PPA-1

PROTEZA PARTIALA ACRILICA ( PPA )

DEF: - e un corp fizic obtinut din fenomene de polimerizare in scopul

restaurarii integritatii arcadelor dentare
* Elementele componente ale PPA
-Seile protezei si dintii artificiali
-Elemente de legatura dintre sei
-Elemente de mentinere si stabilizare ( MS )
• * Caracteristici clinico- tehnice- terapeutice ale PPA
– restaureaza forme diferite de edentatie
– se indica de multe ori ca restaurari provizorii
– acopera zone intinse ale campului protetic si priveaza
pacientii de senzatii termice si gustative
– transmit presiunile masticatorii muco- osos , ceea ce
e nefiziologic
- reduc spatiul functional necesar limbii in desfasurarea
functiilor datorita grosimii placii
– pot apare fenomene de instabilitate a protezei dupa
un anumit timp de utilizare ca urmare a atrofiei
osoase la nivelul campului protetic
– realizarea lor necesita conditii tehnice modeste: nu
necesita materiale si aparatura costisitoare
– se realizeaza intr-un interval de timp relativ redus
– se pot fractura destul de usor
– se pot repara prin tehnologii simple
– se pot adauga dinti artificiali daca edentatiile se
extind
– cel mai adesea se realizeaza din RA
 CAMPUL PROTETIC EDENTAT PARTIAL

DEF:- reprezinta totalitatea elementelor anatomice care prezinta

rapoarte de contact cu PPA
- exemple: - dintii restanti si parodontiul aferent
- crestele alveolare
- bolta palatina pentru maxilarul superior
- mucoasele: labiala, jugala, linguala
Particularitati ale campului protetic edentat
partial

- elementele campului protetic sunt reprezentate de suportul dento-

parodontal si suportul muco- osos

- campul protetic poate fi: -favorabil protezarii

-nefavorabil protezarii
1.SUPORTUL DENTO-PARODONTAL
-reprezinta totalitatea dintilor restanti la nivelul arcadei dentare
impreuna cu tesuturile parodontale
- se analizeaza pe baza examenului clinic, radiologic si modelelor de
studiu
- evaluarea suportului dento- parodontal e de maximum interes in
stabilirea planului de tratament
• Mentinerea si stabilitatea PPA depinde de :
-nr dintilor restanti
-pozitia dintilor restanti
-morfologia coronara
-valoarea parodontala
-relatia de ocluzie
1. Nr dintilor restanti:
-un nr crescut de dinti e mai favorabil protezarii in
comparatie cu un nr scazut de dinti

2. Repartizarea topografica a dintilor restanti:

- dintii mai putini, dar in planuri diferite sunt mai
favorabili protezarii decat un nr mare de dinti situati
in aceasi zona
- dintii grupati sunt mai nefavorabili protezarii decat cei
repartizati in planuri diferite
3. Implantarea dintilor restanti
- axele de implantare ale dintilor sunt convergente
apical la maxilarul superior si diverg apical la
mandibula
- orice modificare de pozitie a dintilor restanti se
numeste malpozitie secundara
- migrarile dentare pot avea loc in sens vertical si
orizontal
- migrarile orizontale se produc in plan orizontal, se
produc in sens M si D ( mezializari si distalizari).
- aceste migrari pot avea loc prin inclinare sau
basculare ( coroana se inclina spre edentatie, iar
radacinile in sens invers )
- prin translatie e o migrare mai rara, e o migrare in
totalitate ( o deplasare corporala a dintelui)
- se produce mai ales atunci cand extractiile dentare au
loc la varste mai fragede
- mezializarile sunt mai intense si mai frecvente decat
distalizarile
- la mandibula in comparatie cu maxilarul superior,
migrarile orizontale se produc mai intens si pe o
perioada mai scurta.
- migrarile verticale se produc inspre spatiul edentat in
sens vertical si au ca urmare denivelarea planului de
ocluzie
- ele sunt de 2 tipuri:
1) Egresiunea:- migrarea are loc impreuna cu procesul
alveolar
2) Extruzia:- migrarea are loc fara procesul alveolar (
expulzia dintilor )
4. Morfologia coronara
- in zonele anterioare ale protezei, dintii artificiali vor fi
identici cu cei naturali
- in zonele laterale intervin reguli biomecanice
- bratele crosetelor se orienteaza in functie de ecuatorul
protetic denumit si ecuatorul de malpozitie secundara
- zona subecuatoriala e reprezentata de partea retentiva a
coroanei
- in aceasta zona se vor aplica bratele elastice ale crosetelor
- e considerata zona de la ecuatorul protetic pana la colet
- zona supraecuatoriala e partea neretentiva a coroanelor,
aici se vor plasa elemente rigide ale crosetelor
- e considerata zona ce se intinde de la ecuatorul protetic la
suprafata ocluzala
- zonele retentive se repartizeaza astfel:
- la molarii superiori la nivelul fetelor V
- la molarii inferiori la nivelul fetelor L
- la nivelul PM apar zone retentive fie V, fie O, in functie
de forma coroanei
OBS:- zona subecuatoriala e mai retentiva la coroanele
inalte, globuloase si e mai redusa la coroanele scurte si
cilindrice
-coroanele cilindrice fara convexitati sunt mai rare
-coroanele dentare se pot acoperi cu microproteze pentru a
le creste retentivitatea
5. Valoarea parodontala
- reprezinta rezistenta dintelui in alveola sa fata de fortele
ce tind sa-l deplaseze
- ea depinde de: - morfologia radiculara
- troficitatea parodontala
- implantarea osoasa
Rezilienta parodontala inseamna infundarea de aprox. 0,1
mm de natura elastica a radacinii dentare in procesul
alveolar
- incisivii au o valoare parodontala mai mica, iar C si M au o
valoare parodontala mai mare
6. Ocluzia dentara
- defineste relatia dintre cele 2 arcade dentare in pozitii
functionale
 2. SUPORTUL MUCO- OSOS

- e reprezentat de mucoasa si de oasele maxilare

1. Fibro-mucoasa (mucoasa fixa)acopera crestele alveolare si bolta
palatina
-este ADERENTA de os
- la nivelul boltii palatine, fibro- mucoasa diferentiaza 3 zone:
1. in treimea anterioara sesizam existenta rugilor sau pliurilor palatine
si existenta papilei incisive
- e o zona activa fonatorie pe care se sprijina varful limbii in
pronuntarea unor foneme
2. in treimea medie a boltii palatine cel mai adesea la
populatia tarii noastre, pe linia medio- sagitala, fibro-
mucoasa acopera torusul palatin
- la acest nivel, mucoasa e subtire si sensibila la
presiune

3. in treimea posterioara exista un tesut submucos

bogat in celule de natura adipoasa si glande secretorii
- la nivelul crestelor alveolare, grosimea fibro- mucoasei
e diferita, la maxilarul superior e mai groasa decat la
mandibula
 Rezilienta mucozala

- reprezinta capacitatea fibro- mucoasei de a se comprima si de a reveni

la forma initiala sub actiunea unei presiuni ( in mod normal, fiziologic,
fibro- mucoasa nu e structurata sa suporte presiuni )
- rezilienta fibro- mucoasei difera foarte mult de la o zona la alta a
campului protetic si depinde de grosimea stratului submucos
- mucoasa suporta presiune de 5 ori mai mica in comparatie cu
parodontiul dintilor
- zonele cu mucoasa groasa cu un strat submucos abundent pot
suporta presiuni cu valori mai mari
2. Mucoasa neutra sau pasiv- mobila
- inconjura la periferia campului protetic mucoasa fixa
- -pentru maxilarul superior e situata in fundul de sac V
si la nivelul zonei Ah
- -pentru mandibula e situata in fundul de sac
vestibular si fundul de sac lingual
! - MUCOASA PASIV- MOBILA REPREZINTA LIMITA
MAXIMA PANA LA CARE SE POT EXTINDE MARGINILE
PROTEZEI
3. Mucoasa mobila
- continua zona de mucoasa pasiv- mobila
- e situata la nivelul fundurilor de sac si
acopera formatiunile mobile ( frenuri,
bride, buze, obraji, planseu )
! - marginile protezei nu ajung
niciodata in zona mucoasei mobile
SUPORTUL OSOS
- confera sprijin si stabilizare protezei
1. Creasta alveolara
- formatiune anatomo- clinica rezultata in urma extractiei
prin transformarea procesului alveolar
- crestele alveolare pot avea forma si dimensiuni diferite:
– pot avea un volum redus ca urmare a extractiilor
chirurgicale laborioase insotite de pierderi de tesut osos
– pot avea un volum redus ca urmare a afectiunilor
parodontale
! – o creasta alveolara neprotezata e supusa procesului de
atrofie accentuata
2.Tuberozitatile maxilare si tuberculii piriformi
- reprezinta formatiunile anatomo- clinice situate la
extremitatile distale ale crestelor alveolare
- aceste formatiuni au o mare valoare protetica
conferind sprijin si stabilizare protezelor
 3. Bolta palatina
-dimensiunea boltii palatine e variabila, ea putand fi
redusa ca dimensiune sau mai extinsa(cand confera
sprijin si stabilizare superioara)

- forma boltii palatine este variabila - bolta plana,

medie si adanca

- uneori putem remarca la nivelul boltii palatine

prezenta torusului maxilar, iar la nivelul mandibulei
prezenta torusurilor mandibulari uni sau bilateral
TORUSURI MANDIBULARE- BILATERALI
Elementele componente ale PPA
- se individualizeaza dpdv teoretic
- toate prezinta un ansamblu, un corp solid, rigid,
nedeformabil

1. – dintii artificiali-segmente de arcada artificiala

2. – saua ( seile ) – suportul pe care sunt fixati dintii
3. – elementele de legatura dintre sei
4.– elementele de mentinere si stabilizare
• 1. Dintii artificiali
- sunt elementele functionale principale ale PPA
- Dintii din rasini acrilice sunt fabricati industrial si se
prezinta sub forma de garnituri pe placuta de ceara,
destinate grupului frontal si lateral

- Dintii din ceramica

- sunt superiori dintilor din acrilat
- se utilizeaza mai rar pentru ca sunt scumpi si casanti
- nu se utilizeaza pentru spatii edentate de dimensiuni
reduse
2. Seile
- acopera crestele edentate alveolare, iar in edentatii terminale
acopera tuberozitatile maxilare superioare si 2/3 anterioare ale
tubercului piriform la mandibula
- rolul lor e de a mentine fixati dintii artificiali si de a transmite
presiunile ocluzale suportului muco- osos
- fiecare sa prezinta:
1. – o fata mucozala- acopera mucoasa crestelor alveolare iar
marginile vestibulare ajung pana la nivelul mucoasei pasiv-
mobile si marginile orale se continua cu placa palatinala sau cu
placa linguala
2. – o fata orala ( protetica ) – e lustruita, pe mijlocul ei sunt fixati
dintii artificiali si prezinta un versant vestibular si un versant
oral
- numarul seilor este egal cu numarul breselor edentate
- daca sunt bine echilibrate stimuleaza tesuturile subiacente prin
masajul pe care il exercita sub forta de presiune intermitenta
PPA -2
3.Elementele de legatura dintre sei
-Placa palatinala: maxilarul superior
-Placa linguala:mandibula

Caracteristicile placii:
– trebuie sa reziste la solicitari mecanice
– trebuie sa fie nedeformabila
-sa fie simetrica
– sa protejeze parodontiul marginal prin distantare
Clasificare:
1) Placa protetica totala ( intinsa )
2) Placa protetica partiala ( redusa ) ! pentru maxilarul
superior

1) Placa protetica intinsa

a) Placa palatinala totala
- acopera in intregime bolta palatina
- se continua cu versantul oral al seilor
- vine in contact cu fetele orale ale dintilor restanti:
- supracingular- in zona frontala
- supraecuatorial- in zona laterala
b) Placa linguala( totala)
- acopera in intregime versantul L al procesului alveolar,
inclusiv in zonele cu dinti restanti, astfel incat ea se
poate intinde pe fetele orale ale dintilor restanti pana
in zona supraecuatoriala si pana la nivelul fundurilor
de sac pentru tesuturile moi
- ramane la distanta fata de parodontiu cu 1-2 mm si
trebuie sa aibe o grosime de aprox. 2 mm pentru a
avea rezistenta necesara

Concluzie: - placa palatinala si linguala, prin contactul

intins si intim cu suprafata mucozala intre care se
interpune lichid oral ( saliva ) favorizeaza fenomenul
de adeziune
2) Placa protetica redusa
- pentru placa palatinala !!!
Avantajele:
- creste confortul pacientului
- creste simtul gustativ si termic alimentar
- scad senzatiile de voma

• - poate fi de 3 feluri:
1)Fenestrata-
decupata:

prezinta o”fereastra”
pentru a creste
simtul gustativ
2) Rascroita distal
- cea mai frecvent
utilizata
-scade senzatia de
voma
- creste confortul
pacientului
3) Decoletata- e la
distanta de 2-3 mm
fata de parodontiul
marginal al dintilor
restanti pentru a
proteja parodontiul
4.Elementele de mentinere si stabilizare
- ele sunt folosite pentru a impiedica sau diminua deplasarea
protezei pe campul protetic
- elemente principale de M si S : crosetele dentare de sarma
- elemente auxiliare de M ,S si sprijin !!! reprezentate de
retentivitatile anatomice, tonicitate musculara si fortele de
adeziune

Crosetele de sarma
- sunt elemente de sarma aplicate pe dintii stalpi sub ecuatorul
protetic pentru mentinerea = ancorarea =protezei
- au rol in mentinere si stabilizare, nu au rol in sprijin!
- materialele din care sunt confectionate sunt reprezentate de
sarma de Wipla cu diametrul de 0,6-0,8 mm
- pe sectiune prezinta o forma rotunda sau semirotunda
- crosetul cervico-ocluzal
deschis dental

- crosetul cervico-alveolar
deschis dental
Segmentele crosetelor din sarma
- dpdv topografic avem:
-Segmentul dentar- este situat pe fata V a dintelui in
zona retentiva, subecuatorial
-are contact intim cu fata V
-Segmentul elastic- asigura elasticitatea crosetului si
poate avea forma si dimensiuni variate
-Segmentul de fixare in saua protezei- are o forma
asemanatoare unei linii frante
Caracteristicile clinico- tehnice- terapeutice ale crosetelor din sarma
– extremitatea libera a segmentului dentar e asezata sub zona cu
retentivitate favorabila a dintilor stalpi(zona retentiva
subecuatoriala)
– segmentul dentar cuprinde fata V a dintelui pe cel putin 2/3 din
diametrul M-D
– segmentul dentar are contact liniar cu tesuturile dentare
– segmentul dentar si segmentul elastic nu au contact cu parodontiul
marginal al dintelui stalp
– segmentul dentar si segmentul elastic sunt mai putin vizibile dpdv
estetic
– segmentul elastic are o forma si o lungime corelata cu retentivitatea
dintilor si valoarea lor parodontala
– aceste crosete de sarma retentioneaza mai putine resturi alimentare
– crosetele de sarma produc mai putine leziuni tesuturilor dentare
decat crosetele turnate ale protezei scheletate
– sarma confera o elasticitate mai mare comparativ cu
bratele turnate
– se activeaza empiric de medic sau pacient
– crosetul asigura mentinerea protezei pe camp, iar
desprinderea lui se obtine cu un anumit grad de efort
– suprasolicita dintii cand e plasat in zone foarte retentive,
cand sarma e groasa si segmentul elastic scurt
– reparatiile sunt posibile prin inlocuirea cu alt croset

Elemente auxiliare de MSS

-Retentivitatile anatomice
-Musculatura oro- faciala
-Adeziunea
Fazele clinico- tehnice in realizarea PPA

C- examinarea pacientului, stabilirea diagnosticului si a

indicatiei terapeutice
C- amprenta preliminara
L- confectionarea modelului preliminar ( a modelului de
studiu sau diagnostic)
L- confectionarea lingurii individuale
C- realizarea amprentei functionale sau definitive
L- confectionarea modelului de lucru sau functional
L- confectionarea sabloanelor de ocluzie
C- determinarea relatiilor intermaxilare si indicatii
referitoare la alegerea si montarea dintilor artificiali
L- montarea modelelor in simulatoare ale ADM (
ocluzoare, articulatoare )
L- confectionarea machetei pentru proba
C- proba machetei in cavitatea orala
L- realizarea machetei definitive si pregatirea pentru
ambalare
L- realizarea tiparului
L- introducerea acrilatului in tipar si polimerizarea
L- dezambalarea si prelucrarea
C- aplicarea si adaptarea protezei pe camp
Amprenta documentara
- reprezinta imaginea negativa a campului protetic, care
se efectueaza in prima sedinta de prezentare a
pacientului in cabinet, inainte de efectuarea vreunui
tratament, cu exceptia tratamentului de urgenta a
durerii si a infectiei si a unui sumar detartraj
supragingival
- amprenta documentara amprenteaza ambele maxilare
si se realizeaza cu linguri standard si materiale elastice
Modelul documentar
- reprezinta imaginea pozitiva a campului protetic pe care il prezinta
pacientul in momentul prezentarii la cabinet, pe care nu au fost
efectuate interventii la nivelul dintilor si a partilor moi, cu exceptia
tratamentelor amintite
- modelul documentar se realizeaza din gips dur
- modelul documentar are urmatoarele roluri:
– stabilirea diagnosticului si elaborarea planului de tratament
– rol didactico- pedagogic
– rol medico- legal ( poate servi ca proba in situatii juridice,
litigioase )
– rol educativ, respectiv pe el se pot evidentia complicatiile
edentatiei partiale si se pot convinge pacientii ce nu doresc sa
accepte tratamentul
– rol stiintific, respectiv serveste la elaborarea unor cercetari ale
edentatiei partiale sub diferite aspecte
1.AMPRENTA PRELIMINARA
-se numeste si amprenta anatomica
-este imaginea negativa a campului protetic care
reproduce cu fidelitate elementele anatomice din
zona de sprijin
-serveste la obtinerea modelului preliminar
-se amprenteaza cu – standard(universale)
- sunt produse industrial
- pot fi metalice sau nemetalice
- cele metalice pot fi cu sau fara retentii
- retentiile pot fi sub forma de nervuri sau
perforatii =orificii
2.-materiale de amprenta -alginate
-chituri siliconate –pt campuri protetice dure
OBS-amprenta preliminara cu silicon chitos poate fi transformata intr-o
lingura individualizata in care se poate lua o amprenta cu silicon de
consistenta medie sau fluida si se obtine o amprenta de mare precizie
2.MODELUL PRELIMINAR (DE STUDIU ,DIAGNOSTIC)
-acest model poate fi realizat dupa modelul
documentar sau poate fi primul model care se obtine
-e confectionat dupa modelul documentar daca au fost
efectuate interventii asupra campului protetic
(extractii,echilibrari ocluzale etc)Astfel ,dg edentatiei
se poate modifica si va fi necesar un alt model
-daca pacientul nu are nevoie de asanare,ea fiind
realizata anterior,se efectueaza direct amprenta
preliminara urmata de modelul preliminar
-reda cu exactitate zona de sprijin si aproximativ zonele
periferice
ROLURILE MODELULUI PRELIMINAR
1.Examinarea elementelor campului protetic si alegerea celor mai
eficiente crosete (studiu)
2.Stabilirea diagnosticului si a planului de tratament (diagnostic)
3.Obtinerea lingurii individuale
-se obtine din gips obisnuit sau din gips dur
-daca este primul model care se obtine ,se poate pastra in locul
modelului documentar
3.LINGURA INDIVIDUALA
-este o piesa protetica intermediara pentru amprenta functionala
-se realizeaza pe modelul preliminar in limitele campului protetic delimitat in
prealabil prin trasare cu creionul chimic
-este un suport rigid in care se aplica materialul pentru a obtine amprenta
functionala sau definitiva
-este ADAPTATA la suprafata campului protetic
-adaptarea lingurii individuale prevede
-sa cuprinda integral campul protetic
-sa prezinte margini cu forma si grosime corespunzatoare
-sa asigure un strat uniform de material de amprenta astfel incat
modificarile dimensionale ale materialului de amprenta sa fie minime
Avantajele lingurii individuale
1. – amprenta ce se obtine are marginile modelate
functional
2. – o suprafata mai fidela a amprentei prin grosimea
uniforma a materialului de amprenta dar si prin
calitatea materialului de amprenta
3. – permit economisirea materialului de amprenta
4. – tehnica de amprentare cu aceste linguri e mai facila
datorita dimensiunilor reduse ale lingurii
5. – protezele ce se obtin sunt foarte precise si pot sa
nu necesite retusuri
COMPONENTELE LINGURII INDIVIDUALE
1.Baza –acopera suprafata campului protetic in totalitate
2.Accesoriile-maner ,butoni de presiune (mandibular ),intarituri
MATERIALELE DIN CARE SE OBTIN LINGURI INDIVIDUALE
1.Rasini compozite fotopolimerizabile
2.Rasini acrilice autopolimerizabile-acrilat autopolimerizabil
3.Rasini acrilice termopolimerizabile-acrilat termopolimerizabil
4.Materiale termoplastice –placa de baza
METODE DE OBTINERE A LINGURILOR
INDIVIDUALE-caracter general
-delimitarea limitelor lingurilor ca urmare a trasarii limitelor campului
protetic fie pe amprenta preliminara fie pe modelul preliminar cu
creionul chimic
-pregatirea dintilor restanti pt distantarea lingurii (deretentivizare)
-izolarea modelului
-modelarea si adaptarea materialului sub forma de PLACA
max-din centru boltii palatine spre periferie
md-versantul lingual si apoi versantul vestibular
Adaptarea pe model se face prin presiuni digitale usoare si excesul este
sectionat
-aplicarea accesoriilor
1. MANERUL-se plaseaza pe linia medio-sagitala
-are forma retentiva cu suprafetele laterale concave care
serveste la prinderea intre degetele operatorului
-are dimensiunea asemanatoare incisivilor centrali
2.BUTONII DE PRESIUNE -pt lingura mandibulara
-servesc la sprijinirea degetelor operatorului cand
amprenta e mentinuta pe camp
-dimensiuni-10-15 mm lungime
-4-5 mm latime
-8-10 mm inaltime
-prelucrarea lingurii-la nivel marginal cu freze de acrilat pentru a ocoli
frenurile si bridele in momentul amprentarii
-aplicarea lingurii pe campul protetic si realizarea corecturilor
marginale
-perforarea cu freze cilindrice sau sferice pentru retentionarea
materialului de amprenta
Tratamente pre-protetice si pro-protetice
- in cadrul acestor tratamente se pregateste campul
protetic pentru a asigura viitoarelor proteze, cele mai
bune conditii de sprijin, mentinere si stabilizare
- tratamentul pre- protetic se mai numeste si tratament
nespecific si are in vedere asanarea cavitatii orale
- tratamentul pre- protetic include:
1. – tratamente odontale
2. – tratamente parodontale
3. – tratamente chirurgicale, respectiv
interventii de mica chirurgie stomatologica
4. – tratamente de reechilibrare ocluzala
5. – tratament psihic pentru edentatii F
- tratamentul pro- protetic se mai numeste si
tratament specific
- e efectuat DUPA tratamentul pre- protetic
- in cadrul acestui tratament se fac interventii la
nivelul mucoasei, osului si dintilor restanti
PPA -3
4.Amprenta functionala sau definitiva

A. reprezinta copia negativa a campului protetic obtinut

cu materiale foarte precise si cu ajutorul lingurii
individuale
Caracteristicile lingurilor individuale in edentatia partiala
1. – lingurile sa fie confectionate dintr-un material rigid,
rezistent, nedeformabil
2. – lingura sa acopere in totalitate suprafata campului
protetic
3. – intre lingura si suprafata campului protetic sa existe un
spatiu de 3-5 mm necesar pentru grosimea uniforma a
materialului de amprenta
4. – marginile lingurii sa ajunga pana la zona de reflexie a
mucoasei
5. – marginile lingurii sa fie groase si sa retentioneze
materialul de amprenta
6. – lingura sa prezinte orificii, nervuri ( retentii ) pentru
materialul de amprenta de natura elastica
B. materialele cu care se realizeaza amprenta definitiva sunt cel mai
frecvent materiale din clasa elastomerilor de sinteza ce redau cu
fidelitate forma si dimensiunea campului protetic
5.Modelul de lucru/ functional/ definitiv
- reprezinta copia pozitiva a campului protetic edentat partial si
e realizat din gips dur

6.Sablonul de ocluzie
- reprezinta o piesa protetica intermediara ajutatoare necesara
medicului pentru determinarea relatiilor intermaxilare
- partile componente ale sablonului sunt:
1-baza sablonului- acopera campul protetic
2-bordurile ( valurile de ocluzie )- sunt fixate in spatiile
edentate
- baza sablonului se realizeaza din rasini compozite
fotopolimerizabile/placa de baza
Caracteristicile sablonului de ocluzie
1) – baza sablonului sa acopere in totalitate
suprafata campului protetic fara sa depaseasca
zona de reflexie a mucoasei
2) – baza sablonului sa fie intim adaptata la
toate suprafetele campului protetic la nivelul
cavitatii orale dar si la nivelul modelului
3) – baza sablonului sa fie groasa, de aprox. 1,5-
2 mm pentru a rezista la etapa de determinare
a relatiilor intermaxilare
4) – marginile sablonului sa aibe forme si dimensiuni
corelate cu cele ale fundului de sac
5) – marginile sablonului sa fie netede si finisate astfel
incat sa nu produca leziuni la nivelul mucoasei
6) – sablonul trebuie sa prezinte un oarecare grad de
mentinere la nivelul campului protetic pentru a se
putea efectua determinarea relatiilor intermaxilare
7) – indepartarea si repunerea pe model a sablonului sa
fie facuta fara dificultate
Determinarea si inregistrarea relatiilor
maxilare sau rapoartelor maxilare
- aceasta etapa e o faza clinica in care e stabilita
pozitia fiziologica a mandibulei fata de maxilar
numita relatie centrica
- aceasta etapa e foarte importanta pentru
transferul si pozitionarea modelelor de lucru in
simulatoare
1) – relatii intermaxilare cu ocluzie stabila cand
contactele dento- dentare sunt multiple si
simultane si DVO-ul e pastrat
2) – relatii intermaxilare cu ocluzie instabila
cand contactele dento- dentare sunt reduse si
instabile
- in aceasta situatie DVO-ul fie e pastrat, fie e
micsorat in functie de edentatie
3) – relatii intermaxilare fara ocluzie in care
dintii restanti sunt in numar mic si fara
contacte dento- dentare.DVO si planul de
ocluzie nu mai exista
Tehnici pentru determinarea si inregistrarea
relatiilor intermaxilare

1. – pentru relatii intermaxilare cu ocluzie

stabila avem 2 situatii:
a) – pozitionarea modelelor in MOD DIRECT
- se poate realiza in prezenta unui numar mare
de dinti intre care se stabilesc stopuri ocluzale
multiple si stabile astfel incat cele 2 modele se
aseaza in pozitie corecta
- pozitia se inregistreaza prin trasarea unor linii
verticale cu creionul, cu traseul de la o arcada
la cealalta
- aceasta insemnare e realizata de medic pentru
a orienta tehnicianul dentar la montarea in
simulatoare
b)- pozitionarea modelelor cu ajutorul unor
INREGISTRARI INTEROCLUZALE folosind diferite
materiale
Calitatile inregistrarii ocluzale:
1) – trebuie sa fie PRECISE
2) – trebuie sa prezinte indentatii putin adanci care sa redea
DOAR FATA OCLUZALA
3) – aceste inregistrari ocluzale sa cuprinda imaginea
TUTUROR dintilor restanti
4) – consistenta cat mai mica a materialului in timpul
inregistrarii
5) – consistenta rigida a materialului dupa inregistrare
6) – lipsa modificarilor volumetrice ulterioare
7) – durata de inregistrare cat mai scurta
8) – comoditatea pentru pacient
9) – manevrare facila pentru medic
2. Relatia intermaxilara cu ocluzie instabila
-contactele dento-dentare sunt reduse si instabile
- aceasta situatie e intalnita in prezenta unor edentatii
terminale si laterale cand la modelul antagonist exista
edentatii intinse
- cu toate ca stopurile ocluzale nu asigura o ocluzie
stabila ele constituie puncte de reper dupa care se
orienteaza planul de ocluzie si uneori DVO-ul
- in acest caz se utilizeaza 2 sabloane de ocluzie in
functie de edentatia maxilarelor
- impresiunile dintilor la nivelul bordurilor de ocluzie
precizeaza rapoartele intermaxilare
3. Relatii intermaxilare fara ocluzie
- reprezinta situatia in care intre cele 2 maxilare nu
exista contacte dento- dentare
- practic, nu mai exista repere dento- dentare pentru
determinarea si inregistrarea relatiilor intermaxilare
ex: un maxilar e edentat total, iar celalalt maxilar e
edentat termino- terminal
ex: ambele maxilare sunt edentate subtotal
- in aceasta situatie determinarea si inregistrarea
relatiilor intermaxilare se obtine utilizand sabloane de
ocluzie dupa tehnica folosita la edentatul total
 Indicatii scrise pe fisa pentru
confectionarea PPA
Indicatiile trimise laboratorului
1) – alegerea dintilor artificiali referitoare la culoare,
forma,volum, pozitie
2) – alegerea elementelor de mentinere si stabilizare,
respectiv a crosetelor
3) – alegerea formei, dimensiunii, grosimii bazei protezei
1. Indicatii referitoare la dintii artificiali
a) Culoarea dintilor artificiali
- se insista la acest aspect, mai ales in cazul***
edentatiilor reduse din zona F
- in aceste situatii, culoarea dintilor artificiali trebuie sa
fie identica cu cea a dintilor restanti
- in cazul ***edentatiilor intinse se utilizeaza criteriile
de la edentatul total
- alegerea culorii se face prin comparatie cu dintii
restanti si cu ajutorul cheii de culori si se specifica in
fisa pacientului
- la cererea pacientului se pot face si unele modificari
de culoare
- ín situatia prezentei unei ***edentatii fontale la o
arcada, culoarea dintilor se determina dupa dintii
antagonisti sau dupa culoarea dintilor laterali
- in cazul unei ***edentatii subtotale se procedeaza la
fel ca si in cazul edentatiei totale avand acordul
pacientului
b) Forma si volumul dintilor artificiali
- se stabilesc in functie de dintii restanti pe modelul de
lucru
c) Pozitia dintilor restanti
- in edentatii frontale si laterale reduse pozitia
dintilor artificiali depinde de pozitia dintilor
vecini si antagonisti
- in edentatii intinse sau extinse, la maxilar se
transmit laboratorului si urmatoarele repere:
1. – linia mediana trasata pe bordurile de ocluzie
in functie de linia mediana a fetei si filtrum-ul
buzei superioare
2. – convexitatea bordurii de ocluzie reprezinta planul
pe care se situeaza fetele V ale dintilor frontali
3. – se precizeaza montari atipice in situatiile in care se
prefigureaza diasteme, treme, rotari dentare
4. – la cererea pacientului se pot folosi mijloace care sa
mascheze falsitatea protezei (microproteze, dinti
abrazati)
2. Indicatii care se trimit laboratorului in vederea
alegerii mijloacelor de mentinere si stabilizare (
crosete )
Elemente care determina alegerea tipului de crosete
1) – convexitatea dintelui si gradul lui de retentivitate
2) – numarul si dimensiunea radacinilor
3) – troficitatea tesuturilor parodontale
4) – pozitia dintelui pe arcada
5) – calitatea fizionomica a unui croset depinde de
traseul segmentului dentar la nivelul fetei V a dintelui
6) – gradul de expunere in fonatie a dintilor stalpi
7)– vizibilitatea unui croset depinde de mobilitatea buzelor,
a obrajilor si de dimensiunea fantei labiale
8) – tipul de edentatie si intinderea bresei
a) in edentatii terminale saua se ancoreaza doar la
extremitatea meziala
b) in edentatii laterale saua se ancoreaza la ambele
extremitati, situatie in care crosetele pot fi mai putin
puternice decat in primul caz
9) – pentru dinti cu implantare parodontala redusa, dar
retentivitati coronare mari se prefera crosetele cu un efect
retentiv mic
10)–crosetele cu actiune puternic retentiva stabilizeaza
proteza dar produc efecte nefavorabile asupra
tesuturilor parodontale
3. Indicatii referitoare la forma, dimensiunea si
grosimea bazei protezei
*Forma: - exista situatii in care la maxilarul superior!!!
intalnim rascroirea distala, fenestrarea , decoletarea
*Grosimea placii P si L trebuie sa fie de aprox. 1,5-2
mm
- daca grosimea e mai mare de 1,5-2 mm se produce o
lipsa de confort al pacientului
- totusi, in mod exceptional se pot realiza placi cu
grosime peste 2 mm ( aprox. 2,5 mm) la
persoanele care prezinta musculatura
mobilizatoare a mandibulei foarte puternica

Montarea modelelor in simulatoare

- modelele de lucru se fixeaza cel mai adesea cu
ajutorul sabloanelor in simulatoare de ADM
(ocluzorul, articulatorul)
7.MACHETA PPA
- se realizeaza in 2 etape distincte:
- macheta pentru proba
- macheta definitiva
1. Macheta pentru proba
- e formata din macheta bazei sumar modelata si dintii
artificiali
- cu aceasta se realizeaza proba machetei pe campul
protetic
- inainte de obtinerea machetei pentru proba se face:
– pregatirea modelului
– alegerea dintilor artificiali
– montarea dintilor artificiali
1) Pregatirea modelului
- include delimitarea campului protetic, folierea si
derentivizarea
a) Delimitarea campului protetic
- consta in desenarea cu ajutorul creionului chimic la
nivelul modelului definitiv
- se delimiteaza astfel limita campului protetic ce
reprezinta limita viitoarei baze protetice, iar in unele
cazuri mai dificile se recurge si la un examen clinic
minutios al campului protetic
- traseul desenat urmareste periferia campului protetic
la limita dintre mucoasa fixa si mobila, ocolind
frenurile si bridele
- in edentatiile terminale, in acest perimetru se cuprind
in mod obligatoriu tuberozitatile pentru maxilar si
portiunea anterioara a tuberculului piriform la
mandibula
- la nivelul boltii palatine, delimitarea campului protetic
e in functie de tipul edentatiei:
- in edentatiile intinse, delimitarea la nivelul boltii
palatine se face la limita dintre palatul dur si moale
- in edentatiile reduse, la nivelul boltii palatine
poate sa existe o fenestrare sau rascroire distala a
placii
- in edentatia subtotala, delimitarea campului protetic
ajunge sa fie efectuata pana la nivelul fundurilor de
sac
b)Folierea
- reprezinta manopera prin care se realizeaza
menajarea anumitor zone pe care PPA nu trebuie sa
execute presiuni
- aceste zone sunt reprezentate: parodontiul marginal
al dintilor restanti, papila interincisiva, torusul maxilar,
exostoze
- aceste zone sunt indicate de catre medic tehnicianului
dentar si se deseneaza pe model cu ajutorul
creionului
- prin foliere se creeaza un spatiu redus
intre proteza si campul protetic si se
despovareaza tesuturile subiacente
zonelor marcate
- aceasta protejare se obtine prin
operatiunea de foliere ce se realizeaza cu
folii metalice ( folii de Al )cu grosimi
diferite de la 0,1-1 mm
c) Deretentivizarea
- aceasta operatiune transforma spatiile
retentive de la nivelul campului protetic in
spatii neretentive
- zonele retentive sunt reprezentate de fetele
laterale ale tuturor dintilor ( zona
subecuatoriala -retentiva, zona
supraecuatoriala -neretentiva ) sunt cauzate de
migrarile dentare post- extractionale
- prin deretentivizarea dintilor si a spatiilor
edentate proteza se insera fara dificultate la
nivelul campului protetic
- in caz contrar, daca nu se face deretentivizarea
e posibil ca proteza sa nu poata fi inserata la
nivelul cavitatii orale
- aceasta operatiune e posibila cu utilizarea
paralelografului si folosind cimenturi dentare
2) Alegerea dintilor artificiali
-se face in functie de:
*Indicatiile scrise in fisa pacientului
*Reperele existente pe model
*Reperele insemnate si transmise pe
sabloane
A)Alegerea dintilor se face in functie de indicatiile scrise in
fisa pacientului: -culoare-”cheia de culori”
-forma si volum
-pozitie

B) Reperele existente pe model:

- alegerea dintilor se face in functie de dimensiunile
spatiului edentat in sens orizontal
- alegerea dintilor se face in functie de dimensiunile
spatiului edentat in sens vertical
- alegerea dintilor se face in functie de forma si
dimensiunile dintilor restanti in zona frontala
3)Montarea dintilor artificiali
-reguli de montare a dintilor artificiali-zona
frontala ,zona laterala
! -macheta PPA nu prezinta crosete de sarma
- aceste crosete pot fi confectionate insa, fie
inainte, fie dupa montarea dintilor
Proba machetei
- se desfasoara in 2 timpi:
1) cu macheta pe model
2) cu macheta la nivelul cavitatii
orale
CURS 6
OBIECTIVELE TIMPULUI 1=PROBA
MACHETEI CU MACHETA PE MODEL
– se urmareste corectitudinea fixarii modelelor
in simulatoare si daca exista contacte dento-
dentare
– se urmareste relatia dintilor artificiali cu dintii
antagonisti(OCLUZIA ) si daca se obtin unitati
de masticatie
– se urmareste daca in zona frontala dintii
artificiali restaureaza CURBURA ARCADEI
– se urmareste daca dintii frontali restaureaza
TIPUL DE OCLUZIE
– se urmareste daca dintii laterali sunt montati pe
mijlocul crestei si perpendicular pe directia crestei
– se urmareste ca forma si dimensiunea dintilor
artificiali sa fie in armonie cu cea a dintilor vecini
-rezistenta machetei dupa ridicarea de pe model
-surubul distantator al bratului superior al
ocluzorului sa fie fixat prin blocare cu contrapiulita
OBIECTIVELE TIMPULUI 2=PROBA MACHETEI CU
MACHETA IN CAVITATEA ORALA
– se urmareste ocluzia in relatie centrica cand trebuie
sa se obtina intercuspidarea maxima cu contacte
multiple, stabile si simultane pe toti dintii ( naturali si
artificiali )
– ocluzia in RC se controleaza cu ajutorul spatulei (
PROBA SPATULEI ) pentru a se constata daca baza
machetei e aplicata in totalitate pe campul protetic
– ocluzia dinamica – contactele dento- dentare in
timpul miscarilor functionale se efectueaza cu
dificultate
– macheta trebuie sa fie rezistenta si se raceste de mai
multe ori in timpul probei

– se urmareste stabilitatea machetei care e orientativa

– se urmareste redarea fizionomiei in zona frontala si in

zona fronto- laterala:
*culoarea ,forma,dimensiunea ,volumul dintilor
artificiali
*redarea curburii vestibulare in edentatia frontalal
*tipul ocluziei
*se urmareste situarea liniei mediane si a liniei surasului
Proba machetei
- se repeta ori de cate ori exista defectiuni
- e considerata terminata cand aceasta corespunde din
toate punctele de vedere

2. Macheta definitiva
- abia dupa ce proba machetei pe campul protetic e
corespunzatoare, se trece la realizarea machetei
definitive
- inainte de a se realiza macheta definitiva se
pozitioneaza si se fixeaza pe model crosetele de
sarma cu ceara de lipit
Principii biologice in conceperea crosetelor
– forta de agatare la nivelul fetelor laterale
trebuie sa fie suficienta pentru mentinerea si
stabilitatea protezei si sa permita desprinderea
numai cand pacientul si-o doreste (forta de
desprindere voluntara)
-forta de agatare sa fie mai mica decat rezistenta
parodontala a dintelui stalp( crosetul sa nu
produca suferinta parodontala)
-forta de desprindere voluntara sa fie mai mare decat forta de
desprindere involuntara
-sa nu produca leziuni tesuturilor adiacente
-crosetul sa isi mentina flexibilitatea dupa o perioada de la aplicarea
protezei
-crosetul sa nu se fractureze in urma solicitarilor mecanice
-crosetul sa nu apara vizibil
Elasticitatea crosetului e cea care determina forta de
agatare si depinde de:
– compozitia aliajului din care e format crosetul
– tratamentele termice de la acest nivel
– prelucrarea mecanica a crosetului
– diametrul sarmei utilizate ( o sarma cu diametrul de
0,7 mm e mai elastica decat o sarma cu diametrul de
1 mm )
– lungimea segmentului elastic ( un croset cervico-
alveolar e mai elastic decat un croset cervico- ocluzal )
MODELAJUL DEFINITIV AL MACHETEI
- are in vedere urmatoarele obiective:
I) Obiectivul fizionomic
II) Obiectivul igienic
III) Obiectivul fonetic si al confortului
IV) Obiectivul stabilitatii
I) Obiectivul fizionomic
- se refera cu preponderenta la restaurarea zonei
FRONTALE cu PPA
- se restaureaza urmatoarele tipuri de edentatii F:
– edentatii frontale intinse si extinse
– edentatii frontale de hemiarcada ( lipsa IC, IL si a
C de o singura parte )
– edentatii frontale intercalate
- pentru obiectivul fizionomic urmarim 2 aspecte:
1 – versantul vestibular al seii
2 – gingia artificiala
1)Versantul vestibular al seii
- in edentatia frontala cu lipsa celor 4 sau 6 incisivi,
versantul se modeleaza cu grosime variabila in functie
de atrofia post- extractionala si se modeleaza in
functie de curbura sablonului de ocluzie
- in edentatia frontala de hemiarcada trebuie sa
respectam simetria celor 2 hemiarcade si sa
compensam sau nu atrofia existenta
- in edentatiile frontale intercalate fara atrofie nu se
mai realizeaza versant vestibular
- in edentatiile F intercalate cu resorbtie si atrofie
marcata se realizeaza versant V cu convexitate
caracteristica
2) Gingia artificiala
- cu PPA se intervine la o varsta avansata cand la nivel
parodontal se manifesta o retractie parodontala
- aspectul gingiei artificiale trebuie sa imite aspectul
parodontiului dintilor restanti
- papilele interdentare au o valoare deosebita
- in mod normal, papilele se atrofiaza si apare un spatiu
interdentar mare sub punctul de contact
- acest aspect trebuie urmarit la pacientii varstnici
- la pacientii tineri papilele sunt modelate cu varfuri
intre dintii artificiali
II) Obiectivul igienic
- se atinge datorita posibilitatii indepartarii
protezei de pe camp si spalarii ei cu apa si cu
perie
- se atinge prin realizarea suprafetelor plane si
netede
- in zona frontala se face un compromis in
favoarea obiectivului fizionomic, in zona
laterala obiectivul fizionomic nu e important si
conteaza mai mult obiectivul igienic
III ) Obiectivul fonetic si al confortului
- PPA prezinta dimensiuni mai mari decat
proteza scheletata si ocupa un spatiu mai mare
la nivelul cavitatii orale
- pentru aceste obiective, la modelarea
machetei se urmareste:
a) – grosimea machetei bazei sa fie redusa
- o grosime de 1,5-2 mm e suficienta pentru
placile palatinale
- pentru placile rascroite si fenestrate se poate accepta
o grosime mai mare de 2 mm
- pentru cresterea rezistentei la nivelul bazei se pot
introduce armaturi metalice sub forma de plasa, fibre
de sticla, iar la mandibula chiar bari metalice
b) – sa redam corespunzator aspectul rugilor palatine si
al papilei interincisive
c) – grosimea versantului oral sa fie redusa
d)– simetria reliefului oral al protezei favorizeaza
acomodarea limbii la noua situatie deoarece limba se
contracta simetric
IV) Obiectivul stabilitatii
- cuprinde elementele principale ( crosetele ) si
elementele accesorii ( retentivitati anatomice,
tonicitate musculara )
- modelajul machetei contribuie la stabilitate prin
forma si extinderea bazei si a seilor :
-limitele bazei machetei sa ramana in perimetrul
mucoasei fixe
- versantul seii in zona frontala sa fie usor concav in
sens supero- inferior pentru a favoriza aplicarea
muschiului orbicular al buzelor in timpul contractiei
- in zona laterala versantul vestibular se
modeleaza usor concav pentru a favoriza
contractia muschiului buccinator si aplicarea
viitoarei proteze pe camp
- versantul lingual e modelat plan sau usor
concav pentru ca limba in miscarile ei sa nu
antreneze proteza
In continuare se curata ceara de pe dintii
artificiali, se degreseaza suprafata externa a
machetei si se recurge la realizarea tiparului
TIPARUL PPA
- reprezinta negativul machetei PPA, copia negativa,
cavitatea in care e introdusa pasta de acrilat pentru
polimerizare in vederea obtinerii protezei
- obtinerea tiparului are in vedere:
1) Pregatirea pentru ambalare
2) Ambalarea
- macheta impreuna cu modelul sunt acoperite de un
material in stare plastica ( pasta de gips )
- se cunosc 2 metode de ambalare, fiecare cu
avantajele si dezavantajele lor
a) Ambalarea directa sau cu val - componentele
destinate ambalarii se gasesc intr-o parte a chiuvetei
b) Ambalarea indirecta sau fara val – componentele
destinate ambalarii se regasesc in ambele parti ale
chiuvetei
- aceasta metoda are o utilizare mai larga si e indicata in
toate situatiile clinice
- caracteristic acestei metode e faptul ca la deschiderea
chiuvetei si dupa indepartarea cerii machetei,
modelul si crosetele raman intr-o parte a chiuvetei,
iar dintii artificiali vor fi situati in cealalta jumatate a
chiuvetei
3) Indepartarea cerii din tipar

- indepartarea cerii din tipar e corelata si cu metoda

folosita la ambalare

- se efectueaza dupa aprox. 70-80 min de la inceputul

ambalarii
b) – pentru metoda indirecta sau fara val
- chiuveta se introduce 5 min in apa la temp de
100̊C
- apoi chiuveta e deschisa in cele 2 parti in
scopul indepartarii cerii si urmata de spalare
Concluzie: - chiuvetele nu se tin mai mult de 5
min in apa la temp de 100̊C
4) Izolarea tiparului
- reprezinta acoperirea cu un strat sau o pelicula a peretilor
tiparului care sa impiedice contactul acestora cu pasta de
RA
Scopurile izolarii:
– suprafata tiparului sa devina neteda
– pelicula sa impiedice solidarizarea tiparului cu RA
– viitoarea proteza e dezambalata mai usor
– sa elimine riscul fracturarii protezei la dezambalare
- sa realizeze o buna izolare dpdv chimic intre tipar si RA,
respectiv sa nu permita trecerea monomerului in masa de
gips si a vaporilor de apa in masa de RA ( aceasta trecere a
vaporilor de apa ar putea favoriza aparitia bulelor si
porilor la nivelul RA )
Proprietatilor substantelor izolatoare:
-se depun prin pensulare si adera intim de
peretii tiparului
-formeaza o pelicula foarte fina ce nu trebuie sa
modifice dimensiunea tiparului
-sa fie insolubile in apa si in monomeri
-sa fie netoxice
-pret de cost scazut
5) Prepararea materialului pentru baza PPA
- cantitatea de material e diferita si depinde de tipul de
edentatie si de suprafata campului protetic ( pentru
protezele mandibulare se foloseste o cantitate mult
mai mica de material )
- culoarea acestui material poate sa fie asemanator cu
mucoasa cavitatii orale sau poate sa fie transparent la
persoanele care prezinta intoleranta la coloranti
- se utilizeaza godeuri de sticla sau de ceramica si o
spatula
- se amesteca pulberea cu lichidul cel mai adesea in
proportie de 2:1 astfel incat sa se obtina o pasta
omogena
- aceasta se acopera cu un capac si se mentine asa
pentru aprox. 7-9 min
- rezulta in prima faza o pasta vascoasa, aderenta,
lipicioasa care curge si se trage in fire subtiri
- ulterior, obtinem consistenta dorita, respectiv o pasta
cu aspect de aluat, neaderenta, plastica
- aceasta e consistenta care se introduce in tipar
6) Introducerea acrilatului in tipar
- prin presiune digitala se creaza o forma de rulou ce se
plaseaza deasupra dintilor artificiali
- ulterior, la nivelul boltii P pentru maxilar si la nivelul
versantului L pentru mandibula, se plaseaza RA sub
forma de placa
- se recurge la asamblarea si la presarea chiuvetei
- e important ca presiunea sa se faca progresiv astfel
incat pasta acrilica sa patrunda in toate detaliile, iar
surplusul sa poata fii indepartat
- se deschide chiuveta dupa prima presare si se
efectueaza controlul cantitativ intre pasta si cavitatea
tiparului
- excesul se indeparteaza, iar deficitul de material se
completeaza ulterior
- se recurge la o noua asamblare a chiuvetei si se
preseaza din nou pentru aprox. 5 min
- chiuveta se scoate din presa si se introduce intr-un
inel metalic care va mentine o anumita presiune pe
tot parcursul polimerizarii
7) Polimerizarea
- e procesul chimic prin care pasta obtinuta prin
amestecul dintre monomer si polimer conduce la
aparitia unui corp solid dur, nedeformabil ( proteza )
- reactia de polimerizare trebuie sa se produca intr-un
regim termic foarte strict ( reactia de
termopolimerizare )
- e foarte importanta racirea lenta ( vezi graficul reactiei
de termopolimerizare )
- reactia de priza e o reactie exoterma
- se degaja o cantitate de caldura de 35-40̊C
- monomerul se considera ca evapora in jurul
valorii de 100,3̊C
- nerespectarea regimului termic conduce la
aparitia porilor in masa de acrilat, mai ales in
zonele groase ale bazei protezei
- porii care scad rezistenta mecanica a protezei
favorizeaza acumularea de resturi alimentare si
dezvoltarea florei bacteriene
8) Dezambalarea
- reprezinta indepartarea protezei din tipar si curatirea
ei de urmele de gips
- la dezambalare pot sa apara mai multe accidente:
– deformarea si fracturarea crosetelor
– fisurarea sau fracturarea bazei protezei
– desprinderea sau fracturarea dintilor artificiali
- dezambalarea protezei e corelata cu metoda de
ambalare: ambalarea cu val prezinta mai putine
riscuri la dezambalare pentru ca toate componentele
protezei se gasesc intr-o singura parte a chiuvetei, pe
cand ambalarea fara val prezinta riscuri mai mari la
dezambalare
9) Curatirea protezei
- poate fi curatire mecanica care consta in spalare cu jet de apa cu o
perie aspra
- poate fi curatire chimica care se utilizeaza mai rar, se face pentru urme
de gips foarte aderente, mai ales atunci cand izolarea tiparului a fost
necorespunzatoare
10) Prelucrarea protezei
-suprafata protezei se prelucreaza usor daca peretii
tiparului au fost bine izolati

a) Prelucrarea protezei prin netezire

- in apropierea MARGINILOR protezei, pe suprafata
externa, acolo unde exista un plus de acrilat acesta se
indeparteaza cu ajutorul frezelor de acrilat
- tot in vederea netezirii se mai intevine INTERDENTAR
si in ZONA CROSETELOR
b) Prelucrarea protezei prin lustruire
- are in vedere doar SUPRAFETELE EXTERNE ale
protezei
- aceasta lustruire se realizeaza cu ajutorul unor
paste obtinute prin amestecul unor pulberi
abrazive si apa si utilizand instrumente de tipul
filturilor, perii circulare si puf de bumbac
11) Insertia protezei si acomodarea cu PPA
- insertia protezei se face fara dificultate daca s-a
efectuat corect operatiunea de deretentivizare
- insertia protezei se face fara dificultate mai ales
in edentatii de clasa I si II
- insertia protezei este urmata de acomodare
- acomodarea are in vedere:
1.- adaptarea mecanica a protezei
2.- adaptarea biologica a protezei
- adaptarea mecanica include ajustarile pe care
le face medicul stomatolog in vederea
acomodarii pacientului cu proteza
PS- 1
PROTEZA SCHELETATA ( PS )
Caracteristicile clinico- tehnico-terapeutice ale PS
1) – PS restaureaza morfologic integritatea arcadelor dentare
2) – PS restaureaza functia masticatorie
3) – PS redau ocluzia functionala
4) – PS restaureaza dpdv estetic arcadele dentare
5) – PS creaza conditii favorabile pentru desfasurarea functiei fonetice
6) – PS are si un rol profilactic deoarece participa la mentinerea starii de
troficitate a tesuturilor
7) – prin volumul lor redus creeaza o stare de confort la nivelul cavitatii orale
8) – PS e rezistenta la actiunea presiunilor la care e supusa de
catre dintii antagonisti
9) – PS e realizata in cea mai mare parte din aliaje metalice
10) – datorita prezentei aliajului metalic, PS se mentine intr-o
stare de igiena foarte buna
11) – sprijinul e muco- osos si dento- parodontal
12) – elementele de mentinere, sprijin si stabilizare sunt
complexe- ele sunt reprezentate de crosete foarte variate si de
sisteme speciale
13) – conceperea acestor proteze e facuta dupa elaborarea unui
plan minutios si in urma realizarii tratamentelor pro- protetice
14) – confectionarea in laborator presupune o aparatura
specifica
15) – aliajele din care se obtin sunt speciale, foarte dure ce se
prelucreaza greu
Fazele clinico- tehnice in realizarea PS
1) C – examinarea pacientului
-stabilirea diagnosticului si a planului de tratament
2) C – amprenta preliminara
3) L – obtinerea modelului preliminar
4) L – obtinerea lingurii individuale
5) C – amprenta functionala
6) L – obtinerea modelului functional (de
lucru,definitiv)
7) L – analizarea modelului de lucru la paralelograf si
conceperea proiectului PS
8) L – obtinerea modelului duplicat
9) L – obtinerea machetei componentei metalice pe
modelul duplicat
10) L – obtinerea tiparului pentru componenta metalica
11) L – topirea si turnarea componentei metalice
12) L – dezambalarea si prelucrarea componentei
metalice
13) C – proba componentei metalice pe campul protetic
si determinarea relatiilor intermaxilare
14) L – obtinerea machetei componentei acrilice
15) C – proba machetei pe campul protetic
16) L – realizarea tiparului componentei acrilice
17) L – polimerizarea, dezambalarea si prelucrarea
componentei acrilice
18) C – aplicarea PS pe campul protetic
1) Dintii artificiali
Reguli pentru montarea dintilor artificiali
*in zona frontala:
- dintii se monteaza de o parte si de alta a liniei
mediane
- dintii trebuie sa restaureze curbura arcadei
- fiecare dinte e inclinat mai mult sau mai putin
in cele 2 sensuri M-D si V-O
- redarea aspectului facial avut inainte de edentatie
prin:
- crearea spatiilor interdentare ( diasteme, treme )
- redarea pozitiei particulare a unor dinti ( rotiri,
inghesuiri )
- prin artificii cromatice

* zona laterala si zona terminala: dintii artificiali se

monteaza pe mijlocul crestei alveolare pentru a se
putea efectua corespunzator masticatia si pentru a nu
apare miscari de basculare
2) Seile PS
Caracteristici clinico- tehnico- terapeutice
1. – suprafata mucozala e metalica in edentatia laterala
pentru ca igiena sa fie buna si conductibilitatea
termica sa stimuleze troficitatea tesuturilor
subiacente
2. – suprafata mucozala e acrilica in edentatia
terminala, unde PS sunt sprijinite dento- parodontal
doar la o singura extremitate ,cea meziala
3. – suprafata mucozala acrilica poate fi retusata si
rebazata consecutiv atrofiei osoase ce apare
4. – suprafata mucozala e intinsa la maxim in limitele
mucoasei fixe si in contact intim cu aceasta
5. – suprafata mucozala in sens M-D e situata cu 2 mm la
distanta fata de parodontiul marginal al dintilor restanti
6. – marginile seilor se adapteaza la formatiunile mobile de
la periferia campului protetic , pentru ca sa nu apara
leziuni la acest nivel si a nu se mobiliza proteza dar
marginile scurte favorizeaza retentia alimentelor
7. – structura metalo- acrilica trebuie sa aibe o greutate
redusa dar sa fie suficient de rezistenta la presiunile
ocluzale
8. – structura metalo- acrilica se obtine in 2 etape diferite
de laborator:
- cea metalica impreuna cu componentele metalice ale
scheletului
- cea acrilica impreuna cu dintii artificiali
9. – structura metalica e conceputa si realizata ca forma
si dimensiuni astfel incat sa favorizeze montarea
dintilor artificiali
10. – seile sunt unite prin conectori principali rezistenti
la care unirea se face prin suprafete mari pentru a
rezista la fortele maxime la care sunt supuse
11. – retentia acrilatului in componenta metalica se
face pentru seile terminale prin grile (ochiuri) astfel
incat metalul e incorporat in masa de acrilat
12. – numarul seilor este egal cu numarul breselor
edentate, exceptie facand spatiile edentate reduse
13. – proiectul PS se incepe cu desenarea seilor unite
cu ajutorul conectorilor
3) Conectorii principali
- au rolul de a uni seile intre ele
- sunt alcatuiti din metal -componenta metalica
- au forme si dimensiuni diferite pentru
maxilarul superior si mandibula
- sunt in functie de tipul edentatiei
Caracteristici clinico- tehnice- terapeutice
1) Rigiditatea
-e determinata de - dimensiunea lor ( latime-grosime)
- de forma pe sectiune transversala
- de structura fizico- chimica a
materialului din care e confectionat conectorul

- e necesara pentru ca proteza sa repartizeze in

masticatie in mod uniform presiunile pe intreaga
suprafata de sprijin
2) Confortul

se obtine prin:
– asezarea conectorilor in zone cu functionalitate redusa (sa
nu interfereze sau sa jeneze miscarile limbii ,ale planseului
oral )
– forma si dimensiunea conectorilor( formele plate sunt mai
bine tolerate )
– traversarea de la o hemiarcada la cealalta sa se realizeze
pe un traiect perpendicular pe linia medio- sagitala
– confortul sa fie asigurat prin conturul simetric
conectorului principal
– confortul e dat de o suprafata orala a conectorului
principal foarte bine lustruita
– confortul e asigurat prin lipsa lezarii tesuturilor subiacente
3) Profilaxia

- e data de urmatoarele aspecte:

– folierea zonei unde conectorii pp ar putea exercita
presiuni ( rugile palatine, papila retro- incisiva, torusul
palatin sau mandibular, parodontiul marginal al dintilor
restanti )
– plasarea conectorilor pp la distanta fata de insertia
planseului oral si a parodontiului marginal
– marginile conectorilor pp se modeleaza inca din faza de
macheta si se prelucreaza astfel incat sa nu lezeze partile
moi ,locul de intalnire intre elemente se realizeaza in
unghiuri rotunjite
Conectorii principali maxilari
1 .Placa palatinala totala sau completa

-acopera in totalitate suprafata boltii P

-are o grosime de 0,40 mm
-e mai rigida si mai rezistenta decat placa acrilica
-e igienica, nu se impregneaza cu resturi alimentare
-se realizeaza prin turnare cand se obtine impreuna cu
celelalte componente metalice ale PS
-e indicata in edentatiile in care exista dinti restanti
putini, grupati la o singura extremitate
2. Placuta dento- mucozala rascroita distal

-elibereaza o parte din suprafata mucozala a boltii

palatine dinspre posterior spre anterior pana la
nivelul rugilor palatine
-acopera versantele palatinale ale crestelor alveolare
depasindu-le cu 4-5 mm spre linia mediana
-se numeste placuta dento- mucozala pentru ca are
contact si cu fetele orale ale dintilor restanti: in zona
frontala la nivel supracingular, iar in zona laterala, in
zona supraecuatoriala
3.Placuta fenestrata
-elibereaza zona centrala a boltii palatine si treimea
anterioara a acesteia
-e cea mai preferata pentru rigiditate
-de fapt, ea reprezinta 2 placute inguste la distanta una
de cealalata unite intre ele prin 2 benzi laterale cu
latimea de 5-6 mm situate paralel cu versantul crestei
alveolare
4.Placuta dento-mucozala posterioara
-uneste seile de pe ambele hemiarcade
-are dimensiuni diferite in functie de forma edentatiei
-in edentatia latero- laterala ea are latimea de 10-12
mm
-in edentatiile termino- terminale si latero- terminale e
mai lata putand ajunge la 20-25 mm
1 .Bara linguala

-e cea mai frecvent utilizata

-pe sectiune transversala e semipiriforma cu extremitatea
voluminoasa situata in jos
-aceasta forma e cea mai confortabila
-mai poate fi de forma ovala, semiovala ,rotunda
-dpdv topografic, in sens vertical bara linguala se plaseaza
in dreptul procesului alveolar mandibular intre
parodontiul marginal al dintilor restanti si fundul de sac
lingual
-bara linguala trebuie sa fie la aprox 3- 4-5 mm fata de
parodontiul marginal si 1-2 mm fata de insertia planseului
oral
-dpdv topografic, orizontal, bara linguala poate sa aiba
pozitii diferite in functie de directia versantului lingual si
de rezilienta mucoasei
-bara linguala poate sa aibe un contact lejer cu mucoasa
cand procesul alveolar e vertical si bara linguala poate fi
situata la distanta de mucoasa pentru procesul alveolar
oblic
-intalnirea barei linguale cu celelalte elemente componente
ale PS trebuie sa se faca in unghiuri rotunjite pentru a
favoriza autocuratirea
- la trecerea dintre bara linguala si componenta metalica a
seii exista un prag la nivelul caruia se va plasa acrilatul, de
preferinta in strat gros
-cand stratul de acrilat e subtire se produce desprinderea lui
usoara de pe metal
2. Dubla bara linguala ( bara linguala si crosetul
continuu)
-se plaseaza atunci cand procesul alveolar nu e suficient
de inalt
-crosetul continuu se plaseaza pe fetele linguale ale
dintilor frontali la nivel supracingular si
supraecuatorial pt dintii laterali
-intre bara linguala si crosetul continuu trebuie sa
existe un spatiu pentru a nu determina retentia
alimentelor si a favoriza autocuratirea
-e obligatoriu ca crosetul continuu sa se sprijine la
extremitati pe pinteni ocluzali sau incizali
Rolurile crosetului continuu

– rigidizeaza bara linguala subdimensionata si creste

rezistenta mecanica a protezei
– element antibasculant ( contribuie la mentinerea indirecta
a protezelor terminale mandibulare )
– sprijin dento-parodontal al protezei
– solidarizeaza dintii restanti ( efect asemanator unei atele )
– poate contribui la refacerea punctelor de contact intre
dintii restanti
– reprezinta un element pe care se pot fixa dintii artificiali-
spatii unidentare
3. Placuta dento- mucozala mandibulara

-se foloseste mai ales in cazurile de atrofie marcata, in

edentatii terminale cand bara linguala nu se poate
aplica
-ea e situata intre fundul de sac lingual si zona
supracingulara a dintilor frontali
-inferior extremitatea sa are forma barei linguale, iar
superior ea devine o placuta metalica subtire
terminata “ pierdut” pe dintii frontali
-imita relieful fetelor linguale
-in situatia existentei tremelor sau diastemelor e
intrerupta
-in cazul prezentei unor brese suplimentare
permite fixarea unor dinti artificiali
-rolul placutei dento- mucozale e asemanator cu
cel al crosetului continuu
PS-2
4. Conectorii secundari

- ei fac legatura intre crosetele aplicate pe dinti si

celelalte parti componente ale protezei, respectiv sei,
placute, bare(crosetele sistemului ROACH )
-pot fi situati interdentar sau pe fetele proximale ale
dintilor care delimiteaza spatiul edentat
-cel mai adesea sunt rigizi si se obtin prin turnare
impreuna cu celelalte componente metalice ale
protezei
5.Elementele de MSS
- se impart in 2 grupe:
1) Elemente principale
-cu actiune directa ( crosetele si sistemele speciale )
-cu actiune indirecta ( elemente antibasculante )
2) Elemente auxiliare
-retentivitatile anatomice
-tonicitatea musculara(musculatura periprotetica)
-adeziunea etc.
 A.Crosetele
- reprezinta elemente constitutive importante ale PS
- se obtin prin urmatoarele procedee tehnologice:
– prin turnarea aliajelor: crosete turnate
– cu ajutorul elementelor prefabricate: crosete
prefabricate
– pot fi si crosete modelate din sarma
– crosete mixte: care se obtin combinand
procedeele anterioare
Functiile crosetelor
1) Mentinerea
- se mai numea si “ ancorare”, ancoraj sau retentie
- crosetul participa la functia de mentinere si impiedica
DESPRINDEREA INVOLUNTARA a protezei de pe
campul protetic prin bratul elastic aplicat in zona
retentiva SUBecuatoriala
2) Functia de stabilizare
- crosetele participa la stabilizare prin totalitatea
elementelor situate SUPRAecuatorial si astfel se opun
tendintei de mobilizare a protezei in plan orizontal
3) Functia de sprijin
- e acordata in special de pintenul ocluzal care se opune
INFUNDARII protezei pe campul protetic
- sprijinul e conferit si de elementele crosetului situate
SUPRAecuatorial

4) Incercuirea
- crosetul prin bratele sale cuprinde mai mult de 180̊
din circumferinta dintelui pe care e asezat
5) Reciprocitatea
- are in vedere concordanta care trebuie sa existe intre
actiunea celor 2 brate ale crosetului, respectiv intre
bratul elastic si bratul opozant

6) Pasivitatea
- crosetele asezate pe dinti nu trebuie sa exercite nici o
presiune, ci sa existe un contact lejer intre suprafata
dentara si cea metalica
Crosetele turnate
- se obtin prin turnare astfel incat putem vorbi de o
modelare in ceara sub forma de macheta a lor si se toarna
impreuna cu celelalte parti componente ale PS
- au un CONTACT IN SUPRAFATA cu dintii, spre deosebire de
crosetele de sarma, care au un contact liniar
-din cauza contactului in suprafata sunt mai NEIGIENICE
Clasificarea crosetelor turnate:
1)Crosete circulare
2)Crosete divizate descrise de Roach
3) Crosete Ney
4) Crosete cu forme particulare
1. Crosetele circulare
- se numesc asa pentru ca cele 2 brate ( retentiv si opozant )
aproape incercuiesc dintele stalp
- ele pot fi:
a) dupa nr dintilor pe care se aplica: monodentare ( pe 1
dinte ), bidentare si tridentare
b) dupa nr total al bratelor pe care il prezinta: cu 2- 5 brate
c) dupa nr bratelor active: crosete monoactive ( cu un brat
elastic ), biactive, triactive, tetraactive
- cele mai cunoscute crosete circulare sunt:
a) – crosetul Ackers
b) – crosetul Bonwill
a) Crosetul Ackers
- e un croset turnat, circular, cu 3 brate
- el este format din 5 elemente componente:
– corpul crosetului
– pintenul crosetului
– bratul reciproc sau opozant
– conectorul secundar
- pe langa aceste elemente rigide el mai prezinta un
brat elastic sau retentiv
b) Crosetul Bonwill
- e un croset turnat, circular, cu 6 brate
- se plaseaza in regiunile posterioare si
laterale ale arcadelor dentare la nivelul
PM si M
- e un dublu croset Ackers
2. Crosetele divizate descrise de Roach
Caracteristici : sunt legate de bratul retentiv !!!
-bratul retentiv poseda conector secundar propriu care
pleaca din saua protezei
- bratul retentiv e mai elastic decat cel al crosetelor
circulare
- ramane situat in zona cervicala a dintilor stalpi ( e mai
putin vizibil )
- contactul cu dintele stalp se face pe o suprafata
mai mica decat crosetele circulare
- corpul crosetului, pintenul, bratul opozant si
conectorul secundar sunt identice cu cele ale
crosetelor circulare
- Roach a descris primele crosete divizate ce
prezinta bratele elastice sub forma de litere cu
ajutorul formulei mnemotehnice CLUSTIR
3. Crosetele Ney
- includ 6 tipuri de crosete dintre care primele 4 se folosesc
mai mult: Ney 1, 2, 3, 4
- ele reprezinta o combinatie intre crosetele circulare si
crosetele divizate
Dezavantajele bratelor retentive turnate
– flexibilitate redusa
– contactul in suprafata mai mare cu dintii favorizeaza
acumularea de placa bacteriana si resturi alimentare
– eroziunea smaltului prin contactul intim cu suprafata
dentara
– e vizibil
– nu se pot activa ca si crosetele de sarma
– nu se pot repara
Elementele speciale de MSS sau sistemele speciale de
MSS
-sunt dispozitive mecanice complexe ce fac legatura PS
cu dintii restanti
Caracteristici clinico- tehnice ale sistemelor speciale de
MSS
– sistemele speciale sunt dispozitive mecanice cu dimensiuni
foarte mici
– sunt formate din minimum 2 parti: o parte ramane fixata la
dintele stalp si o parte se afla la nivelul protezei
– au dimensiuni si forme foarte precise astfel incat sa se
poata asambla una cu cealalta
– intre cele 2 componente apar forte de frecare
– se obtin pe cale industriala
– se obtin din aliaje extradure si dure- elementul
situat la nivelul dintelui stalp e mai dur decat
elementul situat la nivelul protezei
– frictiunea determina o uzura a lor de aceea
elementul mai putin dur situat la nivelul protezei
se inlocuieste cu altul
– utilizarea lor necesita un tratament protetic atent
– se pot folosi minimum 2 sisteme speciale cu
topografie diferita
– pozitia lor e determinata la nivelul microprotezei
cu ajutorul paralelografului
– restaureaza functia fizionomica foarte bine prin
dimensiunea lor redusa si prin topografia lor
– sistemele speciale imbunatatesc intreaga
functionalitate a protezei
– sistemele speciale pot fi folosite doar de cadre
calificate
-sistemele speciale necesita o supraveghere atenta
si periodica
- sistemele speciale au pret de cost crescut
PS-3
ELEMENTE DE MENTINERE INDIRECTA-ELEMENTE
ANTIBASCULANTE
- protezele termino- terminale prezinta o miscare de rotatie
in jurul unui ax ce trece prin dintii stalpi, la nivelul carora
sunt pozitionate crosetele
- aceasta deplasare a fost numita si basculare
- bascularea e de 2 tipuri:
Basculare prin desprindere
Basculare prin infundare-favorizata de rezilienta mucoasei
- elementele indirecte sunt reprezentate de partile
componente ale PS care se opun tendintelor de basculare
- aceste elemente antibasculante se plaseaza M fata de linia
crosetelor si sunt reprezentate de toate componentele
protezei care se sprijina pe dintii M
- cu cat elementul antibasculant e asezat la distanta fata de
linia crosetelor, eficienta lui este mai mare
Exemple de elemente antibasculante:
-dubla bara linguala
-placuta dento-mucozala
-pintenul ocluzal
- gherutele incizale
-culisele
-telescoapele
Elementele auxiliare pt MSS

-Retentivitati anatomice
-Musculatura periprotetica
-Adeziunea
-Pastele adezive
-Vointa pacientului
1. Retentivitatile campului protetic
- se examineaza cel mai corect pe model, ele sunt
reprezentate de: crestele alveolare proeminente,
tuberozitatile maxilare, tuberculii piriformi, bolta palatina
2. Musculatura oro- faciala
- prin modelajul usor concav al versantului V si versantului L
al seilor, musculatura oro- faciala are un efect pozitiv in
stabilitatea!!! PS
3. Adeziunea
- are valoare redusa!!! la PS, apare in cadrul seilor terminale
la maxilar si mandibula
4. Pastele adezive
- favorizeaza stabilitatea!!! protezei la nivelul seilor terminale
mai ales in perioada de adaptare
5. Vointa pacientului
- e un factor important pentru mentinerea !!!protezei pe
campul protetic
Tehnici de confectionare a scheletului
metalic
-Obtinerea prin elemente fabricate a
scheletului metalic, fiind un procedeu
simplu, dar putin precis-exceptional!!!
-Obtinerea prin turnare a intregului schelet
metalic ( sei, conectori pp, crosete etc.)
Fazele clinico- tehnice pentru PS confectionata prin
turnare
1.C- examinarea pacientului, stabilirea diagnosticului,
indicatia terapeutica
2.C- amprenta documentara
3.L- model documentar
4.C- amprenta preliminara
5.L- model preliminar si lingura individuala
6.C- analiza modelului la paralelograf si elaborarea
schitei PS
7.C- tratamentele pre- protetice si pro- protetice
8.L- microprotezele pentru tratamentul pro- protetic
9.C- amprenta functionala
10.L- model functional/de lucru
11.L- analiza modelului functional la paralelograf si
obtinerea planului PS
12.L- modelul duplicat
13.L- macheta componentei metalice
14.L- tiparul, topirea, turnarea componentei metalice
15.L- dezambalarea si prelucrarea componentei
metalice
16.C- proba componentei metalice pe campul protetic
cu determinarea si inregistrarea RIM
17.L- montarea in ocluzor/ articulator si obtinerea
machetei componentei acrilice si montarea dintilor
artificiali
18.C- proba scheletului metalic si al dintilor artificiali
19.L- tiparul pt componenta acrilica, polimerizarea si
prelucrarea definitiva a protezei
20.C- inserarea protezei pe campul protetic,
echilibrarea ocluzala, indicatii pe perioada de
adaptare cu proteza
Tehnica moderna de obtinere a PS prin turnare a
eliminat impreciziile , deoarece in cadrul acestei
tehnici planul PS e conceput numai dupa analiza
modelului la* paralelograf, iar macheta componetei
metalice e modelata pe* modelul duplicat
PS obtinute prin tehnica moderna se caracterizeaza
prin:
-precizie deosebita
-sprijin dento- parodontal superior
-confort crescut pentru pacient
-igiena mult mai buna datorita prelucrarilor din
laborator
-rezistenta mecanica datorita materialelor utilizate
 *Amprenta preliminara
-se ia cu material elastic, ieftin, de tipul alginatului
-se ia cu ajutorul lingurii standard ce trebuie sa corespunda
formei si dimensiunii campului protetic
Caracteristicile amprentei preliminare:
- materialul de amprenta sa fie fixat la peretii lingurii
- materialul de amprenta sa aibe o grosime uniforma
- materialul de amprenta trebuie sa cuprinda intreaga
suprafata a campului protetic
- amprenta sa redea cu fidelitate imaginea negativa a dintilor
restanti, a crestelor edentate si a tuberozitatii maxilare,
tuberculi piriformi ,a boltii palatine
- marginea materialului de amprenta sa corespunda fundurilor
de sac
-marginile materialului de amprenta sa fie sustinute de
marginile lingurii
-in mod obisnuit, se recurge la amprenta preliminara urmata de
confectionarea modelului preliminar

* Modelul preliminar
-se realizeaza din gips obisnuit sau dur si are urmatoarele utilizari:
- sa completeze examenul clinic al campului protetic, mai ales in
zonele greu accesibile
- sa se efectueze o schita pt solutia de tratament
- sa se analizeze la paralelograf si sa evalueze tratamentul pro-
protetic
- pentru informarea pacientului asupra campului protetic si a
planului de tratament
-poate avea o valoare juridica!!!
-sa se confectioneze lingura individuala
 * Lingura individuala
-trebuie sa fie realizata din materiale rezistente pentru ca amprenta
functionala sa se efectueze cu elastomeri de sinteza
-lingurile din placa de baza nu au o rezistenta suficienta, sunt mai putin
recomandate si se prefera lingurile individuale din Ra auto/fotopolim.
ce sunt mai rezistente si mai subtiri
Tratamentele pre- protetice si pro- protetice-
asigura conditii optime de MSS
1.Tratamentele pre- protetice ( nespecifice )
-tratamente chirurgicale :extractii dentare ale
dintilor irecuperabili
-tratamente odontale-obt .coronare si radiculare
-tratamente parodontale
-echilibrare ocluzala
-trat .psihic-edentatii frontale
2.Tratamente pro- protetice ( specifice )
-interventii la nivelul dintilor restanti ,os ,mucoasa
a)Prepararea dintilor- realizarea lacasurilor pentru
pintenii ocluzali
- sprijinul PS pe dintii restanti e asigurat uzual de pintenii
ocluzali
-pintenii ocluzali sunt asezati in lacasuri special amenajate
-pentru PM si M lacasurile se plaseaza in fosetele
proximale ale fetei ocluzale
-pentru dintii F lacasurile apar la nivelul cingulumului
si marginii I
-ca urmare a prepararii lacasurilor trebuie ca presiunile care
apar sa se transmita in AXUL LUNG al dintelui stalp
-pintenii ocluzali nu trebuie sa modifice contactele dento-
dentare: sa nu influenteze OCLUZIA dentara in mod
necorespunzator
-pintenii ocluzali pot sa fie plasati :
-la nivel smalt- dentina
-la nivelul incrustatiilor
-la nivelul coroanelor de invelis metalice
-lacasurile pt pintenii ocluzali necesita o IGIENA dentara
riguroasa pt ca in unele situatii pot aparea leziuni carioase
-adancimea lacasurilor pt pinteni: 1,5-2 mm
*daca e preparat superficial
face ca grosimea pintenului sa fie redusa => rezistenta
scazuta,deformarea ,fracturarea sa
*daca grosimea pintenului
este in exces apar contacte premature

-daca microproteza exista pe dintele restant se poate face

preparatia pt pinteni existand riscul perforatiei
-preparatia se face fara compromisuri in ceea ce priveste
forma si dimensiunea lacasului
-lacasul ideal ca forma si dimensiuni e atunci cand
microproteza se realizeaza in cadrul tratamentului pro-
protetic si lacasul este realizat cand microproteza e in faza
de macheta
b) Amputarea coronara
- se practica la dintii foarte mult egresati si exudati in scopul
nivelarii planului de ocluzie
- aceasta interventie e frecvent urmata de devitalizare si de
acoperire cu microproteze

c) Acoperirea dintilor cu microproteze se face in

urmatoarele scopuri:
- dinti cu obturatii voluminoase
- dinti ce prezinta tendinta crescuta la carie
- cand fetele V si orale nu au zone retentive pentru aplicarea
crosetelor
- cand utilizam sisteme speciale!!!
d) Solidarizarea dintilor restanti se poate face prin 3
mijloace:
- cu ajutorul microprotezelor de acoperire(se intervine pe 2-3
dinti)
- cu ajutorul puntilor dentare
- cu ajutorul barelor frictionale
e) Prepararea dintilor pentru sisteme speciale
- toate sistemele speciale de MSS-se aplica pe dintii stalpi si
se probeaza pe campul protetic INAINTE de amprentarea
functionala si se INDEPARTEAZA cu aceasta pentru a fi
prezente pe modelul de lucru.
- sistemele speciale se cimenteaza cand proteza este GATA
dupa ce s-a realizat si componenta acrilica
PS-4
*Amprenta functionala(definitiva)
-se ia cu o lingura individuala
-lingura individuala e probata!!! pe campul
protetic si i se adapteaza!!! marginile la zona de
mucoasa neutra.Marginile se rotunjesc prin
slefuire si nu trebuie sa prezinte asperitati si
proieminente
-ca material se foloseste material din grupa
elastomerilor de sinteza
-amprenta aceasta va cuprinde o parte din
componentele sistemelor speciale
* Modelul de lucru

-se mai numeste si model definitiv

-se analizeaza la paralelograf
-serveste la conceperea planului ( proiectului )componentei metalice
1) Pregatirea modelului de lucru pentru confectionarea
modelului duplicat are in vedere:
- deretentivizarea dintilor restanti
- folierea la nivelul crestelor alveolare
- folierea la nivelul zonelor expuse decubitusurilor
- folierea la nivelul conectorilor principal si sec
- izolarea modelului
a) Deretentivizarea la nivelul dintilor restanti
-se face prin picurarea unui strat de ceara topita, la nivelul
zonelor subecuatoriale a dintilor restanti
- apoi se definitiveaza deretentivizarea cu ajutorul
paralelografului

b) Folierea la nivelul crestelor alveolare

-se foliaza crestele alveolare edentate in edentatii uni sau
biterminale
-operatiunea consta in aplicarea unei placi de ceara cu
grosimi de 0,5-1 mm
-aceasta se fixeaza la suprafata modelului cu ceara picurata si
determina existenta unui spatiu intre saua scheletului
metalic si modelul de lucru.Acest spatiu se va completa cu
acrilatul seilor
c) Folierea la nivelul zonelor expuse decubitusurilor
-se face pentru torusul maxilar, papila retroincisiva si crestele
edentate alveolare acoperite de mucoasa subtire
-se marcheaza prin desenare aceste zone la nivelul modelului de
lucru de catre medic
-se utilizeaza folie de ceara cu grosimi variabile de la 0,25-1 mm
d) Folierea conectorilor principali si sec
-se face in functie de forma clinica de edentatie astfel incat:
ex:- in edentatiile termino- terminale se foliaza in intregime tot
traseul conectorilor principali
- pentru edentatiile uniterminale, folierea pentru conectorii
principali se face in apropierea de unirea acestuia cu saua
terminala
-folierea pentru conectorii sec se face pe tot traseul acestora
e) Izolarea modelului
-se face cu apa calduta prin mentinerea modelului in apa timp de
15-20 min
2) Amprentarea modelului de lucru
-se face cu materiale elastice in conformatoare speciale
pentru duplicare

3) Turnarea pastei de masa de ambalat

-se foloseste o masa de ambalat specifica fiecarui tip de
aliaj folosit pentru turnare
-fiecare aliaj are masa lui specifica de ambalat
-cantitatea de masa de ambalat necesara pentru
turnare e de aproximativ 150 g
MODELUL DUPLICAT
- e realizat din masa de ambalat si reprezinta copia
modelului de lucru dupa ce acesta a fost analizat la
paralelograf si a fost prelucrat prin foliere si
deretentivizare
- scopul realizarii modelului duplicat e acela:
– serveste la modelarea si la fixarea machetei
componentei metalice pe suprafata lui
– reprezinta parte integranta din tipar deoarece macheta
componentei metalice e ambalata impreuna cu modelul
duplicat
- componenta metalica a PS e turnata prin acest
procedeu foarte precis prin care macheta componentei
metalice e fixata pe modelul duplicat
Caracteristicile tehnice ale modelului duplicat:

– e obtinut prin turnarea in amprenta duplicatoare

– se obtine din masa de ambalat specifica fiecarui aliaj

– modelul duplicat difera mult fata de modelul de lucru

datorita pregatirilor facute

– serveste pentru obtinerea machetei componentei metalice

a PS si la obtinerea tiparului
Realizarea machetei componentei metalice
-macheta a componentei metalice se realizeaza fie din
elemente prefabricate , fie cu ajutorul elementelor
modelate din ceara
-elementele prefabricate pot sa fie din ceara sau din mase
plastice si pot avea forme si dimensiuni diferite
-utilizarea lor scade timpul de executie a machetei
componentei metalice
-se incepe cu macheta seilor , dupa care se modeleaza
conectorii principali si apoi la final elementele de MSS (
crosetele )
-aceasta ordine e preferata deoarece crosetele reprezinta
elementele cele mai mici si cele mai sensibile ale machetei
si realizarea lor initiala ar putea impiedica accesul spre
spatiul edentat
-seile protetice se confectioneaza din placute de ceara atunci
cand suprafata lor va fi metalica sau seile pot avea forma
de grila cand suprafata lor va fi acrilica ( seile din
edentatiile laterale au suprafata metalica )
-conectorii principali se obtin prin asocierea mai multor
segmente ce se unesc la extremitati
-pentru obtinerea machetei crosetelor se urmareste desenul
crosetului de la nivelul modelului, iar pintenii ocluzali se
obtin prin picurarea cerii la nivelul lacasurilor ocluzale
-trecerea de la componenta metalica a seii la conectorii
principali se face printr-o treapta de aproximativ 1,5 mm
-la acest nivel va fi plasat acrilatul care va trebui sa aibe o
grosime corespunzatoare
*un strat de acrilat subtire favorizeaza desprinderea
acestuia de la nivelul componentei metalice
-dupa realizarea machetei componentei metalice, toate
elementele sale se asambleaza si se fixeaza cu ceara
fierbinte picurata cu spatula la nivelul modelului duplicat
-unghiurile care rezulta intre diferitele componente ale
machetei trebuie sa fie rotunjite
Realizarea tiparului componentei metalice

Topirea si turnarea aliajului metalic

Dezambalare

Prelucrarea si lustruirea componentei metalice

Proba schetului metalic pe campul protetic :
-scheletul metalic este introdus in functie de axul de insertie
al lucrarii determinat la paralelograf
-se urmareste adaptarea si asezarea scheletului in totalitate
pe campul protetic si sunt foarte importante rapoartele pe
care scheletul metalic le are cu dintii restanti
-se urmareste daca pintenii ocluzali vin in contact intim cu
lacasurile ocluzale si daca refac morfologia ocluzala
-se urmaresc rapoartele de ocluzie cu dintii antagonisti atat
in ocluzie statica cat si in miscarile de propulsie si
lateralitate
-se urmareste raportul pe care il are cu mucoasa conectorul
principal si sec
Determinarea si inregistrarea relatiilor IM
-dupa proba si adaptarea scheletului metalic se
determina si se inregistreaza relatiile IM
-se intalnesc 3 situatii:
– ocluzia stabila:- care inseamna contacte dento- dentare
stabile in relatie centrica
– ocluzia instabila sau relatii IM cu contacte dento- dentare
instabile
– lipsa ocluziei sau relatii IM fara contacte dento- dentare
!- pentru ocluzia instabila si pentru lipsa de ocluzie e
obligatoriu sa se determine si sa inregistreze relatiile
IM cu ajutorul bordurilor de ocluzie confectionate din
ceara si fixate la nivelul seilor scheletului metalic
-bordura de ocluzie din ceara se confectioneaza in functie
de lungimea si latimea spatiului edentat
-inaltimea bordurii depaseste cu 2-3 mm inaltimea dintilor
vecini
-bordura e solidarizata cu ceara fierbinte la nivelul seilor
metalice si la ceara aplicata anterior pe crestele modelului
-bordurile de ceara se plastifiaza usor
-materialele cu care se face inregistrarea relatiilor IM sunt:
siliconii de aditie ,ceara
Alegerea si montarea dintilor artificiali
-la nivelul fisei de laborator, se fac mentiuni in ceea ce
priveste forma , culoarea , dimensiunea si relieful ocluzal al
dintilor artificiali

Realizarea machetei componentei acrilice

-macheta componetei acrilice e reprezentata de macheta
seilor si macheta arcadei artificiale
-modelele se fixeaza in simulatoare pentru a se pastra
relatiile IM determinate anterior
-realizarea machetei componentei acrilice are urmatorii
timpi:
– izolarea modelului in apa 2-3 min
– picurarea cerii roz la nivelul seilor peste componenta
metalica
-seile terminale se incorporeaza in ceara deoarece suprafata
mucozala va fi realizata din acrilat
-macheta va fi modelata mai groasa la nivelul treptei care
exista intre conectorii principali si sei
-pe mijlocul seii exista un rulou de ceara roz ce reprezinta
suportul pe care se monteaza dintii
-montarea dintilor se face prin plastifierea ruloului de ceara
-montarea dintilor se face dupa reguli generale si individuale
de montare
-montarea dintilor artificiali depinde de dintii restanti, dintii
antagonisti si de dimensiunea spatiului edentat
-la nivelul marginilor macheta componentei acrilice e
modelata usor rotunjit
-macheta componentei acrilice e finisata cu ajutorul jetului
de aer cald
Proba machetei
-in edentatiile de clasa I,II,III Kennedy nu e necesara aceasta faza
clinica
-ea e necesara numai in edentatiile frontale pentru a urmari
modul in care e restaurata fizionomia

Realizarea componentei acrilice

-se obtine prin polimerizarea masei acrilice in tipar
-modelul de LUCRU, scheletul metalic si macheta componentei
acrilice se pregatesc pentru ambalare:
– macheta componentei acrilice e lipita de suprafata modelului cu
ceara fierbinte la nivelul marginilor
– macheta componentei acrilice e controlata la nivelul suprafetei sale
( se fac retusuri si finisari finale )
– modelul se indeparteaza din simulatoare si e probat la
dimensiunea chiuvetei
Ambalarea
Prelucrarea finala a protezei
-dezambalarea se face cu multa atentie deoarece proteza e
introdusa intr-o masa de gips si proteza are multe elemente
metalice subtiri ce se pot fractura
-indepartarea protezei se face prin taierea gipsului din aproape in
aproape cu spatula
-prelucrarea se face numai la nivelul componentei acrilice si consta
in indepartarea plusurilor, netezire si lustruire
-se lustruieste numai componenta acrilica de pe suprafata externa
a seilor si in acest scop se folosesc materiale usor abrazive si
pufuri de bumbac
-componenta metalica e ferita de actiunea abraziva a acestor
instrumente deoarece ea e deja lustruita
-piesa protetica obtinuta in acest mod se spala si se pastreaza intr-
un vas cu apa