EXAMINAREA MUSCULATURII ORO-FACIALE

EXAMENUL CLINIC AL MUȘCHILOR MASTICATORI ȘI CERVICALI

Mușchii capului sunt reprezentați de două categorii de grupe musculare, diferite din
punct de vedere al acțiunii lor principale, embriologic și anatomic, respectiv mușchii
masticatori și mușchii mimicii sau pieloși.

În funcție de acțiunea lor principală, mușchii masticatori se clasifică în :

Mușchii ridicători:

 mușchiul temporal;
 mușchiul maseter;
 mușchiul pterigoidian medial (intern);

Mușchii coborâtori:

 direcți – mușchii suprahioidieni (genio-, milo-, stilo-hioidian, digastric);

 indirecți- mușchii subhioidienii (sterno-tiroidian, tiro-hioidian, sterno-cleido-
tiroidian, omo-hioidian);

Mușchii propulsori- mușchiul pterigoidian lateral;

Mușchii cervicali superficiali:

 mușchiul sternocleidomastoidian ( regiunea antero-laterală a gâtului);

 mușchiul trapez( regiunea posterioară a gâtului).

TEHNICA DE EXAMINARE A MUSCULATURII

Examinarea musculaturii oro-faciale se realizează prin inspecție și palpare.

Inspecția are în vedere decelarea unor posibile asimetrii ale feței cauzate fie de hiperfuncțiile
unor grupe muscular precum maseterul sau temporalul, fie de hipetrofii.

Palparea se realizează în funcție de prezența sau absența substratului osos subiacent

mușchiului. Ea poate fi unidigitală în cazul în care există un substrat osos subiacent sau
bidigitală în absența acestuia.
 MUȘCHIUL TEMPORAL este considerat a fi deopotrivă cel mai puternic mușchi
masticator dar și mușchiul cel mai sensibil la tulburările ocluzale, alcătuit din trei fașcicule :
anterior, mijlociu și posterior. Ocupă regiunea temporală sub forma unei lame desfășurate de
evantai.

Examinarea exo-orală

Cele trei fașcicule ale sale se palpează la nivelul regiunii temporale a capului,
respectiv la nivelul pielii păroase.

Fibrele anterioare ale mușchiului temporal se palpează anterior ATM- ului, superior
arcadei zigomatice.

Fibrele mijlocii se palpează superior ATM –ului, deasupra arcadei zigomatice.

Fibrele posterioare se palpează deasupra și înapoia urechii.

Palparea mușchiului temporal se face simultan sau alternativ, stânga-dreapta pentru

comparație. Dacă avem dubii în ceea ce privește plasarea degetelor în timpul palpării căutăm
să obținem o contracție din partea mușchiului, rugând pacientul sa strângă din dinți.

Examinarea endo-orală

Se palpează tendonul de inserție al mușchiului temporal de la nivelul apofizei

coronoide, cu ambele mâini, plasând un deget endo-oral de-a lungul marginii ascendente și
degetele de la cealaltă mână exo-oral la nivelul pielii jugale. Inițial pacientul va avea gura
între-deschisă iar examinatorul va avea indexul plasat la nivelul marginii anterioare a ramurii
așcendente. O dată cu deplasarea superioară a degetului examinatorului, pacientul va realiza
mișcări de deschidere a gurii iar apofiza coronoidă poate fi depistată împreună cu tendonul
mușchiului temporal deoarece în cursul mișcării de deschidere a gurii apofiza se deplasează
spre procesul alveolar.

MUȘCHIUL MASETER, asemenea temporalului este alcătuit din trei fașcicule

diferite ca și acțiune. Se inseră de la arcada zigomatică până la fața laterală a mandibulei,
având o formă dreptunghiulară și volum crescut.

Inserții:

 fașciculul superficial este un fașcicul lung, cu orientare oblică, în jos și

înapoi, se inseră pe marginea inferioară a arcadei zigomatice( în porțiunea sa
malară) și pe partea inferioară a feței laterale a ramului ascendent, pe unghiul
mandibular până la marginea sa inferioară. La acest nivel fibrele se
încrucișează cu cele ale pterigoidianului medial cu care formează o chingă
musculară;
 fasciculul mijlociu: nu se poate palpa.
  fasciculul profund se află deasupra inserției fasciculului mijlociu, sub
tendonul mușchiului temporal și se întinde de la fața medială a arcadei
zigomatice până la fața laterală a apofizei coronoide. Partea posterioară a
acestui fascicul prin câteva fibre cu orientare antero –inferioară (fasciculul lui
Winslow) se inseră pe lama prediscală a ATM –ului.

Examinare exo-orală

 fasciculul superficial se palpează prin amplasarea policelui la nivelul

marginii anterioare a mușchiului și celelalte degete la nivelul marginii
posterioare, pensând mușchiul între degete. Inserția inferioară a acestui
fascicul se palpează pe cale cutanată la nivelul marginii inferioare a ramurii
verticale, în dreptul gonionului.
 fasciculul profund se palpează anterior de ATM, la nivelul arcadei
zigomatice.

Examinarea endo-orală se realizează palpând inserțiile superioare și inferioare ale

mușchiului maseter. Inserția superioară poate fi palpată prin plasarea indexului la nivelul
șanțului vestibular, superior de arcada zigomatică iar cea inferioară prin poziționarea
indexului la nivelul șanțului vestibular inferior, în dreptul marginii bazilare.

MUȘCHIUL PTERIGOIDIAN MEDIAL(INTERN)

Este situat înăuntrul pterigoidianului lateral, are o formă triunghiulară.

Inserții

Este dispus de la fosa pterigoidă la fața medială a unghiului mandibulei, simetric cu

maseterul, cu care și formează o chingă musculară sub forma literei ʺVʺ. Prezintă două
fascicule, anterior și posterior.

Examinarea exo-orală

Porțiunea inferioară se palpează plasând degetele în croșet înapoia unghiului mandibular.

Examinarea endo-orală

Prin amplasarea indexului pe fața medială a unghiului mandibular, în spatele și

înapoia molarului 3 mandibular, de-a lungul marginii laterale a limbii se palpează inserția
inferioară a mușchiului. Acest tip de palpare poate declanșa reflexul de vomă la unii pacienți.

Palparea inserției superioare generează un real discomfort pacientului fapt pentru care
se consideră a fi o tehnică greoaie.
MUȘCHIUL PTERIGOIDIAN LATERAL(EXTERN)

Este localizat în regiunea pterigo-maxilară sub forma unei piramide triunghiulare,

care se întinde orizontal de la baza craniului până la articulația temporo-mandibulară.
Participă la propulsia mandibulei dar și la mișcările de lateralitate, deschidere-închidere a
gurii.

Inserții

 fascicul superior : sfeno-pterigoidian;

 fascicul inferior: pterigoidian.

Examinarea exo-orală a mușchiului pterigoidian lateral nu se poate realiza din cauza

pozitiei sale anatomice.

Examinarea endo-orală este posibilă, însă nu a ambelor fascicule, doar fasciculul inferior se
poate palpa prin intermediul fasciculului anterior al mușchiului pterigoidian medial. Pacientul
deschide gura moderat și balansează mandibula de partea examinată, în timp ce examinatorul
își plasează indexul în partea distală a vestibulului, din dreptul ultimului molar, înapoia
tuberozității maxilare.

MUȘCHII COBORÂTORI

MUȘCHIUL MILOHIOIDIAN

Formează împreună cu milohioidianul de parte opusă diafragma gurii, fiind un mușchi

pereche.

Inserții pe linia milohioidiană sau oblică internă, de unde fibrele se în dreaptă în jos și
înainte. Fibrele localizate posterior se inseră pe fața anterioară a osului hioid iar cele
anterioare pe rafeul median fibros.

Examinarea se face concomitent exo și endo-oral prin palparea planșeului bucal de o parte și
de alta a liniei mediene, cu indexul de la o mână situat endo-oral și cu degetele de la mâna
cealaltă situate exo-oral sub bărbie, înapoia mentonului.

MUȘCHIUL DIGASTRIC

Este situat imediat sub mușchiul milohioidian, sub pielea păroasă a capului, sub forma a două
porțiuni muscular unite printr-un tendon.
Inserții: anterior se face retrosimfizar prin foseta digastricului, de unde se orientează în jos și
ușor înafară către osul hioid, la nivelul căruia se fixează printr-un tendon intermediar fixat de
hioid. Tendonul se continuă cu pântecul posterior. De la nivelul tendonului intermediary
fibrele sunt dirijate prin butoniera oferită de stilohioidian către regiunea retromastoidiană.

Examinare

Pântecul anterior se palpează exo-oral pe linia median, în spatele mentonului, în momentul

deschiderii gurii contra rezistență.

Pântecul posterior este mai greu de palpat datorită mușchiului sternocleidomastoidian.

MUȘCHII CERVICALI

MUȘCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN

Este un mușchi dreptunghiular, lung și gros, situate în regiunea antero-laterală a gâtului.

Inserții

Se întinde oblic între stern și claviculă, în partea inferioară și apofiza mastoid, în partea
superioară. Mușchiul cuprinde trei fascicule principale dispuse în două planuri: planul
superficial format anterior de fasciculul sternal și posterior de fasciculul cleido-occipital, iar
planul profund este format din fasciculul cleiodo-mastoidian.

Examinare

Palparea se face la nivelul inserției superioare, pe suprafața externă a procesului mastoid în

spatele urechii, apoi se palpează întreg corpul muscular prin pensarea mușchiului între degete
în zona antero-laterală a gâtului, iar în final se palpează inserția inferioară în apropierea
claviculei.

Palparea se face cu capul ușor aplecat înainte și întors de partea opusă examinării.

MUȘCHIUL TRAPEZ

Face parte din categoria mușchilor cervical superficiali posterior. Este un mușchi lat,
aplatizat, subțire, triunghiular, care se întinde de la coloana cervico-dorsală până la umăr.

Inserții

Trapezul cuprinde trei grupe de fibre(superioare, mijlocii, inferioare, care converg de la

protuberanța occipital externă spre umăr(claviculă, centura scapulară).

Examinare
Se palpează inserțiile superioare la nivelul occipitului capul fiind ușor aplecat în fațî ptr a
întinde mușchii. Corpul muscular se palpează de-a lungul zonei postero-laterale a gâtului, în
spatele mușchiului sternocleidomastoidian, mergând inferior până la nivelul umerilor.

Spasmul acestui mușchi determină trecvent dureri de cap, durere proiectată la nivelul feței.