IDENTIFICAREA UNUI AGRESOR PRIN AMPRENTA DENTARA A UNEI MUSCATURI

UMANE

IDENTIFICAREA PE BAZA MRCII DE MUCARE

Urmele lsate prin mucarea diferitelor corpuri semisolide se numesc amprente sau mrci prin
mucare.
Acestea pot fi de origine animal sau uman i se gsesc pe corpurile persoanelor vtmate, pe
cadavrele umane (n crimele sadice) sau pe resturile alimentare.
Leziunile produse prin mucare prezint aspecte care variaz de la echimoze i excoriaii pn la
plgi contuze, asociate uneori cu smulgerea unei pri proeminente din organism.
Mucarea are doi timpi: mucarea propriuzis (care las amprenta prin mucare) i desprinderea
prin mucare (care se poate solda cu smulgerea mai mult sau mai puin important de esut; n acest timp
se produc modificri ale amprentei prin mucare). Dinii care produc, de regul, mucarea, sunt dinii
frontali.
Identificarea mucturii produse de un animal prezint interes juridic, deoarece constatarea ei
expune pe proprietar la plata daunelor. n acest sens, dintre leziunile prin mucare produse de animale cu
implicaii juridice mai frecvente sunt acelea produse de cine. Particularitile leziunilor produse de acesta
sunt date de morfologia dentar a animalului. Astfel, cinele prezint:
-arcadele dentare sunt mai nguste dect cele ale omului, n special n zona frontal;
-dentiia sa are n plus doi incisivi;
-caniniii si superiori depesc n nlime ceilali dini, imprimnd amprente conice; amprenta
caninului inferior este intercalat ntre aceea a celui de-al treilea incisiv i cele ale caninilor superiori.
Cinele prinde i ine prada cu incisivii, o imobilizeza cu ghearele (care las excoriaii pe corp) i
distruge prile moi, uneori chiar i osul, cu molarii i premolarii.
Amprentele prin mucare lsate de obolan sunt ntlnite la cadavrele gsite n locuri insalubre. Ele
au aspect de plgi contuze i sunt situate aproape n totalitate pe prile proeminente ale corpului. Dac au
fost produse la cadavru, nu prezint infiltrate hemoragice.
Omul, prin mucare, realizeaz plgi prin presiunea exercitat de cele dou arcade dentare; acestea
sunt mici, rotunde sau stelate, cu marginile zdrenuite, extremiti subiate i fundul anfractuos, realiznd
astfel aspectul de plag contuz.
Expertiza medico-legal n cazul mucturilor se desfoar n urmtoarele etape:
n prima etap are loc examinarea plgii. Aceasta trebuie s se execute ct mei rapid dup
producerea ei, deoarece, odat cu trecerea timpului, caracteristicile ei se modific. n aceast etap se
efectueaz:
-descrierea leziunilor - fiecare leziune se descrie separat i se numeroteaz; se msoar
distana dintre leziuni;
-efectuarea de fotografii (alb-negru i color), executate dintr-un unghi care s permit
aprecierea reliefului; se consemneaz distana obiectiv - plag i mrirea la care s-a recurs;
-executarea de filme n infrarou i de stereofotografii;
-executarea amprentei -folosindu-se materiale care trebuie s aib urmtoarele caliti:
vscozitate mare i reglabil, elasticitate suficient, coeziune mare, solubilitate mare, volum constant, s
nu distrug esuturile i s fie uor utilizabile; se prefer alginaii i siliconii.

n a doua etap se examineaz persoana suspect, la care se execut:

-fotografii dentare (fotografii intraorale, cu vedere palatinal i lingual, fotografii aler
arcadelor dentare n ocluzie);
-realizarea amprentei, pentru care persoana muc n ceara de modelat sau n rin; se face
mulajul mucturii n gips; mulajul se plaseaz n articulator, pentru a se examina raporturile dintre cele
dou arcade.
n cea de-a treia etap, se compar rezultatele obinute n etapele precedente: relaia dintre
arcade i forma lor, morfologia dinilor frontali (morfologia anurilor de pe feele ocluzale ale incisivilor,
existena de carii i fracturi, diametrele meziodistale, dini lips sau supranumerari, malpoziii, rotaii,
diasteme) i a eventualelor lucrri protetice.
Avnd n vedere dificultile ntmpinate atunci cnd se stabilete identitatea amprentei dentare a
persoanei suspecte cu amprenta produs prin mucare, se recomand ca lucrarea s se execute cu
pruden, de ctre doi odontostomatologi.
Rezultatele obinute trebuie considerate mai degrab ca indicii sau prezumii, fiind mai uor s se
concluzioneze c muctura nu a fost fcut de suspect dect s se dovedeasc cu precizie acest fapt. De
asemenea, trebuie avut n vedere c n amprenta prin mucare nu apar toate caracteristicile dinilor.
Identificarea este considerat ca fiind pozitiv numai atunci cnd caracteristicile a cel puin patru
dini coincid perfect pe cele dou amprente.
n ultima etap se stabilesc concluziile expertizei.

URMELE DE DINTI

Ca orice creatie a naturii, si dintii omului, in cadrul aspectului lor in general propriu
speciei, au multe caracteristici generale si individuale, care se observa la orice persoana fie in
vorbirea sa obisnuita, fie in urmele create prin muscare. Aceste urme se gasesc mai rar la locul
comiterii infractiunilor dar pot fi prezente ca fiind create prin muscare pe obiectele primitoare,
putand aparea pe alimente, obiecte sau pe corpul victimei.
Urmele de dinti fac parte din acea categorie de urme care ofera o baza sigura de
identificare, atat sub raport criminalistic cat si medico-legal, datorita unor caracteristici ale
formei, dispunerii si particularitatilor prezentate de fiecare dinte, indeosebi dupa varsta de 25 de
ani, cand intreaga dantura este, in general, formata. Astfel, latimea dintilor, pozitia si distanta
dintre ei, uzurile, eventualele lipsuri, diverse afectiuni - carii - tratamente si lucrari stomatologice
etc. ofera suficiente elemente de identificare a persoanelor.
Cercetarile sistematice intreprinse in ultimii ani, pentru stabilirea de metode si mijloace
stiintifice de identificare a persoanelor, fie in cazul savarsirii unei infractiuni, fie in ipoteza
stabilirii identitatii victimelor unor accidente, catastrofe, in general a cadavrelor necunoscute, au
dus la conturarea unui domeniu distinct, inter-disciplinar, denumit odontologie judiciara. Potrivit
opiniei exprimate in literatura de specialitate, odontologia judiciara are rolul de a studia dintii si
urmele acestora, astfel incat expertizele stomatologice sa serveasca la stabilirea adevarului in
procesul judiciar.
Urmele de dinti, asa cum se descopera pe corpul persoanelor, pe alimente si pe diferite
obiecte, se prezinta sub forma statica sau dinamica, de suprafata sau de adancime. In privinta
posibilitatilor de identificare, a valorii lor probante, urmele statice sunt considerate mai valoroase
datorita redari unui numar mare de caracteristici. Cu toate acestea, si urmele dinamice formate in
timpul muscaturii, care a determinat desprinderea unei portiuni dintr-un anumit obiect, servesc la

identificarea persoanelor, si mai ales a celor tinere. La tineri se au in vedere caracteristici de

relief ale dintilor. Bineinteles ca este posibila si identificarea persoanelor adulte, dupa celelalte
caracteristici prezentate de forma si dispunerea fiecarui dinte.
Precum am mai precizat anterior, omul lasa urme de dinti utile cercetarii criminalistice pe o
gama variata de produse alimentare, pe corpul uman, precum si pe obiectele asupra carora
actioneaza pentru ruperea sau desprinderea din anumite sisteme, in care se afla ele. In functie de
natura obiectului primitor si de forta cu care actioneaza dintii asupra sa, urmele create sunt de
suprafata si de adancime. Cand dintii patrund in masa obiectului primitor, urmele de adancime
sunt in acelasi timp si dinamice, mai ales daca prin muscare s-a desprins o parte din produsul
alimentar sau din obiectul respectiv.
Caracteristicile individuale ale incisivilor si caninilor omului, care ii fac sa se distinga intre
ei de la un individ la altul, sunt latimea variata, distantele diferite dintre ei, diferenta de pozitie pe
cele doua arcade, gradul diferit de uzura, precum si particularitatile medicale survenite de-a
lungul vietii. Aceste caracteristici, inmanunchiate la un loc, constituie elemente sigure pentru
identificarea persoanei in cauza.
Premisele stiintifice ale identificarii dupa urmele create de dinti pe corpul uman sunt
reprezentate de calitatile aparatului dento-alveolar prin insumarea urmatoarelor proprietati:
unicitatea stabilitatea relativa, individualitatea si reflectivitatea, toate in stransa legatura cu
capacitatea tesuturilor umane de a reactiona defensiv la actiunea mecanica si biologica.
In scopul analizarii comparative de valori angulare se procedeaza , de regula, la pregatirea
materialului model de comparatie, executand urmatoarele operatiuni, dupa cum urmeaza:
1.

in scopul folosirii unui material receptor cu dimensiuni si calitati de plasticitate

cvasiechivalente, o solutie convenabila o constituie hartia folio de culoare alba utilizata in tehnica criminalistica la transferul desenelor papilare descoperite pe
diferite suprafete si relevate cu variate pulberi aderente - asezate pe un suport
semi-flexibil;

2.

aplicarea pe suprafata ocluzala a mulajului pozitiv reprezentand dentitia, a unui

strat de praf negru;

3.

provocarea aparitiei urme-forma, simulandu-se cu mulajul manevre de muscare

prin apasari cu diferite intensitati si sub diferite unghiuri;

4.

fotografierea urmelor-forma obtinute metri si obtinerea imaginilor