NEUROLOGIE SI NURSING IN

NEUROLOGIE
Totalitatea organelor alcatuite predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea,transmiterea si
prelucrarea informatiilor(excitatiilor)culese din mediul extern sau intern,formeaza sistemul nervos.
Rolul sistemului nervos:
-face legatura dintre organism si mediul inconjurator
-coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor
Stimulii primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt
trimise spre toate organele si sistemele.Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe,care au
la baza arcurile reflexe:receptor,calea aferente,central nervos,calea eferenta,efector.
Desi functia de baza a sist.nervos=mentinerea legaturilor dintre organism si mediul inconjurator si de a
coordona si regal activitatea tuturor tesutelor,organelor si sistemelor care alc.organismul
In raport cu aceste functii,sistemul nervos este impartit in:
-Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura legatura organism-mediu exterior.Acestea se
impart in:S.N.central-encefal+maduva spinarii si S.N.periferic-nervi cranieni+nervi spinali.
-Sistemul nervos vegetative sau autonom-asigura coordonarea functionarii organelor interne.Este format
din:-o portiune central,situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral;-o portiune periferica-ganglioni+fibre
nervoase vegetative.

1.Semnele si simptomele prezente in neurologie

Simptome neurologice de multe ori au originea in sistemul nervos periferic i includ senzaie de
arsur,amoreal , ace-i-ace (nepturi) senzaii, slbiciune muscular sau paralizie, i
sensibilitate. Aceste simptome pot fi cauzate de un traumatism local, n cazul n care durerea poate fi
direct legate de o trauma, sau o boala sistemica care afecteaza intregul corp. Cu menionate durere, o
stare mult mai complexa, senzaia de durere este resimita ntr-o alt parte a corpului, de unde prejudiciu
sau de boal, de fapt au avut loc. Menionate durere este cel mai dificil de a diagnostica si trata.
Simptomele neurologice pot s apar de la un nerv sau mai multe. Unele sindroame, cum ar fi sindromul
de tunel carpian, apar atunci cand un nerv este comprimat i sunt privai de fluxul de snge
corespunztoare. Diabetul este o cauza frecventa de neuropatie periferic (tulburri nervoase), rezultatul
de leziuni ale nervilor de la hiperglicemie. Simptome neurologice poate proveni de la boli autoimune (cum
ar fi lupus sau sindrom Guillain-Barr) sau virusuri, cum ar fi virusul imunodeficienei umane (HIV), virusul
Epstein-Barr, sau varicelo-zosterian.
Simptome neurologice din cauza unei disfuncionaliti ale sistemului nervos autonom (parte a sistemului
nervos periferic) poate ntrerupe aciuni involuntare, cum ar fi respiraie, nghiire, controlului vezicii

urinare, sau transpiraie. Acestea pot fi nsoit de simptome de scderea tensiunii arteriale, cum ar fi
ameeli sau vertij, sau pierderea contienei .

Simptome neurologice care pot nsoi alte simptome care afecteaz sistemul nervos, inclusiv:
Senzaie de arsur
Lein sau schimbarea nivelului de contiin sau letargie
Contracii musculare involuntare (distonie)
Slbiciune muscular
amorteala
Durerea de la o origine care nu produce de obicei durere sau care urmeaz cursul unei nervoase
specifice
Paralizie sau incapacitatea de a muta o parte a corpului
tifturi-i-ace (nepturi) senzaie
Sensibilitate
Furnictur
Simptomele neurologice pot nsoi simptome legate de sistemul digestiv, inclusiv:
Dificultate de mestecat
Probleme digestive
Pierderea controlului vezicii urinare sau intestinelor
Grea cu sau fr vrsturi
Simptome neurologice poate nsoi alte simptome, care variaz n funcie de care stau la baza
bolii, tulburare sau condiie. Simptomele neurologice sunt diverse, deoarece reglementeaz sistemul
nervos sau particip la un numr de funcii, precum i sistemele organismului, inclusiv controlul
temperaturii corpului, tensiunea arterial, muschi, digestia si pofta de mancare, micare, i vederea.

2.Principalele afectiuni neurologice

2.1.Sindromul de neuron motor central si periferic
Ansamblul de simptome, provocate de leziunile fasciculului piramidal, pe traiectul sau encefalic sau
medular, poarta numele de sindrom de neuron motor central sau sindrom piramidal. Apare in accidente
vasculare cerebrale, tumori cerebrale si medulare, mielite, fracturi de rahis, scleroza laterala amiotrofica
Semnele clinice principale constau in pareze sau paralizii ale miscarilor voluntare, cu sediul, de obicei, in
partea opusa leziunii (datorita incrucisarii caii motorii). Paralizia cuprinde teritorii intinse (hemiplegie,
paraplegie). Este spasmodica, fie de la inceput, fie dupa o perioada scurta de paralizie flasca. Reflexele
osteo-tendinoase sunt exagerate dupa prima perioada de diminuare (faza de soc). Semnul Babinski este
prezent, tulburarile sfincteriene sunt obisnuite, iar atrofia musculara, absenta. Manifestarea principala a
sindromului piramidal este hemiplegia, caracterizata prin pierderea motilitati voluntare a unei jumatati a
corpului, datorita lezarii unilaterale a caii piramidale.
Etiologie
Cauzele principale sunt: accidentele vasculare cerebrale, tumorile intracraniene si, mai rar,
traumatismele. in general, hemiplegia evolueaza in doua faze: prima, de hemiplegie flasca, cu hipotonie
si reflexe osteo-tendinoase abolite, a doua de hemiplegie spasmodica, caracterizata de contractura si
reflexe exagerate. Debutul poate fi progresiv (tulburari de mers, de vorbire, jena in miscari etc). Cel mai

adesea este brusc, iar uneori este de o brutalitate extrema (bolnavul intra in coma).
Simptome
Principalele aspecte clinice sunt urmatoarele:
Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient, membrele, ridicate pasiv si lasate sa cada, cad mai brusc
si mai inert pe partea hemiplegica. Hemifata paralizata este mai atona, aparand semne de paralizie,
comisura bucala de partea paralizata coborata, santul naso-labial sters, reflexul cornean abolit de partea
hemiplegiei. Frecvent exista o deviatie conjugala a capului si ochilor. Semnul Babinski este prezent. Apar
modificari de tonus si reflexe.
Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin semne de paralizie faciala, iar la nivelul membrelor inferior si
superior, hemiplegice forta musculara este abolita, hipotonie reflexe osteo-tendinoase abolite, semnul
Babinski prezent. Hemiplegia spasmodica apare dupa perioada de hemiplegie flasca. Se caracterizeaza
prin forta musculara, de obicei, diminuata mult, contractura si reflexe exagerate, semnul Babinski
prezent.
Sindromul paraplegic: paraplegia este paralizia celor doua membre inferioare. Cand deficitul motor este
incomplet, se numeste parapareza. Paraplegia apare fie in leziunea neuronului motor central (traiectul
intramedular), cand sunt prezente tulburarile sfincteriene (retentie de urina si fecale) si semnul Babinski
bilateral, fie in cea a neuronului motor periferic, cand aceste tulburari nu se ivesc. Semnul clinic comun
este deficitul motor (disparitia sau diminuarea fortei musculare la nivelul membrelor inferioare).
Paraplegia poate fi flasca sau spastica.

Paraplegia flasca este produsa fie de lezarea neuronului motor central (forma centrala), fie de
lezarea neuronului periferic (forma periferica). Semnele comune sunt deficitul motor (paraplegie),
disparitia reflexelor si diminuarea tonusului muscular.

Paraplegia spastica este datorata, intotdeauna, lezarii neuronului motor central. Semnele clinice
sunt: diminuarea fortei musculare la nivelul membrelor inferioare, hipotonie, reflexe osteotendinoase exagerate, semnul Babinski prezent, tulburari sfincteriene. Se intalneste in morbul Pott,
cancerul vertebral, tumori medulare, scleroza in placi, scleroza laterala amiotrofica, siringomielie,
sindroame neuro-anemice, ca si in meningioamele paracentrale.

2.2.Patologia musculara(miastenia,poliomiozitele)
Miastenia-Boala "invizibila", miastenia gravis este o boala cronica neuromusculara care se
manifesta prin oboseala severa la repetarea unei anumite miscari si slabiciunea muschilor voluntari
ai corpului, insusi termenul de miastenia gravis" se traduce prin "slabiciune musculara severa".
Ce inseamna boala neuro-musculara? Este vorba de un defect in transmiterea impulsului nervos de
la nerv la fibra musculara, ceea ce face ca muschii sa-si piarda tonusul si forta pana la
imposibilitatea de a efectua miscari.
Cauza miasteniei = boala autoimuna. Ce inseamna asta?
Bolile numite autoimune, , sunt caracterizate prin faptul ca organismul produce anticorpi "anormali"
sau care o iau razna" si ataca structuri normale ale corpului care nu mai sunt recunoscute ca fiind
proprii; in cazul miasteniei gravis, anticorpi anormali sunt produsi contra unor proteine de la nivelul
jonctiunii intre nerv si muschi - numite receptori, care astfel sunt blocati. Impulsul nervos nu se mai

transmite la muschi si acestia nu se mai contracta.

Cine se poate imbolnavi de miastenie?
Mg este considerata o boala rara, frecventa cazurilor este de 1 la 10000 persoane, mai frecvent
femeile intre 15 si 30 ani, barbatii sunt atinsi mai frecvent dupa varsta de 50 de ani, dar practic
oricine poate face boala, chiar si copiii mici.
Care sunt simptomele principale ale acestei boli "ciudate" ?
Caracteristica miasteniei gravis este slabiciunea progresiva a muschilor voluntari si afecteaza
diferiti muschi, in grade diferite, pe rand, sau mai multi deodata, de unde si marea variabilitate a
simptomelor de la caz la caz dar si pentru aceeasi persoana de la un moment la altul.
Slabiciunea se agraveaza la repetarea miscarilor si se amelioreaza la repaus.
Trebuie sa intelegem ca muschii nu inseamna numai cei care misca bratele si picioarele, cei cu
care mergem, alergam, urcam scari sau caram greutati, ci tot muschi sunt si cei care ne ajuta sa
vorbim, sa mestecam si sa inghitim mancarea, sa tinem ochii deschisi, sa vedem o singura imagine
cu ambii ochi, cei care ne coordoneaza mimica fetei ca si cei care ne coordoneaza respiratia.
Bolnavii de miastenie pot avea probleme cu toti acesti muschi, simultan sau pe rand.
Ciudat, nu? Nu seamana cu nicio boala "obisnuita".
Poliomiozitele
POLIMIOZITELE sunt boli musculare dobandite, determinate cel mai frecvent de un episod
infectios si care in afara de muschi si piele pot interesa si alte organe (plamani rinichi, tub digestiv, inima.
Etiopatogenie: incidenta anuala este de 5 la un milion de locuitori. Predomina la sexul feminin (2/1
femei/barbati) cu etiologie infectioasa (virusul Coxsackie, bacteria Escherichia Coli si protozoarul
Toxoplasma gondii).
Simptomatologie: debut acut, precedat de o stare febrila, sau mai lent (intre o luna si un an) cu
scaderea fortei musculare la nivelul centurilor, eruptie cutanata, dureri musculare si articulare. Clinic
apare oboseala la efort in muschii proximali, la centuri simetric si bilateral. Muschii sunt edematiati, duri si
durerosi la palpare; disfagie, amiotrofii, reflexe-osteotendinoase normale, fara tulburari de sensibilitate si
simptome cutanate (eritem, edeme cutanate cu aspect de pelerina). Se pot asocia simptome viscerale:
cardiopatie, ulceratii gastro-intestinale, splenomegalie, adenopatii, artrite tranzitorii.

2.3.Patologia nervilor periferici

Polinevrita-Atingere a sistemului nervos periferic caracterizata prin tulburari senzitive si motorii,
survenind simetric de ambele parti ale corpului si predominand la extremitatile nervilor. Cauze - Acestea
sunt diverse: intoxicatie (alcoolism), anomalie genetica, carenta alimentara, infectie, inflamatie, sindrom
paraneoplazic (secretia de catre o tumora a unei substante care difuzeaza in organism si ataca sistemul
nervos), tulburare metabolica (diabet zaharat). Simptome si semne - In cursul unei polinevrite, atingerile
sunt simultane pentru toti nervii implicati la un anume pacient, tulburarile fiind in majoritatea cazurilor atat
senzitive, cat si motorii. Evolutia poate fi acuta sau cronica. - Tulburarile senzitive sunt parestezii (senzatii
neplacute, ca furnicaturile sau piscaturile, simtite pe piele), o alterare a sensibilitatii la temperatura si la
durere Tulburarile motorii sunt paralizii care debuteaza, in general, la membrele inferioare si
privesc muschii ridicatori ai piciorului.
Tratament - Nu exista un tratament specific. Afectiunea poate regresa de la sine. In alte cazuri, ea
regreseaza sau dispare cu tratarea cauzei.

Nevralgia sciatica- Este o afectiune reumatica, manifestata prin dureri la nivelul coloanei vertebrale
(regiunea lombara) si in membrele inferioare, de-a lungul nervului sciatic.
Denumirea de lombosciatica este pe deplin justificata. Cand durerile sunt la nivelul coloanei lombare,
care prin intensitate pot imobiliza bolnavul, se vorbeste de lumbago acut. Durerile lombare de mica
intensitate, dar de lunga durata, marcheaza diagnosticul de lombalgie cronica. Lombosciatica este un
sindrom intalnit frecvent la adultul tanar, mai ales la barbati, care are drept cauza, in 95% -97% din cazuri,
compresia nervului sciatic,in special determinata de hernia de disc.
Compensarea nervului sciatic.Nevralgia sciatica poate fi cauzata si de alte afectiuni ale coloanei
vertebrale (spondilite, tuberculoza, tumori). Factorii declansatori ai nevralgiei sunt eforturile fizice mari,
miscarile bruste, intempestive (ridicarea unei greutati, traumatism, cadere, rasucire brusca a coloanei),
expunere la frig, umezeala. Semnul caracteristic este durerea intensa, initial localizata in regiunea
lombara, care apoi coboara in membrul inferior, afectand zonele corespunzatoare radacinii nervului
sciatic compresat. Durerea este insotita de scaderea sensibilitatii tactile si semne de compresie nervoasa
(diminuarea reflexelor osteotendinoase, contractura musculara paravertebrala, pozitii vicioase ale
coloanei, mers dificil).
Tratament
Tratamentul consta in repaus pe un pat tare, caldura locala (perna electrica), fizioterapie (ultrasunete,
ionizari), acupunctura, laseroterapie locala, cura balneara. Tratamentul vizeaza inlaturarea durerii si a
consecintelor ei, apelandu-se la antiinflamatori, decontracturante, antialgice, preparate cortizonice.
Nevralgia sciatica poate fi prevenita prin evitarea pozitiilor vicioase, miscarilor intempestive, ridicarea de
greutati din pozitia aplecat inainte, sederea prelungita in frig, umezeala si prin combaterea din timp a
excesului ponderal.

2.4.Cefaleea O durere de cap sau cefalee este durere oriunde n regiunea capului sau
a gtului . Acesta poate fi un simptom de o serie de condiii diferite ale capului i gtului. [1] tesutului
cerebral in sine nu este sensibil la durere, deoarece este lipsit de receptori ai durerii . Mai degrab,
durerea este cauzata de perturbare a structurilor de durere-sensibile din jurul creierului. Mai multe zone
ale capului i gtului au aceste structuri durere-sensibile,( periost a
craniului , muchii , nervii , arterele i venele , tesuturile subcutanate , ochi , urechi ,)

Nevralgiile-definit ca o durere intens de arsur sau junghi cauzate de iritare sau de deteriorarea
unui nerv. Durerea este, de obicei scurta, dar pot fi severa.

2.6.Epilepsia
Epilepsia este o tulburare a creierului, caracterizat de pierdere de constiinta,insotita de convulsii.Neuronii
genera n mod normal, impulsurile electrochimice care acioneaz pe alti neuroni, glande, i muchii
pentru a produce gnduri umane, sentimente, i aciuni. n epilepsie, modelul normal al activitii
neuronale devine perturbat, provocnd senzaii stranii, emoii, sau, uneori, convulsii, spasme
musculare , i pierderea contienei. .
Mai mult de 2 milioane de persoane din Statele Unite - aproximativ 1 din 100 - au experimentat un atac
neprovocat sau a fost diagnosticat cu epilepsie.Pentru circa 80 la suta din cei diagnosticati cu epilepsie,
convulsii poate fi controlat cu medicamente moderne si tehnici chirurgicale. Avnd o criz nu nseamn
neaprat c o persoan are epilepsie. Numai atunci cnd o persoan a avut doua sau mai multe convulsii
este el sau ea considera a fi epilepsie.

Epilepsia nu este contagioas i nu este cauzat de boli mintale sau de retard mintal. Unele persoane
cu retard mental pot avea convulsii,dar nu nseamn neaprat persoan are sau va dezvolta deficiene
mintale.Muli oameni cu epilepsie au inteligenta normala sau peste medie. Cu toate acestea, cele mai
multe convulsii nu par s aib un efect negativ asupra creierului. Orice modificri care apare sunt de
obicei subtile, i este deseori neclar dac aceste modificri sunt cauzate de crize nii sau de ctre
problema de baza care a cauzat convulsii.

Culegerea datelor manifestari de dependenta (semen si simptome)

Criza majora (grand mal).Se caracterizeaza prin crize convulsive cu pierderea constiintei.Criza majora
cuprinde urmatoarele faze:-faza prodromala poate aparae cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei
cu urmatoarele manifestari:migrena nevralgii parastezii stare de rau nedefinit,tulburari de
comportament(deprese furie)
-criza propiuzisa care cuprinde:a)aura epileptic semen care percept criza cu cateva zeci de secunde
b)pierderea constientei-urmata de :-convulsie tonica ,contractie bilateral tonica a tuturor
muschilor;picioarele intinse,maxilarul inclestat;ochii se dau peste cap,pupilele se dilate si devin fixa
-oprirea respiratiei,cianoza.
Aceasta faza tonica dureaza 15-20 secunde dupa care apar:
-convulsiile clonice dureaza 1-2 min.
-miscari vilente ale membrelor,capului,muscarea limbii,spuma ambundenta la nivelul gurii,incontinenta de
urina si fecale.
Dupa faza clonica,individul pare ametit confuz dureri de cap,musculare,respiratie zgomotoasa ,uneori
criza este urmata de stare comotoasa sau de un somn profund.Dupa revenire amnezia crizei este totala.
Criza minora(petit mal):-pierderea starii de constienta cateva sec.10-20 fara cadearea pacientului
-pacientul isi intrerupe activitatea,persista doar activitatiile automate(mersul deglutitie mestecatul)
Starea de rau epilectic:-manifestarile ca si la criza majora dar in acest caz crizele tonico clonice se
repeta si pacientul ramane in stare constienta.
Probleme.In criza de epilepsie:-oprirea respiratiei din cauza contractiei tonico clonice
-risc de sufocare din cauza convulsurilor si caderii limbii
-risc de traumatizare,leziuni muscarea limbii.

-alterarea perceptii senzoriale(vizualo-auditive)

-incontinenta(urina fecale)din cauza relaxarii post-critice ale sfincterelor
-deficit de cunoastere in prevenirea sau rarirea crizelor
In cirze:-dificultate de asi asuma roluri sociale:din cauza frecventei crizelor.
-dificultate de a se realiza din cauza riscului potential pt anumite profesii
-depresii
Obiective imediate:-sa i se asigure functionalitatea cailor repsiratorii
-sa nu-si muste limba
-sa fie protejat de leziuni
Obiective pe termn lung:-sa i se reduca crizele ca frecventa si intesificatie
-sa-si amelorieze depresia
-sa urmeze medicamentatia
Interventii in cursul crizei:-nu lasi niciodata persoana singura
-asezi persoana in pozitie orizontala
-introduc intre dinti pe partea laterala un obiect moale,o batista moale.Nu se forteaza maxilarul
-desfac cravata ,gulerul,centura pt a nu fi impedicata respiratia
-indepartez obiectele tari mobile din jur pt a preveni lezarea
-intorc capul sau corpul intr-o parte pt a ajuta pacientul sa respire
-monitorizez functiile vitale
-curat cavitatea bucala
Interventii dupa criza:-verifica permiabilitatea cailor respiratorii,atentie la caderea protezi dentare in
trahee
-aspir secretiile
-verific eventualele leziuni sau limba muscata

-in caz de hipotermie sticle de apa calda

-in caz de hiperpirexie impachetari reci
Interventii cu rol delegat:
-pregatesc si administrez medicamentele anticonvulsivante la indicatia medicului
Interventii intre crize,educatia pacientului,sfatuesc persoana: -sa traiasaca cat mai normal posibil
-sa evite alcoolul ,sa ia medicam.cu regularitate
-sa evite activitatiile periculoase:condusul inotul

2.8.Boala Parkinson.
Afectiune neurologica care atinge centri cerebrali responsabili de controlul si coordonarea miscarilor.Se
caract.printr-o:bradkinezie(miscari lente)printrun tremur de repaus,o hipertonie musculara ,fata cu aspect
de masca(incremenita)si un mers incet cu pasi mici.Cauza bolii nu este cunoscuta.Unii cercetatori
considera ateroscleroza ca pe un factor care poate cauza boala.Deasemenea socul
emotional,traumatismenle,unele intoxicatii,infectii virale ,unele medicamente sunt adesea mentionate ca
fiind cauze ale aparitiei parkinsonismelor secundare.
Culegerea datelor.Manifestari de dependente(semne si simptome).
Tremurul-este un semn clar al bolii ,incepe cu un tremur incet si progreseaza asa de incet incat persoana
nu isi aduce aminte cand a inceput
-tremuratura degetelor mainii seamana cu miscarea de numarare a banilor,la nivelul picioarelor
tremuratura imita miscarea de pedalare
Hipertonie musculara:-intepenirea muscilor
-miscarile devin mai incete
-rigiditate a fetei,vorbirea devine monotona
-ridigitatea musculara,cuprinde treptat musculatura limbii,a masticatiei.
Postura si mersul:-in orstotatism pacientul are trunchiul si capul plecat inainte
-mersul este caracteristic,pacientul tinde sa mearga pe degetele picioarelor cu pasii mici,trunchiul este
plecat in fata,membrele superioare cad rigid lateral si nu se balanseaza in timpul mersului.
Problemele pacientului:-diminuarea mobilitatii fizice din cauza rigiditatii
-necoordonarea miscarilor legat de sistemul nervos

-postura inadecvata legat de rigiditate

-deficit in auto-ingrijire
-perturbarea imaginii de sine
-alterarea comunicarii verbale
Probleme potentiale-risc de accident(cadere)
-risc de depresie
Obiective pt pacient:-sa se stradueasca sa isi amelioreze mobilitatea fizica
-sa stie sa preintampine accentuarea posturii inadecvate
-se exprime sentimente pozitive
-sa-si pastreze capacitatea de vb
-sa nu prezinte depresii
Interventiile asistentei:planifica:-program zilnic de exercitii fizice,care cresc forta musculara,atenueaza
rigiditatea musculara si mentin functionalitatea articulatiilor
-mersul inotul
-exercitii de extensii si flexie a membrelor,de rotatie a trunchiului
Asisteanta sfatueste pacientul:-sa mearga tinundu-se drept,asigurandu-si o baza de sustinere mai
mare(mersul cu picioarele indepartate la 25 cm)
-sa-si tina mainele la spate cand se plimba
-in perioadele de odihna,sa se culce pe un pat tare fara perna
-sa fol.imbracaminte fara nasturi,incaltaminte fara sireturi,lingura mai adanca pt supa,carnea taiata
marunt,cana cu cioc.
Pt a evita caderile:-inainte de a se ridica din pat sa stea asezat cateava momente pe marginea patului

2.10Coma este un sindrom clinic caracterizat printr-o grava perturbare cantitativa a starii de
constienta, cu alterarea profunda a functiilor de relatie si pastrarea pana la un anumit prag a functiilor
vegetative. Coma, desi se aseamana oarecum cu somnul, se deosebeste radical de acesta prin aceea ca
in coma pacientul este areactiv la stimuli de orice natura. Constienta, definita ca stare a activitatii
cerebrale normale in care individul este constient de el insusi si de mediul inconjurator, este rezultatul
unor procese neuro-biologice care se produc la nivelul sistemului nervos central. Starea de constienta

reprezinta un proces distributiv, cu schimbarea continua de participanti, activitatea desfasurandu-se in

afara unui algoritm. Mentinerea starii de veghe este data de sistemul reticulat activator ascendent si de
cortexul cerebral.
Coma survine in urma afectarii cortexului cerebral bilateral, a sistemului reticulat activator ascendent si a
cailor intra sau extratalamice, in cursul unor stari toxico-metabolice grave sau a leziunilor structurale
intinse cu efect de masa si impactarea trunchiului cerebral si a sistemului arterial. In unele cazuri pacientii
supravietuiesc distructiei severe a mezencefalului, dar pot ramane in stare de coma pentru tot restul vietii.
Moartea survine in urma tulburarilor vegetative reprezentate de cresterea tensiunii arteriale, tulburari de
ritm cardiac, tulburari respiratorii, transpiratii profuze, grefate pe un status neurologic sau sistemic precar.
In cazul traumatismelor cranio-cerebrale, aparitia starii de coma rezulta din doua evenimente: leziuni
axonale difuze si hipertensiunea intracraniana. Leziunile axonale difuze induc coma prin intreruperea
cailor interemisferice sau prin leziuni ale sistemului reticulat activator ascendent. Coma din aceste leziuni
se instaleaza imediat dupa producerea traumatismului. Hipertensiunea intracraniana determina aparitia
starii de coma prin inducerea unei suferinte cerebrale difuze ca urmare a scaderii debitului sangvin
cerebral sau prin lezarea diencefalului sau trunchiului cerebral. Coma din hipertensiunea intracraniana se
instaleaza mai tarziu de la debutul hipertensiunii. Odata aparuta, starea de coma se poate agrava prin
hipoxie cerebrala sau respiratorie sau prin crize comitiale.
Clasificarea comelor .Doua clasificari sunt folosite actualmente in practica medicala:
Clasificarea I
Come nonstructurale simetrice avand drept cauze:
- toxice: plumb, cianuri, ciuperci, etilenglicol, oxid de carbon
- droguri: sedative, barbiturice, tranchilizante, alcool, opiacee, amfetamine, fenolciclidine
- metabolice: hipoxia, hipercapnia, hipo si hipernatremia, hipo si hiperglicemia, acidoza lactica,
hipermagneziemia, aminoacidemia, encefalopatia Reye, encefalopatia hepatica
- infectii: encefalitele virale, meningita bacteriana, encefalomielita postinfectioasa, sifilis, septicemii,
malaria, febra tifoida
- pshihiatrice: reactia de conversie, catatonia
Comele structurale simetrice:
- supratentoriale: ocluzia arterei carotide interne bilateral si a arterei cerebrale anterioare bilateral,
hemoragia talamica, hemoragia subarahnoidiana, hidrocefalia
- subtentoriale: ocluzia arterei bazilare, hemoragia cu origine pontina, tumori de linie mediana ale
trunchiului cerebral
Come structurale asimetrice :
- supratentoriale: coagularea intravasculara diseminata, purpura trombotica trombocitopenica,
endocardita trombotica nonbacteriana si bacteriana subacuta, embolia grasoasa, hematomul subdural,
infarctul supratentorial bilateral masiv, leucoencefalopatia multifocala
- subtentorial: infarcte ale trunchiului cerebral, hemoragia trunchiului cerebral
Clasificarea II din punct de vedere etiologic
- come metabolice, cauzate de: diabet, hipoxie, encefalopatia anoxo-ischemica, encefalopatia hepatica,
encefalopatia de dializa, uremia, hipoglicemia prelungita, hipo sau hipernatremia, hipo sau hipercalcemia,
hipotiroidia, tireotoxicoza
- come prin leziuni structurale difuze ale sistemului nervos central, cauzate de: encefalite, leziuni axonale,
hemoragia subarahnoidiana, meningite virale sau nonvirale, traumatisme axonale difuze, epilepsie
- come prin leziuni structurale cerebrale focale. Acestea sunt determinate de :

- Leziuni structurale supratentoriale: hemoragia intracerebrala, infarctul cerebral, abcese cerebrale,

hematomul subdural si epidural, tumori cerebrale primare sau metastatice
- Leziuni structurale subtentoriale: hemoragii ale trunchiului cerebral, infarctul trunchiului cerebral, tumori
cerebrale primare sau metastatice, traumatisme, abcese de trunchi cerebral, encefalite ale trunchiului
cerebral
- Leziuni structurale mixte supra si subtentoriale: hemoragii, infarcte cerebrale, abcese, tumori cerebrale
primare sau metastatice, traumatisme

BOLILE INFECIOASE ALE SISTEMULUI NERVOS

Definiie: sunt boli determinate de ageni infecioi variai: bacterii (meningococ, streptococ, pneumococ,
bacii Koch etc), spirochete (sifilis), toxine microbiene (tetanos, difterie, botulism, dizenterie), micoze,
protozoare, dar de cele mai multe ori sunt datorate neuroinfeciilor virotice.
Dup sediu se grupeaz n:
meningite (afeciuni inflamatorii ale meningelor)
encefalite (afeciuni inflamatorii ale encefalului)
mielite (afeciuni inflamatorii ale mduvei)
forme complexe, cu atingere i a sistemului nervos periferic (encefalo-mielo-radiculo-nevrite).
Cnd procesul infecios:
predomin pe substana alb, afeciunea se numete leuconevraxit
predomin pe substana cenuie, se numete polinevraxit
este difuz este vorba de o pannevraxit.
Encefalita epidemic (encefalita letargic) sau boala Von Economo:
este o neuroinfecie virotic din grupul polioencefalitelor, care afecteaz n special nucleii
extrapiramidali din mezencefal i diencefal.
Este mai frecvent la tineri
evolueaz n dou stadii:
-un stadiu acut
-unul cronic (parkinsonismul postencefalitic).
Episodul acut apare dup o incubaie de 1 - 3 sptmni (infecia se transmite pe cale nazo-faringian) i
are un debut cu aspect gripal (febr, frison, cefalee, vrsturi). Mai rar debutul este insidios sau
inaparent. Debutul infecios este urmat de semnele caracteristice bolii:
stare de somnolen prelungit
uneori inversarea ritmului somn-veghe (hipersomnie diurn, insomnie nocturn)
paralizii oculare (ptoz palpebral, strabism, diplopie)
tulburri vegetative (hipersalivaie, crize sudorale)
micri involuntare.
Dup o perioad (de luni sau ani) se instaleaz treptat stadiul cronic (parkinsonismul postencefalitic).
Acest stadiu este caracterizat prin:
hipertonie (rigiditate)
facies inexpresiv
mers cu pai mici
tremurturi, n special la cap i mini.
Tratamentul:
n stadiul acut se face cu:
antibiotice
corticoterapice
ganglioplegige.

n stadiul de parkinsonism cu:

Romparkin
tranchilizante
vitamine din grupa B
dopamin.
Azi nu mai ntlnim forma acut de encefalit letargic.
-

1. SCLEROZA N PLCI
Definiie: este o neuroviroz cronic, cu etiologie presupus virotic i patogenie alergic. Apare la adultul
tnr (20 - 30 de ani) i afecteaz substana alb, care este sediul unei demielinizri. Este deci o
leuconevraxit. Boala debuteaz prin atingerea nervilor cranieni:
optic (pierdere trectoare a vederii)
oculomotor (strabism, diplopie).
Simptomatologie:
n perioada de stare se constat asocierea a trei sindroame:
cerebelos
vestibular
piramidal.
Sindromul vestibular este reprezentat de:
nistagmus
ameeli
deviere n mers
Sindromul cerebelos de:
tulburri de echilibru
tremurturi intenionale
dismetrie
vorbire exploziv
mers ebrios
Sindromul piramidal de:
paraparez
paraplegie spastic.
Evoluia bolii este ndelungat, cu puseuri evolutive, separate de perioade de ameliorare, de luni sau ani.
Cu fiecare nou puseu evolutiv, simptomatologia se completeaz i, n final, bolnavul rmne un mare
infirm. Moartea se produce dup 10 - 20 de ani prin caexie, tulburri respiratorii etc.
Tratamentul se face n perioadele acute i subacute prin:
corticoterapie (cortizon i ACTH)
Imuran
vitaminoterapie din grupul B i C
cultur fizic medical.
Asigurarea corect a igienei individuale, la formele paralitice i cu tulburri sfincteriene, este obligatorie,
pentru a evita apariia escarelor i a complicaiilor septice.
Deosebit de important este psihoterapia pentru moralul bolnavului.
2. COREEA ACUT SYDENHAM
Definiie: este o encefalit acut infecioas, alergo-reumatismal, cu focare lezionale n corpii striai,
ntlnit mai ales ntre 5 - 1 6 ani, la copii cu focare amigdaliene i reumatism poliarticular.
Debutul bolii este lent, cu nervozitate i astenie. Ulterior apar micri involuntare brute, dezordonate,
afectnd toate grupele musculare. Membrele superioare sunt aruncate dezordonat, degetele nu pot
pstra o poziie dat. Trunchiul i membrele inferioare prezint tresriri continue. Vorbirea este profund
tulburat, exploziv, iar vocea stins.
Prognosticul este n general bun, boala fiind curabil n 1 - 3 luni.
Tratamentul const n:
eliminarea focarului de infecie

 antibiotice
penicilin
instituirea terapiei antireumatice cu acid acetilsalicilic (2-4 g/zi)
neuroleptice majore (clordelazin, Majeptil)
prednison (70 - 80 mg/zi).
Coreea cronic (Huntington) apare la aduli i este o boal degenerativ ereditar. Leziunile intereseaz
corpii striai, cortexul i cerebelul. Dei micrile sunt asemntoare cu cele din coreea acut, sindromul
psihic merge progresiv spre demen, alturi de persistena i agravarea micrilor coreice.
Tratamentul cu psiholeptice i tranchilizante este numai relativ activ.
3. SIFILISUL SISTEMULUI NERVOS
Localizrile se datoreaz microorganismului Treponema pallidum, care, datorit unui tratament
insuficient, dup 10 - 15 ani invadeaz sistemul nervos, producnd manifestri severe.
Simptomatologie: boala debuteaz printr-un ancru sifilitic cu zeci de ani naintea manifestrilor
nervoase. n toate manifestrile, modificrile pupilare sunt aproape constante. Un semn caracteristic este
semnul Argyll-Robertson: inegalitatea pupilar, cu neregularitatea conturului pupilar i lipsa contractrii la
lumin (abolirea reflexului fotomotor). Adesea se nsoete de localizri cardiovasculare:
insuficien aortic
anevrism aortic.
Diagnosticul se bazeaz pe reaciile serologice de sifilis n snge, dar mai ales n lichidul cefalorahidian.
4. MlELITA SIFILITIC
Definiie: este localizarea sifilisului la nivelul mduvei.
Exist o form:
acut
cronic.
Forma acut apare cam la 4 ani de la ivirea ancrului, brusc, cu:
paraplegie flasc
cu tulburri sfincteriene (retenie de fecale i urin) i genitale
cu abolirea reflexelor osteotendinoase, semnul Babinski i cu anestezie sub nivelul lezional.
n 15 - 20 de zile paraplegia devine spastic, n contractur.
Sub influena tratamentului se obin ameliorri evidente, dar persist unele tulburri.
O form deosebit o constituie paraplegia Erb - paraplegie spasmodic progresiv, cu tulburri
sfincteriene i genitale i tulburri senzitive discrete. Evoluia clinic este ndelungat. n aceast form,
terapia este mai puin activ.
5. TABESUL
Definiie: afeciune de natur sifilitic, caracterizat prin atingerea cordoanelor i rdcinilor posterioare
ale mduvei (meningoradiculit posterioar, care ulterior se extinde i la cordoanele posterioare ale
mduvei). Boala apare dup 5 - 20 de ani de la infecie, insidios i progresiv.
Semnele caracteristice sunt urmtoarele:
1. Tulburri de sensibilitate constnd n dureri, cu caracter de fulgerturi, n membrele inferioare, n
special nocturne, i n disociaia tabetic: abolirea sensibilitii profunde, dar conservarea
sensibilitii termice i dureroase i diminuarea celei tactile.
2. Tulburri de mers care constituie ataxia tabetic i se caracterizeaz prin tulburri de mers
exagerate la nchiderea ochilor (mers ezitant, controlat permanent cu privirea, lovind pmntul cu
clciul); i proba Romberg care este pozitiv (bolnavul n picioare, cu clciele alturate i ochii
nchii, oscileaz i cade). Fora muscular, este normal.
3. Reflexele osteo-tendinoase sunt abolite i hipotonia pronunat. Nervii cranieni sunt frecvent
prini, cea mai grav fiind interesarea nervului optic, care poate duce la atrofia optic tabetic, cu
pierderea vederii. Semnul Argyll-Robertson este constant.
n unele forme de tabes apar complicaii:
crize viscerale (gastric, intestinal, faringian, laringian)
tulburri trofice.

Cea mai obinuit criz visceral este criza gastric tabetic, caracterizat prin:
dureri epigastrice atroce, cu debut i dispariie brusc
cu vrsturi i deshidratare mare, durnd ore sau zile i neinfluenate de alcaline sau antispastice.
Tulburrile trofice constau n:
fracturi spontane, nedureroase, mai ales la nivelul membrelor inferioare
ulceraii cronice atone (ulcerul perforant plantar)
artropatii nedureroase, localizate n special la genunchi, cu deformri mari, tumefieri nedureroase.
Tratamentul sifilisului nervos utilizeaz:
penicilina n doze masive (2,4 mii. u.i. pe 24 de ore, 24 mii. u.i. pe cur)
piretoterapia (malarioterapia), n unele cazuri.

1.Aprecierea starii neurologice

Asistentele profesioniste sunt implicate in aprecierile initiale si continue ale starii neurologice a
pacientului.Cu toate ca datele colectate vor folosi si medicului,primul scop este de a permite asistenetei
sa identifice gradul in care este capabil sa efectueze activitati de autoingrijire si de a aprecia modul in
care aceste activitati sunt limitate de deficiteleidentificate la nivelul apacitatilor motorii,senzoriale,afective
sau intelectuale.Aceasta analiza atenta va conduce la planuri corespunzatoare de ingrijire.Activitatea care
este una din nevoile de baza,depinde de un sistem nervos intact si de un sistem osteoarticular intact.
Culegerea datelor.Interviu:-cand a intervenit boala
-instalarea simptomelor(durere de cap,vertij,modificari de vedere,slabiciune)
-date psihosociale(membrii familiei,relatii si interactiunea lor,aspectul etnic,interese
extraprofesionale,ocupatie,educatie,modul in care activitatile zilnice sunt efectuate,tensiune la serviciu)
-se apreciaza modul de comportare(iritabilitate,pierderea memoriei)
-starea de sanatate a familiei
Probleme.Manifestari de dependenta(semne si simptome)
Tulburari ale motilitatii.a)Diminuarea fortei musculare:
-pareza-diminuarea fortei musculare
-paralizie-absenta completa a fortei musculare
-hemiplegie-paralizia unei jumatati de corp
-paraplegie-pareza partii inferioare a corpului

-diplegie-paralizia partilor similare(simetrice)ale celor 2 jumatati ale corpului

-monoplegie-paralizia unui singur membru
-tetraplegie-paralizia celor 4 membre
b)Modificari ale tonusului muscular:
-hipertonie-sau contractura musculara-exagerarea tonusului
-hipotonie-musculara-diminuarea tonusului
Tulburari ale ortostatiunii si mersului.Studiul ortostatiunii si mersului ne furnizeaza date asupra fortei
musculare si asupra tonusului muscular al membrelor inferioare si ale echilibrului:
-mers tatonat(in Tabes)mersul este necoordonat,pacientul aruncand picioarele si lovind pamantul cu
calcaiele
-mers cosand(in hemiplegie,in stadiul de recuperare)gamba este rigida,membrul inferior este
intins=aspectul este de mers cosand
-mers stepat-gamba fiind ridicata sus,pt a nu lovi pamantul cu varful picioarelor(leziuni ale nervului motor
perferic-polinevritic)
-ataxie-tulburari de coordonare a miscarilor.Pot fi:-ataxie statica(tulburari de echilibru stand in picioare,risc
de cadere);-ataxie locomotrice(tulb de echilibru in mers
Miscari anormale:-tremuraturi(boala Parkinson,alcoolism,scleroza in placi);pot fi generalizate sau
localizate(la maini,la cap)
-spasme si crampe-contracturi(tetanie,tumori cerebrale,tetanos)
-convulsiile-crize de contractii musculare,urmate de relaxare(epilepsie,hipertensiune intracraniana)
-ticuri-miscari clonice involuntare,rapide,care se pepeta in mod stereotip:ale ochilor,gurii,bratului,piciorului
-mioclonii-contractii involuntare bruste ale unui muschi sau grup de muschi
-miscari coreice-miscari involuntare dezordonate bruste si rapide
-miscari atetozice-miscari involuntare lente
Tulburari de sensibilitate.Subiective:1)Parestezie-senzatii de intepatura,furnicaturi,amorteli
2)durerea:-durerea de cap:isi are sursa in multe procese
patologice.Din perspectiva neurologica,durerea de cap poate avea mai multe cauze:tumori,hemoragii

intracraniene,inflamatia meningelui,dilatarea vaselor cerebrale,traumatisme craniene,boli sistemice,ale

ochiului,urechii sau sinusurilor
Obiective:Se cauta prin diferitele metode:sensibilitatea superficiala(tactila,termica si dureroasa)si
sensibilitatea profunda.Tulburari ale sensibilitatii obiective:se desemneaza:-anestezie(pierderea
sensibilitatii),-hipoestezie(diminuarea sensibilitatii);-hiperestezie(accentuarea anormala a sensibilitatii
pielii pana la senzatia dureroasa.
Tulburari ale reflexelor.O miscare reflexa este o contractie musculara involuntara provocata printr-un
stimul:-areflexia-abolirea reflexelor
-hiperreflexia-exagerarea reflexelor
-hiporeflexia-diminuarea reflexelor
Se cere:a)Reflexele osteotendinoase(se examineaza prin percutia unui tendon)si sunt reflexe de intindere
a muschilor:-r.rotulian(tendonul rotulian),r.biciptal(tendonul bicepsului),r.triciptal(tendonul tricepsului)
b)Reflexe cutanate:-r.cutanate abdominale(se obtin prin atingerea peretelui abdominal cu partea
neascutita a unui ac);
c)Reflexe vegetative:-reflexul pupilar la lumina(proiectia unui fascicul luminos pe pupila)
d)Reflexe mucoase-reflexe superficiale ale nervilor cranieni:r.palatin(atingerea mucoasei
platine);r.faringian(atingerea mucoasei faringiene)
Tulburari trofice:atrofie musculara,escare cutanate,anchiloza articulara
Tulburari sfincteriene:retentie(urinara,fecala);incontinenta(urina,fecale)
Comunicare ineficienta la nivel intelectual si afectiv:In cadrul alterarii starii mentale,pot aparea:
=tulburari la nivelul intelectual:-capacitatea de a gandi abstract
-dezorientare in timp si in spatiu
-pierderea memoriei
=tulburari la nivel afectiv:fuga de idei,logoree,mutism,stare depresiva sau
euforica,anxietate,iritabilitate,agresivitate,idei de suicid,idei de persecutie,labilitate emotionala
Tulburari de limbaj:-dizartria(dificultate in articularea cuvintelor),anartria(imposibilitatea de a articula
cuvinte),afonie(pierderea vocii),afazie(pierderea capacitatii de a se exprima corect verbal sau in scris sau
de a intelege limbajul vorbit sau scris
Tulburari de praxie:apraxie-incapacitatea de a executa corect gesturile

Tulburari de constienta:somnolent,confuz,coma(superficiala,medie,profunda,ireversibila.)

Examenul nervilor cranieni

Nervii transmit mesaje de la si catre muschii care ii permit persoanei miscarea si activitati
zilnice.Afectarea nervilor cranieni produce diferite dereglari ca de exemplu:pierderea vederii la un
ochi,inegalitate pupilara,o slabire unilaterala a muschiului master,perturbarea gustului,mirosului,paralizie
faciala,greutate in deglutitie,dificultate in a ridica umerii sau a intoarce capul.
Pt. a identifica prezenta acesor leziuni trebuie testat fiecare nerv cranian prin examenul nervilor cranieni.
Nervi afectati
-nervul nr.1(olfactiv)

Manifestari de dependenta(semne si simptome)

Acest nerv este testat rugand pacientul sa tina ochii inchisi si sa identifice mirosul

Substanta mirositoare(cafea,tutun,sapun)este tinuta in dreptul fiecarei nari,in

timp ce cealalta nara este blocata-anosmie-absenta mirosului
-hiposmie-diminuarea simtului olfactiv
-parosmie-confundarea mirosului
-nervul nr.2(optic)

-amauroza(orbire)-pierderea completa a vederii

-ambliopie-diminuarea acuitatii vizuale

-ingustarea campului vizual-scotom-puncte luminoase sau o pata care

mascheaza o parte a campului vizual

-hemianopsie-pierderea vederii la cei 2 ochi in

jumatatea campului vizual
-acromatopsie-abolirea perceperii culorilor
-daltonism-abolirea perceperii anumitor culori(in general rosu si verde)
-hemeralopie-scaderea vederii in conditii de lumina scazuta
-nictalopie-vederea mai buna seara decat ziua
-nervul nr3,4,5(oculo-

-ptoza(caderea)ploapei superioare(3)

motor,comun,trohlear,

-diplopie-vedere dubla(3,4,5)

oculo-motor extern

-midriaza-dilatarea pupilei

nervul 5(trigemen)

-strabism-vedere sasie
-amizocorie-inegalitate pupilaraEste un nerv mixt,avand o componenta motorie si una senzitiva.Este cel
cel mai mare nerv cranian.Partea motorie inerveaza muschii temporali si
cei maxilari;partea senzitiva inerveaza corneea,fata,capul si orce
membrana mucoasa.
Tesarea componentei senzitive se face din punct de vedere a reflexului
corneean.
Lezarea acestui nerv produce:
-nevralgie faciara
-anestezia fetei,mucoasei bucale,nazale
-trismus-inclestarea maxilarelor

-nervul 7(facial)

Nerv mixt,care este responsabil de miscarea faciala si de senzatia

gustativa.Partea motorie se testeaza rugand pacientul sa realizeze anumite miscari faciale.Examinatorul

observa slabiciunea musculara;incapacitatea de a zambi,de a inchide complet ambii ochi,de a arata
dintii,de a strange buzele,de a umfla obrajii.Senzatia gustativa este testata plasand sare,zahar sau o
substanta amaruie pe limba pt a fi identificata.
Leziunile nervului facial produce paralizie faciala:
-ochiul larg deschis
-comisura bucala mai coborata de pe partea bolnava

-gura este deviata de partea sanatoasa

-nu poate fluera si sufla
-nervul nr.8(acusticoVestibular)

-vertij
-tulburari de echilibru
-surditate-testare cu diapazonul si audiometrie

-nervul nr.9,10,11

-tulburari de gust,anestezia fundului gatului,tulburari de deglutitie pt solide

(glosofaringian,

(nr9),refularea pe nas a lichidelor(nr,10,11)

vag,spinal)

-disfagie
-paralizia laringelui,a valului palatin(nr.10,11) si a muschilor sterno-cleidomastoidian(nr11)

-nervul nr.12

-hemiparalizia si hemiatrofia limbii cu tulburari in articularea cuv.,in

(hipoglos)

masticatie si inghitire

Evaluarea morfo-functionala a sistemului nervos

Aprecierea neurologica se face de obicei in functie de starea persoanei si de graba cu care trebuie
colectate datele si cuprinde:

Investigatii radiologice:1)radiografia simpla:

-a craniului-se pot determina anomalii traumatice,de dezvoltare sau modificari tumorale ale oaselor
-a coloanei vertebrale-(cervicale,dorsale,lombare)
2)pneumoencefalografia(nu mai este folosita atat de des)-consta in studiul morfologic al spatiilor
subarahnoidiene si a ventriculilor cerebrali,care permite o localizare a leziunilor la creier.Examinarea se
face prin injectarea de aer prin punctia suboccipitala sau lombara.
In completare,mai amintim cateva interventii:-este necesar un consimtamant scris din partea pacientului
sau a familiei
-i se explica procedura:durata este de aprox 2 ore
-se observa pacientul indeaproape-pt dureri de cap,greata,voma sau orce schimbare a culorii sau a
functiilor vitale
Dupa procedura:-pacientul ramane culcat 24-48 ore,se supravegheaza functiile vitale
-durerea de cap poate dura 48ore-pana se absoarbe aerul
3)ventriculografia-indicata in caz de suspiciune de tumoare cerebrala

-este similara pneumoencefalografiei,cu exceptia faptului ca areul este introdus direct in ventriculi
laterali,prin orificiile practicate in cutia craniana
-procedura se executa in sala de operatie
-partea de sus sau din spate a capului este partial rasa
-de obicei este folosita anestezia generala
Dupa procedura,este necesara observarea orificiului practicat(hemoragie,secretie)
4)mielografia-se face prin injectarea unui gaz sau a unui lichid in spatiul subarahnoidian prin punctia
lombara sau occipitala
-pacientul este pozitionat lateral,cu genunchii si capul flectate(in cazul punctiei lombare)
Dupa procedura:-substanta opaca se retrage prin alta punctie:daca este lasata irita meningele
5)tomografia computerizata:-aceasta tehnica realizeaza imagini detaliate(este mai eficienta si pt
detectia neoplaziei creierului)
Pregatirea pacientului:-nu necesita nici o masura speciala de pregatire
-durata=aprox 20-30 min-fara substanta de contrast
-procedura nu este dureroasa
-se face testarea sensibilitatii la iod,daca se foloseste substanta de contarast
Dupa procedura nu apar efecte adverse
6)rezonanta magnetica nucleara.Aceasta procedura foloseste un magnet foarte puternic cu unde de
radiofrecventa si un computer pt a produce imagini asemanatoare razelor x.Aceasta procedura este
extrem de folositoare in vizualizarea zonelor creierului ce nu se vizualizeaza usor,de ex trunchiul cerebral.
Pregatirea pacientului:-nu este necesara o pregatire fizica
-se indeparteaza obiectele ce ar putea fi vatamate de magnet(ceasuri)
7)angiografia cerebrala(angiograma)-arteriografia cerebrala-indicata pt vizualizarea radiologica a
sistemului arterial cerebral,uzual,vasele folosite pt introducerea cateterului sunt:carotida,vasele vertebrale
sau femurala;substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele
Pregatirea pac.:-sedarea,evaluarea functiilor vitale,testarea la iod,aplicarea procedurii:durata 2-3 ore
-anestezie locala la locul punctiei

Examinari radioactive cu radioizotopi

1)tomografia cu emisie de pozitroni
Acestea impiedica folosirea unor substante radioactive,care emit electroni pozitivi(pozitroni)Pacientul fie
inhaleaza gaz,fie i se injecteaza o substanta radioactiva.

2)Encefalo-scintigrafia,gama angio-encefalografia.
-se injecteaza pe cale intravenoasa tehnetiu marcat si se studiaza emiterea razelor gama,imediat si dupa
3-4ore.Se utilizeaza pt diagnosticarea tumorilor(hematoame,abcese).La nivelul maduvei se utilizeaza alte
elem.radioactive(de ex.albumina serica umana marcata cu iod radioactiv)care se injecteaza in L.C.R.prin
punctie lombara.

Examinari electrice:
1)Electroencefalografia(E.E.G.)
-inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului
Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici.Se pot inregistra simultan 4,6,8,10,12,sau
24 derivati,dupa nr canalelor pt. care sunt construite.
Se utilizeaza in:-diagnosticul diferential al formelor de epilepsie;al infectiilor neurologice,al traumatismelor
cerebrale,leziunilor vasculare,tumorilor cerebrale.
Pregatirea pacientului:
-3 zile inainte este interzisa medicatia
-scalpul si parul sa fie curate
-se incurajeaza pacientul sa fie linistit si sa se odihneasca
-se explica procedura:durata 1ora sau mai mult;testul nu este dureros;electrozii sunt asezati pe cap
-pacientul sa stea confortabil intr-un scaun sau este culcat pe pat,cu ochii inchisi,nemiscat,pt ca
biocurentii produsi de contractiile musculare modifica rezultatul
-copii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea
2)electromiograma(E.M.G)-masoara activitatea electrica a muschilor
Activitatea electrica poate fi auzita prin intermediul unui difuzor si vazuta pe un osciloscop si poate fi
desenata in acelasi timp.E.M.G.ajuta la identificarea problemelor neuromusculare(compresiunea
radacinilor nervoase,miopatii),de asemenea se poate face diagnosticul diferential intre paralizii de origine
periferica si paralizii de origine centrala(prin exam electric al nervilor si muschilor)
Pregatirea pacientului:
-se explica procedura,durata aprox 45 min pt un muschi;se resimte un anume disconfort cand sunt
inserati electrozii
-curentul electric produce de asemenea disconfort
Procedura:-electrozii sunt inserati pe muschii scheletici
-curentul electric trece prin electrozi

Punctia lombara-occipitala:Punctia lombara se face pt a masura presiunea,pt a extrage L.C.R.in

vederea unor analize,asa se verifica prezenta sau absenta sangelui.

Examenul fundului de ochi(oftalmoscopia):-poate pune in evidenta :-o staza pupilara (semn de

hipertensiune intracraniana si atrofie optica).

Echo-encefalografia-examinarea se face cu ajutorul ultrasunetelor

Examene de laborator:-examenul sangelui:ionograma,analiza gazelor,nivel de medicamente
-examenul urinei:electroliti eliminati

Ingrijiri preoperatorii
Pacientii cu tumori cerebrale
Interventiile asistentei(cu rol propriu si delegat)
-acorda sprijin psihologic pt pacienti si familie=interventie prioritara
-incurajeaza pa cientul si familia sa-si exprime temerile(in legatura cu modificarea infatisarii,de
dependenta,de moarte)
-inregistreaza date de baza ale aprecierii neurologice si fiziologice
-urmareste obtinerea acordului scris pt operatie(solocitat de neurochirurg)de la cea mai apropiata ruda,in
cazul in care pacientul nu este capabil sa semneze acsest acord
-explica tratamentul si procedurile
-favorizeaza intalnirea pacientului cu persoana caruia doreste sa i se confeseze inainte de operatie
-pastreaza parul(dupa raderea capului)pt a fi dat pacientului,deoarece acesta poate fi folosit la o peruca
-pregateste familia pt cand vor vedea pt prima oara pacientul dupa operatie:pansament la cap,edeme sau
echimoze ale fetei

Ingrijiri postoperatorii

Interventiile asistentei(cu rol propriu si delegat)

Pregateste materialele necesare pt ingrijirea postanestezic:
-dispozitiv de aspiratie cu catetere
-spatula linguala
-trusa pt punctia lombara si substante pt urgente medicale
-seringi,ace intravenoase si hipodermice
-trusa pt traheostomie-sa fie disponibila
Supravegherea pacientului in perioada postoperatorie;observa:
-semnele cresterii presiunii intracraniene
-functiile vitale si vegetative:respiratie,TA,puls,temperatura,diureza
-culoarea tegumentelor
-starea de constienta
Orce modificare aparuta,care prevesteste hemoragia sau iritarea creierului sau alte simptome,trebuie
raportate imediat neurochirurgului
Asigura pozitia pacientului=aseaza pacientul in pozitia indicata de medicul neurochirurg in functie de
starea pacientului(constient,inconstient,intubat) si in fct de actul chirurgical:
-decubit lateral sau semidecubit ventral,cu fata in jos-pacientul comatos neintubat,pt a asigura o respiratie
adecvata,pt a preveni aspirarea lichidelor traheo-bronsice
Daca a fost exczata uoae mare,pacientul nu va fi culcat pe partea afectata.
Daca operatia a fost efectuata in zona supratentoriala,pacientul va fi asezat in:
-pozitia semisezand,asigurata prin ridicarea partii encefalice a patului la 45 grade si prin plasarea unei
perne mari sub capul si umerii pacientului;se diminueaza astfel posibilitatea hemoragiei,se asigura o mai
buna circulatie a lichidului cefalorahidian si se usureaza intoarcerea circulatiei venoase.

Supravegheaza pacientul inconstient

-pt a nu-si smulge pansamentul,sondele,canula de perfuzie,pt a nu se leza singur
Pt a preveni aceste lezari unii pacienti trebuie protejati prin bandajarea mainilor,aplicarea unei tesaturi de
bumbac pe mana care se fixeaza cu benzi adezive la nivelul incheieturii.
Supravegherea pansamentului capului si ingrijeste plaga operatorie:-verifica gradul de imbibare a
pansamentului cu sange,cu secretii.Daca are o culoare verzuie,se anunta imediat medicul,deoarece
indica pierderea de lichid spinal.Pansamentele care devin umede trebuie inlocuite de neurochirurg.
-uneori,pansamentul poate fi scos in prima sau in a doua zi dupa operatie,ca rana sa fie expusa circulatiei
aerului

-se supravegheaza drenul(daca exista)

Multi pacienti prefera sa poarte calote pt acoperirea capului.Pacientul la care portiunea de os
indepartata(pt craniotomie)nu a fost pusa la loc va avea o depresiune in scalp si trebuie prevenit de
pericolul de a lovi capul in aceasta zona.
Anunta medicul ori de cate ori apar manifestari patologice
-dispnee,hipotensiune,cresterea TA,voma exploziva,aparitia unor paralizii,dilatarea pupilelor
La indicatia medicului,asistenta va efectua ingrijiri cu rol delegat astfel:
=pt corectarea hipotensiunii:-transfuzii de sange sau substituienti
=pt probleme respiratorii:-adm oxigen
=pt corectarea cresterii tensiunii intracraniene:pregateste si administreaza medicamentata prescrisa de
medic
Alimentatia pacientilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie se va face parental prin sonda
gastrica,evitandu-se supraincarcarea cu lichide(pericol de edem cerebral)Staza gastrica si varsatura de
origine centrala se combat prin drenaj pe sonda gastrica permanenta;din moment ce refluxul de inghitire
este prezent lichidele se administreaza oral.
Eliminarea-trebuie avut grija ca pacientul sa elimine suficient,in caz de retentie de urina se instaleaza
sonda vezicala.Se combate constipatia prin laxative.
Asigurarea confortului:-dureri de cap prezentea in primele 24-48 ore,se combate cu
medicamente,comprese cu gheata
Mobilitatea:-in functie de actul operator,mobilitatea poate fi facuta in a 2 sau a 3 zi,se face treptat

Ingrijirea pacientilor comatosi

Culegerea datelor:Anamneza se obtine de la familie sau de la alte persoane:cand a aparut
coma,simptomele concomitente,prezenta durerii,prezenta simptomelor vizuale,anamneza unor
cauze(traumatisme,modificari tensionale,supradoze de medicamente,ingestie de alcool)
Date obiective:functii vitale,semne de la nivelul pupil(dimensiune,egalitate,reactii),examinarea refluxului
corneei(prin apasarea usoara a corneei cu o bucata de tifon;reflex intact=clipirea ochilor);examinarea
velopalatin(atingerea ambelor parti ale faringelui cu o spatula)absenta acestui reflex indica pericolul
aspirarii alimentelor si lichidelor.

Scala Glasgow pt coma

Ochii deschisi:4-spontan,3-la cerere,2-la aplicarea unor stimuli durerosi,1-ochii nu se deschid
Cel mai bun raspuns verbal:5-orientat in timp,spatiu si fata de persoane,4-este confuz,3-raspunde
fragmentar,cu pauze lungi,2-emite sunete neinteligibile,1-nu raspunde la intrebari

Raspunsul motor:5-executa miscarea solicitata de examinator,4-duce mana la locul unde s-a produs
stimulul dureros,3-reactioneaza la stimuli durerosi prin extensia unui membru,fara orientare spre locul
dureros,2-reactioneaza la stimuli dyrerosi prin extensia membrelor,1-nici o reactie motorie
Prin totalizarea notelor de la cele 3 date clinice,pacientul poate prezenta:
Nota maxima(4+5+5)=14=nu este in coma
Nota intre 9-13=coma reversibila
Nota intre 6-8=coma profinda
Nota intre 3-5=coma garava
Problemele pacientului comatos:-respiratie ineficienta,circulatie inadecvata,alterarea comunicarii la
nivel senzorial si motor(inconstienta)sau alterarea perceptiei senzoriale(vizuala,auditiva),imobilitate,
incapacitatea de a se alimenta si hidrata,risc de alterare a mucoaselor(bucala,conjunctiva),risc de alterare
a integritatii pielii,incapaci.de a-si acorda ingrijiri igienice,modif ale temperaturii