Formarea limbii

Formarea limbii

Pungile faringiene respecta pe planseul
faringelui primitiv un spatiu triunghiular, cu
varful indreptat in jos, spre cavitatea bucala -
campul mezobranhial
mezobranhial..

Derivatele campului mezobranhial
mezobranhial:: limba,
epiglota, glanda tiroida.
tiroida.

In spatiul dintre extremitatile anterioare ale
arcurilor I se gasesc proeminentele linguale:
linguale:
pe linie mediana - tuberculul impar (=
mugure lingual median),
median), iar lateral de acesta
proeminentele linguale laterale (= muguri
linguali laterali)
Formarea limbii
 Formarea limbii

Intre extremitatile anterioare ale arcurilor II se
afla o alta proeminenta
proeminenta:: copula
copula.. Ea este
separata de tuberculul impar prin foramen
caecum..
caecum

De la nivelul lui foramen caecum va porni

dezvoltarea diverticulului tiroidian

Caudal de copula, intre extremitatile arcurilor

III si IV este situata eminenta hipobranhiala
hipobranhiala..
 Formarea limbii

Partea caudala a eminentei hipobranhiale
poarta numele de furcula = viitoarea
epiglota.. Posterior de furcula se afla santul
epiglota
laringotraheal = viitorul orificiu laringian
laringian..

Mugurii linguali laterali vor fuziona intre ei si
apoi cu tuberculul impar pe care il acopera
→ cele 2/3 anterioare ale limbii (corpul
limbii)
 Formarea limbii

Copula va fi acoperita de o proeminenta a
eminentei hipobranhiale → radacina limbii

Corpul si radacina sunt situate in cavitatea
bucala la nastere
nastere;; 1/3 posterioara coboara
in orofaringe in jurul varstei de 4 ani
ani..

Limita dintre corp si radacina o constituie
santul terminal, in forma de “V”, cu varful
spre gaura oarba
oarba.. Inaintea santului terminal
se gasesc 9 – 10 papile caliciforme (valate)
(valate)..
 Formarea limbii

In S6 limba creste accelerat in toate
sensurile, pe fata ei anterioara se
delimiteaza un sant care o separa de arcul
mandibular si planseul bucal in portiunea
libera, orala

Diferentierea musculaturii linguale incepe in
saptamana a saptea din materialul migrat al
ultimelor 3-4 somite occipitale
 Formarea limbii

Intai se separa muschii extrinseci
(geniohioidian apoi genioglos si hioglos
hioglos)).
Muschii intrinseci apar la sfarsitul lunii a 2-
a.

Inervatia motorie data de nervul hipoglos
(exceptie muschiul palatoglos inervat de
vag))
vag
 Formarea limbii

Inervatia senzitiva a mucoasei celor 2/3 anterioare
(corpul limbii) este asigurata de trigemen (nervul
arcului I mandibular)
mandibular);; inervatia gustativa asigurata
de n. coarda timpanului, ramura n. facial

Inervatia senzitiva si gustativa a 1/3 posterioare a
limbii (radacina limbii si papilele caliciforme) este
asigurata de glosofaringian
glosofaringian,, nervul celui de-de-al
treilea arc faringian

Inervatia senzitiva si gustativa a extremitatii caudale
a radacinii limbii este asigurata de vag vag,, nervul
arcurilor faringiene IV, VI
VI..
 Anomalii in dezvoltarea limbii

Aglosia.
Aglosia. Mecanism: atrezia mugurilor linguali

Macroglosia
Macroglosia.. Mecanism: exces de dezvoltare a
limbii

Microglosia
Microglosia.. Mecanism: dezvoltare deficitara a
limbii

Limba bifida/trifida.
bifida/trifida. Mecanism: lipsa fuzionarii
mugurilor anteriori. Fisurarea limbii si hipertrofia
papilelor sunt caracteristice copiilor cu sindrom
Down.
 Anomalii in dezvoltarea limbii

Ankyloglosia.
Ankyloglosia. Mecanism: insertia frenului
lingual pana la varful limbii

Chisturi si fistule congenitale.
congenitale. Mecanism:
persistenta ductului tireoglos.
Dezvoltarea glandei tiroide
 Dezvoltarea glandei tiroide

prima glanda endocrina care se dezvolta
intrauterin

S4 – proliferare caudal de mugurele lingual

median; locul de origine = foramen caecum
la varful V-ului lingual
 Dezvoltarea glandei tiroide

diverticul bilobat care coboarā în
mezenchimul subiacent
subiacent,, trece anterior de
faringe,, de osul hioid (uneori chiar prin el),
faringe
anterior de cartilajele laringelui si ajunge la
marginea inferioarā a cartilajului cricoid
cricoid..
 Dezvoltarea glandei tiroide

ramane temporar conectata cu locul de
origine prin ductul tireoglos
tireoglos..

S6 ductul devine solid si se fragmenteaza

S7 glanda tiroida ajunge in pozitia definitiva

L3 incepe sa functioneze

50% cazuri – lobul piramidal superior de
istm
 Anomalii în dezvoltarea glandei
tiroide

1. Persistenta unor resturi ale ductului

tireoglos sub forma chistului tireoglos sau a
unei fistule deschisa la suprafata gatului
gatului..
2. Tiroidele accesorii se pot forma oriunde pe
traiectul ductului tireoglos unde raman
insule de tesut tiroidian;
tiroidian; se intalnesc mai
frecvent la baza limbii si pot avea activitate
secretorie..
secretorie
 Anomalii în dezvoltarea glandei
tiroide
3. Hipoplazia si aplazia glandei tiroide
(dezvoltarea insuficienta sau absenta
glandei tiroide
tiroide)) sunt asociate frecvent cu
cretinismul..
cretinismul
Dezvoltarea glandei hipofize
 Dezvoltarea glandei hipofize

doua surse diferite de dezvoltare
dezvoltare::
ectodermul tavanului stomodeumului si
neuroectodermul diencefalului
diencefalului..

S4 ia nastere din tavanul stomodeumului un
diverticul numit punga Rathke
Rathke,, care va
prolifera superior
 Dezvoltarea glandei hipofize

Diverticulul Rathke patrunde in
mezenchimul care va forma baza craniului
craniului,,
se dilata si ramane conectat cu locul de
origine printr
printr--un pedicul
pedicul..
 Dezvoltarea glandei hipofize

S6 conexiunea pungii Rathke cu cavitatea
oralā degenereazā şi dispare.

S5 din diencefal pleacā un diverticul pe linia
medianā în sens caudal, numit infundibul.

Acesta ajunge în contact cu peretele
posterior al pungii Rathke în S7.
 Dezvoltarea glandei hipofize

Celulele peretelui anterior al pungii Rathke
→ lobul anterior hipofizar

Celulele peretelui posterior al pungii Rathke
→ lobul intermediar

Infundibul → lobul posterior hipofizar unde
vor pātrunde fibre nervoase din hipotalamus
ODONTOGENEZA
Schema generala a formarii si
dezvoltarii organului dentar - 3 etape
etape::

etapa de crestere si dezvoltare
dezvoltare,care
,care are 3
faze::
faze
• proliferare
• histodiferentiere
• morfodiferentiere (apozitia matricilor
organice))
organice

etapa de mineralizare

etapa de dezvoltare a radacinii si eruptia
 Faza de proliferare

Invaginarea ectodermului cavitatii bucale
→ lama epiteliala vestibulara

Lama vestibulara se despica in 2 parti
parti::
alveolara si jugala
jugala//labiala
labiala..
– partea alveolara a lamei vestibulare
vestibulare,,
mai ingusta → se va forma mucoasa
alveolara
 Faza de proliferare
– partea jugala
jugala//labiala a lamei vestibulare
este reprezentata printr
printr--o populatie
celulara numeroasa
numeroasa;; ea va forma
mucoasa jugala
jugala//labiala
 Faza de proliferare

Lama dentara primara

in saptamana a 6-a

are origine ectodermală (din lama epiteliala

vestibulara))
vestibulara

se invagineaza in mezenchimul subiacent

urmarind circumferinta maxilarului si mandibulei
 Faza de proliferare
Lama dentara primara

in saptamana a7-a va dezvolta 10 centri
de proliferare
proliferare,, distantati unii de ceilalti
ceilalti,,
care vor creste in profunzimeprofunzime,, in
mezenchimul inconjurator
inconjurator.. Mezenchimul
se condenseaza in jurul fiecarei proliferari
epiteliale..
epiteliale
Structura compusa dintr
dintr--o proliferare a lamei
dentare si condensarea mezenchimatoasā
subiacenta va constitui un MUGURE DENTARDENTAR..
 Faza de proliferare

Sub influenta ectodermului – mezenchimul
formeaza papila dentara

Partea profunda a mugurelui dentar devine
concava → CUPA

Marginile cupei prolifereaza → CLOPOT
 Faza de histodiferentiere

Partea ectodermala = organul smaltului

Mezenchimul inscris = papila dentara
1. Histodiferentierea la nivelul organului
smaltului
– Zona periferica = epiteliul adamantin extern
(EAE) + epiteliul adamantin intern (EAI
(EAI))
– Zona centrala = pulpa smaltului + stratul
intermediar
 Faza de histodiferentiere

Ameloblastul
- situat la nivelul EAI; celula alungita,poliedrica
- nucleul migreaza proximal (in vecinatatea
stratului intermediar
intermediar))
- la extremitatea distala – proces conic scurt
(Tomes)
 Faza de histodiferentiere
2. Histodiferentierea la nivelul papilei dentare

Cea mai mare parte → pulpa dentara

Celulele organului pulpar = fibroblaste
Fibroblastele
Produc fibre de colagen si substanta
fundamentala;;
fundamentala contin multe organite
celulare;; Organizate in retea
celulare
 Faza de histodiferentiere

Aria centrala traversata de vase de sange
mai largi decat la periferie

Vasele sanguine insotite de filete
nervoase mici

Celulele la periferie = odontoblaste →
dentina

Intre organul smaltului si papila dentara –
membrana bazala = viitoarea jonctiune
smalt--dentina
smalt
 Faza de histodiferentiere
Odontoblastul
- celula columnara
- proces odontoblastic (extensie
citoplasmatica)) la marginea predentinara
citoplasmatica predentinara,, in
tubul dentinar
dentinar;; traverseaza jonctiunea
amelo--dentinara
amelo dentinara;; poate ajunge in smalt
- intre odontoblaste si membrana bazala –
fibre de precolagen = fibre Korff
 Faza de histodiferentiere
3. Histodiferentierea mezenchimului din jurul
clopotului
- se condenseaza → sac dentar
ORGANUL SMALTULUI + PAPILA
DENTARA + SACUL DENTAR =
GERMENE DENTAR