Geriatrie, gerontologie,

ngrijirea calificat a
vrstnicului
Conf .Dr Ana Capisizu
Clinica de geriatrie si gerontologie
UMF Carol Davila
FMAM
Curs 3

Teorii/ mecanisme ale procesului de imbatranire: notiuni

generale, definitii, exemple;
Imbatranirea biologica: markeri ai imbatranirii criterii de
imbatranire, aspectul de imbatranire, diagnosticarea ritmului
de imbatranire/ diagnostic gerontologic;
Gerontoprofilaxie-notiuni, definitie, metode, longevitate
 Teorii ale mbtrnirii
Exist dou abordri teoretice
1. Teoriile zise stohastice - admit ca principiu c mecanismul
mbtrnirii ar fi legat de hazard
Exemple:
teoria cotelor (fiecare organism ar dispune la nastere de un stoc de
energie de consumat i ar muri atunci cnd acesta este epuizat)
teoria radicalilor liberi (mbtrnirea ar fi cauzat de efectele
nocive ale radicalilor liberi, substane toxice elaborate prin
metabolismul celular normal)
teoria "erorilor catastrofice" (care explic mbtrnirea printr-o
acumulare de erori succesive n sinteza proteinelor, sfarind cu
moartea celulelor)
teoria orologiilor biologice (bazat pe ideea unei mbtrniri a
organelor sub controlul sistemului hormonal sau imunitar)

pn n prezent, niciuna dintre aceste teorii nu a fost confirmat.

 Teorii ale mbtrnirii
2. Teoriile genetice - admit existena genelor de
longevitate condiionnd durata maxim de
via pentru o specie dat (120 de ani la om)
Telomerii sunt markeri ai mbtrnirii
biologice(2010)- pachete de ADN plasate la
capetele cromozomilor care au rolul de a
mpiedica dezintegrarea acestora
Telomeraza este o enzim care repar telomerii
Centenarii au niveluri crecute de telomeraza si
telomeri mai lungi
Profilul genetic al longevitii umane este nc
departe de a fi definit
 Teoriile biologice ale
mbtrnirii
susin c procesul de mbtrnire se
datoreaz unor cauze organice i biologice
sunt axate pe cteva aspecte biologice dar
niciuna dintre ele nu aduce argumente
convingatoare pentru etiologia mbatrinirii
nct poate fi atribuita la oricare dintre ele
Cel mai curent i mai viabil punct de
vedere este c etiopatologia reprezint
combinaia sincronic sau secvenial a
mai multor cauze endogene sau exogene.
 Teoriile biologice ale
mbtrnirii
clasificate dup SHOCH (1997) n:
Teorii primare - unde cauzele sunt de natur genetic i
ereditar; motenirea este cea care decide mbtrnirea prin
procese succesive care se ntind pe tot parcursul vieii=9 teorii

Teorii secundare- factori ai mbtrnirii- cauzele patologice,

degenerative i ale uzurii naturale datorate trecerii timpului. Se
argumenteaz faptul c funcionarea continu sau discontinu,
mai mult sau mai puin accentuat, uneori chiar abuziv n
decursul anilor, conduce la deteriorarea, mbolnvirea sau
scoaterea din funciune a organelor i simurilor=4 teorii

Teorii teriare - mbtrnirea se datoreaz degenerrii unora

sau tuturor sistemelor fiziologice sau mecanismelor cum ar fi
sistemul cardiovascular,sistemul nervos central,endocrin,
imunitar=8 teorii
 Exemple de teorii ale imbatranirii
1. Programarea mbtrnirii sau teoria general genetic ( YUSTE i YUSTE 2000)
2. Teoria limitrii multiplicrii celulare (HAYFLICK 1974, 1999)
3. Teorii privind mbtrnirea endogen a celulelor
4. Teoria peroxidrii sau a radicalilor liberi ( HARMAN 1956, CRASTES de PALVETA 1990)
5. Teoria erorilor ( ORGEL 1973)
6. Teoria punctului critic de plecare a erorilor acumulate (TOUSSAINT 1993)
7. Teoria mutatiilor somatice n restaurarea defectelor ( HART i SETLOW 1976)
8. Teoria rupturilor ireparabile ale secvenelor nalt redundante ale ADN-ului
9. Teoria acumulrii de detritusuri
10.Teoria uzurii prin frecare i a ruperii (YUSTE i YUSTE 2000);
11.Teoria acumulrii de molecule deteriorate n snge;
12.Teoria nutriiei ( privrii de hran);
13.Teoria crossed-linkrii ( CERAMI 1990)
14.Teoria descreterii funciei imunologice ( ROBBINS 1990);
15.Teoria transformrii sistemului endocrin ( FINCH i HAYFLICH 1997);
16.Teoria deteriorrii gladei tiroide;
17.Teoria deteriorrii gladelor sexuale;
18.Teoria disfunciei glandei pituitare;
19.Teoria mbtrnirii cardiovasculare;
20.Teoria dezorganizrii sistemului nervos;
21.Teoria multifactorial.
 Concluzii
Toate aceste teorii sunt axate pe cteva aspecte
biologice dar nicuna dintre ele nu aduce argumente
convingatoare pentru etiologia mbatrinirii nct
aceasta poate fi atribuita oricareia dintre ele.
Cel mai curent si mai viabil punct de vedere este ca
etiopatologia reprezinta combinatia sincronica
sau secventiala a mai multor cauze endogene sau
exogene.
Se stie ca dezvoltarea este genetic programata
dar exista dubii privind care factor al organismului
comanda mbatrinirea.
Se pare ca teoria erorilor si teoria punctului critic de
plecare a erorilor acumulate sunt incomplete si pot
demonstra mai ales patologiile legate de senilitate.
 Mecanismele intime i morfo-fiziologia mbtrnirii

creterea progresiv a procentului de erori n replicarea ADN i

n transcripia informaiei genetice de la ADN la proteinele structurale i
enzimatice, via ARN; acest fapt survine la nivelul tuturor celulelor,
inclusiv al neuronilor, fiind nsoit i potenat de:
stresul oxidativ reprezentat de formarea i acumularea intratisular
de radicali liberi toxici ai O2 sau/i de chinone, semichinone, compui
aromatici, radicali thiol.
deperformarea funciilor homeostatice majore, ale sistemului
imun, nervos i endocrin, cu alterarea mecanismelor de autocontrol,
rezultnd transformarea n stres patogen (distres) pentru organismul
senescent
stresul psihic, prin intermediul axei hipotalamo-hipofizo-cortico-
suprarenale influeneaz, n sensul eliberrii, un mare numr de secreii
endocrine: CRH, ACTH, GH, PRL, SDH, catecolamine, cortizol, insulina,
neuro-transmitori (serotonina, GABA), neuromodulatori (endorfine,
encefaline) i consecutiv, o serie de parametri umorali sau/i de funcii
viscerale. Rezult astfel, factori de risc majori pentru sindroame sau
boli psiho-somatice, debutate, n genere, ca nevroz de organ.
 Factorii determinani ai
mbtrnirii
Stresul oxidativ = utilizarea O2 de ctre celulele organismelor aerobe
genereaz metabolii ai oxigenului cu potenial toxic, rezultat al
dezechilibrrii balanei ntre substanele oxidative (xantinoxidaza,
mielooxidaza) i sistemele antioxidative (catalaza, superoxid-
dismutaza, glutation-peroxidaza).
Se mai elibereaz i alte substane toxice: quinone, semiquinone,
compui aromatici,etc.
Excesul de aport caloric

Senescena sistemului imun = determin n sine un factor de cerc

vicios pentru deteriorarea organismului eliberarea de substane
exogene imune.
Deperformarea nseamn accesul la colonizarea gurii, infecii urinare,
etc.
esuturile-int sunt esutul sistemului nervos i vascular
neurodegenerescena senil i ateroscleroza.
 BIOLOGIA MBTRNIRII
Fiziologic- procesul de mbtrnire =
scderea progresiv a rezervei homeostatice a
fiecrui organ
evident din a treia decad i este gradual i
progresiv, dei rata acestei descreteri
variaz
Determinat de:
1.Factori endogeni, de natur genetic
2.Factori exogeni (fizici, chimici, toxici
alimentari, ionizani)
3.Factori patologici (infecioi,
neoplazici, autoimuni, degenerativi).
 Procesul de mbtrnire
modificri adaptative
modificri deteriorative (de mbtrnire)
caracteristica principal:
variabilitatea mbtrnesc diferit cronologic
fa de biologic;
diferenialitatea (organele, esuturile, celulele
nu mbtrnesc la fel ateroscleroz
neurodegenerativ senil)

deteriorare gradual a mediei performanelor

funcionale
 Markeri de mbtrnire
-proprietati-
Facilitatea detectrii
Corelaie fr echivoc cu
procesul de mbtrnire, nc de
la 40-45 ani
Caracter obiectiv
Eventual posibilitatea de a fi
apreciai cantitativ (cuantificare)
 Diagnosticarea ritmului de
mbtrnire biologic
Scala de evaluare a vrstei biologice ntocmit de INGGANA
ASLAN
Scal semicantitativ:
0 = absent
+ = incipient
++ = intensitate moderat
+++ = intensitate marcat

INTERPRETARE:

Scorul de 75 i peste = 72 ani i peste (vrsta biologic)

Scor 70-75 = 57-71 ani (biologic)
Scor 65-69 = 50-56 ani
Scor 60-64 = 48-49 ani
 Diagnosticarea ritmului de
mbtrnire biologic
1.n etapa de presenescen (< 65 ani) punctajul este
realizat n cea mai mare parte prin modificrile
tegumentelor i prului, apoi modificrile cardio-
vasculare i senzoriale (auz, vz)

2.n etapa de vrstnic/ tinerii btrni (65 75 ani)

punctajul este realizat n cea mai mare parte prin
modificrile cardio-vasculare, neurologice i senzoriale

3.n etapa de senescen(> 75 ani) domin modificrile

neurologice, cardio-vasculare i osteo-articulare

4. Marii batrani >80 de ani ( varsta a IV-a)-marile

sindroame geriatrice-demential, incontinenta, imobilizare,
Auz presbiacuzia propriu-zis apare dup 60
ani
- se apreciaz i prezena tinitus-ului /
acufenelor
esut celular subcutanat turgor sczut (pliu
cutanat faa dors. mn)
Ap. osteo-articular artroz periferic,
spondiloz, deformri,fenomene prezente din
decada a 5-a
Ap. digestiv edentaie, atrofie alveolar (din
decada 6)
Ap. uro-genital libido diminuat, atrofie
vulvar/kraurozis (atrofia i decolorarea labiilor),
hipertrofie de prostat
Ap. respirator emfizem (dup decada 6)
Ap. cardio-vascular ATS/ fibroz induraia vaselor,
pulsaia episternal a aortei, HTA (TAS) din decada 7
Sistemul nervos semnul Noica (sdr. extrapiramidale: flexia
pasiv a pumnului este dificil n timp ce pacientul ridic i
coboar MI);
- reflexul palmo-mentonier (r. Marinescu-
Radovici: stimularea eminenei tenare determin contracia
muchiului mentonier homolateral);
- sindrom pseudo-bulbar (tulburri de
deglutiie i fonaie, pareze, tulburri sfincteriene, labilitate
afectiv, etc.)
- mers alterat
- atenie diminuat
- memorie diminuat
Capacitatea functionala mobilitate alterat, autonomie
redus (autonom, autonom n cartier, la domiciliu, imobilizat)

Capacitatea de munc fizic diminuat, intelectual

diminuat
Evaluarea modificarilor frecvente
la varstnici
pielea si fanerele( riduri, dentitie,par, unghii)
acuitatea vizuala, auditiva
secretia lacrimala
forta musculara
toleranta la efort
secretia gastrica
memoria
menopauza
Dehidroepiandrosteronul( DHEA) El apare in
organism relativ brusc, pe la varsta de 18 ani, si
dispare la fel de brusc, pe la varsta de 50 de ani.
Desi s-a considerat ca ar putea fi folosit drept
marker al imbatranirii, studiile efectuate nu au
putut demonstra acest lucru.
Valori biologice: glicemie, hemoglobina, uree,
 Tipuri de mbtrnire
mbtrnire fiziologic- A (mbtrnire primar)
se desfoar n ritm lent, continuu i extrem de
difereniat la nivel de molecule, celule sau esuturi
mbtrnire secundar B (mbtrnire
accidental)
C (mbtrnire
patologic)

mbtrnirea secundar(accidental i patologic) se

desfoar
ritm accelerat
se suprapune peste mbtrnirea fiziologic
duce la apariia decalajelor ntre vrsta calendaristic
i cea biologic.
Diagnostic gerontologic
Prof. Iulian Milcu apreciaza ca termenul de
NATURAL este mai potrivit decat normal in procesul
imbatranirii.
O problema dificila in geriatrie este de a delimita
normalul( naturalul) imbatranirii de patologicul
perioadei
Prof. britanic Michael Horan sustinea ca varsta
biologica ar putea fi evaluata dupa rezerva
functionala a fiecarui individ; scaderea rezervei
functionale a organismului= mbtrnire primar
Ana Aslan spunea ca bolile cronice paraziteaza
imbatranirea- mbtrnire patologic
 Imbatranirea fiziologica
Declinul fiecarui organ pare a fi independent de modificarile celorlalte
organe; este influentat de
Dieta
Mediu
Obiceiurile personale
Factorii genetici

Din aceste fapte se deduc cateva principii importante:

1. Indivizii se modifica odata cu inaintarea in varsta, eliminand astfel
orice stereotip al imbatranirii;
2. o scadere rapida in functionarea oricarui sistem se datoreaza
intotdeauna unei afectiuni si nu procesului normal de imbatranire";
3. procesul normal de imbatranire" poate fi atenuat prin modificarea
factorilor de risc (de ex., cresterea tensiunii arteriale, fumatul, stilul
de viata sedentar);
4. varstnicul sanatos" nu este un oximoron. De fapt, in absenta vreunei
afectiuni, scaderea rezervei homeostatice nu determina simptome,
impunand doar cateva restrictii ale activitatii zilnice indiferent de
varsta.
 Gerontoprofilaxie
Profilaxie ( DEX-2009) = 1.Ansamblul
msurilor medico-sanitare care se iau
pentru prevenirea apariiei i a
rspndirii bolilor 2.Ramur a
medicinii care se ocup cu studierea i
aplicarea msurilor profilactice.
Gerontoprofilaxie (DR-R)=disciplin
medical care se ocup cu
tratamentul btrneii i profilaxia ei
 Gerontoprofilaxie
-notiuni
- ntrzierea (ncetinirea) fenomenelor globale de mbtrnire
- meninerea pe ct posibil a unui parcurs ontologic ct mai mult n
limitele mbtrnirii fiziologice i eliminnd pe ct se poate patologiile.
Determinism: - biologic (ncetinirea proceselor de mbtrnire,
evitarea uzurii) *
psiho-social (interaciunea fiinelor vii cu mediul nconjurtor)
1. masuri care se iau pentru prevenirea aparitiei precoce a imbatranirii
2. studierea masurilor profilactice pentru o imbatranire sanatoasa

. Medicina antiimbatranire
. Medicina regenerativa
. Longevitatea
. Tinerete fara batranete
. Masuri pentru imbatranire sanatoasa
. Medicatia eutrofica
cercetatorii de la Institutul Scripps din San Diego au creat o
compozitie chimica/ compus chimic o asa-zisa molecula
mica= reversina care reseteaza celulele musculare ale
soarecelui, care permite regenerarea membrelor( efectul
salamandrei); poate intoarce procesul imbatranirii la celulele din
tesuturile musculare transformandu-le intr-un fel de celule
primordiale care apoi sunt regenerate in diferite celule
Ei vor sa creeze o singura compozitie care sa transforme
celulele obisnuite in celule embrionare (iPSC = Induced
Pluripotent Stem Cells) si apoi sa le ajute sa se integreze si sa
evolueze in interiorul tesuturilor umane
Cercetarea de celule primordiale fara a fi nevoie sa se distruga
embrioni pentru a le obtine (partenogeneza/ vs. clonare, deoarece,
clonarea -respectiv, mai ales cea reproductiv - ridica deosebite
probleme etice) cu rol pentru refacerea tesuturilor imbatranite sau
pentru salvarea celor bolnave
Cercetatorii scotieni si japonezi au reusit realativ de curnd sa
izoleze la soarece o gena nemuritoare, ceea ce a permis
cultivarea celulelor primordiale in laborator. Ei au botezat aceasta
gena Nanog
cercetatorii de la Univeristatea Rochester din New York au
 Gerovital=tratament geronto-
protector
Initiat de Ana Aslan ( 1897-1988), la
Congresul de Gerontologie de la
Karlsruhe 1956
se bazeaz pe folosirea
clorhidratului de procain
(p-amino-benzoil-dietil-amino-
etanol) produs de sinteza, realizat in
1906 de Einhorn
 Produsi de metabolizare
sub efectul procainesterazei
( procainhidrogenazei) procaina este
hidrolizat n

acid dietilaminoetanolic
(DEAE)

acid paraaminobenzoic (PAB)

 Distribuia procainei si a produsilor
DEAE, PAB
rapid
generalizat la toate esuturile, inclusiv n
esutul nervos central prin traversarea barierei
hemato-encefalice
Tendinta de sechestrare in tes. adipos
fixare pe membranele celulare asigurand:
transportul membranar
ptrund n citoplasm acionnd asupra
unor
enzime i legndu-se de anumite
proteine.
stabilizator de membrana
 Actiunea gerovitalului
Asociere de: procaina+ acid benzoid+metabisulfit de K+fosfat disodic
cresterea eficacitatii procainei
mareste penetratia in compartimentul hidrofob celular
1960= Aslavital ( ac. Glutamic-f, vit. B6 si mezoinozitol-dg.)
Fiole, drageuri cu 0,10gr. de procaina
Stabilizeaza membranele celulare( Teitel)
Inhiba activitatea lizozomala
( Constantinescu)
Reduce formarea de radicali liberi( Finchez, Klots, Campeanu)
Precursor de acetilcolina (Eichholtz, Kleinsorge)
Inhiba monoaminoxidaza( efect IMAO, Mc Farlane)
Stimuleaza metabolismul proteic, glucidic si lipidic( Parhon ,Aslan)
Stimuleaza activitatea sist. Imunologic( Andrei, Vasiliu)
ATS, Reumatismul degenerativ, sd parkinsonian, sd depresiv,
cosmetica
 Efecte adverse si
contraindicatii
Efecte adverse
Intoleranta alergica: la initierea tratamentului 2 teste la 24
ore( sc si im)
Senzatia de slabiciune
Ameteli
Palpitatii
Reversibile in 10 min.
2. Contraindicatii
Alergie la GH3
Hipotensiunea marcata sau hTA ortostatica
Asocierea cu sulfamide ( exceptie antidiabeticele)
Asocierea cu antiacetilcolinesterazice
Precautie la pacientii cu neoplasme
 Cum s mbtrnim sntos
Program n 12 pai

1 OCTOMBRIE ZIUA INTERNAIONAL A VRSTNICILOR

1.Alegei un stil de via echilibrat - fr excese, care s v bucure

2.Alegei o alimentaie sntoas cu suplimente de vitamine
3.Meninei activitatea fizic- plimbai-v zilnic cel puin 30 de minute
n aer liber
4.Antrenai-v mintea permanent- citii, rezolvai rebusuri, nvai cu
nepoii
5.Renunai la fumat
6.Controlai consumul de alcool
7.Participai la activiti sociale, spirituale i culturale- v va ncnta
sufletul!
8.Nu stai izolat sau n singurtate sunai-v prietenii, continuai-v
preocuprile care v plac
9.mprtii i altora din experiena profesional dobndit- nvai
pe cei dragi ce tii mai bine
10.
Meninei-v optimismul- trii fr stres, suprare, depresie
11.
Pstrai relaiile familiale- trii n armonie, fii fericii mpreun
12.Avei grij de sntatea dumneavoastr- vizitai medicul geriatru
permanent.