IDENTIFICARE ODONTOLOGICA Odontologia medico-legald (aplicarea’ stomatologici in problematica medico-legala), constituie o disciplina in sine si necesita cunostinte specifice de stomatologie. De aceca, se recomanda ca problemele legate de dinti si fie rezolvate cat mai precoce posibil, apeland la ajutorul unui specialist stomatolog. Deoarece adeseca cooptarea unui stomatolog in rezolvarea problemelor medico-legale poate fi dificila din diferite motive, vom incerca in acest capitol sa ajutém medicul legist de a gasi calea cea mai optima pentru a realiza o identificare stomatologica corecta. Fig. 12. Aspectul de craniu integru anatomic48 Elemente de identificare medico-legala Examinarea oaselor, examenul sangelui si méasura craniene sunt ipoteze de suport concret ale stabilirii identitagii. toate acestea, cele mai sigure metode de identificare le constituie identificarea stomatologica si identificarea dup& amprente digitale si ADN. Este universal acceptata ideea cd nu existé doua persoane care sA aibi amprente digitale identice sau acelasi tip de ADN. La nivel dentar exist 0 variabilitate a morfologiei dentare, a pattern-urilor de crestere sau caracteristici cultural induse care fac ca dantura s& constituie un clement de unicitate in identificarea cadavrelor, suplimentati pe de alta parte de constatarea rezistentei deosebite pe care o are materialul dentar la foc, descompunere sau mutilare. in ceea ce priveste dantura, situatia este putin diferita. Procedeele de identificare depind in mare masura de datele existente si inregistrate in figele stomatologice ale victimelor si, mai ales, de calitatea acestor inregistrari Doar o parte infim& a populatiei poate ajunge la maturitate fara a avea probleme cu dantura, inclusiv tratamente pentru traumatisme dentare, boli periodontale, carii sau alte disconforturi dentare care pot cauza dureri gi, subsecvent, tratamente dentare. Astfel de tratamente necesita inregistrari detaliate ale starii dentitiei inainte si dupa efectuarea tratamentului. Metoda este eficienta, dar limitata de faptul c& nu toti stomatologii au inregistrari fidele ale cazurilor tratate, sau au arhivele distruse datorita incendiilor sau inundatiilor. De asemeni, exist anumite anomalii de pozitie sau structura dentara care pot fi identificate pe baza fotografiilor. Descrierea dentitiei umane: Dentitia umana adult& este formata din 32 de dinti dispusi in 2 * arcade: arcada maxilara si mandibulara. Atat timp cat arcadele sunt simetrice, fiecare cadran contine acelasi numar gi tip de dinti: 2 incisivi, un canin sau un cuspid, 2 premolari si 3 molari.Identificare odontologica 49 Superior Dreapta Inferior Maxilarul superior Dreapta Stinga Iv [a 7S 747s ye l7 ps |e loli fiztia] ia [is [ie f 17 116 48 [as las [vz] 44 aiaa 23 |24 }28| 28 | 27 |28 DANA eGo! 48 | 47 | 46 146 | 44) 45;aaiat 3 134136] 36 | 37 | 38. 32 | 31 | 30 [29 | 28 | 27[26\25papes}22 | 24 | 2 49 18 | 47 Maxilarul inferior Dreapta Stinga Fig. 13. Harta dentitiei deciduale Incisivii sunt dintii frontali lati, cu marginea plata si ascutita. Caninul are varful ascutit, fiecare premolar prezinta 2 varfuri, in timp ce molarii au trei pana la 5 varfuri si o suprafata de muscare mare. Al treilea molar este ultimul dinte din arcada. Fi ‘e dinte prezinté o coroana si o rid&cina, coroana este zona vizibila care depaseste gingia. RAdacina este inglobati intr-un orificiu din os. Incisivii si caninii au o singura radacina, in timp ce premolarii pot avea una sau doua radacini, Coroana dentara este50 Elemente de identificare medico-legala jmbracata in smalt, cel mai solid tesut din organismul uman. Sub smalt se gaseste dentina, care include bulbul coroanei si radacina, spre deosebire de smalf, dentina fiind vie, si capabild sa transmita durerea. fn centrul dintelui se gaseste un canal cilindric denumit pulp& dentara. Functia pulpei dentare este de a receptiona impulsurile dureroase, si de a produce intra vitam dentina, care ingusteaza odat& cu inaintarea in varsté diametrul pulpei dentare. Radacina este inconjurata de un strat subfire de tesut asemanator cu cel osos, numit cement. Tesutul fibros numit ligament periodontal menfine dintele in alveola, deoarece este invelit atat in cement, cat si in peretele osos. Email -— Dentind Cavitatea pulpei dentare ——— Gingia Cement Maxilla Fibre nervoase =< Vase sangvine Fig. 14. Sectiune frontala printr-un dinte Suprafetele dintilor sunt: facial, suprafata externa, labial sau bucala, cea dinspre limba, numité si linguali, suprafata de museare, nuimité incizalé (pentru dintii frontali) si ecluzalé pentruIdentificare odontologica sl premolari si molari, lateralul dintilor dinspre linia mediana numité mezialA, iar lateralul catre exterior numita distala. Bazele stiintifice ale identificArii dentare: Pentru ca o trasatura a corpului sa constituie o baza stiintifica de identificare ea trebuie s& intruneasca trei conditii: 1. trebuie si confere unicitate; 2. trebuie sa fie stabila; 3. trebuie s& fie inregistrata anterior ca apartinand unui individ cunoscut. Astfel, identificarea. se va face prin compararea caracteristicilor cu persoana cunoscuta. Este evident c& dintii intrunese toate aceste conditii. Stabilitatea dintilor este recunoscut’, constituind fesutul cel mai durabil dupa moarte, gi nefiind afectati de descompunere, mutilare sau incendii. A treia caracteristica este din ce in ce mai dezvoltat’ in lumea civilizati, in prezent, in SUA, aproximativ 90% din populatie prezentand inregistriri dentare sub forma de radiografii, mulaje, plangse sau fotografii stocate in arhivele personale ale medicilor stomatologi curanti. Identificarea odontologica se practica in urmatoarele situatii: © cadavre putrefiate; © cadavre scheletizate; ¢ cadavre distruse sau fragmentate; * cadavre intacte, dar neidentificate; ¢ cand este necesara verificarea identititii (crime sau asigurari); ¢ cand mai multe cadavre sunt gisite intr-o locatie comuna; e — dezastre in mas Identificarea odontologica urmireste: 1. Stabilirea varstei Maturitatea dentara se atinge in jurul varstei de 16 ani, prin inlocuirea dentitiei deciduale cu cea definitiva, determinarea fiind destul de exact dupa aprecierea momentului schimbarii fiecdrui dinte.52 Elemente de identificare medico-legala Dini se dezvolti regulat si secvential pana la varsta de 15 ani, permitand estimarea varstei chiar din primul an de viata. Dentitia ofera cea mai buna precizie fata de toate masuratorile antropologice in cadrul acestei perioade de varsté. Dezvoltarea dinfilor incepe din a gasea saptimana de viata embrio-fatali. Mineralizarea dintilor incepe la 14 plus minus 2 saptaméni si continua dupa nastere. Traumatismele la nastere determina un stress metabolic pe celulele formatoare ale dintilor, concretizat prin formarea unei bande fine de smalt si dentina alterate, numita ,Jinia neonatala*. Linia neonatala marcheaza, in mod inconfundabil, evenimentul nasterii la nivelul fiecarui dinte, afectind smaltul si depunerea ulterioara a dentinei. jn cazul in care aceasta linie se descopera pe ramasitele unui copil, demonstreazi ca acesta s-a nascut viu. Datorité faptului ci smaltul si dentina se formeaza cu o raté zilnica relativ fixa, teoretic este posibilé aprecierea varstei la copiii decedati prin masurarea grosimii structurii dentare de deasupra liniei neonatale. Fig. 15. Aspect histologic al liniei neonatale Procesele de calcificare ale dentitici permanente incep dupa nastere cu primul molar si continua pana la definitivarea radacinii celui de-al doilea molar, in juru! varstei de 15 ani.Identificare odontologica 33 Exist tabele standard care permit stabilirea varstei pe baza stadiilor clinice si radiologice ale dezvoltarii dentare. Determinarea varstelor cuprinse intre 15 si 22 de ani depinde de dezvoltarea celui de-al treilea molar, care are o variabilitate mare in aparitic. Marginea de eroare atinge in aceste cazuri doi ani. Dupa varsta de 22 de ani sunt utilizate in determinarea varstei, modificarile posteruptive degenerative. Aceste modificari sunt influentate de procese lente patologice si sunt mult prea variabile pentru a putea fi utile identificirilor medico-legale. Unica metoda posteruptiva relativ fiabila este cuantificarea acidului D-aspartic, tehnicd bazata pe conversia liniara si relativ stabilé temporal a acidului L-aspartic in D-izomerul sau, care se acumuleaza in dentina metabolic inactiva. Exista diferente semnificative privind varsta eruptiei dentare in functic de sex, apartenenfa la rasa sau climat geografic, diferente de care trebuie sa se tind cont in aprecierea aproximativa a varstei. Dentitia de lapte Dentitia deciduala 6-8 luni 8-12 luni 7-9 ani © 16-20 luni y7~y 1, 9-13 ani 12-16 luni He —~ 9-12 ani 20-30 luni @ 10-14 ani Molarul de 12 ani 16-40 ani »Maseaua de minte“ Fig. 16. Varsta medie de aparitie a dentitiei de lapte comparatiy cu cea deciduala54 Elemente de identificare medico-legala Metodele cele mai utile in stabilirea varstei sunt: a. metoda Gustafson: pe sectiuni sagitale de 100 microni efectuate prin incisivi/canini se apreciazd urmatorii indici, gradati de Ja 1 la 3: A-abraziune P-parodontoza S-apozitie de dentina secundara C-apozitie de cement T-transparenta radiculara R-rezorbtie radiculara Varsta in ani: 5 x (suma indicilor) 10 © 11 Year gen 9-41 years— 11-42 years 6-Tyears- 42-13 YEAT Been AT - 24 Year Bo Fig. 17. Varsta medie de aparitie a dentitiei deciduale b. cuantificarea cimentului radicular: consti in numérarea inelelor de apozitie cimentari pe sectiuni transversale de radacini dentare nedecalcificate, colorate cdteva minute cu rogu de alizarina 1%, apoi deshidratate gi montate in rasina; la numarul de inele obfinute se adauga varsta medie de eruptie a dintelui examinat; cc. metoda racemizarii acidului aspartic: const in determinarea raportului acid aspartic dextrogir/levogir la nivelul dentinei.Identificare odontologica 55 Email | Dentina Pulpa Directia fibrelor de email | in dentifia de lapte | Directia fibrelor de email | in dentitia deciduala | Fig. 18. Sensul depunerii dentinei in cazul dent deciduale 2. Stabilirea sexului Determinarea sexului dupa formula dentara este extrem de dificilé, bazandu-se, in principiu, pe miasuratori ale dintilor. Se recomand testul de identificare al corpusculului Barr. Forma gi dimensiunile dintilor sunt similare la sexul masculin si feminin. Dintele care prezinta cel mai clar dimorfism sexual este caninul mandibular. Anderson araté cé un diametru mezio-distal sub 6,7 mm este caracteristic sexului feminin, in timp ce peste 7 mm, in procent de peste 74% din cazuri apartine sexului masculin. Caninul maxilar prezinté, de asemeni, dismorfism sexual, avand 0 lungime cu 3 mm mai mare la sexul masculin. Aceste masuratori sunt valabile doar pentru dintii complet formati fara abraziune. Dorion a demonstrat c& sexul poate fi determinat prin méasurarea mandibulei, prin multiplicarea distanfei in centimetri intre varful procesului coroidian si unghiul mandibulei. O distant& de peste 90 mm apartine sexului masculin, in timp ce sub 78 mm apartine sexului feminin.56 Elemente de identificare medico-legala Sexul poate fi, de asemenea, determinat utilizind pulpa dentara. Bratul lung al cromozomului Y prezinté o fluorescenta in lumina UV, in cazul in care este fixat in dihidroclorid quinacrina 0,5%. Din nefericire, acest test nu este nici specific si nici sensibil, rata de eroare find de 30%. Actualmente, pentru determinarea sexului se foloseste testarea ADN din pulpa dentara. 3. Determinarea grupei ABO Se folosesc metoda fluorescentei pe o cupa in parafina la nivelul pulpei dentare si metoda absorbtici — elutie pe fragment de dinte pulverizat (20-100 micrograme pulbere fina). fn cazurile in care au trecut un numar de ani de la decesul victimei, se utilizeazi pentru determinarea grupei sangvine fragmente * mici de pulpa dentara si tesut dur pulverizat. Materialul celular extras din saliva si fesut, chiar dacd provine de la un singur dinte, releva prezenta bratului lung al cromozomului Y la sexul masculin, Mostre de saliva de la locul unei muscaturi pot releva ca ajutor in identificare, grupa de sdnge a subiectului. Microscopia conventionala este utila in studierea histologiei tesutului gingival si a absorbiei ridacinilor dentare. 4. Determinarea rasei Determinarea corecté a rasei nu poate fi efectuata prin examinarea mandibulei sau dintilor, desi existé anumite atribute morfologice care prezinta diferenticri rasiale caracteristice. Atribute dentognatice rasiale: e caracteristici mongoloide a. Incisiv curbat — incisivii maxilari prezinté in 85-99% din cazuri o forma de lopatica, datoraté probabil marginilor linguale proeminente care dau un aspect scobit conturului lingual al dintelui. b. Protostilid — canin accesor care apare pe fata mezio-bucala a primului molar mandibular si este vizibil aproape exclusiv la indienii Pima. in forma rudimentara, poate aparea si la alti amerindieni, eschimosi, sau nativi americani. c. Dens evaginatus — acest tubercul accesor se observa pe fata ocluzala a molarului inferior, in 1-4% din mongoloizi.identificare odontologica 57 d. Depozite de smal — noduli de smalt pe radacinile trunchiurilor molarilor sunt mai frecvent intalniti la nativii americani gsi la eschimosi. e. Rddacini extradistale pe primii molari mandibulari — in 20% din mongoloizi, dar doar in 1% din caucazieni. f. Are maxilar eliptic cu bolta palatina plata. g. Ram ascendent mandibular larg, vertical. h. Margine inferioara a mandibulei dreapta. © caracteristici caucazoide Caninii lui Carabelli — sunt canini accesorii mezio-linguali care se gasesc aproape exclusiv pe primul molar maxilar si pe al doilea molar decidual controlateral. Poate fi proeminent sau redus doar la o simpla irizatie. Incidenta la caucazieni este de 35-50% si reflecta neuniformitatea criteriilor anatomice utilizate de investigatori. b. Turtirea buco-lingualé a celui de-al doilea premolar mandibular. c. Malocluzie clasa I cu dinti anteriori curbati. . Arc deschis, elongat cu bolt palatina inalta. e. Barbie proeminenta, bilobatda. e caracteristici negroide a, 2-3 proeminente la nivelul primului premolar mandibular; b. Malocluzie clasa II; c. Deschiderea superioara a orificiului bucal; d. Arcuri largi, hiperbolice cu bolta palatina joasa; e. Protruzie bimaxilara; f Tubercul intermedium — situat intre fetele disto-linguale si mesio-linguale ale primului molar mandibular. Existé anumite caracteristici dentare rasiale: de exemplu, incisivii cu forma de ,,lopati* apartin rasei mongoloide (chinezi, japonezi, amerindieni, eschimogi), fiind rari la rasele caucaziana si neagra. © trasatura mongoloid’ o constituie tendinta crescuti de extensic a smaltului dentar care se duce c&tre si intre ridacinile molarilor.358 Elemente de identificare medico-legala La nord-americani, sunt caracteristice: . prezenta de tuberculi dentari pe incisivii superiori; . cuspizii Carabelli pe molarii maxilari; . tuberculii paramolari pe molarii inferiori; . perlele de smalt; . trei rad&cini mandibulare ale primului molar. eaneogce 5. Nivelul socio-economic Persoanele provenind dintr-o categorie sociala favorizata au 0 * igiend dentara mai buna, lucrari dentare, proteze, implanturi de diferite categorii (aur, ceramica). i i t i Permanent dentition (aamos of tenth are Individual tocth of upper jaw —— soln | 8 second pramotae Conte year ¥ Socerat molar ([Rateyears | a Toes mae Sepia tooth et sarah 2 Enamel 2 crown $4.Foot soamnnpiniigtienn Fig. 19, Varstele de erupfie ale dentitiei permanente 40 Pulpcant_ 19 Comertuen jn cazul identificarii odontologice, trebuie urmate etapele de mai jos: a. Pregatirea identificirii odontologice se refera la informarea echipei cu privire la natura cazului, anumite situatii speciale necesitind echipament special si timp mai indelungat de analiza. Cazurile sunt analizate diferit in functie de modalitatea de producere siIdentificare odontologices 59 de locul in care s-au desfisurat faptele propriu-zise, adaptandu-se protocolul in functie de specificitatile fiecdrui caz in parte. b. Examinarea post mortem (autopsia orali). Medicul odontolog analizeaza harta dentara a decedatilor, notand prezenta sau absenta dintilor. Se inregistreaza caracteristicile gingiilor si obrajilor, precum si anumite stiri patologice. Se efectueazi fotografi si radiografii. c. Localizarea si securizarea inregistrarilor dentare ante mortem, d. Compararea informatiilor ante mortem cu cele post mortem. e. Concluzii. f. Raport final. Protocolul aplicat este diferit in functie de tipurile de cadavre gasite: Ramisite scheletizate Ramisitele scheletizate sunt cel mai usor de examinat, obligatorie fiind fotografierea, radiografierea lor atata timp cat sunt uscate, portabile si detagate de tesuturile moi. Trebuie avute in vedere anumite precautii cu privire la resturile scheletizate: dintii uscati sunt friabili si pot fi usor desprinsi din alveole, de aceea, trebuic transportati cu precautie; de la locul faptei trebuie culese toate fragmentele dentare si marcate individual. De asemeni, dentistul trebuie si distinga pierderile dentare post mortem si fracturile din traumatismele agonale. Ramiasite descompuse Resturile descompuse sunt dificil a fi examinate in situ. Cavitatea bucala poate fi cu greu iluminata si vizualizata in intregime, iar dintii sunt, de obicei, acoperiti de tartru sau alte componente minerale. in aceste condifii, este usor a trece cu vederea anumite detalii de cosmetica, detalii de altfel utile in identificare. Accesul la fotogratiere si radiografiere este, de asemenea, limitat. De obicei, se procedeazi la inlaturarea mandibulei prin sectionarea buzelor si a obrajilor.60 Elemente de identificare medico-legala Un element important este notarea eventualilor dinti roz“. Acest fenomen se datoreazi hemolizei din pulpa dentara care difuzeaz in dentina, fenomen mai intens la tineri si accentuat in congestiile agonale cronice pasive, si dependent de lividitatile de la + nivelul extremitatii cefalice si de fluiditatea sfngelui cadaveric. Culoarea roz se formeaza, cu precidere, in soluri maloase, in medii intunecate si se disipa in medii aerate gi la soare. Unii autori asociaza aceste modificiri cu diferitele cauze de moarte, in special, cu congestiile cerebrale perimortem gi cu inhibitia prin coagulare. Dinti oz au fost descrisi si in cazurile de morti subite, inec, asfixie, intoxicatii cu monoxid de carbon. Cadavre fragmentate Cadavrele fragmentate sunt cele mai dificil de examinat. Tesuturile distruse termic devin dure, uscate, contractate si friabile, ficind foarte dificil accesul la examinarea dentitiei. Temperaturile jnalte afecteaza dintii si oasele, in special, elementele anatomice situate in partea anterioari a maxilarelor, Expunerea rapida la flacari face ca smaltul si se exfolieze, lasand zone rotunde de dentina vizibile. Expunerea prelungita la cildura determina o separare clara a intregii coroane la nivelul linici gingivale. De obicei, limba si obrajii protejeaza dinfii posteriori de la distrugerea totala, chiar si in cazul unor temperaturi extreme. Odat& ce oasele ard, ele se carbonizeaza, devin negre, friabile si usor fracturabile. Dac’ combustia continua, carbonul se oxideaza pana la calciu si fosfati anorganici de culoare gri albicioasa, elemente cunoscute sub numele de ,,oase calcinate“. Oasele arse sunt fragile, dar daci sunt manipulate cu atentie pot fi utile in special prin examinare pe filmul radiografic. Dintii se desptind foarte usor din alveole, datoriti distrugerii ligamentului periodontal. La locul faptei, zona unde se afl capul cadavrului trebuie minutios examinata, pentru a gisi eventualele radacini dentare. Daca se gasesc astfel de radacini, ele trebuie tinute separat si nu fixate inapoi in alveole. Distrugerea dintilor complici _identificarea. Efectele distructive sunt, cel mai frecvent, legate de temperatura: la 500°C, smaltul se exfoliaza de pe dentina, si devine opac gi alb; de la 540 la 600°C, dentina se carbonizeaz’; la 900°C, plombele cu amalgam deIdentificare odontologica 61 argint sufera o evaporare a mercurului, iar metalul solid redevine pudra. Picaturi de mercur se pot intalni in zonele adiacente. Aurul dentar se topeste intre 843-1099°C, iar unele portelanuri pot rezista la temperaturi peste 1200 °C. Luand in considerare c& cele mai frecvente incendii domestice dezvolt& temperaturi de 650°C si cd temperatura in crematorii este intre 850-900°C, in cele mai multe cazuri probele dentare rezista, constituind astfel un material util in identificare. Dentitia trebuie sa fie cartografiata si fotografiati in situ, inainte de prelevarea maxilarelor in arsurile severe. Dupa rezectie, dovezile legate de cauza si modalitatea de moarte trebuie notate inainte de a fi inlaturate prin spalare gi fixare. Fracturile prin rupere ale dintilor trebuie diferentiate de cele perimortem, in special, in cazul accidentelor de trafic, de motocicleté sau aviatice. Dupa arderi prelungite, corpurile pot fi aproape in intregime distruse, lasand fragmente osoase dezorganizate si fragmente dentare amestecate cu metale, lemn sau alte materiale nonumane. Dintii pot fi localizati radiografic, utilizind o grila. Resturi identificabile in cazul in care fata este potential identificabila, inlaturarea oaselor maxilare poate fi contraindicata, fiind necesara examinarea intraoral in situ. Rigor mortis sau temperaturile scdzute pot complica aceste procedec. Muschii pterigoid intern si maseter pot fi sectionati, pentru a facilita deschiderea maxilarelor, fara a perfora pielea. In cel mai bun caz, se poate mentine o deschidere adecvati a gurii, cu ajutorul unui departitor bucal, astfel incat dentistul s& poati efectua harta dentara si si realizeze fotografi si radiografii. Resturi mutilate in cazul corpurilor mutilate, traumatismele faciale agonale cum ar fi dintii rupti sau avulsionati si fracturile de maxilare, trebuic inregistrate inainte de prelevarea maxilarelor. Este foarte importanti inregistrarea fracturilor maxilare deoarece fracturile de rezectie pot acoperi patologia ante mortem.62 Elemente de identificare medico-legala Inregistrarile ante mortem Pentru a localiza inregistrarile ante mortem, este necesar sa * banuim, dac& nu chiar si cunoastem numele persoanei decedate. Familia si prietenii suspectului pot furniza numele dentistului ce poate da uncle date cu privire la decedat. Dac& nu pot fi localizate nici o inregistrare dentara sau nici un stomatolog personal, se poate recurge la alte resurse. Putem gasi date odontologice la indivizi care nu au vizitat niciodata un dentist sau nu au probleme cu dintii, din inregistrarile efectuate cu ocazia inrolarii in stagiul militar: orice persoana care a efectuat stagiul militar are o examinare stomatologica arhivata la arhivele militare. Multi indivizi institutionalizati in spitale, inchisori, spitale psihiatrice, orfclinate au fige dentare. Alte surse de informatie le pot constitui societatile de asigurari. De asemeni, farmaciile trebuie si aibi in baza lor de date numele pacientilor si stomatologilor care au recomandat diferite medicamente. Trebuie examinate cu atentie protezele dentare, fixe sau mobile, aparatele dentare, in ideea gasirii eventualelor inscriptii ale cabinetelor unde au fost efectuate. Date pot fi culese si din radiografiile craniene efectuate de victime cu diferite ocazii. Metoda comparativa Spre deosebire de criminalisti, odontologii trebuie sa sesizeze discrepantele intre datele ante mortem si post mortem. O discrepanta sau inconsistenta poate fi definit&é ca o contradictie intre inregistrarile ante si post mortem. Discrepantele pot fi de mai multe tipuri: de exemplu, discrepantele temporale care reflect’ modificdrile aparute in decursul timpului. Dintii pot fi plombati sau extrasi dupa ultimele vizite la stomatolog, ceea ce duce la aparitia unor discrepanfe. Alte erori pot surveni prin efectuarea radiografiilor din diferite unghiuri, ante mortem fati de post mortem. Problema se poate rezolva prin refacerea radiografiilor post mortem din acelasi unghi, ca si cele post mortem. Eroarea umani constituie o alta sursi de discrepante si poate lua forma unor omisiuni sau greseli in numerotarea dintilor in probele scrise. Aceste probleme sunt dificil de rezolvat, cu toate ca expertii in stomatologie medico-legala sunt obisnuiti cu astfel de erori. In final,Identificare odontologica 63 exista unele erori ireconciliabile, cum ar fi prezenta post mortem a unui dinte absent pe radiografiile ante mortem sau un dinte neplombat post mortem care ante mortem figureaza ca tratat. Cand se emit concluziile in raportul final, daci numarul de caractere concordante depaseste cu mult discordantele, acestea sunt ignorate. in cazul in care exista discrepante incompatibile ca cele mentionate mai sus, suspectul va fi exclus. Chiar daca medicul legist este capabil si recunoa: si interpreteze o harté dentara si sd noteze anomaliile dentare la un cadavru, este recomandat ca discordantele sa fie interpretate de un specialist stomatolog. Stomatologia medico-legali trebuie s& pastreze confiden- fialitatea in identificare. O identificare stomatologica pozitiva este confirmaté numai cénd concordanta datelor ante si post mortem confera unicitate si nu exist discordante incompatibile. Identificarea trebuie raportat& imediat ce a fost confirmati, astfel incdt cadavrul si poaté fi luat de rude. Se va scrie un raport care s& contina toate elementele ante si post mortem ce sustin concluzia elaborata. Ulterior, dupa luni sau ani, raportul poate fi necesar in instanfa si datoriti acestui fapt nu trebuie sa fie redactat criptic si dezordonat, ci si permita curtii s reconstruiasca cazul ca pe o proba clara. in general, se constata trei niveluri de identificare stoma- tologica. Unele identificari se pot realiza pe baza informatiilor primite de la rude sau cunostinfe care pot reda anumite caracteristici dentare evidente in aspectul facial al victimei. Protruzia sau malocluzia dentara sunt cele mai evidente trasaturi, la fel ca si spatiile interdentare si diastemele dintre dinti, in special, la nivelul incisivilor superiori. Relevante sunt si plombajele, coroanele, lucrarile protetice, in special daca sunt din aur, amalgam sau argint, si dacd sunt situate in partea anterioara a gurii. De asemeni, este remarcabilé absenta dintilor in partea anterioara a gurii. Memoria personal poate fi improspatata prin fotografii. Un al doilea nivel de acuratete se obtine prin compararea cu fisele dentare preexistente a datelor obtinute prin cxaminarea directi a craniului. Cele mai fidele caracteristici sunt aspectele evidente pe64 Elemente de identificare medico-legala una din cele 5 fete dentare: meziala, distala, bucalé, linguala, ocluzala. Trebuie inregistrate orice anomalii dentare sau folosirea de materiale dentare, detaliile anatomice ale arcurilor dentare, cu notarea formei palatului dur. Astfel de inregistrri sunt mai frecvent intalnite in tarile bine dezvoltate, datoritd standardelor crescute impuse de cerintele sanitare din acele {ari. Al treilea nivel de analizi este dat de examinarea medico- legala a danturii cu ajutorul unor tehnici performante: raze X, ortopantomografii etc. Datele relevate de aceste tehnici sunt urmatoarele: © comparare direct intre radiografiile ante mortem si post mortem; e forma dintelui si inclinarea in alveola; ¢ extinderea cariilor si a afectiunilor periodontale; e traumatisme sau rupturi dentare; natura gi extensia restaurarilor dentare; fracturi dentare si tratamente efectuate; ¢ verificarea pozitiei originale a dintilor in alveole. Electronomicroscopia este utili in evidentierea detaliilor microscopice ale suprafefelor dentare cauzate de traumatisme sau varst’, Aceasti metoda este, de asemeni, utild in identificarea dupa tipul de muscatura. Identificarea precisa a indivizilor dupa dantura este posibila doar in condifiile unor evidente dentare preexistente si a notelor dentare efectuate in cursul examinirilor anterioare. in fafa unor astfel de date, expertul trebuie s interpreteze diagramele dentare si simbolurile adiacente, in functie de cunostintele sale odontologice $i de experienta in domeniu. Fiecare scoala de medicina stomatologica a elaborat propriul sau sistem de identificare dentara si de numerotare, iar fiecare medic stomatolog poate elabora o simbolistica propric, in legatura cu detaliile dentare ale fiecdrei persoane. Astfel activitatea expertului este mult ingreunat&, rezultatele fiind dependente de experienta sa si, nu in ultimul rand, de imaginatie. Cea mai eficient’ metodi de identificare 0 constituic examinarea amprentelor dentare pe anumite mulaje, desi existaidentificare odontologica 65 anumite reglementiri legale care limiteazi aceasti metoda. De exemplu, persoanele pot refuza mulajul dentar, daci nu se afla sub suspiciunea de crima. In cazul cadavrelor, amprentarea poate fi dificilé datorité ocluziei dentare prin rigiditatea mandibulei. Daca deschiderea gurii nu se poate realiza cu ajutorul unor departatoare, se poate recurge la metoda chirurgicala de sectionare a insertiilor musculare de la nivelul mandibulei. De asemeni, si utilizarea acestor manevre necesita un substrat permisiv juridic. Caracteristici dentare recognoscibile prin examinare directa: © — absenta dintilor; e —rupturi dentare; © malpozitia sau rotatia dentara; ¢ — dinti supranumerari sau hipoplazici; ¢ anomalii dentare, in special, la nivelul incisivilor centrali; e —suduri dentare; © traumatisme dentare; e — paradontoza; piatra dentar: ¢ neregularitéti ale smaltului; * markeri de obiceiuri culinare; ¢ — depozite de calcar; « —plombe; © carii; © coroane, punti, proteze; ¢ — inflamatii periodontale; © = protruzia sau malocluzia. Absenta dentara este evidentiabila prin desenarea unui ,,.X“ in diagrama dentara.66 Elemente de identificare medico-legala 2 3s g Z g Dreapta Fig. 20. Marcarea absentelor dentare Actualmente se practic’ marcarea gradului afectarii dentare prin numerotarea pe o anumit scala. Gradul de uzura a dintilor a fost clasificat in urmatoarele stadii: 0 — fara uzura;dentificare odontologica 67 1 —uzura minima a varfului; 2 —varfurile puternic uzate; 3 — varfurile puternic uzate, dentina expusa; 4 — pierderea unei jumatati sau a intregii dentine. Cariile sunt descrise prin urmatoarele stadii numerice: Grad 1: afectarea smaltului; Grad 2: afectarea smaltului si a dentinei; Grad 3: expunerea pulpei; Grad 4: descompunerea pulpei. Aceste asimilari sunt de ordin general si nu depind de diagnostic, fiind variabile in functie de judecata personala a celui care face aprecierea. in afara de aceste clasificari care se efectueazi cu ochiul liber, exist o serie de tehnici mai sofisticate care pot fi aplicate investigatiei odontologice medico-legale. Aceste tehnici au avantajul cd sunt puternic discriminative, dar dezavantajul c& necesita echipamente sofisticate si personal foarte bine calificat. Astfel de metode pot fi aplicabile atunci cand prestigiul victimei sau implicatiile economice ale cazului o justifi Unele dintre aceste tehnologii avansate sunt utilizate in proiecte de cercetare dar, ocazional, sunt folosite si in investigatia medico-legala. Sectionarea dintilor conduce la 0 multitudine de posib Modificarile determinate de varsta apar in toate tesuturile dintilor, iar examinarea lor microscopici poate constitui baza aprecierii varstei individului la momentul mortii. Examinarea microscopica a pulpei a evidentiat cromozomul Y in nucleul celular care ajuta la determinarea sexului unui individ pornind de la un singur dinte. S-a acordat deja 0 atentie deosebita razelor X care furnizeaza informatii privind anatomia interna a dintilor, aratand forma canalelor dentare si imaginea dintilor incalecati si malpozitionati. Radiografiile ante mortem suprapuse pe imaginile radio- grafice recente pot compara detalii ale coroanelor gi puntilor, ca’si a plombelor si pot arata procesul de cicatrizare in zona de extractie. Alte tchnici fotografice inclusiv fluorescenta gi reflexia in UV si infrarogu au ajutat la examinarea cavitatilor si plombelor. Suprafetele dintilor au fost evidentiate utilizand 0 imagine 3D in microscopia electronica prin68 Elemente de identificare medico-legala amprente dentare“ care pot fi inregistrate si stocate in format electronic. Acestea si alte metode avansate vor fi aplicate tot mai mult in analiza si inregistrarea detaliilor dentare cu implicatii medico-legale. Analiza dintilor pentru identificare personal poate fi investigat’ si prin calculul aritmetic al probabilitatilor. Unele caracteristici dentare au fost studiate prin prisma frecventei cu care apar. De exemplu, s-a constatat ca in New York la 16,6% din persoane se intalneste o leziune pe suprafata mezialé a incisivului central maxilar, in timp ce pe suprafata distala frecventa a fost de 13,6%. O alta leziune s-a identificat pe suprafafa mezialé a caninilor in 4,3 % din cazurile examinate, in timp ce pe cea distala in 6,2%. jn mod similar s-a analizat frecventa cu care lipsesc dintii in anumite locatii specifice si de asemeni, tipurile de restaurari efectuate. S-au analizat 16 caracteristici structurale la primii premolar ai mandibulei. Acestea sunt trasaturi ereditare care variaza independent si probabilitatea combinarii lor poate constitui un indicator de valoare al identificarii personale. Examinarea lucrarilor de restaurare pe unul sau mai multi dinti poate indica adesea c& un stomatolog era mai competent decat altul, sau poseda o tehnica mai avansati. Schimbarea stomatologului poate indica 0 modificare a locatiei, oragului sau farii, cu modificari ale tehnicii evidentiate in diferitele tipuri de tehnologii. Migrarea populatiei de la sat la oras si invers poate determina modificari in tratamentele stomatologice efectuate in sens pozitiv sau negativ. Exist un numar mare de persoane care poart& proteze mobile. Examinarea acestora si corespondenta lor cu bolta palatina poate constitui un indicator util de identificare a purtatorului. in prezent, in interiorul protezelor mobile este inclus un cod de identificare ce arata cui apartine proteza si medicul stomatolog care a efectuat-o. Identificarea odontologica prezinté si dezavantaje: inre- gistrarile dentare sunt dispersate intr-o multime de cabinete in toata fara, si sunt mai dificil de localizat decat amprentele ce se gasesc intr- un sediu central. in plus nu exista nici o standardizare a probelor dentare, acestea putdnd fi inadecvate sau supuse erorii. Mai mult unii dinti pot fi extrasi sau alterati dupa ultima examinare ante mortem.Identificare odontologica 69 AMPRENTA DENTARA Definitie Muscaturile la nivelul pielii constituie leziuni marcé produse de dinti. Cele cu relevanté medico-legalé apar adesea in cadrul unor violenfe cum ar fi omuciderile, violentele sexuale, violentele domestice, abuzuri asupra copiilor. Plagile muscate pot apirea si datoriti animalelor, in special, a cAinilor si pisicilor. De-a lungul evolutiei specici umane, forta mandibulei si a dintilor a constituit una din cele mai importante mijloace de aparare sau atac. O persoana atacatd sau care atacd putea musca, zgaria sau lovi cu pumnul. Muscatura umana probabil nu este atat de puternica ca a unor animale, dar poate avea un efect important. in prezent, dintii constituie un aparat de procesare a alimentelor si adjuvant al vorbirii. Cu tdate acestea, in ocazii rare de atac sau stres emotional, se pot produce plagi muscate. in aceste ocazii, amprenta muscaturii poate constitui un indicator important de vinovatie. Amprenta musgcaturii poate fi intdlnité pe corpul agresorului, dar si al victimei. in situa rare, muscatura poate fi autoprodusa. Analiza atenté a muscaturii poate evidentia pozifia agresorului in momentul atacului si, de asemeni, intervalul de timp inaintea decesului de cand s-a produs muscatura. Este importanta diferentierea muscaturilor de om de cele de animale sau de alte obiecte contondente ce pot conduce la erori. Pentru a usura analiza lor, plagile muscate pot fi fotografiate sau amprentate cu silicon care face posibila masurarea precisi a suprafetei dintilor si o comparare vizuali intre urmele lasate de musctura si reproducerea 3D a dintilor agresorului. Semnificatie Fiecare dentitie umana este unica, fiind diferité chiar la gemenii identici, Amprenta sa la nivelul pielii demonstreazi individualitatea sa. Se pot efectua mulaje pornind de la amprentele dentare. Existenta amprentelor dentare indicd faptul c& o anumita persoané a fost suspecté in producerea unei crime, dar nu are caracterul sigur al amprentelor digitale, neimplicdénd 0 activitate criminalé sau o relatie temporalé cu momentul crimei. Mugcatura70 Elemente de identificare medico-legala dentari sugereazi o altercatie intre victima si agresor, si poate determina coincidenta temporala cu momentul unei crime. Obiective in analiza unei plagi muscate, trebuie urmirite urmatoarele obiective: * recunoasterea unei plagi muscate; e prelevarea unui mulaj; © —compararea acestuia cu dentitia presupusului agresor. in cazul in care o anumita plaga nu este recunoscuta ca fiind muscat, intreaga investigatie poate fi pusd pe o pista fals& si, in consecinta, astfel pot fi pierdute marturii utile in dosar. Colectarea probelor necesiti cunostinte odontologice si experienta in domeniu, timp indelungat si tehnica adecvata, in vederea recoltarii probelor si a efectuarii mulajelor. Descrierea unei plagi muscate tipice O plagd muscat& tipic’ apare ca o leziune circulara sau ovalara de 3-5 mm diametru. Este alcdtuita din doua arcuri incurbate, separate, paralele unul cu celdlalt. Fiecare are este compus dintr-un sir de contuzii, excoriatii si depresiuni care aproximeazi ca forma si dimensiune dintii umani frontali. Pot fi pana la maximum 16 marci dentare (cate 8 pe fiecare arc), desi cel mai ades se jntalnesc intre 6 gi 12, in functie de caz. Caracteristicile pligii umane muscate sunt: muscatura umana este format’ din 2 arcade (semicercuri), presiunea maxima fiind exercitati doar de dintii frontali de la canin la canin. intre cele 2 arcade, de o parte si de alta, se intlneste un spatiu liber in locul unde molarii nu exercita presiuni asupra pielii. Muscdtura umana este circulara sau ugor oval&. O musciitura in forma de ,,U“ este de origine animal’. Dintii pot produce urme separate clare sau pot conflua intr-o urma continua. Odat’ cu trecerea timpului, urmele clare lasate de dinti conflueaza si isi pierd gradul de definitie. Excoriatiile de pe suprafata pielii ins4 isi pastreaza forma pana la vindecarea completa. Incisivii apar ca amprente liniare sau rectangulare, iar caninii, ca amprente circulare sau triunghiulare. in pligile clare, nedistor- sionate, arcul superior poate fi clar distins de cel inferior, ArculIdentificare odontologica 71 superior este mai larg si, de obicei, mai putin bine definit, comparativ cu cel inferior care perforeazd mai putin pielea. Incisivul central superior este bine vizibil la nivelul arcului superior, deoarece este mai lat decat incisivii laterali adiacenti, in timp ce cei 4 incisivi inferiori au aproximatiy aceeasi dimensiune. Plaga muscata facut de copii este vizibil mai micd decat cea a adultilor cu aproximativ 3,5 cm, iar amprentele dentare sunt spatiate intre ele. Sediul pligilor muscate poate fi la nivelul oricarei regiuni a corpului uman. Fig, 21. Aspectul museiiturii umane Muscaturile se intélnesc la om, in special, in cazurile de abuz asupra copiilor si agresiuni sexuale. In prima situatie mugscaturile pot fi situate oriunde pe corpul copilului, locurile preferate fiind ochii, bratele, obrajii, fesele, trunchiul. in majoritatea cazurilor, muscaturile copiilor mici au fost produse de catre mame. Principala motivatie a parintilor este ci copilul a fost muscat de baby-sitter sau de catre cainele familiei, dar uneori aceasta explicatie poate fi adevarat’. Altele pot fi autoproduse. De aceea este important ca examinarea s& se facd cu atenfie, accentudndu-se dimensiunile (ce pot fi de adult sau copil), sau forma (pot fi produse de un animal). in situatii de agresiuni sexuale, plagile muscate au o orientare »Sexuala* sau pot fi intalnite pe orice parte a corpului. Cel mai frecvent sunt intalnite pe sAni sau areole, dar nu sunt evitate gatul, umerii, coapsele, abdomenul, pubisul, sau chiar vulva. Trebuie privitenR Elemente de identificare medico-legala cu multa circumspectie asa numitele ,,/ove bites‘, produse, in special, prin suctiune, si care pot fi consecinta unui act sexual acceptat si nu a unei agresiuni sexuale. Muscaturi pot fi intalnite si la ofiferii de polifie ce incearca sa aresteze persoane ce opun rezistenfa. Se mai intalnese si in evenimente sportive sau in agresiuni cand victima reuseste s& muste agresorul. in aceste cazuri, musciturile se pot intalni pe tot corpul. Unele pligi muscate sunt autoproduse, cAderi pe faté putand produce leziuni severe ale buzelor si limbii. Unele persoane igi produc uneori intentionat muscaturi din variate motive pornind de la acuzarea altor persoane pana la probleme psihiatrice. Multiple muscaturi (in special, de tip suctiune) intalnite in zone accesibile ale umerilor si bratelor ridica suspiciunea de autoproducere, mai ales, la adolescente. Pligile muscate umane se impart in 2 categorii: 1. sexuale: prezinti o zona centrali mai putin profunda, cu elemente ce iradiaza in jurul acesteia; 2. atae sau aparare: prezinta o imprimare intentionata, ascutita, in cadrul unei agresiuni sau la copii. Ambele tipuri pot aparea la aceeasi persoana. Plagile muscate trebuie examinate cat mai rapid posibil dup4 ce au fost gasite, deoarece dispar cu repeziciune. Trasaturile dentare ce trebuie mentionate sunt dintii lips4, dintii asimetrici si pligile create de dintii foarte ascutiti sau taiosi, Ocazional este important s4 se compare plagile muscate pe medii inerte cu structurile dentare si ale unui suspect de spargere a unei case sau furt. Spargatorii au, frecvent, o plicere deosebita de a méanca in timpul spargerilor. Amprentele dentare pot fi gasite pe cascaval, mere, ciocolata, sau alte substante moi rimase la locul faptei. Dintii frontali prin pozitia si neregularitatile lor pot lisa urme distincte in materialele muscate, iar acestea pot fi comparate, in mod convingator, cu originalul.Identificare odontologica Natura plagilor muscate Cu toate ci sunt numite ,amprente muscate“ nu este obligatorie utilizarea dintilor in producerea leziunilor. Leziuni ale piclii pot fi produse chiar si cu buzele, in special, la copii, dar urmele lasate sunt greu vizibile, dispar rapid in timpul vietii si nu persist dupa moarte daca nu sunt asociate cu petesii. Suctiunea poate produce de la un grup de hemoragii punctiforme pana la echimoze mari ce au central 0 excoriatie. Urmele dentare pot fi: excoriatii, dilacerari sau combinarea lor. Claritatea unei plagi muscate depinde de mai multi factori: ¢ daca conturul locului muscaturii este neregulat sau cu o curbura pronuntati, numai o parte din arcul’ dentar poate afecta tesuturile; e daci muscitura este puternic’, survin hemoragii subcutanate extinse care difuzeaza lateral si estompeaza conturul; ¢ daca muscatura a fost produsa cu mai multe zile in urma, absorbtia hemoragiilor si vindecarea leziunilor duce la estomparea progresiva a detaliilor; e cand dintii au fost aplicati cu forta, aspectul tipic este a doua arcuri cu concavitatile una catre alta si un spatiu liber la fiecare capat: Intre ele pot exista freevent petesii de suctiune, dar cel mai frecvent acestea nu sunt insofite de urme dentare, in asa-numitele love bites. Ele se produc, cel mai frecvent, prin aplicarea ferma a buzelor pe picle si producerea prin suctiune a scaderii presiunii aerului in zona centrala. Aceasta determina aparitia a multiple petesii hemoragice prin ruperea venulelor mici din straturile superficiale ale tesutului subcutanat. Daca este mai intensa, petesiile sunt confluente sau chiar se pot transforma intr-un hematom. in plus, se adauga si presiunea exercitaté de limba, ce impinge tesuturile spre bolta palatina. Acest tip de leziune se intalneste, cel mai frecvent, pe partea lateral a gatului, sau pe sani, in agresiunile sexuale. Sunt foarte rare in abuzurile asupra copiilor, si uneori pot fi autoproduse. Leziunile de suctiune au cauzi umana prin excelenta, ele neputénd fi produse de animalele de companie, cum se pretinde adesea. Muscaturile se produc prin inchiderea dintilor pe o suprafat relativ plat, dar de obicei existi gi alte structuri ce patrund in gura,74 Elemente de identificare medico-legala astfel incat dintii se inchid pe un bloc de piele eliptic sau paralel. in muscaturile sexuale, in special, la sani sau areole, tesuturile pot fi intéi suctionate in gura si apoi se produce muscatura. Acest lucru va afecta forma muscaturii, atunci cand pielea este eliberata si se intinde la loc. Uneori mugcatura poate sa nu aib& dou’ arcuri opuse, forma fiind liniard. Acest lucru se observa cand incisivii superiori alunecd pe piele lasand niste urme paralele de cativa cm lungime. Incisivii inferiori pot determina o linie curba in muscaturile statice sau o linie dreapti sau intrerupti dedesubtul zgarieturilor produse de incisivii superiori. Problema majora a plagilor musgcate este identificarea autorului, fiind necesari cooptarea unui stomatolog experimentat in acest tip de identificare. Desi dentitia are anumite caracteristici clare, in special, la nivelul incisivilor si caninilor, participarea unui medic legist fara experienté stomatologica constituie un martor fara valabilitate in cazul disputelor legale. Unii odontologi sustin ci o amprenti dentara poate fi jdentificaté doar intr-un sens negativ, adic’ dacd suspectul poate fi exclus in cazul in care dentitia sa nu este apti a produce o plaga muscata. Absenta dintilor, malformatiile dentare sau existenta unor dinti profund afectati poate sugera suprapunerea cu 0 persoanad sau marca poate fi suficient de inconsistenté, caz care este deosebit de util investigatorilor in eliminarea anumitor persoane suspecte, in special, in cazul abuzurilor asupra copiilor cAind sunt implicati membrii familiei. Exemple de plagi muscate © Contuzie centrali — 0 arie petesialé sau echimoticd in centrul pligii muscate a fost mult timp atribuita suctiunii cu limba. Desi este aplicabil in unele cazuri, contuzia centralé poate apare gi ca urmare a prinderii pielii intre dinti. e Arsuri solare — adesea pot fi identificate abraziuni sau contuzii secundare actiunii razelor solare in periferia amprentelor dentare dispuse radiar sau perpendicular, spre centrul sau dinspre centru. Unele dintre aceste plagi indica faptul ca dintii au dilacerat pielea adiacenta, aparand ca o serie de dungi rosii, liniare. Astfel de amprente pot aparea si ca urmare a presarii fetei linguale a dintilor peIdentificare odontologica 75 piele. Aceste contuzii sunt orientate spre interior si prezinté reliefurile anatomice ale fetei linguale a dintilor. ¢ Muscaturi avulsive — anumite tipuri de muscaturi pot dilacera pielea, sind anumite lacerari tegumentare. ¢ Muscaturi multiple — pligile muscate pot fi multiple sau superpuse, asa cum se intémpla, de obicei, in cazul plagilor muscate aparute la copii, in timpul jocului. e Plaigi muscate uniarcuate — sunt ocazionale si prezinté doar un singur arc. in aceste cazuri, dinamica muscaturii, a imbracdmintei suprapuse si interventia altor factori poate explica acest fenomen, O muscaturi poate arata doar partea dreapt sau sténga a dintilor sau plasarea acestora in timpul muscaturii. ¢ Muscaturi far’ amprente dentare — un singur rand de contuzii omogene de dimensiuni si forme aproximativ identice cu arcadele dentare umane dar fara a prezenta marci dentare individuale pot fi uneori recunoscute pe suprafata corpului. Uneori, marcile dentare pot fi prezente, dar indistinct, aparand sub forma unor arii unite continue cu o contuzie incurbata. Uneori amprentele dentare sau configuratia arcadelor dentare este estompati de contuzia masiva din jurul plagii mugcate. Tesutul moale si grisimea cutanati opune rezistenté in momentul muscaturii si prin sumarea presiunilor produce difuzarea hemoragiei. imbricimintea de deasupra poate constitui un strat protector al pielii, impiedicand producerea amprentelor dentare. ¢ Muscaturi ,,solide* — existenta unui cere sau oval rosu poate fi adesea identificata in locul formelor arcuate, in special, in cazuri de muscaturi ,,proaspete“, datoritd procesclor inflamatorii care produc eritem superficial difuz sau contuzie centrala extensiva. ¢ Muscdturi cicatrizate — in timp, in locul plagilor muscate pot aparea arii subtile de pigmentare sau depigmentare ce pot persista cAteva luni sau ani. Diagnostic diferential ¢ Urme de tocuri — au un singur are, mult mai incurbat; e Urme de unghii; ¢ Muscaturi de animale — sunt mai largi si invariabil localizate la nivelul bratelor sau a toracelui anterior;16 Elemente de identificare medico-legald e Herpes. Investigarea pligilor muscate Asa cum s-a subliniat, trebuie facute toate eforturile pentru a obtine cele mai bune inregistrari, in vederea unor examinari de specialitate ulterioare. in primul rand, plaga muscata trebuie sa fie fotografiati in intregime si cu mare atentie. In cazul in care se folosese facilitati care tin de tehnica criminalistica, medicii legisti trebuie s& indrume investigatorul si sa-1 sensibilizeze asupra unor caracteristici absolut obligatorii a fi inregistrate pe film. Cel mai adesea, se folosesc fotografi profesionisti care, desi sunt experti in domeniul lor, nu sunt capabili s& aprecieze problemele legate de identificarea stomatologica, din care motiv adopté unghiuri gresite cu beneficiu minim in jdentificarea leziunilor originale. ‘ Fotografiile trebuie s& fie preluate din mai multe unghiuri, dar, in special, din plan perpendicular si in unghi drept cu planul leziunii. Anumiti fotografi persisté in a prelua imagini tangentiale care modifica forma initiala a leziunii. {ntotdeauna adiacent de leziune si cat mai aproape de accasta, trebuie fixaté o scala, locul ales insa neimpiedicand examinarea detaliilor, fie ele si obscure. Plagile muscate sunt adesea la nivelul unor suprafete curbe, cum ar fi fata, sanii sau bratele gi din aceasté cauza nu pot fi niciodata reproduse pe o suprafata plana, existind tendinta de a fi usor micgorate spre extremitati. Efectuarea unor fotografi din mai multe unghiuri poate inlatura acest inconvenient. De asemenea, distanta focali trebuie adaptat& tipului de leziune, deoarece o distanta focal mai mic& poate distorsiona imaginea. Un alt element important il constituie unghiul sub care cade lumina. Daca aceasta cade perpendicular pe o suprafa{a plana, ea nu ya capta detaliile imaginii. Iuminarea din lateral poate aduce neregularitafi in relieful suprafetei pe care se afla plaga, in special, in cazul in care la nivelul pielii, exist indentafii. Trebuie efectuate fotografii monocrome si color, cu atentie deosebita asupra focalizarii imaginii si a expunerii corecte. Utilizarea filmelor sensibile la ultraviolete este recomandata in cazul in care dorim s& relevam hemoragii oculte, dar este limitata de posibilitatea aparitici unor attefacte, Se preferi planurile apropiate, detaliile fiind fotografiateIdentificare odontoiogica 77 unul cate unul. De asemenea, se prind imagini de la distante variabile, in vederea orientarii plagii in functie de planurile anatomice alaturate. in timpul fotograficrii, trebuie avut in vedere s& nu se ard piclea prin apropierea de lampi de tungsten. Iluminarea cu blitz poate inlatura aceasta deficienta, dar poate modifica forma leziunii. Dupa terminarea fotografierii pligii, trebuie prelevate din plaga eventualele substante: sange, saliva. Desi nu este totdeauna incununaté de succes, aceasta metoda poate duce la identificarea agresorului prin cercetare ADN. Cu exceptia fotografierii si prelevarii de ADN, medicul legist nu mai poate face nimic fara ajutorul unui stomatolog. Acesta poate preleva, cu ajutorul unui strat de plastic, mulajul negativ al amprentei dentare. Leziunea produsi prin muscare incepe s& se degradeze in cursul primei sau a doua zi, dar uneori aspectul leziunii se poate imbunatati. Muscatura trebuie examinata de mai multe ori in decurs de cateva zile si refotografiata. Dac& examinarea se face pe cadavru, dupa autopsie este posibila recoltarea intregii arii tegumentare, impreuna cu plaga muscata si conservarea ei in formol, in vederea unei ulterioare reexaminari. Distorsiunea tegumentara si degradarea pielii, care sunt inevitabile, limiteazi valoarea acestor probe la examinarile ulterioare. Se recomanda ca la fel ca in cazul tuturor hemoragiilor sau abraziunilor, cadavrul sa fie reexaminat la cdteva zile dupa prima autopsie, aceasta a doua autopsie aducand elemente noi in vederea identificarii. Diagnosticul imagistic poate fi util prin folosirea optionala a imaginilor in infrarosu sau ultraviolet. Acestea sunt tehnici complementare care nu pot inlocui fotograficrea conventionala. Utilizarea ultravioletelor are doua scopuri: radiatiile ultraviolete nu penetreaza pielea si dau imagini extrem de detaliate, avantajoase in cazul delimitarii abraziunilor subtile. Mai mult, ultravioletele sunt absorbite de melanina si pot evidentia modificari pigmentare subtile ce nu pot fi vizualizate macroscopic. Plagi muscate invizibile cicatrizate cu luni sau ani inainte pot aparea in fotografiile ultraviolete. Radiatiile infrarogii au efecte opuse: infrarosiile penctreaza piclea aproximativ 3 min si dau un aspect translucid pielii. Suprafata melanocitelor apare78 Elemente de identificare medico-legala neagra, iar celclalte suprafete, de culori diferite, cu o specificitate mare pentru colectii sangvine. Infrarosiile pot detecta volume macroscopic invizibile de singe dispuse subcutanat. De asemenea, pot evidentia contuzii, vene superficiale, dand informatii noi asupra tipului de traumatism. Suprapunerea amprentei dentare cu dentitia agresorului. Pentru medicul legist, realizarea unei astfel de expertize este relativ greu de efectuat in absenta unor inregistrari dentare anterioare ale suspectului. Unicul lucru pe care il poate face acesta este dea restrange cercul de suspecti. Directiile pe care le va urma examinarea medico-legala sunt: 1. Examinarea dintilor persoanelor suspectate de politic sau a celor care au avut acces la victima. in majoritatea cazurilor, este absolut necesara obtinerea consimfimantului informat de la suspect, jnaintea efectudrii examinarii medico-legale odontologice. Medicul trebuie s4 explice care sunt intentiile sale si motivatia efectuarii unei astfel de expertize. Trebuie si fie clar de la inceput ca aceasta expertizi se face in scopul unor investigari legale si ca orice informatie obfinut’ poate fi utilizat& ca proba in cazul unui proces si nu are legatura cu diagnosticul sau tratamentul subiectului. 2, Orice refuz constituie o bariera in orice actiune ulterioara. fn cazul in care este vorba de copii, trebuie obfinut consimtamantul informat al parintilor sau tutorelui. Acest consimtaméant este preferabil a fi in scris si in majoritatea sectiilor de politic exista formulare tipizate pentru acest scop. Dacd nu este posibila obtinerea consimfimntului scris, este suficient si un consimtamént oral dat in prezenta a doi martori care sa nu aiba legatura cu cazul investigat, cu familia sau s& nu fie ofiter de politie. 3. Odatd consimtAmantul obtinut, se examineaza dentitia si se noteazi urmiatoarele puncte in scris si pe diagrama. Trebuie efectuate, de asemenea, fotografi in cazul in care este posibil a fi facut o corespondenfa intre dinti si muscatura sau in cazul in care excluderea este importanta din punct de vedere legal: - Prezenfa unei danturi complete sau partiale sau daca aceasta a fost degradata in momentul incidentului;Identificare odontologica 79 - Numerotarea dentitiei la nivelul maxilarului superior si al mandibulei; - Odiagrama cu dintii absenti, in special, incisivi gi canini; : - Estimarea formei plagii si eventuala existenti a unei malocluzii dentare; - {nregistrarea dintilor rupti sau a dintilor cu anormalitati individuale semnificative. Se inscriu pe diagrama gi se descriu. - inregistrarea neregularitifilor sau variatiilor marcate ale profilului marginii taioase dentare, in special, la dintii frontali; - Evaluarea dimensiunilor si proeminentelor eventuale ale dintilor, in special, a caninilor si incisivilor si orice anomalii de dezvoltare, cum ar fi, de exemplu, interpozitiile dentare; - inregistrarea anomaliilor de orientare a dintilor, cum ar fi: rotatia in sens antero-posterior sau dinti dubli. Spatiile neregulate gi gaurile dentare sunt factori importanti in identificare. Desi este putin probabil ca medicul legist si aibi materialele sau experienfa necesari pentru a efectua o amprenta a plagii, ca trebuie efectuat& chiar daca nu exist’ asistentaé stomatologica. Ajutorul unui asistent de stomatologie este util in obtincrea materialului de amprentare gi a inregistrarii plagii. in final, trebuie incercati compararea amprentei dentare recoltati de la plaga cu dentitia suspectului sau suspectilor, chiar fie si numai prin inspectie vizuala. Aceasta comparare se poate face pe mai multe cai: - identificarea anomaliilor dentare; - compararea examenelor fotografice ale plagii mugcate cu a dentitiei suspectului; - — utilizarea negativelor fotografice. in cazul plagilor muscate, se spune c& amprenta dentara este o proba mai buna decat absenfa ei — cu alte cuvinte, prezenta unei marci dentare indica faptul ca dintele exista in mandibula, in timp ce o gaurd la nivelul plagii poate indica faptul c4 dintele lipseste sau suspectul prezenta o malocluzie dentara sau dintele era acoperit. in practicd, majoritatea informatiilor odontologice le confera cei 6 dinti superiori frontali si cei 6 inferiori. Caninii sunt utili in cazul in care sunt proeminenti si evidenti. Premolarii si molarii sunt rareori utili in cazul profilelor inferioare gi posterioare.80. Elemente de identificare medico-legalé Plagi museate in cazul copiilor maltratati jin 1962, Kempe a descris ,,sindromul copilului batut* si a inventariat semnele fizice care pot ridica suspiciunea de abuz asupra copilului. Semnele si cauza lor: episoade repetate de traumatisme orale duc la avulsii, sau fracturi ale dintilor frontali; fracturi ale mandibulei care au fost cu deplasare si nu au beneficiat de tratament chirurgical, duc la malocluzii sau inocluzii ale segmentelor mandibulare; ¢ impingerea sau tractiunea fortaté a buzelor duce la lacerarea frenului lingual sau labial; e insertia unui instrument in timpul nutritiei forfate duce la lezarea izolata a palatului moale; ¢ comprimarea gurii cu un calus duce la abraziuni orizontale sau contuzii care se extind de la buze spre comisurile gurii; ¢ stergerea for{até a gurii duce la amprente dentare pe mucoasa labiala; muscaturi de copii in cazul copiilor nesupravegheati (muscdturi de manic) produc urme tipice pe piele; sindromul copilului hranit cu biberonul produce malformatii dentare la nivelul dintilor frontali; stomatite gonococice, leziuni venerice, faringite, leziuni sifilitice care indicd abuzul sexual. intre semnele si sindroamele cele mai sugestive, sunt: sindromul copilului zdruncinat, sindromul Munchausen gi leziuni orale specifice. Nu este surprinzator faptul ci stomatologii au un rol activ in detectarea abuzului fizic la copil, aproximativ in 50% din cazuri acestia fiind afectati la nivelul capului si gatului. absente Dezastrele in masa in cazurile de dezastre in masa, cum ar fi: accidente aviatice, incendii, tornade, unde cadavrele victimelor sunt dezmembrate si distruse partial, analiza dintilor poate juca un rol major in identificare. Se utilizeaz& frecvent unii termeni care arati gradul de | distructie al cadavrului:Identificare odontologica 81 e Cadavru ars: ramasife care au fost expuse unor temperaturi foarte inalte, cu distrugere considerabila a tesuturilor; e Cadavru carbonizat: ramiasite expuse pentru o perioada lungi de timp la temperaturi inalte, ce au determinat distrugerea numeroaselor structuri anatomice; ¢ Cadavre amestecate: rimiasitele a doi sau mai multi indivizi gasite intr-un anumit loc; ¢ Cadavru dezintegrat: corpul este fragmentat in numeroase parti mai mari sau mai mici; e Cadavru dezmembrat: rimiasite in care capul este decapitat si extremitatile separate de trunchi; e Cadavru intact: ramasite in care capul, trunchiul si extremitatile sunt articulate normal; e Cadavru mutilat: ramasife in care exista dovezi c4 victima a fost desfigurata si fragmentata intentionat; ¢ Cadavru scheletizat: ramasite in care majoritatea tesuturilor moi au fost distruse si structura scheleticd este bine conservata. in cazurile de dezastre, identificarea poate fi obfinuta de pe lista pasagerilor si de la rudele sau prictenii persoanei care se afla in avion in momentul catastrofei. Aceste metode trebuie utilizate cu precautie, deoarece listele pasagerilor pot fi adesea incorecte. O persoana poate primi un bilet de la alt individ al carui nume se afla pe listé. Alte persoane pot solicita biletul sub un alt nume. Alte persoane igi pot schimba zborul in ultima clip& sau pot decide sa renunte la zbor fara ca rudele sa stie acest lucru. Din aceste motive, este foarte important utilizarea metodelor obiective de identificare. Identificarea dupa amprente este adesea imposibilé datorita starii de degradare a davrelor, astfel inc&t identificarea stomatologici poate constitui singura baz concreta de identificare. Ca si in celelalte aspecte ale stomatologiei medico-legate, primul obicctiv este de a obtine fie dentare ale presupuselor victime. In cazuri de dezastre, este importanta culegerea de informatii si conservarea rapida a cadavrelor. Curafarea resturilor, manipularea cadavrelor de personal neautorizat, martorii curiosi si vandalismul pot duce la pierderea unor date importante. O examinare preliminara a dintilor si mandibulei victimei trebuie facutd cat mai repede cu82 Elemente de identificare medico-legala putinfé. Se poate stabili astfel numarul de persoane implicate, cati copii si cati adulfi, varstele probabile, particularitati ale copiilor si adolescentilor, precum si detalii ale structurii dentare, cum ar fi dinti lips, restaurari dentare sau artefacte. Ulterior cand baza de date este valabila pentru comparare se poate face o analizé mai extins4 privind tehnicile dentare aplicate. in investigatiile medico-legale, in special, in dezastrele in masa, parti ale corpului pot fi dezintegrate, iar dintii pot fi gasiti separat de craniu. in astfel de cazuri, se ridici’ doua probleme: ce dinti apartin c&rui craniu, cAte persoane sunt implicate in catastrofa. Pentru a raspunde la aceste intrebari, este necesara o examinare atenté a dintilor, pentru a putea stabili varsta, sexul, rasa purtatorilor acestora. De asemeni, este important si determinam daca un dinte se potriveste in orificiul rimas in craniu. Premolarii superiori sunt considerati cei mai exacti pentru acest tip de identificare pozitiva. Cand dintii pierduti au fost clasificati, numarul de persoane implicate trebuie sa fie clar. Caracteristicile protezelor, smaltului, gradul de profunzime al cariilor, depunerile de tartru constituie indicatori importanti de includere a dintilor intr-un areal specific. Caracteristicile radacinii si coroanei pot fi, de asemeni, utile. fn cazul incendiilor catastrofale, sau uneori, dupa incendierea cadavrelor dupa o crima sau talharie, dinfii unei persoane sunt expugi ja temperaturi foarte mari. Cadavrele de copii pot fi transformate in cenusa la temperaturi de 200°C, timp de 2 ore. Umpluturile metalice, coroanele, pot fi topite la temperaturi inalte, dar cle pastreaza totusi forma cavitafii dentare din care provin. Temperatura poate amesteca amalgamul de argint si aur. Echipa de identificare stomatologica Desi operatiunile in cazul diferitelor dezastre se bazeaza pe natura catastrofei, exist’ anumite clemente esentiale ce trebuie urmarite in organizarea si implementarea unei echipe odontologice. Esenta in realizarea unei functionalitati adecvate a unei astfel de” echipe o constituie pregitirea, munca de echip& si comunicarea intre membrii echipei. Pregitirea si preplanificarea implic& pregitirea unui manual operational, sclectarea conducitorului echipei si racolareaIdentificare odontologica 83 unor membri de inalta pregatire profesional’, pe de o parte, iar, pe de alti parte, accesul nelimitat la echipamentul si tehnologia cea mai adecvati. Conducatorul echipei trebuie sa fie in alerté continua si si fie capabil si mobilizeze instantaneu echipa. Ficcare membru al echipei trebuie s& poarte un card de identificare si o carteli care si-i permiti accesul in zonele securizate. Fiecare echipa de dezastre cuprinde trei sectiuni si un sef de echipa. Rolul sectiunii post mortem este de a inregistra elemente dentare ale decedatului. Rolul sectiunii ante mortem este de a localiza inregistrarile dentare ale presupuselor victime si de a le face interpretabile. Rolul sectiunii de comparare este de a compara si a suprapune inregistrarile dentare si de a elabora concluziile finale ale identificarii. Identificarile dentare in cadrul dezastrelor in mas& nu sunt ca tehnicé cu mult diferite de cazurile individuale, fiind supuse acelorasi riscuri de malinterpretare, la care se adauga dificultitile legate de analizarea mai multor corpuri umane gi a figelor dentare provenite de la mai multi stomatologi. Seful de echipa este cel care trebuie si realizeze legitura intre cele trei sectiuni si medicii legisti care se ocupa de anchetarea cazului, atributiile sale fiind multiple, de manager, de purtator de cuvant si de coordonator. Operatiunile care au loc la locul faptei. Dup& cdutarea si triajul persoanelor in viata si dupa securizarea ariei, trebuie procedat la cdutarea resturilor celor decedati. Indiferent de cat de haotic apare locul dezastrului, el trebuie s4 fie organizat cat mai bine, in vederea reconstruirii circumstantelor producerii acestuia. Scena trebuie subimpartitd intr-o retea de parcele numerotate. Daca este posibil, se indica efectuarea unor fotografii aeriene, pentru a arata orientarea panoramica a locului dezastrului. Fiecare arie este analizati, numerotatd, fotografiaté, cu aparat fotografic sau camera video si marcat’. Marcarea si fotografierea constituie parti integrale ale protocolului dezastrului in masa. Chiar si in cazurile in care corpurile sunt corect identificate, de o important& crucialé sunt marcarea pozifiilor in care se aflé si a locatiilor, in vederea reconstructiei accidentului si a aspectelor penale consecutive. Efectele personale si componentele corporale sunt identificate si numerotate in functie de locul in care au fost gisite. Stomatologii din84 Elemente de identificare medico-legala sectiunea post mortem, identifica fragmentele de mandibula si fragmentele dentare. Orice alte fragmente care sunt gasite dispersate pe scena faptei trebuie marcate individual, in special, dacd sunt rimasite amestecate (provenind de la cadavre diferite), Extremitatile cefalice arse sau scheletizate trebuie introduse in pungi speciale pentru a se evita pierderea fragmentelor sau fracturarea. Corpurile sunt plasate pe targi de transport si marcate in functie de locul in care au fost gasite. Sectiunea post mortem fn functie de protocolul adoptat, dupa examinarea dentara se procedeazi la fotografierea, colectarea efectelor personale, prelevarea amprentelor digitale si radiografierea complet’ a corpului. Triajul antropologic si autopsia trebuie sa preceadd, in mod normal, examinarea dentara. Sectiunea ante mortem Sectiunea ante mortem se ocup’ cu colectarea informatiilor privind numele presupuselor victime, inregistrarile cu privire la persoanele disparute sau contactarea persoanelor presupuse a fi in anturajul victimelor. in final, aceast sectiune trebuie sa furnizeze lista cu numele celor decedati, dupa care se procedeaz’ la localizarea rudelor, contactarea stomatologului fiecarei victime si furnizarea inregistrarilor dentare ale acestora. Datele acestor inregistrari se condenseazi intr-o forma standard care poate fi comparaté cu inregistrarile post-mortem. Forma completa a acestor jnregistrari se di echipei care se ocupa cu compararea datelor ante gi post mortem. Sectiunea de comparare Primeste inregistrarile dentare ante si post mortem, efectele | personale, informatiile privind imbracimintea, starea psihicd si rezultatele examenului antropologic, precum si inregistrarile medicale provenite de la celelalte sectiuni. in cazul in care sortarea materialului se face manual, datele post-mortem se divid in mai multe grupuri (in functie de varsta, rai, sex etc.). Apoi acele inregistrari post-mortem cu caracteristici dentare clare se selecteazi, se scaneazi gi se da rezultatul final, Cele mai dificile cazuri se examineaza la urma. Acesta este un proces care se desfasoara pe un interval jndelungat de timp, iarIdentificare odontologica 85 folosirea computerului este deosebit de utila, in cazul in care numarul de persoane decedate depaseste o suta. Cu toate ci folosirea programelor computerizate scade intervalul de obtinere a datelor !a nivel de secunde, el nu are o exactitate totala, dintr-un grup mai mare selectind doar cazurile relativ clare. Dupa sortarea initiala computerizata, identificarea de finete se face de catre stomatologi. Seful de echip& este responsabii de verificarea identificdrii si de furnizarea rezultatelor citre coordonatorul anchetei. Dupa efectuarea raportului de identificare, fotografiile, copiile, materialele duplicate trebuie puse in plicuri separate si predate familiei.