PROF.

MIHAELA-CORINA BUCUR

Modulul SĂNĂTATE MINTALĂ, PSIHIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC

SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL ȘI PERIFERIC

1) SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC

LEZAREA PERICARIONULUI (CORPUL CELULAR AL NEURONULUI MOTOR PERIFERIC)

o leziune a sferei stângi (aria motorie) provoacă paralizia jumătăţii drepte a corpului (hemiplegie dreaptă) şi
invers. Lezarea neuronului motor central la nivel cortical sau pe traiectul său descendent, intracerebral sau
intraspinal, provoacă tulburări reunite sub denumirea de sindrom de neuron motor central.

Sindromul piramidal sau sindromul neuronului motor central este ansamblul de simptome provocate de
leziunile fasciculului piramidal pe traiectul său encefalic sau medular.

Etiologia sindromului de neuron motor este variată —> poate fi provocat de accidente vas-

culare cerebrale (cel mai frecvent), de traumatisme craniocerebrale şi vertebro-medulare, de

tumori cerebrale, mielite, fracturi de rahis, tumori medulare, scleroză laterală amiotrofică etc.

Definiție. Ansamblul de simptome provocate de leziunile fasciculului piramidal pe traiectul său encefalic sau
medular.

o leziune a sferei stângi (aria motorie) provoacă paralizia jumătăţii drepte a corpului (hemiplegie dreaptă) şi
invers. Lezarea neuronului motor central la nivel cortical sau pe traiectul său descendent, intracerebral sau
intraspinal, provoacă tulburări reunite sub denumirea de sindrom de neuron motor central.

Surse de dificultate

Sindromul de neuron motor poate fi provocat de accidente vasculare cerebrale (cel mai frecvent), de
traumatisme craniocerebrale şi vertebro-medulare, de tumori cerebrale, mielite, fracturi de rahis, tumori
medulare, scleroză laterală amiotrofică etc.
Manifestări de dependență

Deficitul motor este mal întins decât în cazul sindromului de neuron motor periferic şi se manifestă sub
formă de paralizie sau pareză (paralizie incompletă, mai uşoară), cuprinzând în majoritatea cazurilor o
jumătate de corp (hemiplegie, hemipareză), Modulul
mai rar48.membrele
Neurologie şiinferioare (paraplegie,
nursing în neurologie j 110 parapareză) sau
numai unul din membre (monoplegie, monopareză). Deficitul motor este mal evident la extremităţile
membrelor, el interesând în special mişcările voluntare ale degetelor mâinii şi piciorului. La cap,
musculatura jumătăţii inferioare a feţei (paralizie facială de tip central).

Hemiplegia cu comă: bolnavul este inconştient, membrele, ridicate pasiv şi lăsate să cadă, cad mai
brusc şi mai inert pe partea hemiplegicâ. Hemifaţa paralizată este mai atonă, apărând semne de
paralizie, comisura bucală de partea paralizată coborâtă şanţul naso-labi-• al şters, reflexul comeean
abolit de partea hemiplegiei. Frecvent exisTsTo deviaţie conjugată a capului şl ochilor. Semnul Babinski
este prezent. Apar modificări de tonus şi reflex.

Hemiplegia flască se caracterizează prin semne de paralizie facială, iar la nivelul membrelor inferior şi
superior hemiplegice, forţa musculară este abolită, hipotonie şl reflexe osteo- tendinoase abolite,
semnul Babinski prezent.

Hemiplegia spasmodică apare după perioada de hemiplegie flască. Se caracterizează prin forţă
musculară de obicei diminuată mult, contractură şi reflexe exagerate, semnul Babinski prezent, apar
sincinezii.

Sindromul paraplegic: paraplegia este paralizia celor două membre inferioare. Când deficitul motor
este incomplet, se numeşte parapareză. Paraplegia apare fie în leziunea neuronului motor central
(traiectul intramedular), când sunt prezente tulburările sfincteriene (retenţie de urină şi fecale) şi
semnul Babinski bilateral, fie în cea a neuronului motor periferic, când' aceste tulburări nu apar. Semnul
clinic comun este deficitul motor (dispariţia sau diminuarea forţei musculare la nivelul membrelor
inferioare). Paraplegia poate fi flască sau spastică.

Paraplegia flască este produsă fie de lezarea neuronului motor central (forma centrală), fie de lezarea
neuronului ¡ periferic (forma periferică). Semnele comune sunt deficitul motor (paraplegie), dispariţia
reflexelor şi diminuarea tonusului muscular.

Forma periferică se caracterizează prin absenţă semnului Babinski şi a tulburărilor sfincteriene şi prin
apariţia rapidă a atrofiilor musculare. Apare în poliomielită poliradiculonevrite polinevrite şi tumori „de
coadă de cal" (deficit motor, mers în stepat, tulburări sfincteriene, urinare şi genitale).

Forma centrală, se caracterizează prin mari tulburări sfincteriene prezenţa semnului Babinski absenţa
atrofiilor musculare. Poate evolua către paraplegia spastică. Apare în fracturile de rahis şi mielita
transversă. Această ultimă afecţiune se caracterizează prin deficit motor total al membrelor inferioare,
hipotonie, prezenţa semnului Babinski, reflexe osteotendinoase abolite, tulburări sfincteriene
(incontinenţă sau retenţie de urină), tulburări trofice precoce (escare) şi hipo- sau anestezie. Etiologia
este infecţioasă (luetică, streptococică, stafilococică, virotică) sau alergică. Evoluează fie către exitus,
prin escare sau Infecţie urinară, fie către ameliorare progresivă, fie către forme spastice.

110
Paraplegia spastică este datorată, întotdeauna, lezării neuronului motor central. Semnele clinice sunt:
diminuarea forţei musculare la nivelul membrelor inferioare, hipotonie, reflexe osteotendinoase
exagerate, semnul Babinski prezent, tulburări sfincteriene. Se întâlneşte în morbul Pott, cance- | rul
vertebral, tumori medulare, scleroză în plăci, scleroza laterală amiotrofică, siringomielie, sindroame
neuro-anemice, ca şi în meningioamele paracentrale. i|
Modulul 48. Neurologie şi nursing în neurologie j 111
iTonusul muscular poate fi diminuat în perioada imediat următoare lezării neuronului

Treptat, însă, tonusul creşte şi se instalează hipertonía de tip piramidal (spasticitate pirarnidală), elastică
„în lamă de briceag". Hipertonía este caracteristică, şi anume predomină în muşchii flexori ai membrului
superior şi la muşchii extensori ai membrului inferior.

Reflexele osteotendinoase diminuate într-o primă perioadă, devin apoi odată cu creşterea tonusului
muscular bruşte, ample, realizând fenomenul de hiperreflectivitate osteotendinoasă.

Reflexele cutanate sunt diminuate sau abolite de partea paralizată.

Reflexe patologice. Dintre acestea cel mai important este semnul Babinski, semn de certitudine în
diagnosticul leziunilor piramidale.

3 Atrofiile musculare lipsesc în sindromul de neuron motor central, apar numai după un interval
îndelungat de la instalarea paraliziei si nu sunt consecinţa leziunii nervoase propriu-zise.

SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC

Definiţie: Ansamblul de simptome şi semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe

traiectul său medular, radicular sau trunchiular se numeşte sindrom de neuron motor periferic.
Sindromul apare în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia. Leziunea poate fi situată deci la
nivelul corpului celular (pericarion), în coarnele anterioare ale măduvel (poliomielită, scleroză laterală
amiotrofică, slringomielie), şi constă în compresiuni tumorale la nivelul rădăcinii anterioare (radlculite) la
nivelul plexurilor nervoase (plexite) sau al nervilor periferici (paralizii izolate - nevrite şi paralizii
bilaterale şi simetrice - polinevrite). Sindromul de neuron motor periferic, cu tulburări de sensibilitate
Importante, apare şl în poliradiculonevrite şi în „sindromul de coadă de cat'. Neuronul motor periferic,
situat în coarnele anterioare ale mă- duvei spinării şi în nucleii motori ai nervilor crani- eni, este singura
cale prin care diferitele structuri ale sistemului nervos central acţionează asupra muşchilor; de aceea ea
se numeşte calea finală comună. Această acţiune se realizează prin intermediul axonilor neuronilor
motori care formează nervii cranieni şi nervii spinali.

Deficitul motor sau paralizia este cel mai important dintre simptoamele acestui sindrom. Paralizia este
totală, adică interesează atât moti- litatea voluntară cât şi motilitatea automată şi reflexă. Paralizia
poate fi parcelară sau poate fi limitată la un grup de muşchi.

Tonusul muscular este scăzut sau complet dispărut pe întreg teritoriul paralizat. Muşchii nu mai au
reliefurile normale, la palpare sunt moi, lipsiţi de consistenţa normală, Iar mişcările pasive sunt foarte
ample.

Amiotrofia este o scădere mai mult sau mai puţin accentuată a masei muşchiului paralizat.

111
Atrofia musculară apare destul de repede în sindromul de neuron motor periferic şi este limitată strict la
teritoriul muscular paralizat.

Reflexele osteotendinoase sunt fie diminuate, fie abolite, în funcţie de gravitatea leziunii componentei
centrifuge a arcului reflex.

Fasciculaţiile sunt contracţii izolate ale unor grupe de

Modulul 48.fibre musculare
Neurologie şi nursingfără deplasarea
în neurologie j 112 segmentelor
membrelor respective. Apar în cazul distrugerii lente a corpului neuronului motor periferic.

LEZAREA PERICARIONULUI (CORPUL CELULAR AL NEURONULUI MOTOR PERIFERIC)

Poliomielita anterioară acută sau maladia Heine Medin este o boală virală care atinge celulele motorii
din coarnele anterioare ale măduvei spinării, manifestându-se clinic prin paralizii flasce ale unor grupe
musculare. Survine fie sub forma unor mici epidemii, fie în cazuri sporadice. Apare mai ales vara sau
toamna, afectând cu predilecţie copii şi tineri. Se transmite pe cale digestivă şi, secundar, pe care
respiratorie. Forma cea mai comună este forma paralitică. După o incubaţie tăcută, boala evoluează în
patru perioade: o primă perioadă, infecţioasă, cu febră şi rinofaringită, cu tulburări digestive (greţuri,
vărsături şi dureri abdominale); ulterior apare un sindrom meningian (redoare a cefei şi contractară
membrelor inferioare); după 1-5 zile apare perioada paralitică; paraliziile sunt flasce, cu atrofie
musculară precoce şi abolirea reflexelor tendinoase; nu există nicio tulburare de sensibilitate; după
câteva zile, paraliziile încep să regreseze; perioada de regresiune durează mai multe săptămâni; după
câteva luni apar ultima perioadă - aceea a sechelelor. în cazurile severe, paralizia este gravă, afectând
toate grupurile musculare, cu atrofie importantă. în cazurile uşoare, regresiunea este totală. Se mai
descriu forme clinice cu tulburări respiratorii (adeseori mortale), forme digestive (diaree izolate),
catarale (rinofaringite obişnuite, febrile).

Diagnosticul diferenţial trebuie să elimine meningita acută (prin puncţie lombară), mieli- ta, polinevrita
etc.

Tratament. în perioada paralitică, spitalizarea este obligatorie. în cazul formelor respiratorii, se

recomandă protezare respiratorie. în absenţa formelor respiratorii se recomandă repaus complet pe un
pat tare, analgezice şi sedative, aplicaţii de comprese umede calde, masaje, mobilizări alternând cu
mişcări pasive. Tratamentul formelor abortive constă în repaus complet la pat. Prevenirea poliomielitei
se face prin vaccinare.

Poliomielita anterioară cronică este o afecţiune degenerativă simetrică a cornului medular anterior,
caracterizată prin atrofii musculare simetrice, care încep cu porţiunea distală a membrelor superioare, şi
paralizii. Tratamentul ei este similar cu cel al sclerozei laterale ami- otrofice.

Siringomielia este o boală cronică şi progresivă, caracterizată prin formarea în porţiunea centrală a
măduvei sau a bulbului a unor cavităţi. Debutul este insidios, de obicei între 15-30 de ani. în funcţie de
teritoriile atinse, pot apărea tulburări motorii senzitive, vegetative şi trofice. Cea mai frecventă localizare
este cervicală. Şi aici apar semne de suferinţă ale neuronului motor periferic şi ale neuronului motor
central (fascicul piramidal). Semnele de neuron motor periferic se caracterizează prin atrofii ale
membrului superior - segmentul distal. Atrofia progresează, dând aspectul de gheară. Frecvent se
constată şi atrofia pielii, abolirea reflexelor tendinoase" la membrele superioare completează tabloul
sindromului de neuron motor periferic. Sindromul piramidal apare sub nivelul leziunii, este mai tardiv şi
se caracterizează prin- tr-o paralizie spasmodică, cu exagerarea reflexelor osteotendinoase la membrele

112
inferioare şi semnul Babinski. Sindromul senzitiv este foarte caracteristic: anestezie a sensibilităţii termi-
ce, cu păstrarea sensibilităţii tactile, ceea ce constituie disociaţia siringomielică a sensibilităţii.
Tratamentul constă în roentgenterapie.

Lezarea rădăcinii anteriqare. Aceasta produce, de asemenea, un sindrom de neuron "motor periferic
(radicular). Frecvent, tulburările motorii sunt însoţite de tulburări de sensibilitate datorite vecinătăţii
Modulul 48. Neurologie şi nursing în neurologie j 113
rădăcinilor anterioare cu cele posterioare. Cauzele radlculltelor sunt reprezentate de factori inflamatori
(infecţii bacteriene, virotice, îndeosebi sifilis), compresivi (neurinoame, morbul Pott, tumori ale
meningelor, ale coloanei vertebrale etc.) sau traumatici. O formă deosebită de suferinţă radiculară este
„sindromul cozii de cat'. „Coada de cal" este formată din rădăcinile lombo-sacrale L2-S5; lezarea el se
caracterizează prin paralizia flască a membrelor inferioare, cu reflexe abolite, atrofii şi tulburări de
sensibilitate, tulburări sfincteri- ene şl genitale. Cauzele sunt variate (hernii de disc, tumori primitive sau
metastazice, de natură infecţioasă, traumatice).

O altă formă clinică este poliradiculonevrita caracterizată prlntr-un sindrom senzitivo-mo- tor bilateral şl
simetric, cu aspecte polinevritic, dominat de tulburări de tip radicular. Tulburările motorii şi atrofia
musculară predomină la rădăcinile membrelor superior şi inferior. Din această cauză, bolnavul nu se
poate ridica din pat şi nu poate merge, desi

îşi poate mişca degetele, mâinile şi picioarele. Alteori paralizia este globală. Tulburările de sensibilitate
au caracter radicular. Nervii cranieni, îndeosebi cel motori, sunt adesea afectaţi. Apar modificări ale
lichidului cefalorahidian (disociaţia albumino-citologlcă). Cauzele sunt virotice sau alergice. Evoluţia este
favorabilă în 2-6 săptămâni. Tratamentul este asemănător celui din polinevrltele infecţioase.

Lezarea plexurilor (plexite). Se caracterizează printr-un sindrom de neuron motor periferic, la care se
asociază adesea tulburări de sensibilitate. Formele clinice d.epind de localizare. în leziunea plexului
cervical apar tulburări de mişcare, flexie, rotaţie, înclinare laterală a capului şl gâtului şi tulburări
respiratorii prin paralizii ale diafragmulul. Interesarea plexului brahial determină paralizii în teritoriul
nervilor median, radlal sau cubital. Afectarea plexului lombar şi a celui sacrat produce semne
caracteristice suferinţei diverselor ramuri terminale sau colaterale.

Definiţie: Ansamblul de simptome şi semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe

traiectul său medular, radicular sau trunchiular.

Sindromul apare în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia. Leziunea poate fi situată deci la
nivelul corpului celular (pericarion), în coarnele anterioare ale măduvel (poliomielită, scleroză laterală
amiotrofică, slringomielie), şi constă în compresiuni tumorale la nivelul rădăcinii anterioare (radlculite) la
nivelul plexurilor nervoase (plexite) sau al nervilor periferici (paralizii izolate - nevrite şi paralizii
bilaterale şi simetrice - polinevrite). Sindromul de neuron motor periferic, cu tulburări de sensibilitate
Importante, apare şl în poliradiculonevrite şi în „sindromul de coadă de cat'.

Manifestări de dependență

113
Deficitul motor sau paralizia este cel mai important dintre simptoamele acestui sindrom. Paralizia este
totală, adică interesează atât moti- litatea voluntară cât şi motilitatea automată şi reflexă. Paralizia
poate fi parcelară sau poate fi limitată la un grup de muşchi.

Tonusul muscular este scăzut sau complet dispărut pe întreg teritoriul paralizat. Muşchii nu mai au
reliefurile normale, la palpare sunt moi, lipsiţi de consistenţa normală, Iar mişcările pasive sunt foarte
Modulul 48. Neurologie şi nursing în neurologie j 114
ample.

Amiotrofia este o scădere mai mult sau mai puţin accentuată a masei muşchiului paralizat.

Atrofia musculară apare destul de repede în sindromul de neuron motor periferic şi este limitată strict la
teritoriul muscular paralizat.

Reflexele osteotendinoase sunt fie diminuate, fie abolite, în funcţie de gravitatea leziunii componentei
centrifuge a arcului reflex.

Fasciculaţiile sunt contracţii izolate ale unor grupe de fibre musculare fără deplasarea segmentelor
membrelor respective. Apar în cazul distrugerii lente a corpului neuronului motor periferic.

114