7.

DUBLA BARA LINGUALA ( CROSETUL CONTINUU SI BARA LINGUALA )

- se plaseaza atunci cand procesul alveolar nu e suficient de inalt
- crosetul continuu se plaseaza pe fetele linguale ale dintilor frontali la nivel supracingular
si supraecuatorial pt dintii laterali
- intre bara linguala si crosetul continuu trebuie sa existe un spatiu pentru a nu determina
retentia alimentelor si a favoriza autocuratirea
- e obligatoriu ca crosetul continuu sa se sprijine la extremitati pe pinteni ocluzali sau
incizali

 Rolurile crosetului continuu

 rigidizeaza bara linguala subdimensionata si creste rezistenta mecanica a protezei
 element antibasculant ( contribuie la mentinerea indirecta a protezelor terminale
mandibulare )
 sprijin dento-parodontal al protezei
 solidarizeaza dintii restanti ( efect asemanator unei atele )
 poate contribui la refacerea punctelor de contact intre dintii restanti
 reprezinta un element pe care se pot fixa dintii artificialispatii unidentare

8.PLACUTA DENTO-MUCOZALA MANDIBULARA .

- se foloseste mai ales in cazurile de atrofie marcata, in edentatii terminale cand bara
linguala nu se poate aplica
- ea e situata intre fundul de sac lingual si zona supracingulara a dintilor frontali
- inferior extremitatea sa are forma barei linguale, iar superior ea devine o placuta metalica
subtire terminata “ pierdut” pe dintii frontali
- imita relieful fetelor linguale
- in situatia existentei tremelor sau diastemelor e intrerupta
- in cazul prezentei unor brese suplimentare permite fixarea unor dinti artificiali
- rolul placutei dento- mucozale e asemanator cu cel al crosetului continuu

9. CONECTORII SECUNDARI . ELEMENTELE DE MSS.

Conectorii secundari
 fac legatura intre crosetele aplicate pe dinti si celelalte parti componente ale protezei,
respectiv sei, placute, bare(crosetele sistemului ROACH )
 pot fi situati interdentar sau pe fetele proximale ale dintilor care delimiteaza spatiul
edentat
 cel mai adesea sunt rigizi si se obtin prin turnare impreuna cu celelalte componente
metalice ale protezei

.Elementele de MSS - se impart in 2 grupe:

1) Elemente principale -cu actiune directa ( crosetele si sistemele speciale )
-cu actiune indirecta ( elemente antibasculante )
2) Elemente auxiliare -retentivitatile anatomice
-tonicitatea musculara(musculatura periprotetica)
 -adeziunea etc.
10. CROSETELE .FUNCTIILE CROSETELOR .
reprezinta elemente constitutive importante ale PS
se obtin prin urmatoarele procedee tehnologice:
 prin turnarea aliajelor: crosete turnate
 cu ajutorul elementelor prefabricate: crosete prefabricate
 pot fi si crosete modelate din sarma
 crosete mixte: care se obtin combinand procedeele anterioare

Functiile crosetelor
1. Mentinerea
 se mai numea si “ ancorare”, ancoraj sau retentie
 crosetul participa la functia de mentinere si impiedica DESPRINDEREA
INVOLUNTARA a protezei de pe campul protetic prin bratul elastic aplicat in zona
retentiva SUBecuatoriala

2. Functia de stabilizare
- crosetele participa la stabilizare prin totalitatea elementelor situate SUPRAecuatorial
si astfel se opun tendintei de mobilizare a protezei in plan orizontal

3. Functia de sprijin
- e acordata in special de pintenul ocluzal care se opune INFUNDARII protezei pe
campul protetic
- sprijinul e conferit si de elementele crosetului situate SUPRAecuatorial

4. Incercuirea - crosetul prin bratele sale cuprinde mai mult de 180̊ din circumferinta
dintelui pe care e asezat

5. Reciprocitatea - are in vedere concordanta care trebuie sa existe intre actiunea celor 2
brate ale crosetului, respectiv intre bratul elastic si bratul opozant

6. Pasivitatea - crosetele asezate pe dinti nu trebuie sa exercite nici o presiune, ci sa existe

un contact lejer intre suprafata dentara si cea metalica

11.CROSETELE TURNATE SI CLASIFICAREA LOR.

- se obtin prin turnare astfel incat putem vorbi de o modelare in ceara sub forma de
macheta a lor si se toarna impreuna cu celelalte parti componente ale PS
- au un CONTACT IN SUPRAFATA cu dintii, spre deosebire de crosetele de sarma, care
au un contact liniar
- din cauza contactului in suprafata sunt mai NEIGIENICE
Clasificarea crosetelor turnate:
1)Crosete circulare
2)Crosete divizate descrise de Roach
3) Crosete Ney
4) Crosete cu forme particulare
12.CROSETELE CIRCULARE.
-se numesc asa pentru ca cele 2 brate ( retentiv si opozant ) aproape incercuiesc dintele stalp
- ele pot fi:
a) dupa nr dintilor pe care se aplica: monodentare ( pe 1 dinte ), bidentare si tridentare
b) dupa nr total al bratelor pe care il prezinta: cu 2- 5 brate
c) dupa nr bratelor active: crosete monoactive ( cu un brat elastic ), biactive, triactive,
tetraactive
- cele mai cunoscute crosete circulare sunt:

a) Crosetul Ackers
- e un croset turnat, circular, cu 3 brate - el este format din 5 elemente
- componente:
 corpul crosetului
 pintenul crosetului
 bratul reciproc sau opozant
 conectorul secundar
 pe langa aceste elemente rigide el mai prezinta un brat elastic sau retentiv

b) Crosetul Bonwill
- e un croset turnat, circular, cu 6 brate
- se plaseaza in regiunile posterioare si laterale ale arcadelor dentare la nivelul PM si M
- e un dublu croset Ackers

13.CROSETELE NEY SI CELE DESCRISE DE ROACH .

Crosetele divizate descrise de Roach:

- sunt legate de bratul retentiv !!!
- bratul retentiv poseda conector secundar propriu care pleaca din saua protezei
- bratul retentiv e mai elastic decat cel al crosetelor circulare
- ramane situat in zona cervicala a dintilor stalpi ( e mai putin vizibil )
- contactul cu dintele stalp se face pe o suprafata mai mica decat crosetele circulare
- corpul crosetului, pintenul, bratul opozant si conectorul secundar sunt identice cu cele ale
crosetelor circulare
- Roach a descris primele crosete divizate ce prezinta bratele elastice sub forma de litere cu
ajutorul formulei mnemotehnice CLUSTIR

Crosetele Ney
- includ 6 tipuri de crosete dintre care primele 4 se folosesc mai mult: Ney 1, 2, 3, 4
- ele reprezinta o combinatie intre crosetele circulare si crosetele divizate
14.D EZAVANTAJELE BRATELOR RETENTIVE TURNATE.
 flexibilitate redusa
 contactul in suprafata mai mare cu dintii favorizeaza acumularea de placa bacteriana si
resturi alimentare
 eroziunea smaltului prin contactul intim cu suprafata dentara
 e vizibil
 nu se pot activa ca si crosetele de sarma
 nu se pot repara

15.CARACTERISTICI CLINICO -TEHNICE ALE SISTEMELOR SPECIALE DE MSS.

-sunt dispozitive mecanice complexe ce fac legatura PS cu dintii restanti

Caracteristici clinico- tehnice ale sistemelor speciale de MSS

- sistemele speciale sunt dispozitive mecanice cu dimensiuni foarte mici
- sunt formate din minimum 2 parti: o parte ramane fixata la dintele stalp si o parte se afla
la nivelul protezei
- au dimensiuni si forme foarte precise astfel incat sa se poata asambla una cu cealalta
- intre cele 2 componente apar forte de frecare – se obtin pe cale industriala
- se obtin din aliaje extradure si dure
- elementul situat la nivelul dintelui stalp e mai dur decat elementul situat la nivelul
protezei
- frictiunea determina o uzura a lor de aceea elementul mai putin dur situat la nivelul
protezei se inlocuieste cu altul
- utilizarea lor necesita un tratament protetic atent
- se pot folosi minimum 2 sisteme speciale cu topografie diferita
- pozitia lor e determinata la nivelul microprotezei cu ajutorul paralelografului
- restaureaza functia fizionomica foarte bine prin dimensiunea lor redusa si prin topografia
lor
- sistemele speciale imbunatatesc intreaga functionalitate a protezei
- sistemele speciale pot fi folosite doar de cadre calificate
- sistemele speciale necesita o supraveghere atenta si periodica
- sistemele speciale au pret de cost crescut
16.ELEMENTE DE MENTINERE INDIRECTA -ELEMENTE ANTIBASCULANTE.
- protezele termino- terminale prezinta o miscare de rotatie in jurul unui ax ce trece prin
dintii stalpi, la nivelul carora sunt pozitionate crosetele
- aceasta deplasare a fost numita si basculare
- bascularea e de 2 tipuri:
 Basculare prin desprindere
 Basculare prin infundare-favorizata de rezilienta mucoasei
- elementele indirecte sunt reprezentate de partile componente ale PS care se opun
tendintelor de basculare
- aceste elemente antibasculante se plaseaza M fata de linia crosetelor si sunt reprezentate
de toate componentele protezei care se sprijina pe dintii M
- cu cat elementul antibasculant e asezat la distanta fata de linia crosetelor, eficienta lui
este mai mare

Exemple de elemente antibasculante:

 dubla bara linguala
 placuta dento-mucozala
 pintenul ocluzal
 gherutele incizale
 culisele
 telescoapele

17.ELEMENTE AUXILIARE DE MSS.

1. Retentivitatile campului protetic

- se examineaza cel mai corect pe model, ele sunt reprezentate de: crestele alveolare
proeminente, tuberozitatile maxilare, tuberculii piriformi, bolta palatina

2. Musculatura oro- faciala

- prin modelajul usor concav al versantului V si versantului L al seilor, musculatura oro-
faciala are un efect pozitiv in stabilitatea!!! PS

3. Adeziunea
- are valoare redusa!!! la PS, apare in cadrul seilor terminale la maxilar si mandibula

4. Pastele adezive
- favorizeaza stabilitatea!!! protezei la nivelul seilor terminale mai ales in perioada de
adaptare

5. Vointa pacientului - e un factor important pentru mentinerea !!!protezei pe campul protetic

18.FAZELE CT DE REALIZARE PENTRU PS REALIZATA PRIN TURNARE.
1. C- examinarea pacientului, stabilirea diagnosticului, indicatia terapeutica
2. C- amprenta documentara
3. L- model documentar
4. C- amprenta preliminara
5. L- model preliminar si lingura individuala
6. C- analiza modelului la paralelograf si elaborarea schitei PS
7. C- tratamentele pre- protetice si pro- protetice
8. L- microprotezele pentru tratamentul pro- protetic
9. C- amprenta functionala
10. L- model functional/de lucru
11. L- analiza modelului functional la paralelograf si obtinerea planului PS
12. L- modelul duplicat
13. L- macheta componentei metalice
14. L- tiparul, topirea, turnarea componentei metalice
15. L- dezambalarea si prelucrarea componentei metalice
16. C- proba componentei metalice pe campul protetic cu determinarea si inregistrarea RIM
17. L- montarea in ocluzor/ articulator si obtinerea machetei componentei acrilice si
montarea dintilor artificiali
18. C- proba scheletului metalic si al dintilor artificiali
19. L- tiparul pt componenta acrilica, polimerizarea si prelucrarea definitiva a protezei
20. C- inserarea protezei pe campul protetic, echilibrarea ocluzala, indicatii pe perioada de
adaptare cu proteza

Tehnica moderna de obtinere a PS prin turnare a eliminat impreciziile , deoarece in cadrul acestei
tehnici planul PS e conceput numai dupa analiza modelului la paralelograf, iar macheta
componetei metalice e modelata pe modelul duplicat

PS obtinute prin tehnica moderna se caracterizeaza prin:

-precizie deosebita
-sprijin dento- parodontal superior
-confort crescut pentru pacient
-igiena mult mai buna datorita prelucrarilor din laborator
-rezistenta mecanica datorita materialelor utilizate
19.AMPRENTA PRELIMINARA SI MODELUL PRELIMINAR .
- se ia cu material elastic, ieftin, de tipul alginatului
- cu ajutorul lingurii standard ce trebuie sa corespunda formei si dimensiunii campului
protetic

Caracteristicile amprentei preliminare:

 materialul de amprenta sa fie fixat la peretii lingurii
 materialul de amprenta sa aibe o grosime uniforma
 materialul de amprenta trebuie sa cuprinda intreaga suprafata a campului protetic
 amprenta sa redea cu fidelitate imaginea negativa a dintilor restanti, a crestelor edentate si
a tuberozitatii maxilare, tuberculi piriformi ,a boltii palatine
 marginea materialului de amprenta sa corespunda fundurilor de sac
 marginile materialului de amprenta sa fie sustinute de marginile lingurii
 in mod obisnuit, se recurge la amprenta preliminara urmata de confectionarea modelului
preliminar

Modelul preliminar
-se realizeaza din gips obisnuit sau dur si are urmatoarele utilizari:
- sa completeze examenul clinic al campului protetic, mai ales in zonele greu accesibile
- sa se efectueze o schita pt solutia de tratament
- sa se analizeze la paralelograf si sa evalueze tratamentul proprotetic
- pentru informarea pacientului asupra campului protetic si a planului de tratament
-poate avea o valoare juridica!!!
-sa se confectioneze lingura individuala

Lingura individuala
 trebuie sa fie realizata din materiale rezistente pentru ca amprenta functionala sa se
efectueze cu elastomeri de sinteza
 lingurile din placa de baza nu au o rezistenta suficienta, sunt mai putin recomandate si se
prefera lingurile individuale din Ra auto/fotopolim. ce sunt mai rezistente si mai subtiri
20.TRATAMENTE PRE SI PROPROTETICE-INTERVENTII LA NIVELUL DINTILOR.PREPARAREA
LACASURILOR PT PINTENII OCLUZALI .

 1.Tratamentele pre- protetice ( nespecifice )

 tratamente chirurgicale :extractii dentare ale dintilor irecuperabili

 tratamente odontale-obt .coronare si radiculare
 tratamente parodontale
 echilibrare ocluzala -trat .psihic-edentatii frontale

 2.Tratamente pro- protetice ( specifice )

-interventii la nivelul dintilor restanti ,os ,mucoasa

a)Prepararea dintilor- realizarea lacasurilor pentru pintenii ocluzali

 sprijinul PS pe dintii restanti e asigurat uzual de pintenii ocluzali
 pintenii ocluzali sunt asezati in lacasuri special amenajate
 pentru PM si M lacasurile se plaseaza in fosetele proximale ale fetei ocluzale
 pentru dintii F lacasurile apar la nivelul cingulumului si marginii I
 ca urmare a prepararii lacasurilor trebuie ca presiunile care apar sa se transmita in AXUL
LUNG al dintelui stalp
 pintenii ocluzali nu trebuie sa modifice contactele dentodentare: sa nu influenteze
OCLUZIA dentara in mod necorespunzator
 pintenii ocluzali pot sa fie plasati :
- la nivel smalt- dentina
- la nivelul incrustatiilor
- la nivelul coroanelor de invelis metalice

 lacasurile pt pintenii ocluzali necesita o IGIENA dentara riguroasa pt ca in unele situatii

pot aparea leziuni carioase
 adancimea lacasurilor pt pinteni: 1,5-2 mm
 daca e preparat superficial face ca grosimea pintenului sa fie redusa => rezistenta
scazuta,deformarea ,fracturarea sa
 daca grosimea pintenului este in exces apar contacte premature
 daca microproteza exista pe dintele restant se poate face preparatia pt pinteni existand
riscul perforatiei
 preparatia se face fara compromisuri in ceea ce priveste forma si dimensiunea lacasului
 lacasul ideal ca forma si dimensiuni e atunci cand microproteza se realizeaza in cadrul
tratamentului proprotetic si lacasul este realizat cand microproteza e in faza de machete
21.TRATAMENTE PROPROTETICE LA NIVELUL DINTILOR RESTANTI (CU EXCEPTIA
PREPARARII LACASURILOR PT PINTENI )
-interventii la nivelul dintilor restanti ,os ,mucoasa
 Amputarea coronara
- se practica la dintii foarte mult egresati si exudati in scopul nivelarii planului de
ocluzie
- aceasta interventie e frecvent urmata de devitalizare si de acoperire cu
microproteze
 Acoperirea dintilor cu microproteze se face in urmatoarele scopuri:
- dinti cu obturatii voluminoase
- dinti ce prezinta tendinta crescuta la carie
- cand fetele V si orale nu au zone retentive pentru aplicarea crosetelor
- cand utilizam sisteme speciale!!!
 Solidarizarea dintilor restanti se poate face prin 3 mijloace:
- cu ajutorul microprotezelor de acoperire(se intervine pe 2-3 dinti)
- cu ajutorul puntilor dentare
- cu ajutorul barelor frictionale
 Prepararea dintilor pentru sisteme speciale
- toate sistemele speciale de MSS se aplica pe dintii stalpi si se probeaza pe
campul protetic INAINTE de amprentarea functionala si se INDEPARTEAZA
cu aceasta pentru a fi prezente pe modelul de lucru.
- sistemele speciale se cimenteaza cand proteza este GATA dupa ce s-a realizat si
componenta acrilica

22.LINGURA INDIVIDUALA SI AMPRENTA FUNCTIONALA .

1.LINGURA INDIVIDUALA
- este o piesa protetica intermediara pentru amprenta functionala
- se realizeaza pe modelul preliminar in limitele campului protetic delimitat in prealabil
prin trasare cu creionul chimic
- este un suport rigid in care se aplica materialul pentru a obtine amprenta functionala sau
definitiva
- este ADAPTATA la suprafata campului protetic
- adaptarea lingurii individuale prevede
 sa cuprinda integral campul protetic
 sa prezinte margini cu forma si grosime corespunzatoare
- sa asigure un strat uniform de material de amprenta astfel incat modificarile dimensionale
ale materialului de amprenta sa fie minime
Avantajele lingurii individuale
1. amprenta ce se obtine are marginile modelate functional
2. o suprafata mai fidela a amprentei prin grosimea uniforma a materialului de
amprenta dar si prin calitatea materialului de amprenta
3. permit economisirea materialului de amprenta
4. tehnica de amprentare cu aceste linguri e mai facila datorita dimensiunilor reduse
ale lingurii
5. protezele ce se obtin sunt foarte precise si pot sa nu necesite retusuri

COMPONENTELE LINGURII INDIVIDUALE

1. Baza –acopera suprafata campului protetic in totalitate
2. Accesoriile-maner ,butoni de presiune (mandibular ),intarituri
MATERIALELE DIN CARE SE OBTIN LINGURI INDIVIDUALE
1. Rasini compozite fotopolimerizabile
2. Rasini acrilice autopolimerizabile-acrilat autopolimerizabil
3. Rasini acrilice termopolimerizabile-acrilat termopolimerizabil
4. Materiale termoplastice –placa de baza

METODE DE OBTINERE A LINGURILOR INDIVIDUALE-caracter general

- delimitarea limitelor lingurilor ca urmare a trasarii limitelor campului protetic fie pe
amprenta preliminara fie pe modelul preliminar cu creionul chimic
- pregatirea dintilor restanti pt distantarea lingurii (deretentivizare)
- izolarea modelului
- modelarea si adaptarea materialului sub forma de PLACA
 max-din centru boltii palatine spre periferie
 md-versantul lingual si apoi versantul vestibular
- Adaptarea pe model se face prin presiuni digitale usoare si excesul este sectionat
Aplicarea accesoriilor
1. MANERUL-se plaseaza pe linia medio-sagitala
- are forma retentiva cu suprafetele laterale concave care serveste
la prinderea intre degetele operatorului -are dimensiunea
asemanatoare incisivilor centrali
2. BUTONII DE PRESIUNE -pt lingura mandibulara
- servesc la sprijinirea degetelor operatorului cand amprenta e
mentinuta pe camp
-dimensiuni:
 10-15 mm lungime
 4-5 mm latime
 8-10 mm inaltime
-prelucrarea lingurii-la nivel marginal cu freze de acrilat pentru a ocoli frenurile si bridele in
momentul amprentarii
-aplicarea lingurii pe campul protetic si realizarea corecturilor marginale
-perforarea cu freze cilindrice sau sferice pentru retentionarea materialului de amprenta

2.AMPRENTA FUNCTIONALA SAU DEFINITIVA

- se ia cu o lingura individuala
- !!!lingura individuala e probate pe campul protetic si i se adapteaza!!!
- marginile la zona de mucoasa neutra.
- Marginile se rotunjesc prin slefuire si nu trebuie sa prezinte asperitati si proieminente
- ca material se foloseste material din grupa elastomerilor de sinteza
- amprenta aceasta va cuprinde o parte din componentele sistemelor special
23.M ODELUL DUPLICAT:CARACTERISTICI INTRODUCTIVE -PREGATIREA MODELULUI DE
LUCRU PENTRU CONFECTIONAREA MODELULUI DUPLICAT .
- se mai numeste si model definitiv
- se analizeaza la paralelograf
- serveste la conceperea planului ( proiectului )componentei metalice

1. Pregatirea modelului de lucru pentru confectionarea modelului duplicat are in vedere:

a) Deretentivizarea la nivelul dintilor restanti
- se face prin picurarea unui strat de ceara topita, la nivelul zonelor subecuatoriale a dintilor restanti
- apoi se definitiveaza deretentivizarea cu ajutorul paralelografului
b) Folierea la nivelul crestelor alveolare
- se foliaza crestele alveolare edentate in edentatii uni sau biterminale
- operatiunea consta in aplicarea unei placi de ceara cu grosimi de 0,5-1 mm
- aceasta se fixeaza la suprafata modelului cu ceara picurata si determina existenta unui
spatiu intre saua scheletului metalic si modelul de lucru.Acest spatiu se va completa cu
acrilatul sailor
c) Folierea la nivelul zonelor expuse decubitusurilor
- se face pentru torusul maxilar, papila retroincisiva si crestele edentate alveolare acoperite
de mucoasa subtire
- se marcheaza prin desenare aceste zone la nivelul modelului de lucru de catre medic
- se utilizeaza folie de ceara cu grosimi variabile de la 0,25-1 mm
d) Folierea conectorilor principali si sec
- se face in functie de forma clinica de edentatie astfel incat:
 in edentatiile termino- terminale se foliaza in intregime tot traseul conectorilor
principali
 pentru edentatiile uniterminale, folierea pentru conectorii principali se face in
apropierea de unirea acestuia cu saua terminala
- folierea pentru conectorii sec se face pe tot traseul acestora
e) Izolarea modelului
-se face cu apa calduta prin mentinerea modelului in apa timp de 15-20 min
24.M ODELUL DUPLICAT:AMPRENTAREA MODELULUI DE LUCRU ,TURNAREA SI
CARACTERISTICI TEHNICE ALE SALE.

2) Amprentarea modelului de lucru

-se face cu materiale elastice in conformatoare speciale pentru duplicare
3) Turnarea pastei de masa de ambalat
- se foloseste o masa de ambalat specifica fiecarui tip de aliaj folosit pentru turnare
- fiecare aliaj are masa lui specifica de ambalat
- cantitatea de masa de ambalat necesara pentru turnare e de aproximativ 150 g

MODELUL DUPLICAT
- e realizat din masa de ambalat si reprezinta copia modelului de lucru dupa ce acesta a fost
analizat la paralelograf si a fost prelucrat prin foliere si deretentivizare
- scopul realizarii modelului duplicat e acela:
 serveste la modelarea si la fixarea machetei componentei metalice pe suprafata
lui
 reprezinta parte integranta din tipar deoarece macheta componentei metalice e
ambalata impreuna cu modelul duplicat
 componenta metalica a PS e turnata prin acest procedeu foarte precis prin care
macheta componentei metalice e fixata pe modelul duplicat

 Caracteristicile tehnice ale modelului duplicat:

- e obtinut prin turnarea in amprenta duplicatoare
- se obtine din masa de ambalat specifica fiecarui aliaj
- modelul duplicat difera mult fata de modelul de lucru datorita pregatirilor facute
- serveste pentru obtinerea machetei componentei metalice a PS si la obtinerea
tiparului

25.REALIZAREA MACHETEI COMPONENTEI METALICE .

- macheta a componentei metalice se realizeaza fie din elemente prefabricate , fie cu

ajutorul elementelor modelate din ceara
- elementele prefabricate pot sa fie din ceara sau din mase plastice si pot avea forme si
dimensiuni diferite
- utilizarea lor scade timpul de executie a machetei componentei metalice
- se incepe cu macheta seilor , dupa care se modeleaza conectorii principali si apoi la final
elementele de MSS ( crosetele)
  aceasta ordine e preferata deoarece crosetele reprezinta elementele cele mai mici si cele
mai sensibile ale machetei si realizarea lor initiala ar putea impiedica accesul spre spatiul
edentat
 seile protetice se confectioneaza din placute de ceara atunci cand suprafata lor va fi
metalica sau seile pot avea forma de grila cand suprafata lor va fi acrilica ( seile din
edentatiile laterale au suprafata metalica )
 conectorii principali se obtin prin asocierea mai multor segmente ce se unesc la
extremitati
 pentru obtinerea machetei crosetelor se urmareste desenul crosetului de la nivelul
modelului, iar pintenii ocluzali se obtin prin picurarea cerii la nivelul lacasurilor ocluzale
 trecerea de la componenta metalica a seii la conectorii principali se face printr-o treapta
de aproximativ 1,5 mm
 la acest nivel va fi plasat acrilatul care va trebui sa aibe o grosime corespunzatoare
- un strat de acrilat subtire favorizeaza desprinderea acestuia de la nivelul
componentei metalice
 dupa realizarea machetei componentei metalice, toate elementele sale se asambleaza si se
fixeaza cu ceara fierbinte picurata cu spatula la nivelul modelului duplicat
 unghiurile care rezulta intre diferitele componente ale machetei trebuie sa fie rotunjite

26.PROBA SCHELETULUI METALIC PE CAMPUL PROTETIC .

- scheletul metalic este introdus in functie de axul de insertie al lucrarii determinat la

paralelograf
- se urmareste adaptarea si asezarea scheletului in totalitate pe campul protetic si sunt
foarte importante rapoartele pe care scheletul metalic le are cu dintii restanti
- se urmareste daca pintenii ocluzali vin in contact intim cu lacasurile ocluzale si daca refac
morfologia ocluzala
- se urmaresc rapoartele de ocluzie cu dintii antagonisti atat in ocluzie statica cat si in
miscarile de propulsie si lateralitate
- se urmareste raportul pe care il are cu mucoasa conectorul principal si sec
27.D ETERMINAREA SI INREGISTRAREA RIM
- dupa proba si adaptarea scheletului metalic se determina si se inregistreaza relatiile IM
- se intalnesc 3 situatii:
 ocluzia stabila:- care inseamna contacte dento- dentare stabile in relatie centrica
 ocluzia instabila sau relatii IM cu contacte dento- dentare instabile
 lipsa ocluziei sau relatii IM fara contacte dento- dentare
!!! pentru ocluzia instabila si pentru lipsa de ocluzie e obligatoriu sa se determine si sa
inregistreze relatiile IM cu ajutorul bordurilor de ocluzie confectionate din ceara si fixate la
nivelul seilor scheletului metalic
- bordura de ocluzie din ceara se confectioneaza in functie de lungimea si latimea spatiului
edentat
- inaltimea bordurii depaseste cu 2-3 mm inaltimea dintilor vecini
- bordura e solidarizata cu ceara fierbinte la nivelul seilor metalice si la ceara aplicata
anterior pe crestele modelului
- bordurile de ceara se plastifiaza usor
- materialele cu care se face inregistrarea relatiilor IM sunt: siliconii de aditie ,ceara

28.REALIZAREA MACHETEI COMPONENTEI ACRILICE .

- macheta componetei acrilice e reprezentata de macheta seilor si macheta arcadei

artificiale
- modelele se fixeaza in simulatoare pentru a se pastra relatiile IM determinate anterior
- realizarea machetei componentei acrilice are urmatorii timpi:
 izolarea modelului in apa 2-3 min
 picurarea cerii roz la nivelul seilor peste componenta metalica
- seile terminale se incorporeaza in ceara deoarece suprafata mucozala va fi realizata din
acrilat
- macheta va fi modelata mai groasa la nivelul treptei care exista intre conectorii principali
si sei
- pe mijlocul seii exista un rulou de ceara roz ce reprezinta suportul pe care se monteaza
dintii
- montarea dintilor se face prin plastifierea ruloului de ceara
- montarea dintilor se face dupa reguli generale si individuale de montare
- montarea dintilor artificiali depinde de dintii restanti, dintii antagonisti si de dimensiunea
spatiului edentat
 - la nivelul marginilor macheta componentei acrilice e modelata usor rotunjit
- macheta componentei acrilice e finisata cu ajutorul jetului de aer cald

29.PROBA MACHETEI SI REALIZAREA COMPONENTEI ACRILICE

 Proba machetei
- in edentatiile de clasa I,II,III Kennedy nu e necesara aceasta faza clinica
- ea e necesara numai in edentatiile frontale pentru a urmari modul in care e
restaurata fizionomia

 Realizarea componentei acrilice

- se obtine prin polimerizarea masei acrilice in tipar
- modelul de LUCRU, scheletul metalic si macheta componentei acrilice se pregatesc
pentru ambalare:
 macheta componentei acrilice e lipita de suprafata modelului cu ceara
fierbinte la nivelul marginilor
 macheta componentei acrilice e controlata la nivelul suprafetei sale ( se fac
retusuri si finisari finale )
 modelul se indeparteaza din simulatoare si e probat la dimensiunea chiuvetei

30 PRELUCRAREA FINALA A PROTEZEI.

- dezambalarea se face cu multa atentie deoarece proteza e introdusa intr-o masa de gips si
proteza are multe elemente metalice subtiri ce se pot fractura
- indepartarea protezei se face prin taierea gipsului din aproape in aproape cu spatula
- prelucrarea se face numai la nivelul componentei acrilice si consta in indepartarea
plusurilor, netezire si lustruire
- se lustruieste numai componenta acrilica de pe suprafata externa a seilor si in acest scop
se folosesc materiale usor abrazive si pufuri de bumbac
- componenta metalica e ferita de actiunea abraziva a acestor instrumente deoarece ea e
deja lustruita
- piesa protetica obtinuta in acest mod se spala si se pastreaza intr-un vas cu apa