african 2. Barbat european 3. Barbat asiatic

• Osteometrie (dimensiunile oaselor)

• Aspect radiologic (gradul de maturare)

• Modificari degenerative
Aspectul craniului fetal in functie de varsta gestationala
Aspectul craniului fetal in functie de varsta gestationala
Aspectul craniului fetal in functie de varsta gestationala
• Aspectul
oaselor

-la nastere
(stanga)

- la 16 luni
(dreapta)
Sus – 5 ani
Dreapta - Adolescent
Aspectul oaselor bazinului la varsta de 5 ani
Aspectul coxalului la varsta de 9 ani
 Aspectul radiologic al oaselor mainii
a) Nou-nascut b) La 6 luni
 Aspectul radiologic al oaselor mainii
a) La 1 an b) La 1 an si 6 luni
 Aspectul radiologic al oaselor mainii
a) La 2 ani b) La 3 ani
 Aspectul radiologic al oaselor mainii
a) La 5 ani b) La 10 ani
 Aspectul radiologic al oaselor mainii
a) La 15 ani b) La 18 ani
 CARACTERISTICI PARTICULARE
UTILE IN IDENTIFICARE

• Traumatisme / fracturi vechi

• Traumatisme recente
• Patologie netraumatica
• Modificari artificiale
Elemente utile in
identificare

Fracturi vechi
consolidate:

- ambe gambe
- femur stang
- cap femural stg
(cu pseudartroza)
Patologie osoasa: Sifilis
Patologie osoasa: Meningiom
Patologie osoasa: Spondilita ankilozanta (coloana cervicala)
Deformare craniana artificiala – rituala (Peru)
Deformare craniana artificiala – rituala (Peru)
• Examinare OMF pentru evaluarea traumatismelor sau ca
urmare a malpracticii dentare.
• Analiza, interpretarea si compararea plagilor muscate in
vederea identificarii suspectului.
• Identificarea pe baza statusului dentar a cadavrelor in
diferite stadii de descompunere, scheletizate, desfigurate,
incinerate (important in cazul dezastrelor)
• Confirmarea identitatii la persoanele vii (imigrare ilegala /
persoane cu pierdere de memorie / boala Alzheimer)
• mare rezistenţă la acţiunea factorilor distructivi
• diversitatea formulei dentare
• nu există două persoane cu aceeaşi formulă dentară;
• dentiţia definitivă a omului are 32 de dinţi, care prezintă 160
de feţe, fiecare cu particularităţile ei;
• caracterele individuale ale dinţilor
• modificări ale direcţiei de implantare (prognatism complet
dublu/simplu, prognatism maxilar
• anomalii de număr: anodonţia, dinţi /rădăcini supranumerare,
macro- sau microdonţie, tuberculi etc.
• Radiografii dentare (originale sau duplicate)- cele mai
importante documente medicale in vederea identificarii
• Tipuri de radiografii antemortem ce pot fi folosite in identificare :
bitewing, periapicale, ocluzale (permite vizualizarea aranjarii spatiale a
dintilor), ortopantomograma
• Odontograma - utila daca este intocmita cu atentie si acuratete de catre
stomatolog. Poate contine date antemortem privind: rotatia dintilor, spatierea
naturala dintre dinti, fracturi coronare, modificari de culoare ale dintilor, bijuterii
dentare.
• Modele dentare de studiu / mulaje dentare
• Fotografii intra si extraorale
• Fotografii ale presupusei persoane zambind
• Apartenenta la specia umana

• Apartenenta rasiala

• Determinarea sexului

• Estimarea varstei la data decesului

• Evaluarea statusului socio-economic

• Apartenenta la specia umana
• pe fiecare hemiarcada omul are 2 incisivi, un canin, 2
premolari, 3 molari (hemiarcada celor mai multe specii de
mamifere prezinta 3 incisivi, un canin, 4premolari, 3 molari)
• incisivii maxilari ai omului sunt proportional mai mari decat
ai altor mamifere
• la om caninii sunt mici, carnivorele au canini de dimensiuni
mari, forma conica; ierbivorele nu au canini sau sunt mici.
• premolarii si molarii omului au cuspizi rotunjiti separati prin
santuri distincte (carnivorele au masele cu varf ascutit iar
ierbivorele au maselele cu suprafata ocluzala lata si plana cu
santuri paralele)
• Apartenenta rasiala
• incisivii mongolozilor au forma de lopata (suprafata linguala
este excavata); primul molar inferior are trei radacini.
• tuberculul Carabelli (un cuspid (protruzie) suplimentar pe
fata meziopalatinala (antero-interna) a molarului 1 maxilar)
se intalneste la rasa caucazoida
• pentru negroizi nu exista caracteristici dentare specifice
rasiale; unii autori au descris ca molarii ar fi mai mari,
suprafata incisivilor este crenelata si diastema (spatiul dintre
cei doi incisivi centrali) este mai frecventa.
• Determinarea sexului
• Utilitatea dintilor in stabilirea apartenetei de sex este foarte
redusa deoarece dintii nu prezinta dimorfism sexual.
• S-a observat ca dimensiunile coroanei dintilor tinde sa fie mai
mare la barbati decat la femei.
• In cazul dintilor apartenenta de sex se poate determina genetic
prin teste genetice (testul pentru cromozomul Y).
• Unii autori (Pereira, 2009) au constatat diferente semnificative
de marime intre barbati si femei
Dinte Criteriu Barbati Femei Diferenta t value p value

11 m-d 8.990 8.707 0.283 -2.367 0.020

21 m-d 9.025 8.719 0.306 -2.510 0.014

12 m-d 6.940 6.552 0.388 -2.457 0.016

22 m-d 6.969 6.608 0.361 -2.635 0.010

13 m-d 8.171 7.770 0.401 -4.132 0.000

13 b-l 8.759 8.206 0.553 -4.387 0.000

13 mb–dl 7.882 7.500 0.382 -3.741 0.000

13 db–ml 7.565 7.302 0.263 -2.486 0.015

13 Ir 71.66 63.85 7.81 -5.089 0.000

13 |c| 8.465 7.988 0.477 -5.038 0.000

23 m-d 8.029 7.696 0.333 -3.351 0.001

23 b-l 8.744 8.209 0.535 -4.583 0.000

23 mb–dl 7.817 7.540 0.277 -2.772 0.007

23 db–ml 7.565 7.246 0.319 -3.732 0.000

23 Ir 70.30 63.27 7.03 -4.658 0.000

23 |c| 8.387 7.952 0.435 -4.650 0.000

• Estimarea varstei la data decesului
• Estimarea varstei copiilor se face cu destula precizie si acuratete pe baza
examinarii dezvoltarii dentitiei primare si mixte.
• Primii dinti primari incep sa erupa la varsta de 6 luni; dentitia primara este
completa in jurul varstei de 2 ani.
• In jurul varstei de 6 ani dintii primari incep sa cada fiind inlocuiti cu dintii
permanenti; procesul este complet la varsta de 12 ani. Intre 6 si 12 ani
coexista ambele tipuri de dentitii (permanenta si primara)- dentitie mixta.
• In jurul varstei de 8 ani molarul 3 incepe sa se mineralizeze - erupe in jurul
varstei de 18 ani - dezvoltarea completa a radacinii are loc in jurul varstei de
21 de ani.
• La adult – metode de estimare a modificarilor degenerative si uzurii dentare
(Metoda Gustafson, Lamendin, etc) – au si dezavantaje
• Statusul socioeconomic - examinarea calitatii si tipului de lucrari
dentare / materialului folosit pentru aceastea
• obiceiuri personale: daca era fumator sau nu, fumator de pipa,
bautor de cafea, ceai, vin rosu.
• vechimea plombele poate sugera momentul in care persoana s-a
prezentat la stomatolog fata de momentul examinarii.
• anumite metale si materiale folosite in lucrarile dentare pot fi
identificate ca loc de origine al manufacturarii (regiuni, tara).
• uzura sau pierderea smaltului prin erodare poate fi un indiciu al
obicieurilor culinare sau meseriei
Antropologie
medico-legală
Conf.Univ.Dr. Sorin Hostiuc

UMF Carol Davila București

Facultatea de Medicină Dentară

 Definiție
• evaluarea aspectelor particulare ce caracterizează unicitatea ființei
umane din punct de vedere biologic, comportamental, lingvistic și
cultural

!2
 Obiective

• identificarea victimei și/sau realizarea unui profil biologic al victimei:

înălțime, sex, vârstă, rasă, patologii osoase

• identificarea intervalului postmortem (funcție de caracteristicile

rămășițelor osoase și ale mediului în care au fost găsite)

• aducerea de informații cu privire la contextul în care s-a produs

decesul (circumstanțe, cauze, felul morții)

!3
 Grade de identificare
• Identificare improbabilă – datele avute la dispoziție nu susțin
apartenența fragmentelor osoase la o anumită persoană, raportat la
care s-a tentat identificarea

• Identificare posibilă – profilul obținut susține apartenența la o anumită

persoană, dar datele nu sunt extrem de specifice, astfel că există o
posibilitate rezonabilă ca profilul să se potrivească și altor persoane.

• Identificare probabilă – există dovezi circumstanțiale care să susțină

apartenența profilului la o anumită persoană (ex. se găsește un buletin
de identitate lângă niște fragmente osoase), dar datele antropologice/
antropometrice nu sunt înalt specifice pentru o identificare certă.

• Identificare certă – există dovezi obiective care să dovedească

apartenența profilului obținut la o anumită persoană (profil dentar,
ADN).
!4
 Subdiscipline

• Tafonomia medico-legală

• Osteologia medico-legală

• Odontologia medico-legală

• Entomologia medico-legală.

!5
 Tafonomie medico-legală
• studiul modificărilor postmortem ale cadavrului determinate de
mediu (descompunerea cadavrului, deplasări – realizate de vânt,
apă, animale, modificări consevative – mumificare, tanificare,
adipoceară, înghețare și modificări distructive determinate de
faună).

Fragment de fibulă, ce prezintă Striații superficiale, liniare, cu margini

striații multiple, neregulate și crestate asociate unor fosete circulare
supapuse, produse sub acțiunea de 0,1-0,3mm, produse sub acțiunea
mandibulelor de coleoptere larvelor unor coleoptere
!6
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Taphonomy%E2%80%94surface_modifications.jpg
Tafonomie odonstostomatologică
• dinții rezistă foarte bine modificărilor postmortem (conținut
crescut în substanțe minerale)

• dinții rezistă mult mai bine decât oasele în cazul unor

distrugeri mecanice, termice sau chimice ale cadavrului

• ADN se poate recolta din pulpa dentară în unele situații în

care nu se mai poate obține din alte surse

Apar modificări postmortem, ce:

trebuie diferențiate de aspectele patologice
utile în stabilirea cauzei/mecanismelor de deces
utile în identificarea agentului tanatogenerator

!7
 Distrugeri mecanice ale dinților

• extrem de rar, forța necesară fiind extrem de mare

• pot apărea:

• dinți intens cariați

• lucrări protetice extensive

• forțele dezvoltate local sunt extrem de mari (accidente aviatice,

explozii)

!8
Exemplu - Accidentul aviatic American Eagle Flight 4184 din 1994

În 1994 a avut loc un accident aviatic în nordul statului Indiana din SUA; la
bord au fost 68 de pasageri plus personalul de bord. În urma impactului,
fragmentarea osoasă rezultată a fost extremă, majoritatea oaselor fiind fracturate
pe mai multe linii; de asemenea, după zile de căutări au putut fi identificați un
număr de 198 de dinți (fie compleți, fie dinți restaurați din fragmentele găsite la
fața locului), dintre care 163 au putut fi clasificați funcție de tip; pe baza celor
163 de dinți s-au putut identifica în final 34 de persoane (deci aproape jumătate
din numărul total de cazuri)
!9
Distrugeri/modificări termice ale dinților
• temperatura înaltă duce la nivelul dinților la:

• modificări de culoare

• modificarea structurii organice și cristaline

• pierdere în greutate

• scădere în volum

• fracturi

• modificările depind de:

• temperatura de ardere

• perioada de ardere
!10
Modificări termice ale dentiției deciduale
Temp Culoare Aspecte macro și microscopice
Coroană – galben palid sau brun-palid
Fracturi la nivelul coroanei dinților anterior

100 Rădăcină – galben-brun

(fracturi verticale)

Topirea suprafeței externe

Apar bule pe suprafața radiculară

Coroană – cenușiu palid

300 Apar formațiuni globuloase pe suprafața

Rădăcină – negru lucios predentinală
Smalț – cenușiu palid
Separare coronoradiculară

Dentină -cenușiu albăstrui închis

Separare completă a smalțului de
500 Cement – cenușiu-maroniu sau dentină

cenușiu maroniu palid

Reducerea diametrului tubular, în special
la nivelul joncțiunii dentină-smalț

300, SEM !11

500, SEM
Modificări termice ale dentiției deciduale
Temp Culoare Aspecte macro și microscopice
Smalț – albastru cenușiu

800 Dentină – albastru cenușiu extrem de închis

Suprafața predentinală are un aspect spicular
Cement – albastru cenușiu extrem de închis

Smalț – albastru cenușiu palid

Obliterarea tubilor dentinali

Dentină – albastru cenușiu

1000 Cement, suprafața externă – albastru negricios

Structură prismatică a smalțului, morfologia
Cement, suprafața internă - albastru cenușiu palid
tubulară a dentinei mai poate fi observată

Smalțul și dentina rămân identificabile

Smalț, cement, dentină - albastru

Dentina intertubulară cu aspect granular

1100 cenușiu palid

Cementul nu mai este identificabil, având

Predentină - albastru cenușiu palid
un aspect granular

800, SEM !12

1100, SEM
Exemplu - erupția vulcanului Vezuviu, 79AD
Erupția vulcanului Vezuviu a ucis un număr extrem de mare de indivizi prin efect
termic direct (acțiunea lavei) sau indirect (aer extrem de cald).
Temperatura inițială medie la care au fost expuși cetățenii din Herculaneum a fost de
6000C; cu toate acestea, majoritatea oaselor au prezentat caracteristici unor temperaturi
de ardere mult mai mici (circa 3000C) - preluarea energiei termice de structuri
supraiacente (țesuturi moi, haine)
Teoretic, dinții ar fi trebuit să fie expuși la temperaturi mai mari, deoarece țesuturile
moi periorale sunt relativ subțiri. Cu toate acestea, modificările dentare induse de
temperatură au fost relativ minore:
precum înnegrirea rădăcinilor
acoperirea dinților cu țesuturi moi carbonizate
apariția unor pete portocalii la nivelul smalțului
alveole dentare negricioase;
un număr mic de indivizi au prezentat fracturi prin efect termic la nivel dentar.
în toate cazurile excavate de la Herculaneum, modificările termice la nivelul
dentinei au apărut anterior celor de la nivelul smalțului;
"Doamna cu inel" Se obsevă
în cazul dinților cu lipsă de smalț, rădăcinile erau maro închis.
o minimă înnegrire a
fracturile termice dentare au apărut mai frecvent pe suprafața labială a dinților, mai
des pe direcție verticală.
rădăcinilor
în unele cazuri, coroanele au fost separate la nivelul joncțiunii cu cementul,
posibil datorită diferențialului de temperatură dintre coroane (expuse la o temperatură
mai înaltă) și rădăcini (protejate de țesuturile moi și de osul maxilar/mandibular)
Petele portocalii de pe suprafața dinților (identificate și la nivel osos la scheletele
de la Herculaneum) conțin sulf, sodiu, siliciu, aluminiu și fier, elemente ce se
regăsesc în concentrații crescute în cenușa vulcanică !13
Stabilirea apartenenței pieselor scheletice și dentare la specia umană

• dg diferențial cu:

• mamifere mari ce trăiesc în același areal geografic (urs, câine,

cerb, porc, cal, ponei)

• animale mici (câini, păsări, pisici, rozătoare mari) -> copii/fetuși

!14
Elemente utile de diagnostic diferențial

maturitatea osoasă - utilă atunci când se compară oase de mici dimensiuni, pentru dg dif
între oasele de copii și de animale mici

curburile oaselor lungi - variabilitate mare interspecii; la om, curburi particulare datorită
mersului biped

raportul corticală-medulară: la om: 1:4; mamifere mari: 1:3; păsări: 1:8

osteoane - dispoziție randomizată la om, relativ ordonată, pe rânduri la majoritatea

mamiferelor

teste imunologice/genetice

!15
 Radius și cubitus de om Femur de om versus porc. La
versus cal. Diferențe de om diafiza este mult mai lungă Ulnă dreaptă de om versus
și ceva mai subțire, se observă câine. Olecranul uman este
curbură, mărime, calul linia aspera, curbura este
prezintă fuzionarea parțială mult mai mare, diafiza mult
diferită, capul și colul femural
a radiusului la ulnă la adult mult alungite pentru a permite mai lungă, curbura este în
mersul biped sens invers
!16
Adams B, Crabtree P (2008) Comparative skeletal anatomy: A photographic atlas for medical examiners, coroners, forensic anthropologist, and archaeologist. Humana Press,
New York
 Densitatea osului spongios în cazul diferitelor specii hominide (Cap femural și cap de
metacarpian). Odată cu modificarea stilului de viață (de la vînător-culegător la agricultural,
sedentar se observă o scădere a densității țesutului spongios și o distribuție mai neregulată a
acestuia
Ryan TM, Shaw CN (2014) Gracility of the modern &lt;em&gt;Homo sapiens&lt;/em&gt; skeleton is the result of decreased biomechanical loading. Proc Natl Acad Sci

!17
 Diferențierea dinților umani de cei non-umani

• La nivel dentar, diagnosticul

diferențial este ceva mai facil,
majoritatea speciilor care au o
dantură asemănătoare cu cea umană
dpdv al mărimii având alte diete și
implicit alte conformații dentare.

• Cu toate acestea, molarii de porc pot

fi confundați relativ ușor cu cei
umani, deoarece porcinele au o dietă
extrem de asemănătoare cu a
noastră.

• Diferențierea între molarii umani și cei

porcini se poate face pe baza mărimii
(cei porcini sunt mai mari) și a
cuspelor (care la porcine sunt mai
evidente și ceva mai ascuțite
!18
 Stabilirea vârstei
• Se bazează pe:

• procese de creștere (feți, copii, adolescenți, adulți tineri)

• procese deteriorative (adulți)

• precizia stabilirii vârstei variază de regulă invers proporțional cu

vârsta cronologică

• vârsta determinată pe piese scheletice/dentare = vârstă osoasă ->

reprezintă vârsta estimată la momentul decesului

!19
 Perioada prenatală

• centri de osificare

• lungimea oaselor lungi

• gradul de mineralizare al smalțului

• metode histologice

!20
 Centrii de osificare
• Oasele mamiferelor se dezvoltă dintr-un • secundari

număr variabil de centri de osificare, care la

om încep să fie individualizați începând cu • apar de regulă postnatal

S6iu (la nivel frontal, maxilar și mandibular)

• în cazul oaselor lungi - de regulă

• În S11iu, 806 centri de osificare
epifizar

• La naștere - 450 => 206 oase la adult

• pot fi:

• Tipuri
• de presiune - extremitatea oaselor
lungi, formând suprafețe articulare

• primari

• de completare - mici centri

corticali ce se întind precum chitul
• primii centri de osificare ce apar la
pe o suprafață (acetabul, stern)

nivelul unui os

• apar de regulă antepartum

• de tracțiune - inserția unor
ligamente sau mușchi => mici
protuberanțe osoase (procesele
• la oasele formate prin osificare
transverse ale vertebralor)

dermincă intramembranoasă pot fi

multipli

• atavici - structuri osoase atavice

!21
Centru de osificare secundar

Centri de
osificare
primari

!22
Estimarea vârstei fetale pe baza lungimii oaselor lungi
• ecuații de regresie care estimează, pe baza lungimii unor oase lungi:

• CRL (crown-rump lenght)= distanța dintre vârful capului și porțiunea inferioară a

feselor

• CHL (crown-heel length) = distanța dintre vârful capului și călcâi

• pe baza CRL/CHL se poate estima vârsta fetală pe baza unor ecuații de regresie
distincte

CHL=5,188*Lfemur+90,935
CHL=6,038*Ltibie+82.858
CHL=6,896*Lperoneu+79,677
CHL=6,839*Lhumerus+45,571
CHL=8,196*Lradius+47,886
CHL=7,193*Lulna+51,642

!23
Vârstă CHL CRL Vârstă
(Săpt)12 T
93 76,1 (Săpt)
23
CHL CRL Vârstă CHL CRL
291 204 (Săpt)34 419 301
13 114 86,7 24 303 213 35 432 310
14 134 97,7 25 316 223 36 444 318
15 154 109 26 328 232 37 457 327
16 174 121 27 340 242 38 470 336
17 193 133 28 351 250 39 482 344
18 212 145 29 362 259 40 493 352
19 230 158 30 374 267 41 505 360
20 247 171 31 386 276 42 516 367
21 264 184 32 397 284
22 278 195 33 408 292

VG=8,052*SQR(1,037*CRL)+23.73

VG=SQR(CHL) dacă CHL<25cm și

VG=CHL/5, dacă CHL>25cm

!24
 Metode bazate pe gradul de mineralizare al smalțului
• evaluarea se face pe baza tabelelor de mai jos
Mineralizare Î n c h e i e r e a Î n c h e i e r e a Mineralizare Î n c h e i e r e a Î n c h e i e r e a
Inițială f o r m ă r i i f o r m ă r i i Inițială f o r m ă r i i f o r m ă r i i
coroanei rădăcinii coroanei rădăcinii
Maxilar Maxilar
Incisiv Central 14S(f) 1,5L 1,5A Incisiv Central 3-4L 3-4A 10A
Incisiv Lateral 16 S(f) 2,5L 2A Incisiv Lateral 10-12L 4-5A 11A
Canin 17 S(f) 9L 3,25A Canin 4-5L 6-7A 13-15A
Molar 1 15,5 S(f) 6L 2,5A Premolar 1 1,5-1,75A 5-6A 12-13A
Molar 2 19 S(f) 11L 3A Premolar 2 2-2,25A 6-7A 12-14A
Mandibular Molar 1 0L 2,5-3A 9-10A
Incisiv Central 14S(f) 2,5L 1,5A Molar 2 2,5-3A 7-8A 14-16A
Incisiv Lateral 16 S(f) 3L 1,5A Mandibular
Canin 17 S(f) 9L 3,25A Incisiv Central 3-4L 4-5A 9A
Molar 1 15,5 S(f) 5,5L 2,5A Incisiv Lateral 3-4L 4-5A 10A
Molar 2 18 S(f) 10L 3A Canin 4-5L 6-7A 12-14A
Premolar 1 1,5-1,75A 5-6A 12-13A
Premolar 2 2-2,25A 6-7A 13-14A
Molar 1 0L 2,5-3A 9-10A
Molar 2 2,5-3A 7-8A 14-15A

!25
Subadulți, estimarea vârstei pe baza centrilor de osificare

Struct C e n t r i i d e Dacă este Dacă este

Apariția ceva mai precoce la sexul u r ă osificare absent, prezent,
• anato vârsta v â r s t a
feminin
• Există o variabilitate extrem de largă în mică poate de poate fi de
literatură în ceea ce privește valorile d e minim:
identificate, pe motive ce țin de maxim:
particularitățile loturilor de studiu dar și Scapul Proces coracoid 12L 37S(f)
de metoda de raportare (de exemplu, unele ă
studii raportează data primei apariții a Acromion 16A 10A
unui centru de osificare, altele - data la Humer Cap humeral 6L 37S(f)
care apar 50%, 80% sau 100%) us
• Apariția centrilor de osificare este utilă în Tubercul mare 2,5A 2L
antropologia medico-legală clinică și pe Capitulum 2A 1L
cadavre proaspete, când se pot face Epicondil Medial 8,5A 2A
analize imagistice; Humerus
• Vloare limitată pe piese excavate, vechi, Epicondil Lateral 14A 7A
mulți centrii de osificare secundari fiind Humerus
pierduți în procesul de recuperare a Ulnă Proximal 12A 6A
fragmentelor osoase Distal 10L 2S
Radius Proximal 8A 2A
Distal 2,5A 4L

!26
Subadulți, estimarea vârstei pe baza uniunii epifizelor
• Utilizată frecvent
• Începe în jurul vârstei de 12-14 ani, ceva
mai repede în cazul fetelor decât a băieților.
• Uniunea epifizară are 4 etape, respectiv:
1. Nonuniune (0 - no union), -există un hiatus
evident între epifiză și diafiză, iar marginile
suprafețelor diafizare și epifizare au un aspect
de dinți de fierăstrău.
2. Inițierea uniunii (B - beginning), evidențiată
prin prezența unei linii de separație între
epifiză și diafiză la exterior, cu pierderea
aspectului de dinți de fierăstrău și cu
depunerea de os granular, nou, între
depresiunile dinților.
3. Uniune recentă (R - recent), caracterizat
prin persistența unei fine linii de demarcație
între diafiză și epifiză; frecvent are o culoare
O B C
mai roșietică decât a țesutului osos
înconjurător, și trebuie diferențiată de
“cicatricea epifizară” ce poate apărea în etapa
a patra
4. Uniune completă (C - complete), în care,
chiar dacă persistă o fină linie de demarcație
între diafiză și epifiză, ea este extrem de fină și
de aceeași culoare cu a țesutului osos adiacent

!27
 Uniunea epifizelor, membrul inferior, sex masculin

Drennan&Keen, 1953

Foto și Rx femur. Epifiza proximală

= capul și trohanterul au început să
se unească; Epifiza distală - unite,
cu o minimă cicatrice de uniune.
Vârsta -23 A (sex masculin) !28
Subadulți, metode dentare de estimare a vârstei
• Dezvoltarea dentară - extrem de stabilă în timp =>utilă pentruestimarea vârstei.

• apariția unui dinte, sau a unei caracteristici dentare nu este constantă în

populație => metode probabilistice de estimare

!29
Factori ce modulează creșterea și dezvoltarea dentară
• Factorii genetici => 80% din totalul variabilității dentare este moștenit)

• Sexul. Apariția unei anumite caracteristici dentare apare mai devreme la persoanele
de sex feminin, diferența medie fiind de 0,3 ani, dar cu tendință de creștere în timp,
ajungând la 1,7 ani

• Nutriție, igienă, educație, venit. Cu cât acești parametrii sunt mai apropiați de optim,
cu atât creșterea și dezvoltarea dentară este mai apropiată de valorile ideale.

• Diferențe geografice - cauzate de factori genetici, rasiali, sau de mediu - dif de peste
1 an

• Variații temporale:

• mineralizare coroanei dentare - nu se constată diferențe statistic semnificative

între studiile pe populații istorice și studiile recente (control genetic mai strict
decât în cazul oaselor)

• erupția dentară se constată o accelerare în ultimele decade, fiind constate

diferențe de peste 1 an între diferite studii

!30
 Metode

• atlase (Ubelaker, AlQahtani)

• evaluarea incrementală a dezvoltării dentare (Moorrees,

Demirjian, Cameriere)

!31
!32
 Metoda Cameriere
• Se calculează numărul de dinți cu dezvoltarea radiculară
completă (apexul rădăcinilor închis): N0

• Se măsoară distanța distanța dintre porțiunea internă a

vârfurilor rădăcinilor dinților monoradiculari (Ai, cu
i=1,2,3,4,5)

• Pentru dinții pluriradiculari, se calculează suma distanțelor

dintre porțiunile interne ale vârfurilor rădăcinilor (Ai, cu i=6,7)

• Se împart valorile obținute la lungimea dinților

corespunzători (Li, cu i=1,2,...,7), obținându-se niște valori
normalizate (xi, cu i=1,2,...,7)

• Se adună valorile normalizate ale dinților cu dezvoltare

incompletă (s) și numărul de dinți (N0), cu dezvoltarea
radiculară completă

• Valorile obținute se introduc în ecuația

V=8,971+0,375g+1,631*x5+0,674*N0-1,034s-0,176*s*N0,

• V= vârsta (între 5 și 15 ani)

• s=suma obținută entru dinții cu dezvoltare incompletă evaluează din punct de vedere
radiculară
radiologic dinții mandibulari de pe
hemiarcada stângă

• g=gen, cu valorile 1 pentru băieți și 0 pentru fete,

• x5=valoarea corespunzătoare premolarului 2.

!33
 Adulți, metode osoase

• Închiderea suturilor craniene. Deși au fost dezvoltate mai multe metode,

asocierea între închiderea suturilor și vârstă pare să fie destul de slabă

• Morfologia capătului sternal al coastelor

• Morfologia suprafeței auriculare a ileonului

• Morfologia simfizei pubiene

• Analiza microstructurii osoase

• Metoda “complexă”, ce include analiza pierderii osului trabecular de la

nivelul capului femural și humeral, fie radiologic, fie prin secționarea
oaselor și analiză morfologică directă. Este o metodă des utilizată în
Europa

!34
 Suturi craniene
• erori relativ mari

• se poate estima vârsta pe baza suturilor endocraniene,

ectocraniene, sau palatine

81A 2A4L
!35
Metoda Acsadi și Nemeskeri (suturi endocraniene)
• I d e n t i fi c a re a s u t u r i l o r s a g i t a l ă
(despărțită în 4 zone), coronală
(despărțită în 3 zone pe fiecare
hemicraniu), și lambdoidă (în 3 zone
pe fiecare hemicraniu)

• Cuantificarea gradului de închidere al

suturilor, cuantificat în 5 grade,
respectiv:

• 0 – sutură complet deschisă;

• 1 – sutură închisă, dar clar vizibilă

sub forma unei linii neregulate;

• 2 – linia de sutură este mai

subțire, cu insule în care este
complet închisă;

• 3 – sutura este complet închisă,

dar mai pot fi identificate urme ale
liniei de sutură sub forma unor
mici adâncituri;

• 4 – sutura este complet obliterată

• Se face media aritmetică a gradului

de închidere al suturilor, pe toate
suturile analizate, după care se
estimează vârsta pe baza datelor din
grafic

!36
Metode dentare de estimare a vârstei la adulți

• Metoda Gustafson

• Metoda Lamendin

• Metoda Prince&Ubelaker

!37
Metoda Gustafson
• interes istoric

• erori relativ mari

• stă la baza majorității metodelor curente

• Pași:

• Se realizează un preparat microscopic (secțiune transversală printr-

un dinte

• Se calculează punctajele, conform tabelului de mai sus

• Se calculează scorul total ST=An+Pn+Sn+Cn+Rn+Tn, unde

n{0,1,2,3}

• Estimarea vârstei se face pe baza ecuației de regresie:

V(ani)=11,43+4,56*ST, cu o eroare
!38
standard de 3,63
 T
Parametru Scală Observații
Atriție A0 – nu există atriție - cei mai constanți - molarii (de
preferat)
A1 – atriție ce interesează smalțul
A2 – atriție ce interesează smalțul și dentina - dinți pot fi pierduți din diverse
cauze =>modificările mai severe
A3 – atriție ce interesează smalțul, dentina și camera pulpară pot fi pierdue

Periodontoză P0 – nu există periodontoză - modificări periodontotice pot

P1 – periodontoză inițială apărea și secundar unor infecții

P2 – periodontoză de-a lungul primei treimi a rădăcinii

P3 – periodontoză ce a trecut de două treimi radiculare
D e n t i n ă S0 – nu există dentină secundară - trebuie diferențiată de depunerea
secundară S1 - dentina secundară a început să se formeze la nivelul porțiunii superioare a terțiară de dentină (ce apare ca răspuns
la traumatisme sau infecții)
cavității pulpare
S2 – cavitatea pulpară este umplută pe jumătate
S3 – atriția atinge cavitatea pulpară
Apoziția de C0 – nu există apoziție de cement
cement C1 – apoziție de cement puțin mai mult decât normal
C2 – apoziție de cement moderată
C3 – apoziție de cement semnificativă
Resorbție R0 – nu se identifică resorbție radiculară - corelație extrem de slabă cu vârsta
radiculară R1 – resorbție radiculară sub forma unor puncte izolate deoarece apare și secundar
tratamentelor endodontice
R2 – pierdere mai mare de substanță
R3 – afectarea unor părți mari din cement și dentină

Transparența T0 – nedetectabilă
radiculară T1 – transparență detectabilă
T2 – transparență cel puțin până în treimea apicală a rădăcinii
T3 - transparență cel puțin până în cele două treimi apicale ale rădăcinii
!39
 impact may be minimal; however some population variation was

Metoda Lamendin
TABLE 2—Age and sex distribution of individuals in the sample.
noted within that study. The research reported here presents the
application of the Lamendin technique, as well as the Bang and Sex
Ramm method for assessing root transparency in intact teeth to a
diverse sample from Peru. This application further examines the Female Male Total

•
Age category
Utilizează doar doi parametri din cei șase
impact of population variation in these variables because the com-
position of the Peruvian sample is dramatically different from those
(years) n % n % n %

of the French and American samples tested previously. 20–29 6 6 10 10 16 16

prezentați anterior, respectiv transparența 30–39
40–49
6
2
6
2
14
22
14
22
20
24
20
24

radiculară și periodontoza, la nivelul unui singur

Materials and Methods 50–59 6 6 11 11 17 17
‡60 8 8 15 15 23 23
Methodological approaches proposed by Bang and Ramm (15), Total 28 28 72 72 100 100

dinte (incisiv, canin,Lamendin

premolar).

et al. (1), and Prince and Ubelaker (13) (formulae for

white males and white females) were applied to a sample of 100
single rooted teeth (24 maxillary and 76 mandibular) extracted
from 100 contemporary cadavers from 17 different regions of Peru

•
(Table 1). These individuals consisted of 28 females ranging in age
Periodontoza : P=înălțimea periodontozei*100/
from 23 to 80 years and 72 males ranging in age from 21 to
87 years. Table 2 presents the age range by decade of both the
înălțimea rădăcinii,
male and female samples utilized in this study. The female mean
age was 48.8 years with a standard deviation of 19.2 years. The
male mean age was 47.3 years with a standard deviation of
15.8 years. The sample was compiled at the Medical Legal Institute

• in Lima, Peru and represented individuals of known age and sex.

Transparența radiculară: T=gradul de
The 100 teeth utilized consisted of 21 mandibular right lateral inci-
sors, seven maxillary right lateral incisors, 32 mandibular right cen-
transparență radiculară*100/înălțimea rădăcinii.

tral incisors, nine mandibular left lateral incisors, five mandibular

right canines, nine maxillary left lateral incisors, three maxillary left
central incisors, nine mandibular left central incisors, one maxillary
right canine, three maxillary right central incisors, and one maxil-

• Cele două variabile se introduc apoi în formula

lary left canine.
Variables defined in the studies of Bang and Ramm (15), Lam-
endin et al. (1), and Prince and Ubelaker (13) were utilized and
de calcul V(ani)=0,18*P+0,42T+25,53.

measured according to procedures defined in these studies. The

variables of total root height (RH), PH, and root transparency
height (RTH) were measured with the use of a digital caliper
(values recorded in millimeters) and a light box to provide back-

• eroare de +/10 ani, fiind mai mare la vârste

lighting, facilitating evaluation of root transparency (Fig. 1). All FIG. 1—Dental features utilized to estimate age at death.

tinere (sub 40 ani) și înaintate (peste 80 de ani).

•
!40
 Metoda Prince&Ubelaker
• derivată după metoda Lamendin,

• au introdus un parametru adițional - înălțimea rădăcinii (RH)

• au realizat ecuații distincte funcție de gen și rasă (caucazian/

african), formulele obținute fiind:

• Caucazian, femelă: V=1,1*RH+0,31*P+0,39*T+11,82

• Caucazian, mascul: V=0,15*RH+0,29*P+0,39*T+23,17

• African, femelă: V=1,63*RH+0,48*P+0,48*T-8,41

• African, mascul: V=1,04*RH+0,31*P+0,47*T+1,7

!41
Stabilirea sexului

Dimorfism sexual minim

intrauterin

Atenuarea dimorfismului
postpartum—>adolescență

Accentuarea dimorfismului
sexual —>adolecent/adult

Atenuarea dimorfismului
sexual —>vârstnic

!42
 Metode

• antropometrice (identificare pe baza unor măsurători

• antroposcopice (identificare vizuală)

• metode computerizate

!43
 Morfologia pelvisului
Caracteristică Sex masculin Sex feminin
Aspect general Îngust și înalt, inserții osoase Scund și lat, mai gracil, cu
proeminente inserții osoase mai puțin
evidente
Formă Oval longitudinal sau cordiform Oval transversal
Simfiza pubiană Localizată mai înalt Localizată mai jos
Unghiul subpubic Sub 900 (formă de V) Peste 900 (formă de U)
Forma subpubică Convexă Concavă
Arcul ventral Absent sau imprecis delimitat Bine delimitat
Gaura obturatorie Largă, ovoidă Mică, triunghiulară
Acetabulul Mare, orientat lateral Mai mic, orientat
anterolateral
Incizura sciatică Mică, adâncă Lată, mai superficială
mare
R a m u r a Eversiune ușoară Eversiune evidentă
ischiopubiană
A r t i c u l a ț i a largă Mică, oblică
sacroiliacă
Suprafața auriculară Ridicată Aplatizată
S u p r a f a ț a îngustă Lată
postauriculară
Șanțul preauricular Rar întâlnit Frecvent, bine delimitat
Șanțul postauricular Rar întâlnit Mai frecvent, mai ascuțit la
nivelul marginii auriculare
Tuberozitatea iliacă lată Mică/absentă
Sacru Mai lung, mai îngust, curbe Mai scurt și mai larg, curbe
distribuite uniform, frecvent 5 sau accentuate la nivelulS1-S2 și
mai multe segment S2-S5. De regulă conține 5
vertebre
!44
 T

• Testul degetului – degetul mare si introduce in marea incizura ischiatica;

daca degetul mare poate intra si iesi liber din incizura, eventual sa faca si
miscari laterale pelvisul este feminin; daca degetul mare nu se poate misca
liber inainte-inapoi in marea incizura ischiatica – masculin

• Unghiul infrapubian – degele 1 si 2 se pun in unghi drept si pubisul se

aduce intre ele; daca unghiul infrapubian intra fara probleme intre cele doua
degete – masculin, daca nu – feminin

!45
 Dimorfism sexual la nivel cranian
Caracteristică Sex masculin Sex feminin
Dimensiune Mare Mic
Volum cranian Mai mare (cu circa 200 ml în medie) Mai redus
Arhitectură Robust Neted
Margini supraorbitale Mijlocii-mari Mici-mijlocii
Aria occipitală Liniile musculare și protuberanța occipitală Liniile musculare și protuberanța occipitală puțin
marcate. Scuama occipitală este mai groasă și evidente; scuama occipitală este mai subțire și mai
mai groasă decât scuama frontală subțire decât scuama frontală
Procesul mastoid Mediu-mare; tind să sprijine craniul, astfel Mic-mediu; nu sprijină craniul, neajungând la
că el nu se va rostogoli atunci când este pus pe planul format de mandibulă și occipital, astfel că
un plan orizontal există o tendință a craniului de a se rostogoli atunci
când este pus pe un plan orizontal
Glabela și arcadele Depășesc planul rădăcinii nasului Nu depășesc planul rădăcinii nasului
sprâncenoase
Eminențele frontale Mici Mari
Eminențele parietale Mici Mari
Vertex Bombat Aplatizat
Orbite Rectangulare, mai joase, relativ mici, cu Rotunjite, mai înalte, mai mari, cu margini ascuțite
margini rotunjite
Frunte Mai dreaptă Rotunjită, aspect infantil
Arcada zigomatică Mai groasă, arcuată spre laterală Mai subțire, mai puțin arcuată
Mandibula Mai mare, simfiză înaltă, ramul ascendent Mai mică, atât la nivelul corpului cât și ramurilor,
mai lat, forma literei V forma literei U
Menton Patrulater Rotund-ovalar
Palat Mai lat, formă de U Mai îngust, parabolic
Apertura nazală Mai înaltă, mai îngustă, cu margini mai Mai lată, mai puțin înaltă, margini mai rotunjite,
ascuțite; oase nazale mai mari, proiectare oase nazale mai mici, proiectare redusă spre anterior
accentuată spre anterior
Condilii occipitali Mari Mici
Dinți Mai mari, molarii inferiori 1 frecvent cu mai Mai mici, molarii frecvent cu 4 cuspe
mult de cinci cuspe !46
Orificiile bazei craniului Dimensiuni mai mari Dimensiuni mai reduse
!47
T

!48
Stabilirea sexului prin metode odontostomatologice
• dimorfismul sexual al dentiției —> greu de obiectivat antroposcopic

• antropometric —> există diferențe între sexe, dar utilitatea lor este
mai degrabă arheologică decât medicolegală (suprapunere mare
între sexe

• cei mai dismorfici dinți:

• decidual - incisivii și molarii

• permanenți - caninii (dif maxime de 3-9% între sexe)

• greutatea medie a dinților m>f (16 respectiv 14g)

• grosimea smalțului caninilor m>f (0,77 versus 0,61cm)

!49
 Metoda Black
• stabilirea sexului pe baza dentiției deciduale

• Metodologie:

• Măsurarea distanțelor buccolinguală și mesiodistală pe hemiarcadele

drepte

• Includerea valorilor obținute într-un dintre cele cinci funcții

discriminante obținute, respectiv:

!50
 Metoda Zorba

• Utilizează molarii permanenți superiori (UM) și inferiori (LM), fiind

cuantificați următorii parametri:

• Diametrul mesiobucal-distolingual coronar (MBDL)

• Diametrul mesiolingual-distobucal (MLDB)

• Diametrul mesiobucal-distolingual cervical (cervical MBDL)

• Diametrul mesiolingual-distobucal cervical (cervical MLDB)

!51
T

!52
 Stabilirea înălțimii pe baza scheletice

• Metode:

• măsurători ale unor oase (de regulă oase lungi) și includerea

valorilor obținute în ecuații de regresie

• măsurarea tuturor elementelor scheletice, în poziție anatomică;

înălțimea obținută va fi apoi înmulțită cu un coeficient ce ia în calcul
prezența țesuturilor moi și (ideal) și a gradului de micșorare a
oaselor lungi odată cu creșterea intervalului postmortem

!53
Metoda Raxter
• Calcularea înălțimii scheletice totale
(IST), prin sumarea lungimii basion-
bregma, coloanei vertebrale între C2
și L5, înălțimii anterioare a primului
segment sacral lungimii fiziologice a
femurului și tibiei (fără spina tibială
dar cu maleola medială) și înălțimea
talo-calcaneeană.

• Introducerea valorii obținute într-una

din ecuațiile de regresie obținute,
respectiv:

• Hreală=11,7+0,996*IST (r=0,952)
sau

• Hreală=1,009*IST-0,0426*vârsta+
12,1 (r=0,956)

•
!54
Estimarea înălțimii pe baza unor măsurători craniene

se pot stabili corelații între

înălțime și circumferință sau
alți parametri cranieni.
Erorile standard sunt mai Ecuațiile Chiba și Terazawa
mari decât la oasele lungi H=1,51 (diametru cranian+circumferință craniană)+59,4+/-6,81
metodă utilă atunci când sunt pentru sexul masculin
H=1,41*circumferința craniană+82,2+/-5,89 pentru sexul
găsite cranii izolate.
feminin și
Orientativ, circumferința H=2,02*( diametru cranian+circumferință craniană)+22+/-7,28
craniului este circa o treime pentru ambele sexe
din înălțimea corpului în
cazul persoanelor de
dimensiunii medii[

!55
 Stabilirea rasei
• noțiunea de rasă - extrem de discutabilă actual datorită mixului
interrasial crescut

• diferențele prezentate sunt cele extreme, mediile fiind mult mai puțin
intense

• caracteristicile identificate au, dpdv ml o importanță mai mare pentru

reconstrucția facială decât pentru identificarea rasei

!56
 Stabilirea rasei
Caracteristică Est-Asian Amerindian Caucazian Polinezian African
Forma craniului Lat Mediu-lat Mediu Extrem de variabil Alungit
Conturul sagital Înalt, globular Mediu, jos, cu Înalt, rotunjit Mediu Extrem de variabil,
pantă frontală adâncitură postbregmatică
Suturile craniene Complexe Complexe Simple Complexe Simple
Forma nasului Medie Medie Îngust Medie Lățit
Forma osului nazal Mic Medie/mare Mare Medie Mediu/mic
Forma rădăcinii Plat Mediu, în formă Înalt/ formă de Medie Jos
nasului de cort clopot
Profilul nazal Concav Concavo-convex Drept Concavă/ concavo- Drept/ concav
convexă
P r o i e c ț i a Foarte jos Joasă Î n a l t ă , Joasă Joasă
interorbitală proeminentă
Spina nazală Mediu Medie, angulată Ascuțită Variabilă Redusă
Forma incisivilor Lopată Lopată Lamelar Lopată/ lamelar Lamelar
Prognatismul facial Moderat Moderat Redus Moderat Extrem
Prognatismul Moderat Moderat Redus Moderat Extrem
alveolar
Forma complexului Proiectat Proiectat Redus proiectat Redus
malar
Sutura zigomatico- Angulată Angulată Curbată Curbată/angulată Curbat/angulat
maxilară
Forma palatului Parabolică/ E l i p t i c ă / Parabolică Parabolică Hiperbolic/parabolic
eliptică parabolică
Sutura palatină D r e a p t ă / Dreaptă Neregulată Variabilă Dreaptă/neregulată
neregulată
Forma orbitei Rotundă Romboidă Romboidă Romboidă Rotunjită
Forma procesului Lățit Lățit Îngust, ascuțit Lățită Oblic, tubercul posterior
mastoid
Mandibula Robustă Robustă Medie, scobită Robustă, curbată Gracilă, unghi gonial oblic
sub incisivi
Proiecția mentonului Moderată Moderată Proeminentă Moderată Redus
Forma mentonului Median Median !57
Bilateral Median median
 Stabilirea rasei
• utilitate crescută:

• forma aperturii nazale

• forma palatului

• prezența de oase wormiene în suturile craniene

• forma arcadelor zigomatice

!58
!59
 Stabilirea rasei pe baza particularităților odontostomatogice

• dinți în formă de lopată/dublă lopată —> mongoloid, amerindian,

eschimoși

Lopată (margine labială Dublă lopată (marginea linguală)

Yaacob et al !60
 Dens evaginatus, canin Cută deflectată, Molar 2 Cuspidă 7, molar 2 inferior
inferior stânga, decidual. inferior dreapta, decidual dreapta, decidual
Mai frecvent - mongoloizi Mai frecvent - mongoloizi Mai frecvent - mongoloizi

!61
 Taurodontism Metaconul la nivelul molarului 2 superior
Mai frecvent - mongoloizi Mai frecvent - mongoloizi

!62
Cuspa Carabelli, Molar 4. Mai
mai frecventă la frecvent la unele
europeni populații africane

!63
 Reconstrucție facială
Realizată:
• manual

• computerizat

Etape
1. Analiza craniului:

1. date demografice,

2. caracteristici unice (inserții

musculare, caracteristici
antroposcopice sau
antropometrice, date care
permit stabilirea sexului,
vârstei, înălțimii, rasei

!64
 Adaugarea de tesut
Adaugare de markeri muscular profund si
tisulari profunzi tesut adipos

Depind de rasa, sex

!65
 Adaugare haine si
Adaugare obiecte de podoaba
caracteristici legate caracteristice
de varsta si rasa perioadei, afilierii
(riduri, par) religioase, etc.

!66
!67