SEMIOLOGIA IN URGENTE

MEDICO-CHIRURGICALE
DR . I U LI AN MU N TEANU
C ON D UI TA I N U R GENTE MED I C O -CHIRURGICALE, SI TUATII D E C R I ZA SI D E
D EZASTR E
Plan
1. Modificari de comportament
2. Modificari ale functiilor vitale
3. Modificari neurologice
4. Modificari renale
5. Modificari ale tubului digestiv
5. Modificari tegumentare
1. Modificari de comportament
Def. – ansamblul reactiilor adaptative pe care un organism prevazut cu sistem nervos le executa
ca raspuns la stimuli din ambianta
Modificari de comportament
◦ forme de dezechilibru psihic – halucinatii
◦ consecinte ale unor boli sau tratamente – AVC, fracturi
◦ modificari fiziologice si fiziopatologice - imbatranirea
2. Modificari ale functiilor vitale
Desaturare (scaderea SpO2) – hipotensiune arteriala, procese infectioase, ARDS, obstructii bronsice

Bradipnee (FR<10/min) – presiune intracraniana crescuta, cetoacidoza diabetica, stadiul terminal al

unor insuficiente de organ (hepatica, renala), insuficienta respiratorie, intoxicatii medicamentoase

Tahipnee (FR>20/min) – febra, medicamente (aspirina), tumori cerebrale, boli pulmonare (BPOC, astm
bronsic, pneumonii, TEP), insuficienta cardiaca, anemia
2. Modificari ale functiilor vitale
Bradicardia (AV<60/min)
◦ Sinusala – hiperpotasemia, medicamente (beta blocante, antiaritmice, digoxin)
◦ Blocuri sino-atriale, blocuri atrioventriculare
◦ FiA cu AV lenta

Tahicardia (AV>100/min)
◦ Sinusala – durere, efort, febra, hipotensiune arteriala, tineri, hipertiroidie
◦ Atriala (supraventriculara) – FiA cu AV rapida, flutter atrial
◦ Ventriculara (cu puls VS fara puls), fibrilatia ventriculara
2. Modificari ale functiilor vitale
Durerea toracica
◦ A. Origine parietala – bine localizata, accentuata de miscarile respiratorii, tuse, compresie pe
zona dureroasa
◦ B. Origine respiratorie (trahee, bronhii principale, pleura parietala)
◦ Traheobronsica – durere profunda retrosternala, difuza, putin intensa, accentuata de tuse, ca o arsura
◦ Pleurala – junghi, intepatura, bine delimitata, intensa, accentuata de miscarile respiratorii, tuse sau miscari ale
toracelui
◦ Diafragmatica (pleura diafragmatica)
◦ C. Origine esofagiana
◦ pirozis – retrosternal, dupa alimentatie
◦ odinofagie – durere la deglutitie – retrosternala, intensa
◦ spasmul difuz esofagian
2. Modificari ale functiilor vitale
Durerea toracica
◦ D. Origine cardiovasculara
◦ Coronariana – retrosternala, difuza, iradiaza in ambii umeri, membrele superioare, subscapular,
interscapulovertebral, reg. cervicala ant, epigastru, insotita de dispnee, anxietate, senzatie de moarte iminenta,
caracter constrictiv (gheara) sau compresiv (apasare pe piept)
◦ Angina - <20 min, apare la frig, efort, emotii, dispare la oprirea efortului, cedeaza la NTG
◦ Infarctul miocardic – apare in repaus, >20-30 min, rar 6-8h, insotita de fenomene vegetative, transpiratii
profuze, greata, varsaturi, nu cedeaza la NTG
◦ Aortica (disectia de aorta) – durere toracica anterioara, foarte intensa, iradiata in umeri, apoi spre spate,
interscapular si lombe, durata ore-zile, inegalitate puls
◦ Pericardica – durere toracica anterioara surda, rareori intensa, accentuate de miscarile respiratorii, mai putin de
presiune
◦ E. Origine mediastinala – retrosternala, de lunga durata, mai mult sau mai putin intensa
2. Modificari ale functiilor vitale
Dispneea = perceptia constienta, neplacuta a efortului respirator
◦ Afectiuni respiratorii – obstructii, boli pulmonare acute (pneumonii, pneumopatii
interstitiale, fibroze pulmonare, embolie pulmonara, pneumotorax, pleurezii
◦ Afectiuni cardiace – IC stg –
◦ dispnee inspiratorie cu polipnee, ortopnee; (clasificare NYHA)
◦ Dispnee paroxistica – stenoza mitrala
◦ Astm cardiac (dispnee paroxistica nocturna) – dispnee + wheezing + expir prelungit, raluri sibilante
◦ Edemul pulmonar acut – apare brusc, dispnee intensa cu ortopnee, anxietate si sputa alb-rozata, raluri
subcrepitante
◦ Anemii – dispnee de efort mixta cu polipnee
◦ Dispnee psihica – dupa efort, la emotii
2. Modificari ale functiilor vitale
Tusea = act reflex ce permite eliminarea de material particulat sau secretii excesive din arborele
traheobronsic
◦ Productiva – cu sputa
◦ Seaca, iritativa – pleurala, compresii bronsice

Hemoptizia = eliminarea prin expectoratie, in urma tusei, a unei cantitati de sange

Palpitatiile = perceperea constienta a activitatii cardiace
2. Modificari ale functiilor vitale
Hipotensiunea arteriala (TAs<90 mmHg)
◦ Cronica asimptomatica
◦ Sarcina, hemoragii, infectii, hipovolemii (post varsatura, diaree), soc cardiogen, soc anafilactic,
medicamente (beta blocante, nitroglicerina, diuretice, antidepresive triciclice)
◦ Ortostatica (varstnici)

Hipertensiunea arteriala (TAs>140 mmHg)

◦ Esentiala
◦ Secundara – renala (ateroscleroza, tromboza arteriala, glomerulonefrite, reflux vezico-ureteral),
endocrina (feocromocitom, hipotiroidism, hiperparatiroidism), coarctatia de aorta, toxice (alcool, AINS,
antidepresive triciclice, ciclosporina, contraceptive, glucocorticoizi – prednison).
2. Modificari ale functiilor vitale
Hipotermia (t<35°C)
◦ Expunerea la frig, resuscitare cu perfuzii reci, trauma cerebrala, sepsis, arsuri, intoxicatii (alcool,
sedative, hipnotice), hipotiroidism, hipoglicemie, cetoacidoza diabetica, epuizare fizica

Hipertermia (t>37,5°C)
◦ Hiperpirexia in spatii inchise
◦ Hipertermia maligna (secundara substantelor anestezice volatile – sevofluran, miorelaxantelor
depolarizante – succinilcolinei) – la indivizi susceptibili genetic
◦ Subfebrilitatea (37,5-38°C), febra (>38°C) – infectii, febra de cauza centrala (AVC, tumori cerebrale, TCC)
3. Modificari neurologice
Pierderile starii de constienta
◦ Lipotimia = durata foarte scurta, deficit de tonus postural, mentinerea functiilor vitale, memoria
partial pastrata; sincopa incompleta, abortata
◦ Sincopa = scaderea tonusului postural, urmata de revenirea spontana la normal in afara oricarui
tratament, amnezia episodului, scaderea marcata a debitului cardiac, pierderea functiilor vitale.
◦ Vaso-vagala – stres, emotii puternice
◦ Ortostatica
◦ Aritmica
◦ IMA
◦ Sincopa de efort – stenoza aortica
◦ Sincopa prin hipersensibilitatea sinusului carotidian
◦ Sincopa prin obstructia intermitenta a circulatiei – TEP
◦ Sincopa tusigena
◦ Sincopa de deglutitie
◦ Sincopa cerebrovasculara (ischemie acuta vertebrobazilara)
3. Modificari neurologice
Pierderile starii de constienta
◦ Coma = mentinerea functiilor vitale, durata lunga
◦ Dezorientare temporo-spatiala
◦ Obnubilare – pac. Partial present in mediu, atentie diminuata, gandeste lent, raspunde greu,
executa incet ordine simple, activitate motorie diminuata
◦ Stare stuporoasa – doarme/tinde sa adoarma, trezit cu dificultate la stimuli intensi, raspunde greu,
tarziu, inadecvat la stimuli
◦ Coma vigila/superficiala – miscari involuntare, retrage mb la stimuli durerosi, reflexe prezente
(deglutitie, supt)
◦ Coma profunda – inconstient, nu raspunde la stimuli, acte reflexe absente
3. Modificari neurologice
Tulburari senzitive
◦ Hipoestezie – scaderea sensibilitatii – scleroza multipla, arsuri
◦ Hiperestezie – herpes zoster, meningita, scleroza multipla, poliomielita, tulburarea anxioasa

Tulburari motorii – deficit motor

Tulburari ale limbajului – AVC, TCC, demențe

◦ Afazie motorie (Broca) – intelege, dar nu poate vorbi
◦ Afazie senzoriala (Wernicke) – nu intelege limbajul
◦ Agrafie – nu intelege limbajul scris

Neuropatii
◦ Ereditare
◦ Diabet zaharat, uremie, porfirie, deficit vit B12, toxice (alcool, plumb, mercur), medicamente (amiodarona,
nitrofurantoin, cisplatin), boli infectioase (borelioza, sifilis, HIV), paraneoplazice
4. Modificari renale
Durerea
◦ Ureterala – intensa, colicativa, in lomba, flanc si fosa iliaca, migreaza in organele genitale externe si
radacina coapsei; se insoteste de agitatie, simptome urinare, uneori de pareza intestinala reflexa (DD
suferinta digestiva). NU ARE POZITIE ANTALGICA!
◦ Renala (distensie bazinet si capsula renala) – durere surda, difuza in unghiul costovertebral
◦ Vezicala – suprapubiana, intensa, cu senzatie de mictiune imperioasa
4. Modificari renale
Poliurie (diureza>2000 ml/24h)
◦ aport lichidian crescut, tratament diuretic, diabet zaharat, diabet insipid, anafilaxie, infectii urinare,
pielonefrita cronica

Oligurie (diureza <800 ml/24h, dar >200 ml)

◦ aport lichidian scazut, transpiratie excesiva, varsaturi, diaree, arsuri, hemoragii importante, edeme (IC
avansata, CH, BCR acutizata), hipotensiunea arteriala, glomerulonefrite, litiaza ureterala
4. Modificari renale
Anuria (diureza <200 ml/24h)
◦ Insuficienta renala acuta, insuficienta renala cronica terminala, glomerulonefrita acuta severa
◦ ≠retentia de urina

Nicturia = pierderea ritmului circadian de formare a urinei

◦ Fiziologic – diureza nocturna = ¼ diureza totala
◦ ≠ mictiuni mai frecvente noaptea din cauza scaderii capacitatii vezicale sau iritatiei vezicale
◦ Aport lichidian crescut seara, diuretice administrate seara, insuficienta renala cronica, resorbtia unor
edeme masive
4. Modificari renale
Disurie = mictiune cu efort
◦ Calcul vezical sau uretral, adenom prostata, uretrite (gonococica), disurie neurogena

Mictiune dureroasa
◦ Uretrite, prostatite, cistite
◦ Insotita de mictiune imperioasa si tenesme vezicale (senzatia de mictiune)

Polachiurie = cresterea numarului de mictiuni

◦ Sarcina, cistita, litiaza ureterala, prostatite, hemoroizi trombozati

Retentia de urina = glob vezical

◦ Obstacol mecanic subvezical, vezica neurogena

Incontinenta urinara = incapacitate sfincteriana

◦ continua (leziuni neurologice, maflormatii), la efort, sarcina, enurezis (pierdere nocturna – dezvoltare
incompleta a centrilor sacrati ai mictiunii)
4. Modificari renale
➢Hematuria = prezenta de sange in urina
• Microscopica – sediment urinar
• Macroscopica – vizibila la inspectia urinei

➢Piuria = prezenta de leucocite in urina

• Microscopica (leucociturie)
• Macroscopica (>100.000 leucocite/ml)
5. Modificari ale tubului digestiv
Inapetenta = diminuarea apetitului
◦ Alimentatie monotona, fumat, alcool, febra, TBC, neoplasme, insuficienta cardiaca, ulcer, sd de malabsorbtie,
insuficienta renala cronica, anorexie nervoasa

Satietate precoce – in gastrectomii

Hiperorexia = polifagie = cresterea apetitului
◦ Tumori hipotalamice, insulinom, parazitoze intestinale

Akoria = disparitia satietatii (t. Hipofizare, sifilis nervos)

Bulimie = alimentatie excesiva de nestapanit (leziune lob frontal, bulimie nervoasa
Parorexie = apetit cu obiect anormal (nisip, pamant) – boli psihice
5. Modificari ale tubului digestiv
Greata = senzatia unei varsaturi iminente
◦ Gastrita, cancer gastric, icter obstructiv, hepatopatii acute si cronice, sarcina,
postmedicamentos (opioide)

Varsatura = expulzarea cu forta pe cale bucala a continutului gastrointestinal

◦ Gastrita acuta, ulcer complicat, apendicita acuta, gastroenterita, colecistita, pancreatita,
hepatita acuta, iritatie peritoneala, boli cerebrale, migrena, stres psihic, hipertiroidism,
sarcina, insuficienta renala in stadiul uremic, insuficienta cardiaca, starile febrile,
medicamente (digitala, opioide, sulfamide)

Regurgitatia = eliminarea fara efort a alimentelor sau secretiilor digestive

◦ Stenoze esofagiene, BRGE, hernia hiatala
5. Modificari ale tubului digestiv
Disfagia = dificultate la deglutitie
◦ Orofaringiana – leziuni linguale, amigdalita, faringita, tiroidita acuta, leziuni neurologice (AVC,
pareze de nn cranieni), miastenia gravis, cancer laringian, spondiloza cervicala
◦ Esofagiana – cancer esofagian, esofagita de reflux, diverticuli esofagieni

Sughitul = contractie spastica repetitiva a diafragmului

◦ Nevrite frenice, pericardita, pleurezie, bronsita, astm bronsic, distensie gastrica, tumori
cerebrale, AVC, stari febrile si toxice

Pirozisul = durere cu caracter de arsura retrosternal inferior si epigastric

◦ Hernie hiatala, BRGE, ulcer esofagian, aerofagie
5. Modificari ale tubului digestiv
Nomenclatura Definitie Localizare leziune
Hematemeza Varsatura cu sange rosu/amestecat cu Tub digestiv superior
hematina („zat de cafea”)
Melena Scaun cu sange digerat („pacura”)
Rectoragia Eliminare anala de sange rosu, nedigerat Intestin terminal
Enteroragia Eliminare rectala de sange rosu si chim Intestin subtire
intestinal („zeama de carne”)
Hematochezia Eliminare anala de sange nedigerat Colon, rect, canal anal
Hemoragia oculta Evidentierea de sange in scaun prin metode
digestiva chimice
5. Modificari ale tubului digestiv
Constipatia
◦ Cronica – scleroza multipla, megacolon congenital, medicamente (opioide, laxative),
hipotiroidism, leziuni medulare
◦ Acuta – psihica, fisuri anale, hemoroizi trombozati, abcese perirectale, tumori colonice,
sarcina, tumori pelvine

Diareea
◦ Pancreatita, cancer pancreatic, litiaza biliara, boala celiaca, infectii parazitare, infectii
bateriene (salmonella, shigella, coli, BK), virusuri, CU, laxative iritante, toxice (mercur, arsen),
neuropatie diabetica, colon iritabil, sclerodermie
5. Modificari ale tubului digestiv
Durerea gastrica – epigastru, fara iradieri;
◦ Gastrita acuta si cronica, ulcer gastric (imediat dupa alimentatie, cedeaza spontan la cateva ore dupa
masa sau prin varsatura)

Durerea duodenala – median epigastric, mai jos decat cea gastrica;

◦ Mica periodicitate – apare tardiv dupa masa (1-2h), calmat prin ingestia de alimente
◦ Marea periodicitate – aparitie periodica (primavara si toamna)

Durerea intestinala – colicativa, accentuata de palpare

◦ Intestin subtire – periombilical
◦ Colonica – cadran inferior (drept/stang)
◦ Sigmoidiana – suprapubian si posterior (sacrat)
5. Modificari ale tubului digestiv
Durerea biliara – hipocondru drept, baza hemitoracelui dr, iradiaza subscapular si in umarul drept
◦ Colica biliara (calculi) – intensa, colicativa, apare la cateva ore dupa masa abundenta cu alimente
colecistochinetice, insotita de varsaturi care NU o calmeaza

Durerea hepatica – destinderea capsulei

◦ durere surda, difuza, epigastru + hipocondru drept, accentuata de palpare/percutie
◦ Marirea progresiva sau fibroza cu atrofie nu dau durere

Durerea pancreatica – durere foarte intensa epigastrica, continua, cu iradiere in ambii hipocondri,
in bara
Durerea splenica – destinderea capsulei
◦ Putin intensa, surda, hipocondru stang
6. Modificari tegumentare
Leziuni elementare cutanate primare
◦ Macula (<5mm)
◦ Pata (>1 cm)
◦ Papula (<0,5cm) – nevi pigmentari, keratoame, lez. urticariene, veruci
◦ Placa (>0,5 cm) – eruptii alergice
◦ Nodulul (0,5-2cm) – profund – TBC, lepra, eritem nodos, noduli Osler (degete, palme, plante - EI)
◦ Tumora (>2 cm) – metastaze neoplazice
◦ Vezicula (<0,5cm) – zona zoster, eruptia herpetica, varicela
◦ Bula (0,5-2 cm) – epidermoliza buloasa, reactii alergice
◦ Flictena (>2cm) – epidermoliza buloasa, reactii alergice
◦ Pustula (<0,5cm) – acumulare de lichid purulent
6. Modificari tegumentare
Leziuni elementare cutanate secundare
◦ Eroziunea – pierdere de substanta; nu sangereaza (prin ruperea unei vezicule)
◦ Exulceratia – lasa cicatrice
◦ Ulcerul – varice mb inf, sifilis primar, epitelioame
◦ Fisura – micoze
◦ Escoriatia – leziuni de grataj
◦ Crusta – cogularea si uscarea unor secretii
◦ Scuama – fragment mic sxfoliat; dermatita seboreica, psoriazis
◦ Atrofia cutanata – imbatranire, lupus
◦ Cicatricea – inlocuirea pielii cu tesut conjunctiv dens – postoperator, vergeturi
◦ Cheloid – cicatrice cu exces de tesut fibros, ingrosata si ramificata
6. Modificari tegumentare
Leziuni hemoragice
◦ Petesia – hemoragie intradermica, 1-3 mm – trombopenii, trombopatii, vasculite, purpura senila, embolii cutanate
◦ Purpura (petesii confluente)
◦ Echimoza – dermohipodermica – posttraumatic, fracturi, hemofilii, insuficienta hepatica, tratament cumarinic exces
◦ Hematomul – acumulare de sange in hipoderm

Leziuni vasculare
◦ Angioame
◦ Stelute vasculare – insuficienta hepatica
◦ Teleangiectazii – pe pometi – hipertensivi, alcoolici, expunere la soare
6. Modificari tegumentare
Hiperpigmentari
◦ Boala Addison, hemocromatoza, medicamentos (amiodarona – cenusiu-albastrui; clorpromazina – gri-
brun), insuficienta renala (galben-pamantiu), amenoree primara
◦ Acanthosis nigricans (paraneoplazic), dermatita ocra (varice mb inf), masca gravidica
◦ Efelide (pistrui)
◦ Lentigo (alunite)
◦ Nevi pigmentari, melanomul malign

Hipopigmentari
◦ Albinism, vitiligo
6. Modificari tegumentare
Paloarea = scaderea nuantei roz a tegumentelor datorata scaderii cantitatii de hemoglobina din
plexurile dermice sau submucoase
◦ anemie

Eritemul = coloratia rosie-vie a tegumentelor datorata vasodilatatiei tegumentare

◦ Rujeola, alergii, ciroza (eritem palmar)
6. Modificari tegumentare
Icterul = coloratia galbena datorata acumularii in exces de pigmenti biliari (BT>0,8 mg/dl)
◦ Semn de boala!!
◦ Anemie hemolitica, anemie pernicioasa, talasemie
◦ medicamente (rifampicina, subst. de contrast)
◦ icter neonatal
◦ hepatita acuta, ciroza hepatica
◦ litiaza biliara, neoplasm de cap de pancreas sau al caii biliare, atrezia cailor biliare
◦ colostaza intrahepatica (ciroza biliara primitiva, boala Hodgkin)
6. Modificari tegumentare
Cianoza = coloratie albastruie datorata prezentei in sangele tegumentar a unei cantitati mari de
Hb redusa (>5g/dl), Hb anormale sau a unor compusi rari de Hb
◦ Centrala - Altitudine, hipoventilatie alveolara, perturbarea rap ventilatie/perfuzie, tulburari de difuzie a
O2, cardiopatii congenitale cu comunicare dr-stg
◦ Periferica – expunere la frig, anxietate, sd Raynaud, ateroscleroza obliteranta, tromboflebita profunda,
varice, insuficienta cardiaca cronica, șoc