Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dr Adriana Dulamea
Cuprins
• Motilitatea
• Sindroamele cerebeloase
• Sindroamele extrapiramidale
• Sindroamele senzitive
• Sindroamele lobare: frontal, pariental, temporal,
occipital
• Sindromul talamic
• Sindroame hipotalamice
• Sindroamele de trunchi cerebral
Motilitatea Tipuri de neuroni motori:
• Neuronul motor periferic din
coarnele anterioare ale maduvei-
”Calea finala comuna”
voluntara
• Neuronul motor central (originea
involuntara tract piramidal)
automata • Neuronii cailor cortico-reticulo-
spinale (n pontini si bulbari, nc
reflexa rosu)
• Neuronii cailor
cel putin 3 nivele de extrapiramidale:cortico-strio-
neuroni - nivelul spinale si cortico-cerebelo-spinale
superior controleaza • Neuronii cortexului premotor si ai
pe cel inferior ariilor motorii suplimentare
(Hughlings Jackson) • Neuronii cortexului prefrontal si ai
lobului parietal superior
Substratul anatomic al motilitatii
(Mumenthaler M., 1996)
CALEA PIRAMIDALA
(CORTICOSPINALA)
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC
Tulburari de motilitate localizare
Criteriu Motoneuro Radacina Cale motorie Sistem Cerebel
n corn nerv si nerv centrala (CB, extrapiramid
anterior perif CS) al
Mers ataxic Necoordonat, nesigur, deviaza neregulat de la linia Disfunctie cerebeloasa, disfunctia
dreapta, mersul in tandem imposibil cordoanelor posterioare, neruopatie
Mers hipokinetic Lent, intepenit, cu postura a trunchiului in flexie, , pasi Sd parkinsoniene, sd lacunar
mici, lipsa miscarilor asociate ale mb. Sup., intoarcerea
brusca necesita mai multi pasi mici
Mersul cu pasi mici Pasi mici, mesigur, similar celui hipokinetic dar cu Persoane in varsta, lacunarism cerebral
miscari asociate ale mb sup normale
Mersul Trendelenburg Corpul se inclina pe partea piciorului care se misca Distrofie muscualala a centurii pelvine,
MG, displazi a de sold
Mersul Duchenne Corpul se inclina de partea piciorului stationar Deficit al abductorilor coapsei
Sistemele reglatoare ale motilitatii
• Input proprioceptiv – de la nv. Perif, cordoanele
posterioare, caile talamocorticale.
• Sistemul vizual
• Sistemul vestibular
• Cerebelul
• Sistemul extrapiramidal
• Ataxia
• Hipokinezia
• Miscari involuntare
Ataxia
• Ataxia cerebeloasa
lez emisferelor cerebeloase – ataxie ipsilaterala
Lez vermis – ataxie tronculara
Lez nc dentat si eferente – tremor intentional
• Ataxia prin tulb de sensibilitate centrala – cortex somatosenzitiv,
talamus, cai talamo-corticale
• Ataxia prin lez de cordoane posterioare – agravata de inchiderea
ochilor
• Ataxia din polineuropatie senzitiva
• Ataxie de lob frontal – contralaterala leziunii
• Ataxia psihogena
Miscari involuntare
Activitate musculara Manifestare Localizare
spontana ce nu
produce miscare
Fibrilatia Contractii fazice ale fb.musc.individuale, Datorita contractiilor
invizibile cu ochiul liber, EMG fb.musc.individuale;
patologice in repaus sau la
EMG
Fasciculatii Contractii scurte, neregulate a grupuri de Datorita contractiilor
fbmusc, vizibile cu ochiul liber unitatilor motorii individuale;
lez cronice ale cel.gg din
cornul anterior al maduvei
Miokimia Valuri de contractie vizibile ce se propaga necunoscuta
de-a lungul diferitelor fb.musc. Sau
grupuri de mm.
Alte miscari
Spasme Contractii musc de frecv si intensitate Spasm hemifacial (PFP)
variabile, la intervale neregulate, uneori Blefarospasm
dureroase Sd extrapiramidale
psihogene
crampe Cotnractii tonice de durata mm si grupuri musculare
musc, fixarea artic in pozitii dureroase
Fenomene Manifestare Localizare
hiperkinetice ce
produc miscare
Mioritmia Spasm ritmic al unui grup musc (frecventa 1-3 SNC
Hz)
Mioclonii Spasm al unuia sau mai multor mm aritmic, Cortex cerebral, cerebel,
rapid, de amplitudine mare fiziologic miocl hipnagogic
Tremor Oscilatii ritmice la o frecv constanta, cu SNC (cerebel, sist.
localizare variabila, de repaus, postural, kinetic extrapiramidal
sau intentional
Coree Contractii musc bruste si rapide, predominant Nc bazali/striatum
distale, aritmice, neregulate, localizare variabila,
deplaseaza articulatiile in poz extreme
Atetoza Miscari ondulatorii distale, mai lente decat Nc bazali
corea
Balismul Contractii bruste ale musculaturii proximale Nc subtalamic
membre, deplasare ampla a mb
Distonia Contractii musc involuntare de durata ce produc Nc bazali
deplasarea segmentelor corpului in posturi
bizare
Ticurile Contractii musc neregulate, rapide, limitate la psihogene
anumite parti ale corpului
Figure 6-2. Dystonic movement disorders. A. Young man with severe spasmodic
retrocollis. Note hypertrophy of sternocleidomastoid muscles. B. Meige
syndrome of severe blepharospasm and facial-cervical dystonia. C. Characteristic
athetoid-dystonic deformities of the hand in a patient with tardive
dyskinesia. (Photographs courtesy of Dr. Joseph M. Waltz.)
Figure 4-5. Top left Characteristic dystonic deformities
in a young boy with dystonia musculorum deformans. Bottom left Sporadic instance
of severe axial dystonia with onset in adult life. Right Incapacitating postural
deformity in a young man with dystonia. (Photos courtesy of Dr. I.S. Cooper and Dr.
Joseph M. Waltz.
AFERENTELE CEREBELULUI
EFERENTELE CEREBELULUI
Sindromul Cerebelos
Hipotonia
Incoordonare
dissinergie,dismetrie,disdiadocokinezie
Incetinirea vitezei de initiere a miscarii
Dismetrie, Hipermetrie
Tremor intentional
Adiadocokinezie
Titubatie
Dizartrie
Miscari mioclonice
Miscari oculare: dismetrie sacadata, nistagmus paretic al
privirii
Tulburari de echilibru si mers
Sindromul Cerebelos
• 1-sindrom cerebelos global
2-sindrom de arhicerebel:
-tulburari de echilibru cu laterodeviere homolaterala
-tremorul lipseste si probele cinetice sunt normale
3-sindrom de paleocerebel:
-tulburari de statiune si de mers cu cadere si deviere ipsilaterala
-tremuratura si mentinere posturii
-fara modificari ale motilitatii membrelor
4-sindrom de neocerebel:Ipsilateral:-tremor intentional
-Hipermetrie
-Asinergie
-Adiadocokinezie
-Hipotonie
SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL
NUCLEII BAZALI
Sindrome Extrapiramidale
• sindroame hipertono-hiperkinetice:
-paleostriat
-locus niger
• sindroame hipotono-hiperkinetice:
-neostriat
-substriat:-talamus
-Nc subtalamic Luys
-Nc rosu
Sindrome Extrapiramidale
1-Hipokinezia si Bradikinezia
2-Tulburari de fixatie posturala,echilibru si
rectitudine
3-Alterari ale tonusului muscular:rigiditate
4-Miscari involuntare:-Coree
-Atetoza
-Balism
-Distonie
5-Tremor,Mioclonii,Ticuri
Caile sensibilitatii
(Mumenthaler M., 2006)
Tulburari de sensibilitate
• Anestezie= lipsa sensibilitatii
• Hipoestezie = reducerea sensibilitatii
• Hiperestezia = cresterea sensibilitatii
• Alestezia = stimulul este resimtit in regiunea homoloaga contralaterala stimularii
• Sinestezia = o stimulare este perceputa ca doua senzatii una bine localizata si alta
intr-o aria contralaterala sau unde este disestezie sau durere
• Analgezia = pierderea sensibilitatii dureroase
• Hipoalgezia = reducerea sensibilitatii dureroase
• Hiperalgezia = sensibilitate dureroasa crescuta
• Astereognozia = incapacitatea de a recunoaste obiecte familiare prin tact
• Atopognozia = incapacitatea de a localiza stimulii tactili
• Baragnozia = incapacitatea de a distinge greutatea obiectelor
• Inatentia tactila = cand 2 stimuli sunt aplicati simultan unul este bine localizat iar
celalalt nu
• Adermolexia = incapacitatea de a recunoaste semne familiare cand sunt aplicate
tactil
Sindroame Algice
• Nevralgia
N. cranian senzitiv
N. periferic
Sd Radicular
Ggl Rahidian
Simpatalgiile
• Durerea viscerala si referita
• Durerea (hiperpatia) talamica
• Algiile craniofaciale: Cefalee si Migrena
Sindroame Senzitive
Sindrom Senzitiv al Nervilor Periferici
Sindrom senzitiv de Plex
Sindrom Senzitiv Radicular:
factori intradurali
factori extradurali
Sindroame senzitive Medulare:
Lobul temporal pare sa fie locul unde toate modalitatile senzoriale sunt integrate intr-
o ultima constiinta de sine (punctul cartezian al constiintei de sine ca o persoana
rationala) in stransa relatie cu viata instinctiva si emotionala.
Functii lob temporal
• Limbaj
• Memorie
• Lexie
• Raspuns emotional
• Procesare auditiv
• Procesare vizuala
• Procesare olfactiva
Efecte ale bolii unilaterale a lobului
temporal dominant
Cvadranopsie superioara homonima
Afazie Wernicke(surditate verbala-agnozie
auditiva verbala)
Amuzie
Deteriorarea la testele de material verbal
prezentat auditiv
Disnomie sau afazie amnestica
Agnozie vizuala
Ocazional sindrom amnestic(Korsakov)
Efecte ale bolii unilaterala a lobului
temporal nondominant
• Cvadratanopsie superioara homonima
• Inabilitatea de a judeca relatiile spatiale in unele
cazuri
• Deteriorarea la testele de material nonverbal
prezentate vizual
Mutismul akinetic:
- Leziuni frontale bilaterale, SRAA, talamice sau mezencefalice bilaterale
- PET arata absenta metabolismuluicortical virtual
- Pacientul pare sa fie vigil si poate fi indus uneori sa vorbeasca si sa miste intentional
- Deglutitia si ROT sunt intacte, oculomotricitatea este normala
- Absenta expresiei verbale si motorii spontane
Sindromul locked-in
• Pacientul este vigil dar nu se poate exprima
decat prin miscarile pe verticala ale GO si ale
pleoapelor deoarece prezinta tetraplegie si
paralizia celorlalti muschi
EEG
Electroencefalografia
• confuzie: unde lente intamplatoare pe fondul unui
voltaj scazut
• stupor:unde lente mai regulate 2-3c/sec de voltaj inalt
• coma profunda: unde lente sau supresie intermitenta a
activ electrice organizate
-activitate difuza si variabila 8-12Hz
-activitate “alpha like”(Iragui,McCutchen) in lez pontine
sau difuze cerebrale si cu prognostic prost
-„spindle coma”:coma cu eeg de somn
Moartea cerebrala: completa absenta a activitatii
electrice
CAUZELE PIERDERILOR EPISODICE DE CONSTIENTA SI
ALE SINCOPEI
I. Reactii neurogene vasodepresoare
A. Generate de semnale extrinseci catre maduva pornite de la baroreceptori
1. Vasodepresor (vasovagal)
2. Neurocardiogenic
3. Hipersensibilitatea sinusului carotidian
4. Vagoglosofaringian
5. Durere Severa, in special pornita din viscere (colecist,ovar, testicole, etc.)
B. Cuplata cu diminuarea intoarcerii venoase la inima
1. Mictionala
2. Tusiva
3. Valsalva, effort fizic, apnee fortata, ridicarea de greutati
4. Postprandiala
C.Stimuli psihici
1. Frica, anxietatea (stare presincopala)
2. Stimuli emotionali puternici
3. Isteria
CAUZELE PIERDERILOR EPISODICE DE
CONSTIENTA SI SINCOPA
II. Afectarea Inervatiei SN Simpatic -disautonomia (hipotensiunea ortostatica)
A. Afectarea SNP autonom
• 1. Diabet
• 2. Pandisautonomia
• 3. Sindrom Guillain-Barre´
• 4. Neuropatia Amiloidica
• 5.Simpatectomia
• 6. Medicatia Antihipertensiva si alti blocanti ai inervatiei vasculare
B. Afectarea SNC autonom
• 1. Primary autonomic failure (hipotensiunea ortostatica idiopatica)
• 2. Atrofia multisistemica (parkinsonism, ataxia, hipotensiune ortostatica)
• 3. Traumatismele, infarctul medular
• 4. Medicamente anti hipertensive cu actiune centrala si alte medicamente
CAUZELE PIERDERILOR EPISODICE DE CONSTIENTA SI ALE
SINCOPEI
III. Reducerea outputului cardiac sau volumul intravascular inadecvat
(hipovolemia)
A. Reducerea outputului cardiac:
1. Aritmiile cardiace
a. Bradiaritmia
• Bloc Atrioventricular (BAV grad 2 si 3 - sd Adams-Stokes)
• Asistolia Ventriculara.
• Bradicardia Sinusala , Bloc sinoatrial ,Oprirea sinusala, boala de nod
sinusal
b. Tahiarithmiile: Tahicardia Ventriculara Episodica, Tahicardia
Supraventricular
2. Miocardul: IMA sau Insuficienta cardiaca congestiva severa
3. Obstructia outfluxului ventricular stang sau aortic: stenoza aortica,
stenoza subaortica hipertrofica, arterita Takayasu
4. Obstructia fluxului spre a.pulmonara: stenoza de a.pulmonara,tetralogia
Fallot,Hipertensiunea pulmonara primara,embolia pulmonara
5. Tamponada cardiaca
B. Volumul inadecvat intravascular: hemoragie, deshidratare
CAUZELE PIERDERILOR EPISODICE DE
CONSTIENTA SI SINCOPA
IV.Alte cauze de p.c. episodica si sincopa
A. Hipoxia
B. Anemia
C. Diminuarea CO2 prin hiperventilatie (cadere
frecventa, sincope rare)
D. Hipoglicemia (caderi frecvent, sincope rare)
E. Atacuri de panica
F. Temperaturi externe ridicate
Epilepsia
Termenul de epilepsie derivă din cuvântul grecesc ,,επιλαμβανειν” = „a
fi luat prin surprindere” şi indică o modalitate de reacţie a creierului
la stimuli foarte variaţi ce se traduce clinic prin crize cu debut brutal
şi neaşteptat.
Criza epileptică = un episod brusc şi stereotip cu modificări în
activitatea motorie, comportamentală, senzitivo-senzorială,
autonoma, emoţională şi deseori a conştienţei, datorat unei
descărcări electro-chimice anormale la nivel cerebral, cu durata de
cateva sec-minute
Pot fi precedate de simptome premonitorii = aura
Pot fi provocate de anumiti factori (deprivarea de somn,
sevrajul/consumul etanol, sevrajul medicatiei AE, lumina
stroboscopica, hiperventilatie, febra)
• Status epilepticus: crize epileptice care persista peste durata lor
uzuala si au durata>30 min
Diagnosticul primei crize epileptice
neprovocate
• Se realizeaza prin analiza aspectului clinic al manifestării
paroxistice obţinut prin:
observaţie directă - dacă se petrece în prezenţa
examinatorului
relatarea pacientului
relatarea unor martori oculari
Elementele de diagnostic oferite de observaţia directă sau
anamneză sunt:
• Circumstanţele de apariţie (unde, când, starea de activitate?)
• Modul de debut şi posibile manifestări premergătoare
• Semnele clinice şi/sau simptomele ce caracterizează atacul
• Durata totală a manifestării
• Modul de încetare a manifestării
• Starea clinică reziduală
Manifestarea crizei
• Simptome preictale (descrise de pacient sau martori)
– Aura : senzatii subiective
– Tulburare de dispozitie sau comportamentala inainte de criza
• Semne ictale :
– Vocale : tipat sau inspir zgomotos, vorbire neinteligibila
– Motorii : versia ochilor sau capului, posturi anormale, rigiditate,
miscari ritmice, automatisme ; miscari focale sau generalizate
– Respiratorii : modificari ale ritmului respirator, apnee, cianoza
– Autonome : dilatatie pupilara, hipersalivatie, tulburari de ritm
respirator sau cardiac, incontinenta sfincteriana, paloare, varsaturi
– Pierderea constientei, incapacitatea de comunicare verbala
• Semne si simptome postictale
Amnezia evenimentelor
Confuzie, Letargie, Somnolenta, coma postcritica
Cefalee
Dureri musculare
Greata, varsaturi
Semne de traumatism al limbii prin muscare
Deficit motor focal (paralizie Todd)
Informatii aditionale furnizate de anamneza si examenul
clinic general si neurologic al pacientului:
• Varsta
• Istoricul medical: episoade similare sau alt tip de crize
epileptice, accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale,
boli sistemice, boli psihiatrice, consum de alcool sau droguri
• Istoric familial sugestiv
• Dezvoltarea psiho-motorie
• Comportament
• Status clinic in momentul debutului clinic: febra, alte afectiuni
neurologice sau sistemice, traumatisme, stare generala
modificata, privare de somn
• Factori precipitanti, altii decat cei medicali : consum de
alcool, medicamente, droguri
Diagnostic diferential Caractere distinctive
Boli cerebrale primare Atac ischemic tranzitor Varsta inaintata, factori de risc vasculari,
(AIT) durata lunga, semne neurologice de
teritoriu vasc
migrena Istoric familial, personal, cefalee, fenomene
asociate: varsaturi, fono-si foto-fobie,
durata mai lunga
I. Primele 10 minute:
• Asigurarea permeabilitåtii cåilor aeriene superioare (preferabil intubatie
orotrahealå), administrare de oxigen, monitorizarea si stabilizarea func¡iilor vitale;
• Montarea unei linii venoase pentru analize hematologice si biochimice de urgen¡å si
pentru administrarea tratamentului;
• Anamnezå, examen clinic general si neurologic (rapide, concomitent cu måsurile
terapeutice), electrocardiogramå – pentru stabilirea etiologiei;
• Combaterea posibililor factori precipitanti:
– glucozå iv (chiar si în absenta determinårii glicemiei):adult 50%, 25-50 ml, copil 25%,
2 ml/kgc;
– combaterea febrei (ex.: algocalmin iv, paracetamol intrarectal, mijloace fizice);
– tiaminå 100 mg iv;
– corectia tulburårilor hidroelectrolitice: ser fiziologic iv+/- bicarbonat;
Tratamentul starii de rau epileptic
• Tratament medicamentos antiepileptic:
– diazepam: – pe cale i.v. diluat în 10 ml ser glucozat 10%: 0,15-0,25
mg/kgc (1f a 5 mg) la adult si 0,2-0,3 mg/kgc la copil;
– pe cale rectalå: 0,2 mg/kgc la adult, 0,3-0,5mg/kgc la
copil
Alegerea MAE se face potrivit sindromului epileptic sau formei semiologice de criza,
de particularitatile pacientului si calitatile produsului :
• varsta pacientului
• terenul pacientului
• comorbiditati
• complianta pacientului
• efectele secundare si idiosincrazice ale MAE
• interactiuni medicamentoase
• costul produsului si accesibilitatea nu sunt criterii in alegerea MAE in raport cu
eficacitatea terapeutica si tolerabilitate
Terapia polidrog
Este recomandata cazurilor selectate de esecul la doua terapii monodrog
consecutive : epilepsie cu crize polimorfe (multiple), epilepsie rezistenta
la tratament
Alegerea MAE de asociere se face tinand cont de :
• eficacitatea terapeutica recomandata si cea anterior testata
• mecanismul de actiune al AE : se recomanda alegerea unor MAE cu
mecanisme diferite de actiune
• interactiunile medicamentoase farmacocinetice si farmacodinamice
• riscul cumulat de reactii adverse in conditiile individualizate ale cazului
Tonico-clonică VPA, CBZ, LTG, OXC, PHT, VPA, CBZ, LTG, OXC,
PB, TPM (C ) PHT, PB, TPM
GBP, PGB
Absenţă ESM, VPA, LTG (C ) VPA, LTG
Indicatii
• Epilepsia refractară la tratament medicamentos:
• > 1 criza/luna
• > 18 luni
• > 2 monoterapii esuate
• Tratamentul atacului:
Triptani
Naproxen 550mgx2/zi
• Tratament profilactic:
Betablocantele
Terapia de substitutie estrogenica
Migrena
• Migrena in sarcina: • Migrena copilului si
• Paracetamol – pe tot adolescentului:
parcursul sarcinii • Ibuprofenul 10mg/kgc
• AINS – trimestrul II • Paracetamol 15 mg/kgc
• Triptanii si alcaloizii din • Domperidonul (copii<12ani)
ergot sunt contraindicati • Sumatriptanul spray nazal 5-
• Profilaxia: magneziul, 20mg
metoprololul • Zolmitriptanul 2,5-5mg
• Rizatriptanul 5-10mg
• Profilaxia: flunarizina 10mg,
propranolol 40-80mg,
topiramatul 15-200mg
Tratamentul migrenei
Tratamentul atacului Profilaxia atacului
• Analgezice (ASA 1000 mg, • Betablocante (metoprolol 50-
ibuprofen 200-800 mg, diclofenac 200mg, propranolol 40-
50-100 mg, paracetamol 1000mg, 240mg) A
naproxen 500-1000mg)
• Blocante canale de calciu
• Antiemetice (metoclopramid 10- (flunarizine 5-10mg) A
20mg, domperidon 20-30mg)
• Alcaloizii de ergot (ergotamina, • Medicatie AE (acid valproic
dihidroergotamina 2mg) 500-1800mg, topiramat 25-
• Triptanii (agonisti 5HT1B/1D): 100mg) A
sumatriptan, zolmitriptan, • Amitriptilina 50-150mg B
naratriptan, rizatriptan, • Venlafaxina 75-150mg B
almotriptan, eletriptan,
frovatriptan) • Naproxen 2x250mg B
• Acid valproic 300-800 mg • Bisoprolol 5-10mg B
• ASA 300mg C
Cefaleea in ciorchine (cluster
headache)
Cefaleea in ciorchine
episodica dar cronica
• Atacurile apar intotdeauna in aceeasi zona, de aceeasi
parte in special temporal, ochi si frunte
• Maximum in 10-20 min, durata 30min-2ore
• “program” – apar zilnic la aceeasi ora, in special noaptea
• Atacuri in serie in 24 ore
• Durere foarte intensa, pulsatila, penetranta, pacient agitat
• Semne asociate:
• Sd Claude-Bernard-Horner ipsilateral
• Hiperemie conjunctivala
• Hiperlacrimatie
• Eritem periorbitar
• Edem mucoasa nazala, hipersecretie nazala
• Atacurile apar in ciorchine cu durata de sapt-luni
• Atacurile alterneaza cu perioade libere luni-ani
Tratamentul cefaleei in ciorchine
• Tratamentul atacului:
Triptani
Oxigen pur (7l in 15 min)
• Profilaxia atacului:
Verapamil
Indometacin
Antidepresive triciclice
Corticoterapie de scurta durata
Cefaleea de tensiune
• Ipoteza etiologica: sensibilitate anormala a nc
trigeminal
Manifestari clinice:
• cefalee constrictiva, difuza, fara localizare
particulara, intensitate intermediara
• nu se agraveaza cu efortul fizic
• nu este asociata cu greata, fotofobie, fonofobie
• nu afecteaza functionalitatea pacientului
Cefaleea de tensiune
Forme:
• episodice < 15 zile/luna (180zile/an), durata 30min –
cateva zile
• Cronica > 15zile/luna (180zile/an)
• Diagnostic: istoric
Tratament:
• Modificarea stilului de viata: interzis alcool, nicotina,
exercitiu fizic regulat, somn, reducerea stresului
• Antidepresive triciclice
• Beta-blocante
• tizanidina
Cefaleea simptomatica
Tipul Cauza Caracteristici
Hemoragia Ruptura anevrism Cefalee extrem de severa, brusc instalata,
subarahnoidiana difuza, voma, somnolenta, sd meningeal
Proces expansiv Tumora cerebrala, Cefalee permanenta, severitate crestere
intracranian hematom subdural, progresiva, greata, bradicardie, edem
abces cerebral papilar, deficite neurologice de focar
Hidrocefalie ocluziva Stenoza apeductala, Similara tumora cerebrala
tumora
intraventriculara,
tumora de fosa
posterioara
Hidrocefalie prin tulb HSA, meningita in Difuza, intesitate in crestere, ataxie,
de resorbtie antecedente, tromboza incontinenta
venoasa cerebrala
Hipotensiune PL in antecedente, Ortostatica, ameliorare in clinostatism, ex
intracraniana spontana neurologic normal, LCR nu se obtine prin
PL, proteinorahie crescuta
Pseudotumor cerebri Femei cu obezitate, Cefalee cronica, edem papilar, CT si IRM –
traumatisme CC, medicatie ventriculi redusi, presiune crescuta la PL
anovulatorie, sevraj
cortizonic, tetracicline
Boli ORL Sinuzita cr, neoplazia Cefalee sau algie faciala localizata, fara
faringiana deficit neurologic
Boli oculare Heteroforia, glaucom acut, Cefalee frontala - temporala
irita, proces
inflamator/infectios orbita
Cefalee de cauza Pulpita, periodontoza, sd de Algie severa, acuta faciala sau durere
Nevralgii faciale
• Trigeminala
• Glosofaringiana
• Auriculo-temporala
• Nasociliara
• Gg. Geniculat
• Artic temporo-
mandibulara (sd de
durere miofaciala)
Mumenthaler, 2006
Caracteristici clinice nevralgii faciale
• Durerea localizata la nivelul fetei si mucoaselor
• Atacuri cu durata de secunde – minute
• Intensitate mare, senzatie de curent electric, junghi
• Spontana sau provocata de stimuli mecanici sau termici
• De aceeasi parte a fetei si aceeasi localiz
• Frecventa mare (cateva atacuri/zi)
• Fara durere intre atacuri sau durere surda
• Fara semne neurologice obiective de deficit de nv
cranieni
Nevralgia trigeminala
Idiopatica Simptomatica
• Conflict vasculo-nervos • Demielinizante (MS, ADEM)
• Demielinicare gg. Gasser • Leziuni tumorale
• MAV
• Vaculare
Nevralgia trigeminala idiopatica
• Atacuri dureroase localizate in teritoriul V2>V1 sau V3
• Durerea este unilaterala>bilaterala simultan sau
alternativ
• Durata cateva secunde si produce contractia reflexa a
musculaturii mimicii “tic douloureux”
• Intensitate lancinanta
• Spontana/provocata de trigger (masticator, termic,
vorbire, periaj dentar, atingere)
• Atacurile nu apar in timpul somnului, sunt grupate in
perioade urmate de perioade fara atacuri (luni)
Nevralgia trigeminala simptomatica
• Atacuri bilaterale (simultan/alternativ)> unilat
• Asociate cu deficit neurologic
Tratament nevragie trigeminala
• 80% dintre pct raspund la carbamazepin sau
gabapentin
• Neurochirurgical:
decompresie microvasculara a nv.V
coagulare cu radiofrecventa selectiva a gg.
Gasser
compresie cu balon a gg. Gasser
injectare cu glicerol a cavum Meckel
Nevralgia auriculo-temporala
• Durere tampla si anterior de ureche
• Sechele de patologie parotidiana (zile-luni)
• Atacuri de durere de tip arsura provocata de
masticatie sau stimuli chimici (alimente acide)
• Acompaniata de eritem si sudoratie excesiva
in zona preauriculara
• Dg dif cu sindromul de articulatie temporo-
mandibulara
Nevralgia naso-ciliara
• Arterite inflamatorii:
b.Takayasu (localizare trunchi din aorta, femei tinere15-40 ani, clinic:-
insuficienta carotidiana sau VB: sindrom de furt, alterarea starii generale,
VSH marit, aspect particular al EX.FO
Arterita temporala Horton:-localizare:-ACE,ACI,Tr.VB, clinic:-amauroza,
Anat-pat:arterita giganto-celula
periarterita nodoasa:8-20%:-SAH,HI,IC hemoragic, IC multiple
Infarct ACA/ACM dr: IRM T2 spin-eco, DWI, agioIRM – ocluzia ACI sub sifonul carotidian
Infarctele lacunare (microangiopatie)
Sindroamele arterei carotide
• a. oftalmica: amaurosis fugax (cecitate
monoculara tranzitorie) sau infarct retinian
• A. carotida interna (ACI): sd oculo-cerebral
(cecitate ispsilaterala + hemipareza
contralaterala+afazie+ tulb
sensibilitate+deficite neuropsihologice)
• A. cerebrala medie (ACM)
Sindromul de ACM
• Hemipareza/hemiplegie facio-brahiala
• Hemihipoestezie
• Hemianopsie homonima / cvadranopsie
• Paralizie a miscarii de orizontalitate a GO(capul si ochii
deviati spre leziune)
• Afazie, apraxie(ACM emisfer dominant)
• Dezorientare vizuo-spatiala (ACM emisfer non-
dominant)
• In faza cronica: spasticitate in flexie a MS si in extensie
a MI, mers cu circumductie a MI (“mersul cosit”)
• Sd de a coroidiana anterioara: hemianopsie
homonima, hemisindrom senzitiv +/-
hemipareza, +/- hemibalism
• Sd de a. cerebrala anterioara (ACA):
hemipareza predominant crurala, ataxie
contralaterala, apraxie (emisf. Dominant),
apatie, abulie, tulb sfincteriene
• Sd. de a. cerebrala posterioara (ACP) peduncul
cerebral, talamus, lob temporal mediobazal:
hemianopsie homonima
contralaterala+deficite neuropsihologice
• Sd de a. bazilara (trunchi cerebral, cerebel,
talamus)
• Sd de trunchi de bazilara: sd locked-in
• Infarctul talamic: hemisindrom senzitiv
contralateral, hemipareza usoara, hemiataxie,
tulb de memorie
• Infarctele de trunchi cerebral (aa perforate din
tr bazilar): deficite ipsilaterale de nn cranieni +
hemisindrom senzitiv contralateral +/-
hemipareza
Sindroame de trunchi cerebral
Nume Localizare Ipsilateral Contralateral Semne
speciale
Sd Benedikt (sd Mezencefal, Pareza nIII, pareza de Hemiataxie, Mers ataxic
de nc rosu nc rosu orizontalitate spre leziune tremor
superior) intentional,
hemipareza
Sd Weber Mezencefal, Pareza NIII hemipareza
peduncul
cerebral
Sd Millard Gubler Partea Pareza faciala periferica hemipareza
posterioara a
tegmentului
pontin
Sd Wallenberg Bulb dorso- Sd Horner, pareza coarda Tulb de nistagmus
(PICA) lateral vocala, pareza palat si sensibilitate
perete posterior faringe, disociata
deficit nV, hemiataxie
Infarctul cerebelos
• Subiectiv: Vertij, greata, mers ebrios, dizartrie,
cefalee acuta, tulburari ale starii de
constienta.
• Obiectiv: ataxie, dismetrie si nistagmus
• Poate produce cresterea presiunii
intracraniene in fosa posterioara: infarct
cerebelos malign – necesita decompresie
chirurgicala
Tratamentul AVCI acut
Time is Brain: actioneaza RAPID!
• 1.9 milioane neuroni sunt distrusi in fiecare minut in faza acuta a AVCI
daca nu este tratat
• Meta-analizele din 2004 - 2010 ale trialurilor cu rt-PA au aratat ca
rezultatul final est cu atat mai bun cu cat tratamentul este instituit mai
rapid
≤ 90 mins NNT=4 to 5
90 min - 3 h NNT=9
3 - 4.5 h NNT=14
TeleStroke units
MS is pathologically
characterized by inflammation, demyelination
and neurodegeneration
(axonal loss and neuronal damage);
tumori intracraniene:
primare:-tesut nervos propriu-zis
- meninge
- resturi embrionare
- radacini nervi cranieni
- hipofiza, epifiza
secundare:metastaze cerebrale
revarsate sanguine:-hematoame
- malformatii vasculare expansive
procese inflamatorii/infectioase expansive:-abcese
- tuberculoame
- gome
- parazitoze
Pseudotumor cerebri
tesut nervos propriu-zis (cu originea in astrocite, celule gliale,
oligodendrocite)
meninge
resturile embrionare
Incidenta :-1-5%
greturi si vomismente
staza papilara
Cauze:
tulburarile psihice Dezvoltarea tumorii
Fenomene intratumorale (hemoragie,
iritatie meningiana necroza, degenerare chistica)
pareze de oculomotori Edemul peritumoral
Hidrocefalia
tulburari vestibulare
epilepsia
Cauze:
Procese expansive intracraniene (tumori, hemetom
subdural, intracerebral, infarct extensiv, abcese,
parazitoza)
Infectii (encefalita, meningita)
Leziuni cerebrale traumatice (contuzii, edem cerebral,
hematom intracerebral)
Tulburari ale fluxului LCR (T. intraventriculare,
stenoza de apeduct, hidrocefalie obstructiva)
Cresterea concentratiei LCR (poliradiculonevrita,
tumori spinale – schwannoame)
Procese toxice – Pb, insecticide
Iatrogene – steroizi, contraceptive orale, tetracicline
Boala de altitudine
Hipetensiunea intracraniana benigna (pseudotumor
cerebri)
Sd. Empty sella
Semne oculare: Fundul de ochi: edem papilar,
ocazional hemoragii retiniene, largirea punctului
orb, atacuri de ambliopie, pareze de nv.III si VI
Rx craniu - modificari in HIC cronica: largirea
sella turcica, diastazisul suturilor craniene la
copii si adolescenti
CT/IRM: ventriculi laterali diminuati (edem
cerebral), compresia girilor, hipersemnal
periventricular
EEG: anomalii difuze nespecifice
PL este contraindicata, poate fi efectuata numai
daca neuroimagistica si oftalmoscopia nu au
evidentiat evidente de HIC acuta
Ridicarea capului pacientului la 30˚
Hiperventilatia
Diuretice osmotice (manitol iv in doze
fractionate, administrate rapid)
Corticosteroizi (edem
Astrocitom cu evolutie benigna (16%):evolutie
lenta, epilepsie 68%,tulb psihice
Astrocitom cu evolutie severa (55%):evolutie
rapida ,tulb psihice,HIC,deficit motor
Oligodendrogliomul evolutie lenta (12ani), crize
epilepsie
Metastazele cerebrale:20%:epi focalizate,pareza
Image coregistration of 18F-FDG PET and MRI. (A) A 45-y-old woman with radiation necrosis. MRI showed a new
contrast-enhancing lesion 4 mo after stereotactic radiosurgery for metastatic breast cancer. 18F-FDG PET
showed mild uptake not higher than background level of adjacent brain tissue. Radiation necrosis was
diagnosed, and MRI lesion regressed during follow-up. (B) A 54-y-old man with recurrent glioblastoma. MRI
showed a new contrast-enhancing lesion. 18F-FDG PET showed moderate uptake lower than that of normal gray
matter but higher than expected background level of adjacent brain tissue and corresponding to abnormal
contrast-enhancing region on MRI. Surgery demonstrated recurrent glioblastoma with Ki-67 of 40%.
Magnetic Resonance Spectroscopy (MRS) is an analytical method
used in chemistry that enables the identification and quantification
of metabolites in samples. It differs from conventional Magnetic
Resonance Imaging (MRI) in that spectra provide physiological and
chemical information instead of anatomy.
-Edemul cerebral:
-apare:-contuzie cerebrala grava
-in jurul zonei de dilacerare
-Hematoamele intracerebrale
-Colapsul cerebroventricular:-subsecvent diferitelor
grade de contuzie la varste inaitate
2. CICATRICEA MENINGOCEREBRALA
In TrCC deschise se formeaza un bloc cicatriceal cutaneo-meningo -cerebral:
-zona conjuctiva(meningiana)
-conjunctivo-gliala(de trecere)
-gliala(cerebrala)
-dura este ingrosata,cortexul adera la dura
-sub cenusie:alterari:-celule distruse, balonizate
-sub alba:-scleroza atrofica intinsa,mai ales subcorticala
-arii intinse de demielinizare
-fibre nervoase distruse,degenerative
-scleroza gliala
-vase sanguine degenerate de chisturi
perivasculare microbiene
-in jurul cicatricei :-zona de infiltratie perivasculara
Poate fi tolerata fara semne neurologice:
-este putin intinsa ca suprafata si adancime
-este situata in zone cerebrale putin functionale
-componenta ei conjunctiva este redusa
-tipul de sistem nervos nu predispune la declansarea fenom clinice cicatriceale
Simptomatologia encefalopatiei posttraumatice
Aspecte clinice variate si in raport cu: gradul de contuzie sau
dilacerare cerebrala, cauzele traumatice sau a formatii iritative,
terenul pe care se dezvolta leziunea
Simptomele apar dupa luni sau ani de la TrCC, evolueaza mai lent
sau mai rapid dupa cum se dezvolta leziunea
Apar simultan sau succesiv semne neurologice sau psihice dupa
sediul si tipul leziunii
In scleroza atrofica a creierului:
-tulb psihice:-tulb de memorie, de orientare, iritabilitate,
confuzie,obnubilare, gatism
-vertij
-epilepsie:-generalizata, cu debut focal, crize psihomotorii
-apraxie,afazie,ataxie, parapareza,hemipareza
-„Puch-Drunk Syndrome” encefalopatie cronica a boxerilor
In cicatricea meningocerebrala: epilepsie focala,ulterior generalizata,
pareza tranzitorie apoi lent si progresiv, tulb de
memorie,irascibilitate, ameteli
Traumatismele Cranio-Cerebrale
Hematom Hematom Acut
Epidural Subdural
Factor cauzal Dilacerarea ACM sau ruptura arterelor si
a sinusului dural venelor piale
urgente chirurgicale !
Traumatismele Cranio-Cerebrale
Hematomul Subdural Contuzia/Hemoragi
cronic a Parenchimatoasa
Factor cauzal Trauma poate fi minima sau Ruptura vaselor
absenta parenchimatoase
Locatia tipica convexitatea laterala Frontala inferioara sau
temporala
Evolutia zile sau saptamani progres 12-48 ore
Profil clinic cefalee progresiva,alterarea stupor catre coma,
status mental,cu sau fara hemiplegie progresiva
semne focale neurologice
Ireversibilitatea
aparitie familiala
evolutia progresiva fara incetare unele cu lungi perioade de stabilitate
simetria bilaterala a manifestarilor clinice si lezionale
Caracteristice generale patologice:
Afectare selectiva a sistemului de neuroni legate anatomic si fiziologic: Atrofii
sistemice, Atrofii neuronale sistemice
Atrofie:Spatz:-o distrugere si pierdere graduala a neuronilor lasand in urma lor nu
produse de degradare ci o rarefiere celulara si glioza :Apoptosis
Degenerare:-un proces mai rapid de distrugere a neuronilor,mielinei,sau tesutului
produsele de degradare ale carora evoca o reactie viguroasa de fagocitoza si glioza
celulara
Agregare:proteinelor normale celulare amiloid synucleina,ubjquitina,huntingtina.
In unele cazuri proteina este produsa in exces:-triplicare sau hiperactivitatea genei.
clivajul enzimatic al unui precursor aduce un produs ce duce la agregare
un defect al mecanism de distrugere
I-Sindromul Dementei Progresive
A-Atrofia Cerebrala Difuza
1-Boala Alzheimer
2-Atrofia Cerebrala Corticala Difuza de tip non-Alzheimer
3-Unele cazuri de Dementa cu Corpi Lewy
B-Atrofia Cerebrala Circumscrisa
1-Boala Pick(Scleroza Lobara)
2-Dementa fronto-temporala
II-Sindromul Dementei Progresive
Combinate
A- Corea Hutington
B-Boala Corpilor Lewy
C-Unele cazuri de Boala Parkinson
D-Degenerescenta ganglionilor Cortico Bazali
E-Degenerescenta Cortico-Striato-Spinala(Jacob) si Complexul
Dementa –Parkinson-SLA(Guam si altele)
F-Degenerescenta Cerebro-Cerebeloasa
G-Dementa Familiala cu Parapareza Spastica,Amiotrofie sau Mioclonus
H-Polyglucosan Body Disease
I-Dementa Fronto-Temporala cu Parkinsonism sau SLA
J-Afazia Primara Progresiva
III-Sindromul Bolilor Posturii si
Miscarii
A-Boala Parkinson
B-Degenerescenta Striato-Nigralacu sau fara SNA(Shy-Drager Syndrome)si Atrofia
OlivoPontoCerebeloasa(MSA-Multiple system Atrophy)
C-Paralizia Supranucleara Progresiva
D-Distonia Musculara Deformanta(Spasmul de Torsiune)
E-Hallervorden-Spatz Disease
F-Coreea Huntington
G-Alte Corei hereditare
H-Degenerescenta Ganglionilor Cortico Bazali
I-Lewy Body Disease
J-Degenerescenta DentatoRubroPallidoLuisiana(DRPLA)
K-Ditonii Restranse,incluzand Torticolis Spasmodic si Meige Syndrome
L-Tremorul Familial,Tremorul Esential
M-Boala Ticurilor Multiple(Gilles de la Tourette Syndrome)
N-Acantocytic Chorea
IV-Sindromul Ataxiei Progresive
A-Ataxiile SpinoCerebeloase (Cu debut precoce)
1-Ataxia Friedreich
2-Ataxie Non-Friedreich cu debut precoce(cu pastrarea reflexelor,
hipogonadism, mioclonus si alte boli)
B-Ataxiile Cerebeloase Corticale
1-Tipul Holmes de Atrofie Cerebelo-Olivara pura familial
2-Atrofie Cerebeloasa cu debut tardiva Marie,Foix si Alajouanine
C-Ataxiile Cerebeloase Complicate(Ataxia cu debut tardiv cu semne de trunchi
si boli neurologice)
1-Degenerescentele OlivoPontoCerebeloase(OPCA)
a-Clinic pure(Tip Dejerine –Thomas)
b-Cu degenerescenta Extrapiramidala si Autonomica(MSA)
c-Asociata cu Degenerescenta SpinoCerebeloasa(Tip Menzel)
2-Degenerescenta DentatoRubrica(tip Ramsay Hunt)
3-Atrofia DentatoRubricaPallidoLuisyana(DRPLA)
4-Boala Machado-Joseph-Azoreana
5-Alte Ataxii Complicate AD cu debut tardiv(Tip Harding 1,2 si3)cu
RP(Retinopatie Pigmentara) ,OMP(Oftalmoplegie), Miscari Oculare Lente,
PNP, AO,Surditate, Semne Extrapiramidale,si Dementa
V-Sindromul Deficitului Motor Muscular
Lent Instalat si Atrofiei
A-Bolile Neuronului Motor cu Amiotrofie:
1-Scleroza Laterala Amiotrofica
2-Atrofia Musculara Spinala Progresiva
3-Paralizia Bulbara Progresiva
4-Formele Hereditare de Atrofie Spinala Progresiva si
Paraplegie Spastica
5-Boala Neuronului Motor cu Dementa FrontoTemporala
B-Paraplegie Spastica fara Amiotrofie
1-Scleroza Laterala Primara
2-Paraplegia Spastica Hereditara(Strumpell-Lorrain)
Boala Alzheimer
-Epidemiologie:->60 ani
-3%0000 pana la 60 ani si 125%0000 peste 60 ani
-F/B=3/1(Silverman)
-cazuri famialiale 1%:-AD, se pare ca este mai mult decat o singura gena AD
factori favorizanti:boala febrila, operatii, TrCC mediu,medicamente
Debut insidios: cu confuzie , ameteala , cefalee nedefinita alte simptome somatice vag
exprimate, variabile
Dezv graduala a uitarii este simptomul major: legea Ribot a memoriei: pierderea
memorie recente, pastrarea celei de lunga durata
-tulb de vorbire:-saracirea vocabularului, ecolalie , afazie anomica , afazie mixta cu elem
expresive si receptive
-tulb de scris
-acalculie sau dyscalculie
-dezorientare visuospatiala
-apraxie ideationala si ideomotorie
Deficite de tip: amnestic, afazice, agnozice, apraxice, tulb comportamentale:
neliniste si agitatie, inertie si placciditate, idei paranoide, tulb sexuale
-semne neurologice :grasping si sucking reflexe, akinezie si mutism, semne parkinsoniene,
stare vegetativa persistenta
Boala Parkinson:
Membrana postsinaptică
Neuron normal
• Afecţiune neurologică
progresivă.
Afectează celulele care produc Mişcare normală
dopamina.
Dopamină Receptori
Cauze? Există controverse în ceea ce
Neuron afectat în
boala Parkinson
priveşte etiologia.]
Teorie conform căreia ar putea fi o
tulburare de tip prion-like. Tulburări ale
motilităţii
Sursă: (1) Olanow and Prusiner, 2009. (2) Marion, Advances in Neurology, Vol. 86, 2001. (3) Antonini, European Neuro. Review,
2009. (4) Kurtis, et al. “In-depth look at non-motor symptom scale” 2011.
Ce este boala Parkinson?
• Etiopatogenic, boala Parkinson primară (numită şi idiopatică) - este consecinţa unui proces
degenerativ neuronal difuz al SNC, în care primele leziuni apar în trunchiul cerebral inferior şi care,
progresând, determină la un moment dat o degenerescenţă şi a celulelor dopaminergice din substanţa
neagră mezencefalică (pars compacta), suficient de mare pentru a dezorganiza sistemul de control al
activităţii motorii de la nivelul ganglionilor bazali.
• În acest proces sunt afectate atât calea directă cât şi, mai ales, cea indirectă de la nivelul circuitelor
cortico-strio-palidale, cu implicarea (dezinhibiţia) nucleului subtalamic Luys, având drept consecinţă o
exacerbare a fenomenelor inhibitorii în circuitul palido-talamocortical.
Societatea de Neurologie din România - Ghid de diagnostic şi tratament în boala Parkinson, 2009
•Mitochondrial dysfunction
•Protein handling
•Neuro immuno-inflammation
•Lysosomal dysfunction
Mitochondrial disfunction in PD
Ce este boala Parkinson?
Criterii de excludere:
• AVC repetate cu sdr. parkinsonian treptat evolutiv, istoric de TCC repetate, istoric definit de encefalită, crize
oculogire, tratament neuroleptic la debutul simptomelor, remisiune susţinută, simptome strict unilaterale după 3
ani, paralizie supranucleară a privirii, semne cerebeloase, afectare vegetativă severă precoce, demenţa severă
precoce cu tulburări de limbaj, memorie şi de praxie, semn Babinski, CT: tumoră cerebrală / hidrocefalie
comunicantă, răspuns negativ la doze mari de levodopa ( dacă se exclude un sdr. de malabsorbţie ), expunere la
MPTP.
Societatea de Neurologie din România - Ghid de diagnostic şi tratament în boala Parkinson, 2009
The spectrum of the multimorbid Parkinson’s disease. GIT, gastrointestinal; NMF, non-motor
fluctuation; DM, diabetes mellitus; SIBO, small intestinal bacterial overgrowth; ICD, impulse
control disorders; DAWS, dopamine agonist withdrawal syndrome (Todorova A, et al.Pract
Neurol 2014)
Bolile Bacteriene ale SNC
Cai de patrundere:
-Hematogena
-prin extensie de la structurile din vecinatate (ureche,sinusurile
paranazale,focare osteomielitice ale oaselor cutiei craniene, traumatisme
craniene penetrante)
-iatrogene(chirurgia spinala,shunt ventriculo-peritoneal,punctie
lombara)
Etiologie:
-pneumococi(Streptoccus pneumoniae)
-meningococi(Neiserria meningitidis)
-Haemophilus Influenzae
–Listeria Monocytogenes
-Stafilococul(Staphilococus Aureus)
I. Meningita Acuta Bacteriana(Leptomeningitis)
A-Pia arahnoidita pura:-cefalee
–redoarea cefii
–semnul Kerning si Budzinski
B-Encefalopatia subpiala:-confuzie,stupor, coma
Patogenia:-pia nu este penetrata de bacterie,
-modificarile sunt probabil toxice (cytokine)
-in unele cazuri infarct cerebral prin tromboza venelor corticale
C-Inflamatia sau afectarea vasculara a radacinii nervilor cranieni:
-paralizii oculare,
-paralizie faciala,
-surditate
D-Tromboza venelor meningeale:crize focale,deficite neurologice
focale:-hemipareza, afazie, infarct maduva spinarii
E-Ependimita,Plexita coroidala:nu are semne clinice specifice
F-Hernierea cerebrala sau cerebeloasa:cauzate de edem(HIC)
II. Meningita subacuta si cronica
A-Hidrocefalie:cauzat initial de exudatul purulent de la baza creierului,apoi de
fibroza meningeala si mai apoi de stenoza apeductala;
Clinic:-tulburari ale starii de constienta
-posturi de decorticare
–reflexe patologice:grasping,sugere
-incontinenta sfincteriana
-presiunea LCR poate fi normala(HIN)
B-Efuziunea subdurala:-afectarea atentiei
-refuzul alimentatiei
-voma
-imobilitate
-bombarea fontanelor
–persistenta febrei
C-Infarctul arterial si venos extins:-hemiplegie uni sau bilat, rigiditate de
decerebrare sua decorticare, cecitate corticala, stupor sau coma, cu sau fara
crize
III-Efecte tardive sau Sechele:
A-Meningita Fibroasa:-Arahnoidita opticochiasmatica(orbire si AO)
-Meningomielita(parapareza spatica,tulb de sensibilitate)
HIV
HSV:Virusul Herpes Simplex
HZV:Virusul Herpes Zoster
VZV:Virusul Varicela Zoster
EBV:Virusul Epstein Barr
CMV:citomegalovirus
Echovirus
Coxsackie A si B virus
V rujeolei
Poliovirus
V. Rabiei
Artropod borne viruses (Flaviviruses)
Mumenthaler , 2006)
Encefalite acute virale
Cai de patrundere:
-respiratorie
-digestiva
-sexuala
-inoculare
Clinica: Encefalita HSV