Semiologia

afectiunilor
sistemului nervos
 Cuprins

1.Introducere

2.Tulburari de mers
3.Sindromul de neuron motor central
4.Sindromul de neuron motor periferic

5.Miastenia gravis

6.Polimiozita

7.Nevralgia sciatica

8.Polinevrite
 INTRODUCERE

 Sistemul nervos coordonează atât funcţionarea tuturor organelor, precum şi relaţiile

organismului, ca întreg, cu mediul extern, iar rezultatul acestora se numeşte funcţie
integrativ-relaţională. Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos, dar
organul de integrare propriu-zisă, care subordonează şi funcţiile celorlalte etaje, este
scoarţa cerebrală (cortexul)

 Structurile organice ce țin de domeniul neurologiei sunt creierul şi măduva spinării (care
reprezintă SNC - sistemul nervos central), alături de structurile anexe și vasele sanguine
care le hrănesc. Pe de altă parte, nervii cranieni, rădăcinile nervoase și ganglionii spinali,
nervii periferici, după ieșirea din canalul spinal, inclusiv legăturile cu mușchii scheletici
reprezintă SNP - sistemul nervos periferic.
 Tulburari de mers

Examinarea mersului implică nu numai coordonarea mişcărilor, dar şi echilibrarea acestora.

Mersul are unele caractere care precizează adesea diagnosticul unei afecţiuni neurologice .
• Mersul cerebelos ("ebrios") apare în leziuni cerebeloase; cu bază largă de sustinere,
membrele superioare depărtate de corp, cu tendinta de deviere în toate directiile.

• Mersul cosit apare în sindromul piramidal în fază spastică (sechelară); este datorat
spasmului cu predominantă pe extensori la nivelul memebrelor inferioare, care nu mai
permite flexia gambei , ceea ce se compensează printr-o mișcare de circumducție a
membrului afectat (pacientul nu poate face flexia genunchiului pentru a ridica piciorul
de pe sol și atunci înaintează prin rotirea laterală a întregului membru inferior, mișcare
similară cu mișcarea coasei)

• Mersul legănat ("de rață") apare în distrofii musculare progresive; cauzat de atrofia
musculaturii centurii pelviene, cu înclinarea trunchiului de partea opusă la fiecare pas.

• Mersul stepat apare în paralizia nervului sciatic politeu extern; cu imposibilitatea flexiei
dorsale a piciorului și aplicarea plantei pe sol începând cu vârful. Poate exista și o
înclinare compensatorie a bazinului de aceeași parte.
 SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL

Activitatea motorie include mişcările care se finalizează cu deplasarea unui segment

şi mişcările care au rolul de a stabiliza poziţia unui segment. Pentru realizarea
mişcărilor voluntare, acţionează în mod concertat moto-neuroni de la mai multe nivele:
- cortexul cerebral
- trunchiul cerebral
- coarnele anterioare ale măduvei spinării.

În situaţiile în care motoneuronii din anumite zone centrale sunt lezaţi, apare un complex de
semne şi simptome reunite sub denumirea de SNMC ("sindrom de neuron motor central")
denumit şi "sindrom piramidal".
Astfel de afecțiuni neurologice pot fi:
-accidentele vasculare cerebrale (ischemice sau hemoragice),
-traumatismele cranio-cerebrale vertebro-medulare,
-scleroza multiplă, tumorile cerebrale, scleroza laterală amiotrofică,
- variate neuroinfecții (meningite, encefalite), etc
 Semnele clinice ale sindromului piramidal
 Deficitul motor, care se exprimă prin scăderea forței musculare de diferite grade; acesta se pune
în evidență prin probe clinice și se poate cuantifica prin scale de deficit motor, de la pareză la
paralizie (plegie).
Dacă intensitatea deficitului este completă, totală (la nivelul segmentului respectiv lipsește orice
fel de mișcare voluntară), se vorbește de plegie (deficit plegic) sau paralizie. Dimpotrivă, dacă
deficitul motor este numai parțial, independent de gradul afectării, se folosește termenul de
pareză sau deficit paretic.

 Diminuarea sau abolirea reflexelor cutanate și echivalentelor lor care se închid la nivelul unor
mucoase externe (abdominale, cremasteriene, cornean, velopalatin, faringian).

 Apariția reflexelor patologice

-reflexul Babinski.
- reflexul Rossolimmo,
- reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici)
 Sindromul de neuron motor periferic

• Neuronii motori periferici pot fi lezati la nivelul:

-pericarionilor (localizati medular sau în trunchiul cerebral)
- rădăcinilor anterioare ale nervilor spinali sau al nervilor periferici (cranieni sau spinali).

• Sindromul de neuron motor periferic (SNMP) trebuie diferentiat de sindromul de neuron

motor central, de disfuncțiile plăcii neuromusculare și de bolile musculare.
• Exemple de afecțiuni care să se caracterizeze semiologic prin SNMP sunt:
- scleroza laterală amiotrofică (în care mor progresiv motoneuronii de la nivelul cornului
anterior),
- hernia de disc intervertebral (care poate genera o semiologie diversă, dar și o afectare
motorie în teritoriul unei singure rădăcini),
- poliradiculonevrita acută Guillain-Barré (afectare atât a rădăcinilor, cât iș a nervilor periferici),
- sindromul de tunel carpian (afectează strict un nerv periferic – nervul median
 Semnele clinice care caracterizează SNMP
1. Deficitul motor este rezultatul afectării căii motorii finale comune. Distribuția deficitului motor
ajută la diferențierea de acela din sindromul piramidal, și anume, apare numai în teritoriul
afectat, care poate fi al unei rădăcini, al unui nerv periferic.
2. Hipotonia însoțește deficitul motor, respectând aceleași grupe musculare. Datorită acestei
asocieri, se mai folosește uneori termenul de pareză flască. Aceasta este caracteristică SNMP
și ajută la diferențierea de sindromul piramidal, în care deficitul motor se însoțește de hipertonie
de tip spastic*. Așa cum s-a menționat deja, hipotonie poate apărea și în leziunile cerebeloase.
3. Diminuarea (sau abolirea ) ROT- poate surveni chiar înaintea aparției deficitului motor sau
poate avea o intensitate disproporționată față de deficitul motor. Diminuarea ROT(reflex
osteotendinos )care apare în bolile musculare este întotdeauna proporțională cu gradul
deficitului motor
4. Contracții musculare spontane ale grupelor musculare afectate (uneori) - pot lua forma
fasciculațiilor (contracții dezorganizate care se pot observa, însă care nu deplasează segmentul
respectiv) sau fibrilațiilor (contracții cu aceleași caractere, dar care se rezumă la fibre musculare
izolate - se pot observa numai prin examen electromiografic).
5. Atrofia musculară (amiotrofia) se instalează lent, în timp, la săptămâni după agresiunea
asupra neuronilor motori periferici. Acest tip de atrofie se mai nume te ș secundară
 Miastenia gravis

Miastenia Gravis (MG) este o boală autoimună determinată de blocarea receptorilor de acetilcolină
la nivelul joncţunii neuro-musculare de către autoanticorpi anti-receptori de acetilcolină (AchR), şi
care se manifestă clinic prin fatigabilitate excesivă a musculaturii striate, cu următoarele caractere:
- mai accentuată seara decât dimineaţa,
-cu agravare la efort şi ameliorare după odihnă,
- cu evoluţie naturală în pusee sau crize miastenic
Manifestări clinice
Simptomele oculare sunt cele mai frecvente manifestări ale miasteniei gravis. Tulburările oculare
sunt reprezentate de ptoză şi diplopie. Ptoza poate să fie unilaterală la debut şi bilaterală în cursul
evoluţiei sau rămâne asimetrică
Deficitul la membre se manifestă predominant la membrele superioare decât la membrele inferioare.
Interesarea membrelor inferioare se remarca iniţial la urcatul şi coborâtul scărilor, iar ulterior chiar şi
la mersul pe teren plat, bolnavul ajungând până la imposibilitatea efectuării câtorva paşi.
Slăbiciunea muşchilor respiratorii duce la insuficienţa respiratorie acută şi necesită supraveghere
prin spirometrie
 Polimiozita
 Polimiozita este o inflamaţie difuză a muşchilor, care poate cuprinde şi tegumentele
(dermatomiozită) sau nervii învecinaţi (neuromiozită). Are un mecanism genetic şi autoimun.
Apare la orice vârstă, mai frecvent la femei şi la tineri.

 Forma acută debutează cu semne generale infecţioase, urmate de prinderea muşchilor (dureri,
rezistenţă dureroasă la palpare), uneori a tegumentelor, edeme, desen venos întărit, inflamaţie a
mucoaselor şi a nervilor (semne de polinevrită); alteori tumefacţii articulare dureroase,
adenopatie, splenomegalie etc.

 Prognosticul este grav, moartea survenind printr-o tulburare cardiacă sau respiratorie.
Formele subacute şi cronice au o simptomatologie mai puţin zgomotoasă, cu evoluţie mai
îndelungată.
Polimiozita Miastenia gravis
 Nevralgia sciatica

Prin nevralgie (lombo)sciatică se în elege acel complex de stări patologice ț care se caracterizează
prin dureri localizate in domeniul plexului lombo-sacrat şi în special în teritoriul nervului sciatic.
Nervul sciatic ia na tere din plexul lombo-sacrat, adică din reunirea ramurilor ș nervilor rahidieni L5,
S1, S2, S3, la care se adăuga o anastomoza din L4
Semiologie: Durere cu topografie caracteristică, localizată lombar şi pe traiectul nervului sciatic
la nivelul membrului inferior. Durerea se declan- ează brusc (ridicarea de greută i, flexia ș ț
trunchiului); tulburări de sensibilitate (hipoestezie pe dermatom); scăderea for ei ț musculare şi
hipotrofie musculară.
 Polinevrite

Polinevritele sunt afecţiuni ale nervilor periferici, bilaterale şi simetrice, caracterizate prin tulburări
motorii, senzitive şi trofice.

Semiologie: debutul este uneori marcat de boala cauzală. Semnele principale sunt mai marcate la
membrele inferioare bilateral, simetric, predominând la extremităţi şi progresând către rădăcina
membrelor:
- Tulburări de motilitate: pareze sau paralizii flaşte, de diferite intensităţi, interesând extremităţile
membrelor. Forţa musculară este foarte diminuată, atrofiile musculare importante. Mersul devine
„stepat” (piciorul atinge solul întâi cu vârful şi apoi cu călcâiul).
- Tulburări de sensibilitate sunt, de asemenea, simetrice şi distale şi se caracterizează prin dureri şi
parestezii la extremităţile membrelor, dureri la presiunea maselor musculare, anestezie sau
hipoestezie.
- ROT sunt diminuate şi uneori absente.
- tulburări vegetative: vasomotorii, edeme, cianoză, alterări trofice tegumentare/fanere
 Bibliografie & Webografie

 Ioan Buraga/Sanda Nica Semiologie neurologica,Editura Amaltea

 Hagiu B.A. Semiologie,Editura Univ. Al.I.Cuza,Iasi 2020

 https://
www.academia.edu/10996109/21_SEMIOLOGIE_N
EUROLOGICA
 https://
www.scribd.com/document/479565027/SEMIOLOGIA-AFEC
TIUNILOR-NEUROLOGICE-1-pdf
 https://
www.slideshare.net/alexandrakaly/curs-integralneur
ologiesem1iii