Ortopedia:

1. Definiie noiunii Stomatologie ortopedic. Compartimentele. Metodele de tratament.

Stomatologia ortopedica este un compartiment al Stomatologiei generale si Ortopediei generale, sau stiinta care se
ocupa de studiul etiologiei (cauzelor), patogeniei ( mecanismul de dezvoltare a maladiei), tabloul clinic, avind in
vedere metodele de diagnostic, profilaxie si tratament ale leziunilor sistemului stomatognat. Ea dispune de
urmatoarele metode de tratament: functionale (mioterapia, mecanoterapia), de aparataj (aparate ortodontice cu
caracter curativo-diagnostic, de imobilizare), protetice si mixte.
2. Definiie noiunii Sistem stomatognat. Componentele sistemului stomatognat.
Sistemul stomatognat reprezinta un ansamblu de orgare si tesuturi situate in regiunea maxilo-faciala, care direct sau
indirect participa la realizarea functiilor de baza ale organismului: masticatie, deglutitie, respiratie, fonatie. Sistemul
stomatognat este alcatuit din urmatoarele componente principale: ) sc!eletul maxilo-facial" #) dintii, care formeaza
arcadele dentare" $) %&'" () musc!i" )) mucoase" *) vase sanguine, limfatice si nervi" +) buzele, obrajii si limba.
3. Factorii ce dirijea de!oltarea sistemului stomatognat. "egtura reciproc dintre funcie #i morfologie
dup e$emplul %&M. Dou etape 'n morfologia postnatal a dinilor.
,actorii de dezvoltare a SS: ) biologic" #) genetic" $) neuro-endocrin" () functional. Etapele de de morfologie
postnatala a dintilor: ) de la eruptie pina la instalarea ocluziei (pina la * ani), se mai numeste morfologie primara
si este considerata ca norma" #) morfologia secundara (de la * ani pina la sfirsitul vietii)" sub influienta functiei sau
altor factori (endogeni sau exogeni) are loc modelarea si sc!imbarea structurii coroanei dintelui. -egatura reciproca
dintre functie si morfologie- la animalele de prada %&' este prezentata printr-o imbinare unica a fosei articulare cu
condilii articulari ai mandibulei. %stfel mandibula se poate deplasa numai in plan vertical iar dintii au cuspizi inalti
si ascutiti. -a rumegatoare mandibula executa numai miscari de lateralitate deoarece condilii articulari au o forma
concava, iar fosa articulara este de forma convexa" dintii laterali au suprafete ocluzale mari. -a rozatoare, structura
articulatiei permite deplasari mandibulare in plan sagital datorita formei cilindrice a condililor articulari situati in
plan sagital, iar incisivii sunt bine dezvoltati si ascutiti. -a om mandibula executa miscari in toate planurile datorita
faptului de imbinare a elementelor din toate articulatiile mai sus descrise. .n concluzie sc!imbarile de functie au dus
la modificari de structura a dintilor, rolul principal fiind caracterul alimentelor.
(. Funciile proprii #i au$iliare ale sistemului stomatognat. Caracteristica. Componentele funciei de
automeninere.
,unctii proprii: )masticatie" #)fonatie" $)fizionomie (estetic)" ()automentinere. ,unctii auxiliare: respiratia,
deglutitia, analizatorica. 'asticatia este cea mai importanta functie ce influienteaza formarea intregului sistem
stomatognat. /urata masticatiei este aproximativ de # ore zilnic. ,onatia, fiind cea mai recenta functie, totodata
constituie si caracteristica cea mai esentiala a omului. Omul vorbeste in mediu timp de 0-1 ore zilnic. ,izionomia
este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturile sale ii da posibilitate omului sa-si exprime dispozitia,
dorinta, starea de indiferenta relativa, etc., si este la fel un mijloc de comunicare intre oameni. ,unctia de
automentinere include $ componente: autoconservare, autostimulare si autoreglare. 2rin autoconservare se
subinteleg acele aspecte de structura si functii ale sistemului stomatognat care asigura prevenirea afectiunilor ce pot
provoca tulburari functionale ale intregului sistem. %ici se include si functia de autocuratire a cavitatii bucale prin
intermediul salivei. &ermenul autostimulare prevede acele aspecte de structura si functie care genereaza actiunea
stimulilor de intretinere, consolidare si perfectionare a componentelor sistemului stomatognat (functia musculara,
presiunea masticatorie etc.) 3otiunea de autoreglare include acel mecanism biologic care declanseaza modificarile
morfologice conform functiei si invers.
). &raseele de for la mandi*ul+ contrforsele la ma$il. %rgumentai ce a condus la formarea lor #i
importana practic.
-iniile de forta nu prezinta altceva decit stilpii de rezistenta care impreuna cu placile osoase compacte ii atribuie
mandibulei rezistenta cuvenita. /eosebim urmatoarele trasee de forta la mandibula: )marginale" #)bazilare"
$)transversale" ()anterioare" ))posterioare" *)capsulans" +)radiale. -a maxila avem unmatorii stilpi de rezistenta:
)nazofrontali" #)zigomatici" $)pterigopalatini" ()palatini. -a formarea acestor stilpi (linii, traveuri) de forta a dus
incordarile, presiunile care apar in tesutul osos datorita marimii si directiei fortei musculare la actul de masticatie.
.mportanta practica a liniilor de forta este argumentata prin faptul ca permite de a studia presiunea masticatorie si
identificarea unor discordante.
,. Componentele %&M+ 3 forme ale tu*ercului articular.-oiia condililor articulari ai mandi*ulei 'n fosele
articulare 'n condiii de norm.
%&' este compusa din urmatoarele elemente: condilii articulari, fosa articulara, tuberculul articular, discul articular
(meniscul), capsula articulara si ligamentele articulare.
.pifiele condiliane ale mandi*ulei. %ceste formatiuni asemanatoare cu doua cilindre elipsoidice sunt situate in
plan transversal iar suprafata lor anterosuperioara este tapetata cu cartilaj articular. /imensiunile lor sunt
determinate de particularitatile constitutionale, individuale, de virsta si permanent se gasesc sub influenta
modelatoare a factorilor functionali. 2e fata anterioara a condilului la nivelul colului se gaseste foseta pterigoida pe
care se insera musc!iul pterigoidian extern. 2ortiunea superioara la adulti are in lungime un diametru de 0-# mm,
iar transversal - 0- 4 mm. .n raport cu caracterul suprafetei superioare deosebim doua forme tipice de epifize
articulare: )ingusta in plan sagital si alungita in plan transversal" #) strivita de sus in jos in asa mod ca diametrul
transversal un- depaseste cu mult pe cel sagital. .n conditii normale, la aduiti, cind sunt prezenti cel putin dintii
laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a
lor articuleaza cu tuberculul articular. /atorita acestei particularitati presiunile masticatorii nu se transmit asupra
boltei fosei articulare, prezentata de o placuta osoasa subtire, care separa articulatia de cavitatea craniului, dar
asupra oaselor craniului. 2ierderea dintilor laterali sau alte stari patologice (abraziunea patologica a tesuturilor dure
ale dintilor etc.) duce la sc!imbarea pozitiei condililor articulari. Ei se deplaseaza superior si distal provocind
deseori dureri ca urmare a presiunii ce o exercita asupra acestor tesuturi si asupra regiunii unde trece fasciculul
neurovascular.
Fosa articulara. ,osa articulara este situata pe osul temporal si are o forma elipsoidica. %nterior ea margineste cu
tuberculul articular, distal cu scizura 5lasser, interior cu apofiza osului sfenoidal, exterior cu apofiza posterioara a
osului zigomatic, iar superior margineste cu o placuta osoasa subtire, care formeaza bolta ei si separa cavitatea
articulara de cutia craniana. %dincimea fosei articulare variaza individual si depinde de inaltimea tubercului
articular care are in mediu *-+ mm. 6avitatea ei este de #-$ ori mai mare decit condilul articular al mandibulei, ceea
ce asigura o amplituda mare de miscari in diferite directii. 7olta cavitatii articulare are o captuseala de cartilaj in
regiunea scizurii 5lasser, care acopera si suprafata tuberculului articular. .naltimea ocluziei arcadelor dentare nu
permit condililor articulari ai mandibulei sa patrunda adinc in fosa articulara, iar pozitia lor la baza pantei
tuberculului articular asigura transmiterea presiunii minime in zona boltei fosei articulare.
&u*erculul articular. &uberculul articular prezinta peretele anterior al fosei articulare. Se deosebeste de celelalte
elemente ale articulatiei prin diverse forme. 2e panta lui posterioara, care are o inclinare in jos si anterior, egala in
mediu cu $$8, aluneca epifizele condiliene articulare ale mandibulei.
&uberculul articular este bine pronuntat numai la om si se presupune ca la aparitia lui au jucat un rol important
particularitatile functionale ale articulatiei temporomandibulare, determinate de consistenta produselor alimentare,
cit si sc!imbarile in ocluzia dentara, si in special aparitia acoperirii arcadei dentare inferioare de cea superioara. -a
copii tuberculul articular este slab dezvoltat, iar la maturi bine pronuntat. 6u pierderea dintilor acest element al
articulatiei temporomandibulare treptat se supune atrofiei. Este dovedit ca forma acestei formatiuni intr-o anumita
masura depinde de varietatea de ocluzie. Se considera ca exista trei forme ale tuberculului articular- plata, mijiociu
pronuntata, abrupta. 5radul de pronuntare la fel este in dependenta de factorul functional. Se considera ca la
folosirea alimentelor aspre predomina deplasarile mandibulei in plan transversal, ceea ce nu permite o dezvoltare
pronuntata a acestei formatiuni, pe cind folosirea alimentelor, care nu cere aplicarea unei forte mari in timpul
masticatiei, duce la crearea unei forme abrupte a tuberculului.
Discul articular /meniscul0. 'eniscul prezinta o formatiune cu o structura fibroelastica, care fiind situat intre
epifizele condiliene articulare ale mandibulei si fosa articulara capata o forma biconcava. /atorita acestui fenomen
meniscul are cea mai mica grosime in partea centrala. /e marginea lui insera capsula articulara. /iscul articular
subimparte cavitatea articulara in doua etaje: anterior - superior si inferior-posterior. /e disc si capsula insera
portiunea superioara a musc!iului pterigoidian extern, ceea ce ii permite sa se deplaseze impregna cu epifizele
condiliene ale mandibulei. 'eniscul un numai lic!ideaza dezacordul dintre dimensiunile fosei articulare si apofizele
condiliene, dar si joaca un rol important in amortizarea presiunilor masticatorii.
Capsula articulara. 6apsula articulara fiind alcatuita din tesut conjunctiv, este in concrescenta cu marginea
discului pe toata intinderea lui. Ea are dimensiuni relativ mari si este extensibila, ceea ce permite deplasari
considerabile epifizelor condiliene ale mandibulei, in special in plan sagital.
"igamentele. -igamentele se impart in doua grupe: intracapsulare si extracapsulare. 2rima grupa este prezentata de
doua perec!i de ligamente: )disco-temporala care fixeaza discul de osul temporal, si #) disco-mandibulara, care
fixeaza discul de mandibula. 5rupa a doua este prezentata de ligamentele laterale, pterigomandibulare,
sfenomandibulare si stilomandibulare. 9olul functional al ligamentelor intracapsulare consta in limitarea miscarilor
de lateralitate a condililor articulari in fosa articulara, iar rolul ligamentelor extracapsulare consta in limitarea
miscarilor mandibulei in genere.
&rei forme ale tu*erculilor articulari1 plata, mijlociu pronuntata, abrupta. .n conditii de norma, cind sunt prezenti
cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai
portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. %stfel presiunea masticatorie se transmite asupra
oaselor craniului.
2. Mu#c3ii ridictori+ co*or'tori+ propulsori ai mandi*ulei #i funciile au$iliare.
Musc3ii ridicatori sunt prezentati de $ perec!i de musc!i: m. temporal" m. maseter" m. pterigoidian intern. M.
temporal incepe cu o insertie larga in forma de evantai pe osul temporal si insereaza pe apofiza coronoida a
mandibulei. /upa directia fibrelor musculare, m. temporal se imparte in $ fascicole: anterior, mijlociu si posterior.
-a contractia celui anterior are loc numai ridicarea mandibulei, ce:ui mijlociu- ridicarea si retropulsia, iar la
contractia celui posterior- numai retropulsia mandibulei. M. maseter- are insertia fiza pe arcada zigomatica
si mobila pe faza externa a zonei angulare a mandibulei. %re # fascicole: superficial, cu directia oblica a fibrelor" si
profund- cu directia fibrelor in plan vertical. M. pterigoigian intern4 are punctul fix de insertie in fosa apofizei
pterigoidiene si cel mobil pe fata interna a zonei angulare a mandibulei. -a contractie bilaterala- ridica mandibula in
sus si putin o deplaseaza inainte, -a contractia unilaterala mandibula este deplasata in sus, inainte si inauntru, in
sens opus directiei de contractare a musc!iului. &oti acesti musc!i contribuie la mentinerea ung!iului mandibular
intr-o pozitie ec!ilibrata.
Musc3ii co*oritori- prezinta caracteristici morfofunctionale speciale avind ambele insertii mobile: una pe
mandibula si alta pe osul !ioid. 'usc!ii coboritori ai mandibulei sunt numiti si musc!i supra!ioidieni, formind
totodata planseul bucal. Sunt formati din $ grupe: genio!ioidieni, milo!ioidieni si fasciculele anterioare ale
musc!iului digastric. 5enio!ioidieni- la mandibula insera pe cele doua apofize geniene, milo!ioidieni- pe liniile
oblice interne" iar fasciculele anterioare al m. digastric- pe foseta digastrica a mandibulei. 2rin contractia
coboritorilor se realizeaza o desc!idere mai mica sau mai mare a gurii. /istanta dintre marginile incizale ale dintilor
frontali la o desc!idere a gurii la maximum este in mediu egala cu ) cm.
Musc3ii propulsori4 m. pterigoidian extern. ,unctia principala este propulsia mandibulei in plan sagital si
transversal. '. pterigoidian extern este compus din # fascicule: superior- cu fibre musculare orientate orizontal si
inferior- cu fibre musculare orientate oblic. ,asciculul superior care punctul fix de insertie pe aripa mare a osului
sfenoid si cel mobil pe portiunea anterioara a maniscului articular. ,asciculul inferior insera pe punctul fix de pe
fata externa a aripei mari a apofizei pterigoide su cel mobil pe foseta condilului articular al mandibulei.
5. Definiie -resiune masticatorie . Fora muscular a*solut. Metode de determinare.
,orta musculara absoluta este forta dezvoltata de musc!i in timpul contractiei maximale. -a musc!ii ridicatori ai
mandibulei (m. temporal, m. maseter, m. pterigoidian medial) ; forta absoluta a lor va fi de $41-(11 :g ( cm< = 1
:g). 2resiunea masticatorie este acea forta a musc!ilor ridicatori, care se realizeaza pe un sector al arcadelor dentare
in timpul actului de masticatie. Se determina cu ajutorul gnatodinamometrului mecanic 7lec:, cu ajutorul
gnatodinamometrului electric construit de discipolii lui 7lec:. ,orta necesara pentru farimitarea alimentelor se
determina prin fogodinamometrie, aparatul numindu-se fogodinamometru.
6. .numerai indicii medii ai reistenei parodontului dup 7a*er la *r*ai #i femei. 8mportana practic.
.ndicii medii ai rezistentei parodontului dupa >aber la barbati constituie (( :g iar la femei de $1 :g. %ceasta
presiune suportata de dinti este socotita drept reper pentru caracteristica functionala a parodontului. /easemenea
este foatre important la intocmirea planului de tratament protetic ec!ilibrat functional.
19. Caracteristica forei medii necesare pentru frmiarea alimentelor 'n condiii de norm. Definiie Fore
de reer! ale parodontului . 8mportana practic.
,orta necesara pentru faramitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie. ,orta medie la faramitarea
alimentelor este de 0-#1 :g. %ceasta forta scade brusc la actiunea salivei sau a lic!idului. ,orta de rezerva a
parodontului este forta ce se declanseaza de la adaptarea la fortele permanent sc!imbatoare a parodontului si
depinde de factori ca: starea parodontului, raportul dintre partea coronara si radiculara a dintelui, virsta. 2utem
constata ca in conditii fiziologice normale se utilizeaza doar )1? din forta totata a parodontului, pe cind cealalta
parte se gaseste in rezerva. .mportanta practica este capacitatea de antrenare a fortelor de rezerva prin folosirea
permanenta a alimentelor dure. %ceasta permite dezvoltarea unui sistem stomatognat armonizat functional si
morfologic.
11. 8ndicai caracterele morfofuncionale generale ale dinilor. .numerai semnele anatomice de deose*ire ale
dinilor.
. ,iecare dinte este alcatuit din coroana si una sau mai multe radacini. 6oroana este acoperita cu smalt iar
radacina cu un strat de cement.
#. 6oroana anatomica este numit segmentul dintelui acoperit de smalt. 6oroana clinica este partea
extraalveolara a dintelui, coincide cu cea anatomica. 9aportul mediu dintre radacina si coroana este de #:,
din care cauza dintele se considera pirg!ie de gradul .. 'icsorarea inaltimii coroanei anatomice in rezultatul
abraziunii, influienteaza pozitiv asupra stabilitatii dintelui. 2e cind cresterea coroanei clinice influienteaza
negativ asupra stabilitatii dintelui.
$. 9aportul dintre suprafata radiculara a dintelui si suprafata coronara. %cest raport creste spre distal- adica
suprafata radiculara a dintilor este mai mare decit cea coronara (creste de la incisivi la molari).
(. Suprafetele verticale sunt convexe- asigurind protectia gingiei. Ecuatorul anatomic reprezinta o linie trasata
imprejurul coroanei unind convexitatile maxime de pe toate suprafetele verticale.
). ,iecare dinte are o portiune activa care direct participa la actul de masticatie. -a frontali suprafata activa este
orizontal redusa, pe cind cea verticala este intinsa" iar la dintii laterali invers.
*. 2articularitatea raportului dintre portiunea coronara mediana care este mai voluminoasa si portiunea distala
care este mai redusa. 6oletul dintilor prezinta o circumferinta festonala care corespunde cu festonul gingival
si este convexa pe suprafetele vestibulo-orale si concava spre apex pe suprafetele proximale.
Semnele anatomice de deose*ire ale dintilor1
/eosebim dinti frontali si dinti laterali. .ncisivii- functie de incizie a alimentelor" caninii- sfisierea alimentelor"
premolarii- zdrobirea iar molarii- faramitarea alimentelor. .ncisivii au coroana turtita comparata cu o dalta" caninii-
au o coroana a carei margine libera are forma unui virf de sulita" premolarii au un volum coronar mai mare decit a
dintilor frontali" molarii- au cel mai mare volum coronar si un numar mare de cuspizi ((-)) prezentind pe suprafata
ocluzala mai multe santuri intercuspidiene. %lte semne de deosebire: directia radacinii, ung!iurile coroanelor
dintilor frontali, curbura suprafetei vestibulare, marimea coroanei, numarul de cuspizi, marimea si situarea lor pe
suprafata ocluzala a dintilor laterali, forma dintilor (triung!iulara, ovala, patrata, dreptung!iulara).
12.Morfologia functionala incisi!ilor +caninilor+ premolarilor. 8naltimea coronara dupa Marselier.
:8ncisi!ii centrali superiori4mai mari di n@ i dupA vol um di n grupa i nci si vi l or, i mpl ant a@ i B n por@ i unea cent ral A a
arcadei superi oare de o part e Ci de al t a a l i ni ei medi ane a fet ei . 6oroana l or est e t urt i t A B n sens vest i bul ooral ,
ast fel B ncDt forma poat e fi comparat A cu o l opA@ i cA. 2e mAsurA ce se apropi e de col et , coroana se B ngust eazA
t recDnd B n rAdAci nA.
Suprafa@ a vest i bul arA a i nci si vi l or cent ral i superi ori est e con vexA at Dt B n sens gi ngi voi nci zal , cDt Ci
mezi odi st al Ci are o formA drept ung!i ul ar A cu l at ura vert i cal A mai mare decDt cea ori zont al A. -a t i neri , pe
aceast A suprafa@ A sunt si t uat e douA Can@ uri ori ent at e vert i cal cu o adDnci me mai accent uat A l a margi nea
i nci zal A care se at enueazA t rept at , pDnA l a di spari @ i a l or l a j umAt at ea B nAl @ i mi i suprafe@ ei vest i bul Ere. %cest e
Can@ uri B mpart suprafa@ a vest i bul arA B n t rei l obi i negal i : di st al cel mai mare, mezi al de mAri me mi j l oci e Ci
cent ral cel mai mi c, creDndu- se ast fel o uCoarA ondul are t ri pl A. 6u ani i , dat ori t A ac@ i uni i abrazi ve a
al i ment el or Ci peri u@ ei de di n@ i , Can@ uri l e Ci l obi i t rept at se Ct erg. Suprafa@ a vest i bul arA est e mai l at A B n
regi unea margi ni i i nci zal e Ci mai B ngust A B n zona col et ul ui . 'argi nea di st al A a suprafe@ ei vest i bul Ere est e mai
scurt A Ci mai convexA decDt cea mezi al A, care est e mai mare Ci mai pl anA.
Suprafa@ a pal at i nal A a i nci si vi l or cent ral i superi ori are o formA t ri ung!i ul arA cu baza spre margi nea
i nci zal A Ci di mensi uni mai mi ci decDt suprafa@ a vest i bul arA. 2roxi mal ea are cDt e o B ngroCar e de. smal @ ,
numi t A creast A margi nal A. Sunt crest e margi nal e, mezi a l A Ci di st al A, care converg spre t rei mea cervi cal A,
unde se unesc formDnd t ubercul ul dent ar, care poat e avea rel i ef Ci forme vari at e: Can@ uri vert i cal e, ori fi ci u
orb (foramen caecum) et c.
Suprafe@ el e proxi mal e au formA t ri ung!i ul arA cu baza spre co l et , l at uri l e cAror a sunt format e de margi ni l e
vest i bul arA Ci pal at i nal A al e suprafe@ el or respect i ve, care se B nt Dl nesc B nt r- un ung!i ascu@ i t l a margi nea
i nci zal A. Suprafe@ el e proxi mal e sunt uCor con vexe spre col et . Suprafa@ a proxi mal A mezi al A est e mai mare
decDt cea di st al A at Dt B n sens vert i cal , cDt Ci ori zont al . %mbel e suprafe@ e proxi mal e au acel aCi cont ur general ,
B nsA suprafa@ a di st al A are o convexi t at e mai accent uat A.
'argF i nea i nci zal A est e pu@ i n obl i cA de j os B n sus Ci B n sens mezi odi st al , avDnd un rel i ef ondul at , format de t rei
proemi nen@ e, ce corespund cel or t rei l obi vest i bul uri , care Ci el e cu vDrst a se abrazi azA. -a uni rea margi ni i
i nci zal e cu suprafa@ a mezi al A se formeazA un ung!i de ci rca 0)G41H, i ar l a uni rea cu suprafa@ a di st al A un ung!i
obt uz, rot unj i t . %t Dt i nci si vi i superi ori , cDt Ci cei i nferi ori (cent ral i Ci l at eral i ) sunt di n@ i monoradi cul ari .
I8ncisi!ii laterali superiori. %u aceeaCi formA gener al A ca Ci i n ci si vi i cent ral i superi ori , dar cu di mensi uni
mai mi ci Ci cu unel e det al i i morfol ogi ce mai accent uat e. Sunt i mpl ant a@ i B n !emi arcadel e dent are i medi at
dupA i nci si vi i cent ral i .
Suprafa@ a vest i bul arA a i nci si vi l or l at eral i superi ori est e mai B ngust A Ci mai convexA decDt a i nci si vi l or cent ral i .
6a Ci l a i nci si vi i cent ral i , pe suprafa@ a vest i bul arA sunt si t uat e douA Can@ uri cu aceeaCi ori ent are, care o B mpart
B n cei t rei l obi : di st al -mare, mezi al - mi j l oci u Ci cent ral - mi c. Spre deosebi re de i nci si vul cent ral , margi ni l e
di st al e: Ci mezi al e al e i nci si vul ui l at eral conver g, B n maj ori t a t ea cazuri l or de l a ecuat orul coroanei spre
margi nea i nci zal A, fAcDnd margi nea i nci zal A mai scurt A decDt di amet rul di nt el ui l a ecua t orul anat omi c.
Suprafa@ a pal at i nal A est e mai mi cA decDt cea vest i bul arA Ci mai obl i cA, deosebi ndu- se de suprafa@ a pal at i nal A
a i nci si vul ui cent ral pri nt r-o expri mare mai accent uat A a t ubercul ul ui dent ar. 2e supra fa@ a pal at i nal A Ce gAseCt e
mai frecvent ori fi ci ul orb. Suprafe@ el e proxi mal e au formA t ri ung!i ul arA. Suprafa@ a proxi mal -mezi al A est e mai
mare decDt cea proxi mal - di st al A Ci est e convexA B n j umA t at ea i nci zal A Ci pl at A l a col et , fi i nd mai rot unj i t A spre
margi nea vest i bul arA. Suprafa@ a di st al A B n general est e pl at A Ci se rot unj eCt e B nspre ung!i ul i nci zal .
'argi nea i nci zal A est e asemAnAt oar e cu a i nci si vul ui cent ral , deosebi ndu- se t ot odat A de ul t i mul pri n ung!i ul
mezi al mai ascu@ i t Ci cel di st al mai obt uz Ci mai rot unj i t .
I8ncisi!ii centrali #i laterali inferiori. Sunt cei mai mi ci di n@ i Ci ca Ci i nci si vi i superi ori sunt i mpl ant a@ i de o
part e Ci al t a a l i ni ei medi ane a fe@ ei B n aceeaCi ordi ne. %t Dt i nci si vi i cent ral i , cDt Ci cei l at eral i sunt
asemAnAt ori , avDnd coroane t urt i t e B n sens vest i bul o- l i ngual B n por@ i unea i nci zal A Ci B n sens mezi odi st al spre
col et , con- feri ndu- i ast fel forma de dal t A . .nci si vul cent ral est e mai B ngust decDt cel l at eral .
Suprafe@ el e vest i bul Ere au un aspect al ungi t de forma unui pa ral el i pi ped, fi i nd convexe B nspre col et Ci aproape
pl at e spre margi nea i nci zal A. 2e el e sunt si t uat e cDt e douA Can@ uri care B mpart sup-rafa@ a vest i bul ErJ a fi ecArui
di nt e B n t rei l obi de mAri me egal A, fA cDnd- o uCor t ri l obat A. Suprafe@ el e l i ngual e au aceeaCi B nAl @ i me ca Ci
suprafe@ el e vest i bul Ere, fi i nd B nsA pu@ i n mai B ngust e B n sens me- zi odi st al Ci pu@ i n concave. El e sunt aproape
net ede, dar, uneori ca Ci l a i nci si vi i superi ori , pe suprafa@ a l or pot fi t ubercul i mi ci nedi vi za@ i .
Suprafe@ el e proxi mal e au o formA t ri ung!i ul arA, fi i nd aproape egal e at Dt mezi al , cDt Ci di st al , cu un rel i ef
aproxi mat i v pl an, fi i nd conver gent e spre col et .
'argi ni l e i nci zal e sunt ori zont al e, i ar ung!i uri l e at Dt mezi al e, cDt Ci di st al e sunt drept e.
ICaninii superiori. %u coroanA canoidA, a cArei margine incizalA are forma unui vDrf de suli@A . 6aninii sunt cei mai lungi Ci cei mai
puternici din@i din grupul din@ilor frontali Ci sunt implanta@i Bn !emiarcadele dentare, distal de incisivii laterali. Suprafa@a vestibularA este
accentuat convexA atDt vertical, cDt Ci meziodistal. Ea este BmpAr@itA Bn douA fa@ete de cAtre o creastA de smal@ verti calA pronun@atA, care
porneCte de la cuspid spre colet. 'arginile acestei creste formeazA douA Can@uri (unul mezial Ci altul distal) fiind divergente spre colet,
curbate uCor, atenuDndu-se treptat aceastA curburA pDnA la treimea mijlocie a suprafe@ei vestibulEre. ,a@eta mezialA este mai micA, iar cea
distalA mai mare. Kneori pe fa@eta distalA se observA un Can@ care o Bmparte Bn doi lobi. 'arginea mezialA este uCor convexA, iar cea distalA
este mai pronun@at convexA Ci mai scurtA .Suprafa@a palatinalA este mai micA decDt suprafa@a vestibularA, datoritA reducerii diametrului
orizontal. Ea este oblicA Bn sens vertical fe@ ei pal at i ne, i ar uneori c!i ar Ci B n regi unea col et ul ui , se afl A t u bercul ul dent ar
care deseori are o formA pronun@ at A de cuspi d mi c. /e l a t ubercul ul dent ar spre margi nea i nci zal A pornesc $
crest e: mezi al A G spre ung!i ul mezi al , di st al A G spre ung!i ul di st al Ci medi anA G spre vDrful cuspi dul ui .
%cest e crest e sunt despAr@ i t e de douA Can@ uri mai mul t sau mai pu@ i n expri mat e. Suprafe@ el e proxi - mal e au
formA t ri ung!i ul ar A cu vDrful B ndrept at spre margi nea i n ci zal A Ci cu baza spre col et , Ci au formA convexA B n
t rei mea i nci zal A Ci pl ai t A B n t rei mea cervi cal A. Suprafa@ a proxi mal - di st al A are di men si uni mai mi ci at Dt B n sens
vert i cal , cDt Ci ori zont al , Ci est e mai convexA i nci zal Ci mai pl at A cervi cal decDt suprafa@ a proxi mal - me- zi al A.
'argi nea i nci zal A est e B mpAr@ i t A de un cuspi d B n douA margi ni i negal e: margi nea i nci zal - mezi al A care se
B nt i nde de l a vDrful cus pi dul ui spre suprafa@ a mezi al A Ci formeazA ung!i ul mezi al de o formA rot unj i t A"
margi nea i nci zal - di st al A care se B nt i nde de l a vDr ful cuspi dul ui spre suprafa@ a di st al A, formDnd ung!i ul di st al
mai desc!i s Ci si t uat mai aproape de l i ni a col et ul ui . 'argi nea di st al A est e mai l ungA decDt cea mezi al A.
-a t i neri vDrful cuspi dul ui are un rel i ef ascu@ i t rot unj i t , care cu t i mpul se abrazi azA t ransformDndu- se B nt r- o
mi cA suprafa@ A ocl uzal A.
ICaninii inferiori. 2rezi nt A acel eaCi car act er e morfol ogi ce gene ral e cu al e cani ni l or superi ori , avDnd doar
unel e deosebi ri mai pu@ i n sau mai mul t accent uat e . 6oroanel e cani ni l or i nferi ori sunt mai t urt i t e B n sens
mezi odi st al Ci mai B nal t e, i ar rAdAci ni l e sunt mai scurt e comparat i v cu al e cani ni l or superi ori . Suprafa@a vestibularA
are un aspect mai alungit FCi este mai pu@in convexA Bn ambele direc@ii, comparativ cu a caninului superior, este BmpAr@itA de cele # Can@uri,
Bn trei lobi inegali, care sunt mai pu@in pronun@a@i, abia perceptibili.Suprafa@ a l i ngual A est e mai B ngust A decDt suprafa@ a
vest i bul arA Ci prezi nt A acel eaCi det al i i morfol ogi ce ca Ci suprafa@ a pal at i nal A a cani nul ui superi or, rel i eful l or
fi i nd mai pu@ i n expri mat , di n care cauzA suprafa@ a l i ngual A est e mai si mpl A, avDnd un t ubercul l A@ i t abi a vi zi bi l .
Suprafe@ el e proxi mal e au acel aCi cont ur t ri ung!i ul ar Ci aceeaCi ori ent are, fi i nd uCor convexe Ci aproape
paral el e.
'argi nea i nci zal A est e B mpAr@ i t A de un cuspi d mai pu@ i n pro nun@ at , B n douA margi ni i negal e. 'argi nea di st al A
est e mai l ungA Ci mai obl i cA, depl asDnd ast fel cuspi dul mai spre mezi al .
I-rimul premolar superior. Este primul dinte din grupul din@ilor laterali Ci este implantat Bn !emiarcada dentarA imediat dupA canin.
6oroana lui are o formA cuboidA neregulatA" este un dinte bicuspidat Ci biradicular.Suprafa@a vestibularA este uniform convexA Bn ambele
direc@ii Ci este asemAnAtoare cu cea a caninului, fiind mai micA Ci mai latA, iar caracterele morfologice sunt mai pu@in pronun@ate Ci
reliefate.Suprafa@a palatinalA are acelaCi contur general ca a suprafe@ei vestibulEre Ci prezintA dimensiuni mai mici Bn ambele direc@ii, fiind
perfect netedA. Suprafe@ele proximale sunt mai mari decDt suprafe@ele palatinale Ci vestibulEre. Suprafa@a proximal-mezialA are formA
trapezoidalA, este convexA Bn treimea ocluzalA, Bn special spre vestibulEr unde formeazA punctul de contact cu dintele vecin, devenind platA
spre colet. 'arginea mezialA vestibularA este curbA de sus Bn jos,L iar cea palatinalA mai are Ci o direc@ie oblicA spre vestibulEr Ci este mai
scurtA decDt cea vestibularA. Suprafa@a proximal-distalA are aceleaCi caractere morfologice ca suprafa@a proximal-mezialA, prezentDnd doar
cDteva deosebiri: este mai convexA Ci se lArgeCte spre colet, formDnd o depresiune concavA spre cervi cal . %cest semn est e socot i t ca
un i ndi ce de i dent i fi care a pri mul ui premol ar superi or Ci a !emi arcadei di n care provi ne.
Suprafa@ a ocl uzal A est e t rapezoi dal A, format A di n ( margi ni Mvest i bul arA, pal at i nal A, mezi al A Ci di st al A), #
cuspi zi , un Cant i nt ercuspi di an Ci # foset e. 'argi nea vest i bul arA est e t ri l obat A dat o ri t A proemi nent ei
corespunzAt oar e a cel or t rei l obi de pe suprafa@ a vest i bul arA. 'argi nea pal at i nal A are formA de semi cerc
format A de cuspi dul pal at i nal . 'argi ni l e proxi mal e au formA de curbe ce converg spre pal at i nal format e de
crest el e mezi al e Ci di st al e care unesc cuspi dul vest i bul ar cu cel pal at i nal .
9el i eful suprafe@ ei ocl uzal e est e format de cei doi cuspi zi G unul si t uat vest i bul ar Ci al t ul pal at i nal .
6uspi dul vest i bul ar est e mai put erni c, ceva mai mare Ci mai proemi nent decDt cel pal at i nal Ci est e aCezat
cent ral sau pu@ i n di st al . 6uspi dul pal at i nal est e mai t eCi t decDt cel vest i bul ar Ci est e depl asat spre suprafa@ a
mezi al A. /i n vDrful cuspi zi l or pl eacA crest el e axi al e care coboarA spre Can @ ul i nt ercuspi di an G una di n
prel ungi r ea cel ei l al t e, B mpAr@ i nd suprafa@ a ocl uzal A B n douA versant e: unul mezi al mai mi c Ci unul di s t al mai
mare. /e pe versant el e mezi al e Ci di st al e al e cuspi dul ui vest i bul ar pornesc douA Can@ uri paral el e crest ei axi al e,
formDnd foset el e ocl uzal e care nu t rec pest e cuspi dul pal at i nal . 6uspi zi i ves t i bul ar Ci pal at i nal sunt despAr@ i @ i
de un Can@ i nt ercuspi di an cu di rec@ i e mezi odi st al A, si t uat mai aproape de suprafa@ a pal at i nal A. %cest Can@ ,
t raversDnd suprafa@ a ocl uzal A B n di rec@ i e di st al A, se t er mi nA pe suprafa@ a crest ei margi nal e, i ar B n di rec@ i e
mezi al A de cel e mai mul t e ori depACeCt e creast a margi nal A Ci se t ermi nA c!i ar pe suprafa@ a mezi al A.
Exami nDnd cuspi zi i t ut uror di n@ i l or l at eral i , observAm cA at Dt cuspi zi i oral i , cDt Ci cei vest i bul ari sunt
B mpAr@ i @ i de crest e sagi t al e B n douA versant e: ext ern Ci i nt ern. Nersant ul ext ern est e si t uat B n di rec@ i e
vest i bul arA, i ar cel i nt ern B n di rec@ i e oral A.
9AdAci na pri mul ui premol ar superi or B n ** cazuri di n 11 est e bi fi dA, ast fel fi i nd reprezent at A de o rAdAci nA
vest i bul arA Ci al t a pal at i nal A. .n $1 de cazuri rAdAci na est e uni cA Ci B n ( cazuri G t ri fi dA.
I-remolarul doi superior. Est e al ci nci l ea di nt e di n arcada dent arA, i mpl ant at i medi at dupA pri mul premol ar.
2remol arul doi superi or est e asemAnAt or cu pri mul premol ar superi or, dar are o con fi gura@ i e mai si mpl A Ci
di mensi uni mai mi ci .
6aract erel e morfol ogi ce al e premol arul ui doi superi or, dupA cum s-a men@ i onat , sunt i dent i ce cu cel e al e
pri mul ui premol ar cu excep@ i a suprafe@ ei ocl uzal e. Suprafa@ a ocl uzal A est e bi cuspi dat A, B nsA cuspi zi i dupA
mAri me sunt egal i B nt re ei . Oan@ ul i nt ercuspi di an B mpart e suprafa@ a ocl uzal A B n douA por@ i uni egal e B n sens
vest i bul o- pal at i nal Ci se t ermi nA l a margi nea crest el or proxi mal e: forma Can @ uri l or de pe suprafa@ a ocl uzal A se
aseamAnA mul t cu l i t era >.
9AdAci na B n 0#? cazuri di n 11 est e uni cA, dar poat e fi at Dt bi fi dA, cDt Ci t ri fi dA.
:-rimul premolar inferior. Est e i mpl ant at ca Ci omol ogul sAu su peri or dupA cani n Ci est e al pat rul ea di nt e di n
arcada dent arA i nferi oarA. 6oroana are o formA mai mul t asemAnAt oar e cu un ci l i n dru, est e un di nt e bi cuspi dat
Ci monoradi cul ar .
Suprafa@a vestibularA este asemAnAtoare cu cea a caninului inferior, dar are dimensiuni mai mici atDt Bn sens vertical, cDt Ci orizontal. Ea
este BmpAr@itA de douA Can@uri verticale pu@in exprimate Bn $ lobi inegali, dintre care cel medial este mic, cel distal G mij lociu Ci cel central
este mai mare Ci mai pronun@at. %ceasta permite ca creasta sagitalA a cuspidului vestibular sA BmpartA marginea ocl uzal A vest i bul arA
B n douA versant e i negal e: mezi al , care est e mai mi c Ci ascu@ i t , Ci di st al G mai l ung Ci obl i c. Suprafa@ a vest i -
bul arA est e convexA B n ambel e di rec@ i i , at i ngDnd convexi t at ea maxi mA l a l i mi t a uni ri i t rei mi i mezi al e cu cea
cervi cal A. %cest rel i ef cont ri bui e l a apl ecarea cuspi dul ui vest i bul Er spre l i ngual , adu- cDndu- B n cel e mai dese
cazuri pDnA l a axul vert i cal al di nt el ui .
Suprafa@a lingualA este convexA Bn ambele direc@ii Ci mai micA decDt suprafa@a vestibularA, astfel cA BnAl@imea ei constituie aproximativ
jumAtate din BnAl@imea suprafe@ei vestibulEre. %ceste particularitA@i constituie punctul de trecere de la din@ii monocuspida@i la cei
bicuspida@i ca Ci Bn cazul primului premolar superior" suprafa@a lingualA nu prezintA detalii morfologice, fiind netedA Suprafe@ el e
proxi mal e sunt uCor convexe Ci conver g at Dt spre col et , cDt Ci spre l i ngual . 6onvergen@ a maxi mA
vest i bul ol i ngual A est e B n t rei mea vest i bul arA, unde face punct de cont act cu di n@ i i veci ni . -a t recerea
suprafe@ el or proxi mal e spre suprafa@ a l i ngual A se formeazA un ung!i accent uat rot unj i t . Suprafe@ el e proxi mal e
au formA t rapezoi dal A cu baza mi cA spre ocl uzal . Suprafa@ a proxi mal A mezi al A est e mai mare decDt suprafa@ a
proxi mal - di st al A.
Suprafa@ a ocl uzal A are o formA pu@ i n ovoi dal A al cAt ui t A di n ( margi ni , # cuspi zi , un Can@ i nt ercuspi di an Ci #
foset e. 9el i eful ei est e format de # cuspi zi i negal i : vest i bul Er Ci l i ngual . 6uspi dul ves t i bul Er are o B nAl @ i me Ci
l A@ i me aproape de douA ori mai mare decDt cel l i ngual , avDnd o B ncl i nare spre l i ngual de aproxi mat i v ()H.
%ceast a, dupA cum s- a men@ i onat mai sus, permi t e ca vDrful cus- pi di an sA aj ungA pDnA l a axul vert i cal al
di nt el ui . /i n vDrful cus pi dul ui vest i bul Er porneCt e o creast A axi al A de smal @ spre Can@ ul i nt ercuspi di an, care
coi nci de Ci cont i nuA cu creast a axi al A a cuspi dul ui l i ngual . 6reast a axi al A B mpart e versant ul i nt ern al cuspi dul ui
vest i bul Er B n douA foset e: mezi al A Ci di st al A. ,oset a mezi al A est e mai pronun@ at A decDt cea di st al A. .n acest e
foset e, paral el crest ei axi al e, se gAsesc Can@ uri l e secundare numi t e Can@ uri de descArcare. %cest e douA foset e
sunt uni t e de Can@ ul i nt ercuspi di an, care se B nt i nde pDnA l a crest el e proxi mal e. Oan@ ul i nt ercuspi di an are formA
de curbA cu concavi t at ea ori ent at A spre suprafa@ a vest i bul arA Ci est e si t uat mai mul t spre margi nea l i ngual A.
I-remolarul doi inferior. Est e al ci nci l ea di nt e di n arcada den t arA i nferi oarA, i mpl ant at dupA pri mul
premol ar. 6oroana l ui are o formA cuboi dA Ci est e pu@ i n mai mare decDt cea a pri mul ui pre mol ar, est e un di nt e
monoradi cul ar Ci bi cuspi dant sau t ri cuspi dant .
Suprafa@a vestibularA este convexA atDt Bn sens vertical, cDt Ci orizontal. 6onvexitatea maximA verticalA este situatA Bn treimea cervicalA Ci
trece lent Bn sens meziodistal. .n compara@ie cu omologii sAi, aceastA suprafa@A este BmpAr@itA de douA Can@uri Bn trei lobi cu un relief mai
pu@in accentuat. -obul central este mai lat Ci abia depACeCte relieful lobilor mezial Ci distal. 'arginea ocluzalA este mai pu@in ascu@itA decDt
la ceilal@i premolari Ci este BmpAr@itA de vDrful cuspidului Bn douA versante aproape egale, care, unin- du-se cu margi ni l e proxi mal e,
formeazA ung!i uri l e di st al Ci mezi al . Kng!i ul mezi al est e pu@ i n mai ascu@ i t , i ar cel di st al mai obl i c. Sup rafa@ a
l i ngual A est e mai mi cA decDt cea vest i bul arA Ci est e uCor B ncl i nat A spre l i ngual , cu o convexi t at e B n ambel e
di rec@ i i . /i n t rei mea cervi cal A, at Dt suprafa@ a l i ngual A, cDt Ci cea vest i bul arA con ver g ocl uzal , fAcDnd ca
di amet rul vest i bul ol i ngual sA fi e mai mi c l a ni vel ul suprafe@ ei ocl uzal e.
Suprafe@ el e proxi mal e sunt convexe Ci conver gent e spre col et Ci au o formA pAt rat A" convexi t at ea maxi mA
at i nge margi nea ocl uzal A, ni vel ul unde se real i zeazA cont act ul i nt erdent ar cu di n@ i i ve ci ni .
Suprafa@ a ocl uzal A are un rel i ef dependent de prezen@ a a doi sau t rei cuspi zi . .n cazul cDnd suprafa@ a
ocl uzal A prezi nt A doi cus- pi zi , rel i eful ei est e asemAnAt or cu cel al pri mul ui premol ar i nfe ri or Ci se deosebeCt e
pri n urmAt oarel e semne: vDrful cuspi dul ui ves- t i bul ar nu est e accent uat B ncl i nat spre l i ngual " Can@ ul
i nt ercuspi di an est e si t uat mai vest i bul ar, mot i v care a condus l a si t uarea foset el or mezi al e Ci di st al e mai
aproape de margi nea vest i bul arA a suprafe@ ei ocl uzal e" cuspi zi i vest i bul ar Ci l i ngual sunt aproape de aceeaCi
mAri me. Kni i aut ori B n general socot cuspi dul l i ngual mai put erni c decDt cel vest i bul ar.
.n cazul cDnd suprafa@ a ocl uzal A prezi nt A $ cuspi zi , Can@ uri l e, foset el e Ci cuspi dul vest i bul ar au acel aCi cont ur Ci
rel i ef. 'odi fi cAri l e se pet rec l a ni vel ul cuspi dul ui l i ngual , care est e B mpAr@ i t B n doi cuspi zi de un Can@ cu
di rec@ i e l i ngual A ce B Ci i a B nceput ul di n Can@ ul i nt ercuspi di an cu di rec@ i e mezi odi st al A. Oan@ ul i nt ercuspi di an l i n -
gual nu depACeCt e l i mi t a crest ei sagi t al e a cuspi dul ui l i ngual . /i n t re cei doi cuspi zi l i ngual i cel mezi ol i ngual
est e mai pronun@ at Ci Pmai mare decDt cel di st ol i ngual .
13.Morfologia functionala a molarilor . inaltimea coronara dupa Marselier. -articularitatile implantarii dintilor la ma$illa si
mandi*ula . formele fiiologice ale arcadelor dentare.
: -rimul molar superior. Est e i mpl ant at dupA al doi l ea premol ar Ci est e al Casel ea di nt e di n arcada dent arA.
%re o coroanA de formA cuboi dA Ci est e un di nt e t et racuspi dant Ci t ri radi cul ar .
Suprafa@ a vest i bul arA a pri mul ui mol ar superi or est e di vi zat A de ( margi ni l at eral e: ocl uzal A de formA
neregul at A, ondul at A" cer vi cal A aproape ori zont al A Ci douA margi ni proxi mal e convergent e spre col et , margi nea
di st al A a cArora est e mai curbA Ci mai scurt A decDt cea mezi al A. 'argi ni l e l at eral e confer A suprafe@ ei vest i bul Ere
o formA t rapezoi dal A cu baza mare si t uat A ocl uzal . 9el i eful supra fe@ ei vest i bul Ere est e convex, avDnd Ci o mi cA
depresi une (foset A) real i zat A de un Can@ cent ral care vi ne de pe suprafa@ a ocl uzal A Ci se t ermi nA aproxi mat i v l a
j umAt at ea suprafe@ ei vest i bul Ere. &ot oda t A Can@ ul cent ral B mpart e suprafa@ a vest i bul arA B n doi l obi i negal i :
mezi al Ci di st al . -obul mezi al est e format de versant ul ext ern al cuspi dul ui mezi ovest i bul ar, i ar cel di st al G de
versant ul cuspi dul ui di st ovest i bul ar Ci est e mai mi c decDt l obul mezi al .
Suprafa@ a pal at i nal A est e asemAnAt oare cu cea vest i bul arA, mar gi ni l e proxi mal e al e cAr ei a sunt mai
conver gent e spre col et , l a fel fi i nd B mpAr@ i t A B n doi l obi i negal i de Can@ ul ocl uzal di st opal at i nal , numi t Ci Can@
pal at i nal de descArcar e, care cont i nuA pDnA aproape de l i ni a col et ul ui . -obul mezi al , format de versant ul
i nt ern al cus pi dul ui mezi opal at i nal , est e mai mare decDt l obul mezi ovest i bul ar Ci cu mul t mai mare decDt cel
di st opal at i nal , format de versant ul i nt ern al cuspi dul ui di st opal at i nal . 2e suprafa@ a pal at i nal A a l obu l ui
mezi opal at i nal B n t rei mea ocl uzal A Ci aproape de margi nea mezi al A, deseori est e si t uat A o proemi nen@ A de
smal @ numi t A t ubercul ul 6arabel l i , consi derat de uni i aut ori ca un cuspi d supranumerar. Kneori Can@ ul ocl uzal
di st opal at i nal formeazA o mi cA depresi une G ori fi ci ul orb (forameti caecum).Suprafe@ el e proxi mal e au forma
t rapezoi dal A cu baza mare B ndrept at A spre col et , suprafa@ a di st al A a cArui a est e mai mi cA Ci mai convexA, i ar
suprafa@ a mezi al A est e pl anA B n sens vert i cal Ci con vexA B n sens ori zont al , convexi t at ea fi i nd mai accent uat A
spre mar gi nea vest i bul arA. %cest rel i ef al suprafe@ ei mezi al e cont ri bui e l a formarea unei uCoare depresi uni B n
cent rul ei , B n apropi erea col e t ul ui .
Suprafa@a ocluzalA are o formA neregulatA romboidalA, marginea vestibularA a cAreia formeazA cu cea mezialA un ung!i ascu@it, iar cu
marginea distalA G un ung!i obtuz desc!is Ci invers" marginea palatinalA cu cea distalA formeazA un ung!i obtuz, iar cu cea distalA G un
ung!i ascu@it. %stfel diagonala mare a acestei suprafe@e uneCte imaginar ung!iurile ascu@ite meziovestibular cu cel distopalatinal.
'arginea distalA Ci cea mezialA sunt aproape paralele Ci drepte, iar cea vestibularA Ci palatinalA sunt convergente spre distal. 2e suprafa@a
ocluzalA sunt situa@i ( cuspizi, creasta oblicA, # fosete principale, o fosetA accesorie Ci $ Can@uri. 6uspizii sunt orienta@i Bn sens
vestibulopalatinal Ci meziodistal, fiind separa@i Bntre ei printr-un sistem dublu de Can@uri intercus- pidiene, care Bn dependen@A de gradul
de adDncire spre partea centralA a suprafe@ei ocluzale, sunt divizate Bn: Can@uri centrale (ves- tibulocentral Ci meziocentral) Ci Cant
periferic (distopalatinal). Oan@ul vestibulocentral, pornind din centrul ocluzal spre suprafa@a vestibularA, continuA pDnA Bn treimea
mijlocie a suprafe@ei vestibulEre, separDnd astfel cei # cuspizi vestibulari Bn: cuspidul meziovestibular care coincide dupA mArime cu
lobul mezial al suprafe@ei vestibulEre Ci cuspidul distovestibular care coincide cu lobul distal. Oan@ul meziocentral BCi are Bnceputul ca Ci
cel vestibulocentral Bn centrul ocluzal" intersec@ia acestor douA Can@uri formeazA un ung!i de circa 4)H Ci o fosetA, numitA foseta centralA
sau accesorie (secundarA). Oan@ul meziocentral porneCte spre suprafa@a mezialA Ci Bmparte cei doi cuspizi meziali Bn: cuspidul
meziovestibular Ci cuspidul meziopalatinal. %cest Can@ BmpreunA cu creasta mezialA formeazA foseta mezialA. Oan@ul distopalatinal
porneCte de pe marginea distalA a suprafe@ei ocluzale, BmpAr@ind-o aproximativ Bn douA jumAtA@i egale, continuA pDnA la marginea crestei
oblice de smal@, unde formeazA cu ea un ung!i oblic de aproximativ #1HG$)H Ci se BndreaptA pe suprafa@a palatinalA unde se
contopeCte cu Can@ul de pe aceastA suprafa@A. Kneori, por@iunea distalA a Can@ului distopalatinal trece creasta oblicA de smal@ Ci se terminA
Bn foseta centralA, avDnd un relief slab pronun@at. %stfel acest Can@ separA cuspizii palatinali Bn cuspidul distopalatinal Ci cuspidul
meziopalatinal, separDnd totodatA Ci cuspizii distali Bn cuspidul distovestibular Ci cuspidul distopalatinal. Oan@ul distopalatinal BmpreunA
cu creasta distalA formeazA foseta distalA. 6uspidul meziopalatinal se uneCte cu cuspidul distovestibular printr-o creastA oblicA de smal@
care se mai numeCte Ci puntea de smal@, iar creasta cuspidului meziopalatinal, trecDnd de pe un cuspid pe altul, formeazA un ung!i de
aproximativ ()H cu vDrful orientat Bn sens distal. &otodatA este necesar de men@ i onat cA, di n vDrful t ut uror cuspi zi l or spre
cent rul ocl uzal , pornesc crest e axi al e care B mpart cuspi zi i B n douA versant e: mezi al Ci di st al . 2aral el acest or
crest e pornesc Can@ uri secundar e, grl adul de rel i efare al cArora di ferA. NDrfuri l e cuspi zi l or vest i bul ari Ci
pal at i nal i sunt uni t e pri n crest e sagi t al e care B mpart cuspi zi i B n douA versant e: ext ern Ci i nt ern. 6rest el e
sagi t al e l a rDndul sAu sunt uni t e cu crest el e proxi mal e B n sens mezi odi st al .
2ri mul mol ar superi or est e dot at cu $ rAdAci ni i mpl ant at e B n ardada dent arA ast fel : douA rAdAci ni B n sens
vest i bul ar Ci una B n sens pal at i nal .
: Molarul doi superior. Est e i mpl ant at dupA pri mul mol ar, fi i nd al Capt el ea di nt e di n arcada dent arA.
6aract eri st i ci l e morfol ogi ce general e sunt i dent i ce cu cel e al e pri mul ui mol ar superi or, cu unel e deosebi ri de
det al i u. 6oroana mol arul ui doi superi or are o formA cuboi dA, est e un di nt e t et racuspi dat (uneori poat e fi
t ri cuspi dat ), t ri radi cul ar .
Suprafa@ a vest i bul arA a mol arul ui doi superi or se deosebeCt e de cea vest i bul arA a pri mul ui mol ar pri n
di mensi uni mai mi ci . Oan@ ul vest i bul ar est e de asemenea mai pu@ i n expri mat Ci B mpart e supra fa@ a vest i bul arA B n
doi l obi aproxi mat i v egal i . Suprafa@ a pal at i nal A est e mai mi cA, mai convexA decDt suprafa@ a pal at i nal A a
pri mul ui mol ar, rel i eful ei fi i nd dependent de prezent a Ci pozi @ i a Can@ ul ui pal at i nal si t uat mul t mai di st al Ci care
est e mai scurt , ext i nzDndu-se B n t rei mea ocl uzal A a suprafe@ ei pal at i nal e. -a mol ari i cu suprafa@ a ocl uzal A
t ri cuspi dant A Can@ ul pal at i nal l i pseCt e sau est e abi a sc!i @ at pe margi nea pal at i nal A.
Suprafe@ el e proxi mal e al e mol arul ui doi superi or prezi nt A ace l eaCi caract ere morfol ogi ce cu al e suprafe@ el or
proxi mal e al e pri mul ui mol ar, avDnd di mensi uni mai mi ci . Suprafa@ a ocl uzal A, ca Ci B n cazul pri mul ui mol ar
superi or, are o formA neregul at A, romboi dA, di mensi uni mai mi ci , ung!i uri l e mezi opal at i nal Ci di st ovest i bul ar
sunt mai rot unj i t e, di n car e cauzA di agonal a car e l eagA ung!i uri l e mezi ovest i bul ar Ci di st opal at i nal est e mai
mare decDt di agonal a ung!i uri l or mezi opal at i nal Ci di st o vest i bul ar. 6Dnd pe suprafa@ a ocl uzal A sunt si t ua@ i (
cuspi zi , rel i eful ei are caract ere morfol ogi ce i dent i ce cu cel e al e pri mul ui mol ar superi or, cuspi zi i fi i nd mai
t eCi @ i . 6uspi zi i di st ovest i bul ar Ci di s t opal at i nal sunt mai mi ci , reducerea B n vol um fi i nd foart e accen t uat A l a
cuspi dul di st opal at i nal , care deseori aproape nu se mai observA, i ar suprafa@ a ocl uzal A est e reprezent at A numai
de t rei cuspi zi . .n aCa cazuri rel i eful suprafe@ ei ocl uzal e est e conferi t de aceCt i cuspi zi care sunt si t ua@ i ast fel :
# cuspi zi vest i bul ari Ci unul pal at i nal . %st fel por@ i unea pal at i nal A a Can@ ul ui di st opal at i nal se reduce pDnA l a
di spari @ i a compl et A, sau coi nci de cu Can@ ul secun dar al crest ei obl i ce cont ri bui nd l a reducer ea foset ei di st al e"
por@ i unea di st al A se cont opeCt e cu Can@ ul i nt ercuspi di an mezi ocent ral . /eci suprafa@ a ocl uzal A poat e fi
reprezent at A Ci de $ cuspi zi , creas t a obl i cA, o foset A pri nci pal A Ci una accesori e Ci # Can@ uri i nt ercuspi di ene.
9AdAci ni l e sunt i mpl ant at e B n arcada dent arA ca Ci l a pri mul mol ar superi or.
I Molarul al treilea superior. Est e i mpl ant at dupA al doi l ea mol ar Ci est e ul t i mul di nt e di n arcada dent arA,
ocupDnd l ocul 0. 'ai est e numi t Ci mol arul de mi nt e, dat ori t A peri oadei de erup@ i e G B nt re *G(1 ani . %re o
formA vari abi l A, pu@ i n const ant A, poat e fi t ri cus- pi dant sau mul t i cuspi dant , t ri radi cul ar sau mono- Ci
mul t i radi cul ar. 6Dnd mol arul t rei superi or est e normal dezvol t at , are caract eri st i ci morfol ogi ce gener al e
asemAnAt oare cu al e mol arul ui doi superi or, avDnd t rei cuspi zi , di mensi uni l e Ci vol umul fi i nd mai redus.
I -rimul molar inferior. Est e i mpl ant at dupA al doi l ea premol ar i nferi or Ci est e al Casel ea di nt e di n arcada
dent arA i nferi oar A. 6oroana are o formA cuboi dA Ci est e un di nt e pent acuspi dat Ci bi radi cul ar .
Suprafa@ a vest i bul arA a pri mul ui mol ar i nferi or est e del i mi t at A de ( margi ni l at eral e: ocl uzal A- , de formA
ondul at A, ec!i val ent A cel or t rei cuspi zi vest i bul ari " cervi cal A reprezent at A de douA convexi t A@ i ori ent at e ocl uzal
(una mezi al A Ci al t a di st al A), care se unesc pri nt r-o uCoarA ondul are spre spa@ i ul i nt erradi cul ar corespunzAt or
del i mi t Ari i rAdAci ni l or" douA margi ni proxi mal e convergent e spre col et , margi nea di st al A a cAror a est e mai
convexA Ci mai scurt A decDt cea mezi al A. 'argi ni l e l at eral e conferA suprafe@ ei vest i bul Ere formA t rapezoi dal A
cu baza mare si t uat A B n sens ocl uzal , i ar baza mi cA G B n sens cervi cal . 9el i eful suprafe@ ei ocl uzal e est e asemA -
nAt or cu cel al premol ari l or i nferi ori , avDnd convexi t at e maxi mA B n t rei mea cervi cal A, fi i nd aproape pl anA B n
sens ocl uzal Ci obl i cA B n sens l i ngual . Suprafa@ a vest i bul arA est e B mpAr@ i t A de douA Can @ uri vert i cal e (mezi al Ci
di st al ) B n t rei l obi i negal i . Oan@ ul mezi al porneCt e de pe suprafa@ a ocl uzal A Ci . cont i nuA pDnA l a j umAt at ea
suprafe@ ei vest i bul Ere, t ermi nDndu- se B nt r- o depresi une care formea zA foset a vest i bul arA (ori fi ci u orb). %cest
Can@ B mpart e suprafa@ a vest i bul arA B n doi l obi : vest i bul omezi al Ci vest i bul ocent ral . -obul mezi al est e format de
versant ul ext ern al cuspi dul ui mezi ovest i bul ar, l obul cent ral est e format de versant ul ext ern al cuspi dul ui
cent rovest i bul ar Ci est e mai mi c decDt cel mezi al . Oan@ ul di st al por neCt e de asemenea de pe suprafa@ a ocl uzal A,
fi i nd mai scurt Ci mai pu@ i n expri mat , separDnd l obul vest i bul ocent ral de cel vest i bul odi st al . -obul
vest i bul odi st al est e format de versant ul ext ern al cus pi dul ui di st ovest i bul ar Ci est e cel mai mi c l ob de pe
suprafa@ a vest i bul arA.
Suprafa@ a l i ngual A ca Ci cea vest i bul arA are formA t rapezoi dal A cu acel aCi cont ur, dar de di mensi uni mai
mi ci , fi i nd net edA. %ceas t A suprafa@ A est e convexA Ci aproape vert i cal A, B mpAr@ i t A de un Can@ vert i cal B n doi l obi
i negal i . Oan@ ul vert i cal B Ci i a B nceput ul pe sup rafa@ a ocl uzal A Ci cont i nuA pDnA B n t rei mea ocl uzal A a suprafe@ ei
l i ngual e B mpAr@ i nd- o B n l obul mezi ol i ngual de di mensi uni mai mari Ci l obul di st ol i ngual de di mensi uni mai
mi ci . %ceCt i l obi sunt for ma@ i de versant el e i nt erne al e cuspi zi l or l i ngual i , i ar vol umul l or depi nde de
di mensi uni l e acest or versant e.
Suprafe@ el e proxi mal e ca Ci B n cazul mol ari l or superi ori pot fi comparat e cu un t rapez, cu baza mare
ori ent at A spre col et Ci cea mi cA spre ocl uzal , avDnd suprafa@ a di st al A mai mi cA Ci mai con vexA decDt cea
mezi al A. 'argi ni l e suprafe@ el or proxi mal e (mezi al A Ci di st al A) sunt uCor curbat e fi i nd B ncl i nat e l i ngual .
Suprafa@a ocluzalA a primului molar inferior are formA de trapez cu baza mare orientatA Bn sens vestibulEr, este formatA de crestele
sagitale cuspidiene (vestibulEr Ci lingualA) Ci de crestele marginale de smal@ (mezialA Ci distalA). 2e suprafa@a ocluzalA sunt situa@i )
cuspizi, ( Can@uri intercuspidiene Ci ) fosete. 6uspi- zii sunt situa@i ast fel : $ vest i bul ari Ci # l i ngual i , fi i nd separa@ i B nt re ei
pri nt r- un si st em speci fi c de Can@ uri i nt ercuspi di ene, care i ncl ude un Can@ cent ral Ci $ Can@ uri secundare. Oan@ ul
cent ral mezi odi st al porneCt e aproxi mat i v di n mi j l ocul crest ei mezi al e, t ransverseazA suprafa@ a ocl uzal A Ci se
t ermi nA pe mi j l ocul crest ei di st al e. Oan@ ul cent ral est e bi furcat di st al crest ei de smal @ mezi al e, avDnd o adDn -
ci me mai pronun@ at A Ci formDnd foset a mezi al A pri nci pal A. /i st al Can@ ul cent ral are un cont ur mai pu@ i n
expri mat Ci B mpreunA cu creast a de smal @ di st al A formeazA a doua foset A di st al A pri nci pal A. Est e necesar de
men@ i onat cA crest el e de smal @ B mpi edi cA prel un gi rea Can@ ul ui mezi odi st al pe suprafe@ el e proxi mal e, pri n
urmare, acest Can@ separA cuspi zi i vest i bul ari de cei l i ngual i , ul t i mi i fi i nd mai B nal @ i .
Oan@ ul mezi odi st al bi furcA B n douA Can@ uri secundar e (mezi al Ci di st al ) care pornesc spre suprafa@ a
vest i bul arA, unde se cont opesc cu Can@ uri l e vest i bul Ere si mi l are, separDnd cuspi zi i vest i bul ari . Oan@ ul mezi al
separA cuspi dul mezi ovest i bul ar de cel cent rovest i bul ar, i ar cel di st al separA cuspi dul cent rovest i bul ar de
cuspi dul di st ovest i bul ar. .nt ersec@ i a Can@ uri l or mezi al Ci di st al cu Can@ ul mezi odi st al formeazA douA foset e
secundare. %proxi mat i v de l a j umAt at ea Can@ ul ui mezi odi st al , spre suprafa@ a l i ngual A, pl eacA Can @ ul l i ngual
care separA cuspi zi i l i ngual i B n cuspi dul mezi ol i ngual Ci cuspi dul di st ol i ngual . Oan@ ul l i ngual conferA
suprafe@ ei ocl uzal e un rel i ef caract eri st i c. .n unel e cazuri Can@ ul l i ngual coi nci de cu Can@ ul mezi al vest i bul Er
(vari ant A cruci formA), i ar B n al t e cazuri coi nci de cu creast a de smal @ a cuspi dul ui cent rovest i bul ar (vari ant A
dri opi t ecA). -a i nt ersec@ i a Can@ ul ui l i ngual cu Can@ ul mezi odi st al se formeazA a t rei a foset A secundarA. /i n
vDrfuri l e cuspi zi l or, ca l a mol ari i superi ori , pornesc spre ocl uzal crest e axi al e de smal @ , i ar paral el acest or
crest e G Can@ uri secundare. .n ordi nea mAri mi i Ci B n raport descendent cuspi zi i se si t ueazA ast fel :
mezi ol i ngual fi i nd cel mai mare, di st ol i ngual , mezi ovest i bul ar, cent rovest i bul ar Ci di st ovest i bul ar, fi i nd cei
mai mi ci .
9AdAci ni l e sunt i mpl ant at e B n arcada dent arA ast fel : una B n sens mezi al Ci al t a B n sens di st al . 9AdAci na
mezi al A dupA mAri me est e mai vol umi noasA.
I Molarul doi inferior. Est e i mpl ant at dupA pri mul mol ar i nferi or Ci est e al Capt el ea di nt e di n arcada
dent arA i nferi oarA. 6aract eri s t i ci l e general e sunt i dent i ce cu cel e al e pri mul ui mol ar i nferi or, exi st Dnd unel e
deosebi ri de det al i u: are coroana de forma unui t rapez Ci est e un di nt e t et racuspi dat Ci bi radi cul ar.
Suprafa@ a vest i bul arA a mol arul ui doi i nferi or are aceeaCi for mA general A ca a pri mul ui mol ar, deosebi ndu-se
pri n di mensi uni mai mi ci , fi i nd mai convexA Ci avDnd un si ngur Can@ vest i bul Er care se prel ungeCt e pDnA l a
j umAt at ea suprafe@ ei vest i bul Ere, t ermi nDndu-se B n foset a vest i bul arA. Oan@ ul B mpart e suprafa@ a vest i bul arA B n
doi l obi i negal i : l obul mezi al fi i nd mai mare Ci l obul di st al fi i nd mai mi c.
Suprafa@ a l i ngual A est e mai mi cA, avDnd aproxi mat i v aceeaCi formA ca Ci suprafa@ a l i ngual A a pri mul ui mol ar
i nferi or.
Suprafa@ a ocl uzal A are un rel i ef i mpri mat de cei ( cuspi zi , douA Can@ uri i nt ercuspi di ene, douA foset e
pri nci pal e Ci una accesori e. Oan@ ul mezi odi st al are aceeaCi di rec@ i e ca Ci omol ogul sAu de pe pri mul mol ar
i nferi or, formDnd douA foset e pri nci pal e (mezi al A Ci di st al A) care separA cei doi cuspi zi vest i bul ari de cei doi
cuspi zi l i ngual i . Oan@ ul vest i bul ol i ngual B ncepe pe suprafa@ a vest i bul arA, t ransverseazA Can@ ul mezi odi st al ,
formDnd foset a secundarA, t er- mi nDndu- se pe margi nea l i ngual A a suprafe@ ei ocl uzal e. %cest Can@ separA
cuspi zi i vest i bul ari Ci l i ngual i B n cuspi zi i mezi ovest i bul ar Ci di st ovest i bul ar, mezi ol i ngual Ci di st ol i ngual . .n
dependen@ A de caract erul di rec@ i ei t opografi ce a por@ i uni i vest i bul Ere a Can@ ul ui ves t i bul ol i ngual fa@ A de
por@ i unea l i ngual A, deosebi m: vari ant A cruci formA, cDnd acest e por@ i uni coi nci d Ci au aceeaCi di rec@ i e" vari ant A
dri opi t ecA, cDnd acest e por@ i uni nu coi nci d, por@ i unea l i ngual A fi i nd si t uat A mai di st al , suprapunDndu- se cu
creast a axi al A a cuspi dul ui di st ol i ngual " vari ant A B n scarA, cDnd l a i nt ersec@ i a Can@ uri l or me zi odi st al Ci
vest i bul ol i ngual se formeazA o B ncruci Care care se asea mAnA cu l i t era QRL. .n ordi nea mAri mi i Ci B n raport
descendent cuspi zi i se si t ueazA ast fel : mezi ovest i bul ar fi i nd cel mai mare, mezi ol i ngual , di st ovest i bul ar Ci
di st ol i ngual fi i nd cel mai mi c.
9AdAci ni l e mol arul ui doi i nferi or sunt i mpl ant at e B n procesul al veol ar asemAnAt or cu rAdAci ni l e pri mul ui
mol ar.
Molarul al treilea inferior. Est e i mpl ant at dupA al doi l ea mol ar i nferi or Ci est e ul t i mul di n arcada
dent arA i nferi oarA, ocupDnd l ocui 0. 6a Ci omol ogul sAu de l a maxi l A est e numi t Ci mol arul de mi n t e.
/eseori est e mai bi ne dezvol t at Ci c!i ar mai mare decDt mol arul # i nferi or. 6oroana l ui est e format A B n
fond di n (G) cuspi zi sau c!i ar mai mul @ i . 'ol arul al t rei l ea i nferi or prezi nt A caract ere mor fol ogi ce
i dent i ce cu cel e al e pri mul ui Ci al doi l ea mol ari i nferi ori . 9el i eful acest ui di nt e est e B n raport cu
pol i morfi smul Ci numArul cuspi zi l or" est e un di nt e bi radi cul ar, rAdAci ni l e cArui a sunt de cel e mai
mul t e ori reuni t e formDnd un con scurt .
Tabelul 1. /imensiunile medii ale din@ilor permanen@i superiori, dupA 'arseillier
/iametrul
meziodistal
al coroanei,
mm
/intele
.naltimea
totala a
dintelui
.naltimea
coroanei
-ungi mea
radaci ni i
Q
'axi m i n
S $
ocl uzal a
'i ni
m l a
col et
/iametru
vest palatinal
mazim
.ncisivul central ##,) 1,1 #,) 4,1 *,( +,1
.ncisivul lateral ##,1 0,0 $,) *,(
4,(
*,1
6aninul #*,) 4,) +,1 +,* ),# 0,1
2rimul premolar #,1 i 0,1 $,1 +,1 (,+ 4,1
%l doilea premolar #,1 +,) $,) *,) ),$ 0,)
2rimul molar ##,$ +,) (,0 1,# +,( ,+
%l doilea molar #1,+ +,# $,) 4,# *,+ ,)
%l treilea molar 0,1 *,0 ,# 4,1 +,1 ,1
Dimensiunile medii ale dinilor permaneni inferiori
.ncisivul central #1,+ 0,0 ,4 ),( $ *
.ncisivul lateral ##, 4,( #,+ ),4 $,0 *,(
6aninul #),* 4,$ ) *,4 ),# +,4
2rimul premolar #$ 0 ) *,4 ),( +
%l doilea premolar #$,) 0 ),) +,# * 0
2rimul molar # +,+ $,$ ,# 0,) 1,$
1(.Definitie arcada dentara;+ <arcada al!eolara;+ <arcada *aala;+ si coraportul dintre ele la ma$illa si mandi*ula.
: %rcada dentara4prezinta un suport de sustinere a pozitiei buzelor contribuind astfel la aspectul fizionomic al fetei.
I %rcada al!eolara4linia conventionala trasata pe virful apofizei alveolare.
I %rcada *aala4linia trasatA pe vBrfurile rAdAcinilor.
I Coraportul dintre ele4la maxilla arcada dentara este mai mare decBt cea alveolarA, iar cea al veolarA mai mare decBt cea bazalA.
.n cazul mandibulei avem un co- raport invers: arcada dentarA este mai micA.
1).Factorii ce asigura unitatea functionala a arcadelor dentare. %riile ocluale . -lanul de ocluie.
:Factorii1
4apofiele al!eolare=
4puncte de contact interdentare (contactele interdentale joacA un rol important la dispersarea Ci repartizarea presiunilor
func@ionale Ci asupra din@ilor vecini. %farA de aceasta, contactele interdentale servesc drept obstacol pentru produsele
alimentare care ar trauma Ci ar leza papilele interdentare)"
4ligamentele interdentare parodontului marginal (aceste ligamente sBnt situate deasupra septuri lor alveolare inserBndu-
se de cementul unui dinte Ci trecBnd la celAlalt. /atoritA acestor ligamente deplasarea unui dinte mezial sau distal provoacA
Ci deplasarea din@ilor vecini).
I %riile ocluale1 arie ocluzalA a arcadei dentare superioare Ci a celei inferioare, care sBnt formate din succesiunea supra -
fe@elor ocluzale ale fiecArui dinte Bn parte. %ria ocluzala a arcadei dentare superioare Bn regiunea frontalA prezintA o linie
egalA cu lA@imea pAr@ii incisivale a din@ilor frontali, lArgindu-se treptat posterior, atingBnd cele mai mari di mensiuni Bn
regiunea primului molar. %ria ocluzalA a mandibulei este mai micA Bn regiunea din@ilor frontali Ci mai mare la fel la
nivelul primului molar. .n zona frontalA aria ocluzalA este arcatA Ci BngustA, iar Bn zonele laterale are un relief caracteristic
datoritA prezen@ei cuspizilor pe fa@a ocluzalA a din@ilor laterali adapta@i la fArB- mi@area Ci mAcinarea alimentelor.
%riile ocluzale pot fi Bntrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edenta@ii par@iale. Ele la fel pot avea diferite
dimensiuni Bn raport cu dimensiunile arcadelor dentare, pot fi naturale, artificiale, mixte, iar la edcnta@ia totalA G absente.
:-lanul de ocluie-dacA trasAm o linie conven@ionalA care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari inferiori cu cei
distali vestibulari ai ultimilor molari, ob@inem un plan, care Bn zona fronta lA trece pe marginea incisivA a incisivilor centrali
superiori, primind denumirea de plan de ocluzie. /atori tA curbArii arcadelor dentare Bn plan sagital Ci transversal fiecare
dinte se aflA fa@A de planul de ocluzie Bntr-un anumit raport. %Ca, la Bnc!iderea arcadelor dentare Bn ocluzia centricA, din@ii
laterali superiori Bntretaie acest plan, iar cei inferiori nu- ating. .n zona frontalA a arcadelor dentare incisivii centrali Ci
caninii superiori ating planul de ocluzie, iar cei inferiori Bl Bntretaie.2rin urmare, acest plan de ocluzie este alcAtuit din trei
segmente: unul frontal Ci douA laterale. S-a constatat cA segmentul frontal este curbat Ci paralel cu linia bipupilarA, iar cele
laterale G cu planul orizontal 6amper, care trece de la spina nazalA anterioarA Ci pBnA la centrul conductelor auditive
externe. 'igrArile dentare pot modifica raportul din@ilor deplasa@i fa@A de acest plan, dereglBnd relieful ariilor ocluzale.
1,.Cur*a de ocluie sagitala Spee. >olul *iologic al cur*elor de ocluie.
:Cur*a de ocluie sagitala Spee- dintii, in arcada dentara in plan sagital sunt implantati la diferit nivel , si daca vom trasa o
linie pe suprafata ocluzala a dintilor primim o curbura numita curbura de ocluzie sagitala Spee.-a maxilA aceastA curburA
este corespunzAtor convexA. centrul acestei curburi este situat la $ cm posterior de crista 5al ii.Speesocotea cA centrul
acestei curburi se gAseCte Bn orbitA Ci dacA vom prelungi aceastA curbA, ea va trece la marginea anterioarA a condilui
articular al mandibulei . 7onTill, studiind profunzimea curbei de ocluzie sagitalA Spee, a ajuns la concluzia cA ea depinde
de gradul de supraacoperire frontalA. 6u cit gradul de supraacoperire este mai mare, cu atBt mai adBncA este Ci curba de
ocluzie sagitalA Spee. /upA 7ornvill datoritA curbei de ocluzie sagitali Spee, Bn caz de deplasare a mandi bulei Bn sens
anterior, Bntre arcadele dentare Ci Bntre din@ii antagoniCti se creeazA cel putin trei
puncte de contact, situate Bn formA de triung!i: un contact Bn zona din@ilor frontali Ci cBte unul Bn zonele laterale. %cest
fenomen a primit denumirea de contactul a trei puncte dupA 7onTill .
:>olul *iologic- protectia parodontului dintilor laterali ( curbura transversala), dintilor frontali (curbura sagitala).
12.Ce preinta cur*a de ocluie trans!ersala Monson4 ?illson. De ce depinde gradul de pronuntare+ rolul lor.
ICur*a de ocluie trans!ersala Monson4?ilson: in plan transversal ,datorita inclinarii dintilor laterali (coroana dintilor laterali
mandibulari inclinati oral, a dintilor laterali maxilari ;vestibular), daca unim cuspizii dintilor omogeni de pe !emiarcada stinga si dreapta
obtinem curba de ocluzie transversala 'onson-Uilson.
I@radul de pronuntare depinde de gradul de Bnclina@ie a din@ilor laterali: la cei maxilari spre vestibular, la cei mandibulari spre oral.
I8mportanta1
-pastrarea contactelor dintre cuspizii coroanelor dintilor laterali la deplasarea mandibulei in sens transversal.
-biologica: protectia parodontului dintilor laterali in acest motiv se mai numeste si Vcurbura de profilaxie parodontalaW.
-rol de compensare in crearea arcadelor dentare artificiale,deoarece la miscari de propulsie si lateralitate intre arcadele dentare se
pastreaza contact interdentar cel putin in trei puncte asigurind fixare stabile a protezelor mobile.
15.Definitie -arodont. Caracteristica tesuturilor ce include aceasta notiune. Functiile.
:-arodont4complexul de tesuturi care inconjoara portiunea radiculara a dintelui: gingia, periodontiu, tesutul osos alveolar, cimentul
radicular.
:@ingia-alcatuita din papilele interdentare , marginea libera, portiunea consolidata cu tesutul osos. 2artea marginala a gingiei in conditii
fiziologice , cuprinde dintele ca o manseta aproximativ cu ,) mm mai sus de coletul dentar, formind santul dentogingival, care are o
adincime de aproximativ 1,0) mm dupa Orban.
:-eriodontiul-tesut conjunctiv cu o structura functionala diferentiata, situate la nivelul spatiului periodontal. %lcatuid din: fibre
periodontale , elemente celulare (fibroblaste, cementoblaste, osteoblaste, osteoclaste) din vase sangvine si limfatice si fibre nervoase. .n
zona coletului format din doua grupe de fibre :ligamentele dentogingivale care incep pe cementul radicular si insera in gingie, ligamentele
dentoperiostale si dentodentare-ele incovoiesc dintele si insera la dintele vecin. .n asa mod dintii din arcadele dentare se transforma intr-un
sXstem unic si prin urmare la actiunea unei forte asupra oricarui dinte el va influenta si asupra dintelui vecin.
:&esutul al!eolar-dispune de o structura functionala caracteristica pentru fiecare dinte in dependenta de functia acestuia. Sub influenta
dintelui pe fata vestibulara si orala se modeleaza o margine a tesutului cunoscut ca os compact , os dens. %ceasta placuta ca regula este mai
groasa din partea orala si mai subtire din partea vestibulara.
:Functiile parodontului:
-de fixare si stabilizare a dintelui"
-de automentinere "
-senzorica"
-analizatorica"
-de plastie a tesuturilor paradontului"
-de reglare a presiunilor masticatorii"
-de amortizare a fortelor functionale"
-trofica.
16.8ndicati latimea spatiului dento4al!eolar in cele 3 one. Caracteristica grupelor ligamentare S3arpeA.
:Spatiul dento4al!eolar: spatiul cuprins intre corticala interna a osului alveolar si cementul radicular . %re largime variabila in diferite
segmente ale radacinii:
-in zona orificiului alveolei 1,#)-1,#+ mm"
-la treimea coletului 1,+-1,4 mm"
-in zona mijlocie 1,10-1,(mm"
-in zona apicala 1,*-1,4 mm.
:"igamentele S3arpeA: -igamentele alveolodentare se Bmpart Bn douA grupe dupA orien tarea lor func@ionalA: grupul
fasciculelor de fibre cu orientare obli cA formate din fibre colagene care fixeazA Ci suspendA dintele Bn al veolA, numite Ci
fibrele lui S!arpX. ,iind inserate de peretele alveolei Ci cementul radicular, ele sBnt uCor ondulate..nzona coletului este
situat al doilea grup de fibre orientate Bn plan orizontal care leagA dintele de alveolA, de gingie (ligamentele dentogingivale)
Ci de din@ii vecini, ligamentele dentodentare sau transseptale (deoarece ele trec peste marginile alveolei Ci se inserA pe
cementul din zona coletului din@ilor vecini. %cest grup de fascicule formeazA ligamentul cir cular dental unind din@ii din
arcada dentarA Bntr-un sistem G lan@.-igamentele alveolodentare oblice cu o orientare a fasciculelor dinspre alveolA spre
cement, afarA de rolul de suspendare a dintelui, amortizeazA for@ele de presiune pe care le suportA dintele Bn
func@iune.5rupul fasciculelor apicale au o direc@ie aproape verticalA, fiind dispuse radiar de la peretele alveolei la apex.
29.Definitie ocluie+ ocluie statica;+ ocluie dinamica;+ relatii de ocluie;. Barietatile de ocluie dinamica.
:Ccluie-raport de contact static sau dinamic dintre arcadele dentare indifferent de relatiile dintre ele.
:Ccluie statica- reprezintA o rela@ie de contact dento dentar dintre arcada dentarA inferioarA Ci arcada dentarA superioarA.
:Ccluie dinamica- se realizeatA Bn timpul func@iei mandibulare efecctuate prin intermediul muCc!ilor mobilizatori realizBnduse diverse
rapoarte mandibulocraniene, cBnd arcada dentara inferioarA va contacta cu cea superioarA, realizBnd diverse contacte dentodentare.
:>elatii de ocluie- raport mandibuloerariian Bn cadrul cAruia mandibula se instaleazA fa@A de maxilA Bn aCa mod cA condilii
articulari ai mandibulei ocupA Bn fosele articulare o pozi@ie de retruzie nefor@atD fa@A de baza pantei tuberculului articular,
indiferent de prezen@a sau absen@a totalA a din@ilor.
:Barietati de ocluie dinamica1
4ocluia anterioar: propulsia mandibulei Ci contactul interdentar al din@ilor frontali. .n aCa pozi@ie a mandibulei uneori
poate lipsi contactul dintre din@i Bn zonele laterale ale arcadelor dentare. 2rin urmare, intercuspidarea maximA a arcadelor
dentare va lipsi, condilii articulari ai mandibulei vor fi deplasa@i anterior Ci se vor situa undeva pe panta tuberculului
articular, iar muCc!ii mobilizatori nu se vor gAsi Bntr-o stare de contrac@ie maximA Ci ec!ilibratA.
4ocluia posterioar: apare Bn caz de deplasare a mandibulei Bn direc@ia posterioarA, fapt posibil datoritA aplicArii unei
for@e, de exemplu, Bn momentul determinArii ocluziei centrice cBnd medicul apasA pe mentonier Bn direc@ie distalA.
'andibula fiind deplasatA distal, arcada dentarA inferioarA va contacta cu cea superioarA numai Bn zonele laterale, iar
condilii articulari vor ocupa Bn fosele articulare o pozi@ie distalizatA.
4ocluia lateral :poate fi din stBnga sau din dreapta, Bn dependen@A de direc@ia deplasArii mandibulei. -a o latero-
propulsie mandibularA la stBnga, Bn aceastA zonA a arcadelor denta re, contactul dintre din@i depinde de gradul deplasArii, pe
cBnd din partea dreaptA el va lipsi sau se va crea Bn cBteva puncte, Ci invers. &otodatA se va observa o asimetrie a liniei
dintre incisivii centrali superiori Ci cei inferiori, iar condilii articulari vor avea diferitA pozi@ia Bn fosele articulare Bn
dependen@A de direc@ia deplasArii mandibulei.
21.Definitie relatie de postura mandi*ulara. .numerate elementele acti!e si passi!e ce asigura aceasta poitie . spatiul Donders.
:>elatie de postura mandi*ulara-starea de ec!ilibru dintre musc!ii ridicatori si coboritori ai mandibulei cind ei se gasesc intr-o stare de
relaxare fiziologica relative, care se evidentiaza la nivelul arcadelor dentare printr-un spatiu de inocluzie individualizat egal in mediu cu #-
$mm.
:.lementele passi!e:
-complexul musc!i-tendon"
-complexul %&'"
-spatiul /onders.
:.lementele acti!e1
-tonalitatea complexului muscular"
-tonalitatea complexului motoric al %&'.
:Spatiul Donders: in pozitia de repaus fiziologic a mandibulei ,cind intre arcadele dentare apare un spatiu de ocluzie fiziologica, limba se
desprinde de la palatul dur si se aranjeaza in zona arcadei dentare inferioare, iar intre palatul dur si suprafata dorsala a limbii apare un
spatiu numit spatiul /onders.
22.Ce numim si cu cit este egal spatiul li*er de !or*ire+ importanta practica.
:Spatiul li*er de !or*ire-in timpul fonatie spatiul de inocluzie fiziologica variaza in dependenta de pronuntarea vocalelor si consoanelor ,
in mediu e egal cu #-$ mm.
:8mportanta practica- pentru ca sa se relaxeze musc!ii in timpul repaosului, Bn plus ne mai ajutA Ci la determinarea /NO.
#$.testele Uild,silverman si robinson.
Uild-pronuntarea cuvintelor cu litera VaW
Silverman-pronuntarea cuvintelor :u litera VsW
9obinson-pronuntarea cuvintelor cu litera YfW,sau numararea de la *1 la +1.
9olul:asigura pozitionarea mandibulei in relatie de postura
#(.ocluzia centrica.componentele.indicati ( semne ale ocluziei centrice
Ocluzia centrica-raport de intercuspidare maxima dintre arcadele dentare.
Semnele:dentar,articular,muscular si faringoglandular.
6omponente:arcadele dentare,atm,planul ocluzal
#).definitie:Wtip de ocluzieWsau Vrapoarte dintre arcadele dentareW.caracteristi:a celor # grupe.
&ip de o:luzie-raportul dintre arcadele dent. .n ocluzie centrica.pot fi # grupuri:fiziologice si patologice.
,iziologice-ocluzia ortognata,dreapta,prognatia fiziologica si ocluzia opistognata
2atologica-prognatia,progenia,ocluzia adinca,desc!isa si in:rucisata.
#*.semnele ocluzii centricecaracteristice pentru toti dintii si pentru dintii frontali in ocluzia
ortognata.
2entru toti dintii:fiecare dinte vine in contact cu cite # dinti antagonisti,cei din arcada superioara vin in contact cu
omogenul antagonist si dintele situat distal,iar cei de pe arcada inferioara vin in contact cu anagonistul omogen si cu
dintele situate median de el.
2entru dintii frontali:linia mediana coincide cu linia interincisivala"dintii superiori acopera Z$ din dintii
inferiori=cu #-$ mm.
#+.semnele de ocluzie centrica caracteristicepentru dintii lateraliin plan sagital si transversalin
ocluzia ortognata.
.n plan sagital: fiecare cuspid ai dintilor arcadei superioare se situeaza intre # cuspizi ai dintilor de pe arcada
inferioara"distalizarea dintilor superiori din cauza volumului mare ai incisivilor centrali superiori.
.n plan transversal:cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori se situeaza in santul mezio-distalal arcadei
dent.superioare"iar cuspizii distali ai arcadei superioare intra in santul meziodistal al arcade inferioare.rezulta-
contact maximal.
#0.in ce planuri si in ce sensuri au loc miscarile mandibulare.# grupe de miscari dupa 6osta.
'iscarile sint in $ directii:vertical,sagital si transversal"si in 1 sensuri
(ridicare,coborire"propulsie,revenire"retruzie,revenire"misc.laterala-dreapta si stinga si revenire")
/upa 6osta:miscari care incep si revin in pozitia de ocluzie centrica,caracteristice pentru fazele actului de
masticatie.
#miscari care incep si revin in pozitia de repaus fiziologic,caracteristice pentru alte functii.
#4.miscarile mandibulare in plan sagital,indicati valorile ung!iurilor traiectoriei sagitale articulare
si incisivale.
Este miscare de propulsie a mandibulei,cu in care linia parcursa de incisivii inferiori pe suprafata palatinala a
celor superiori pina la contact cap la cap. %ceasta linie cu planul o:luzal formeaza un ung!i de (1grade.(ung!iul
traiectoriei incisivale
&raiectorie articulara sagitala este distanta parcursa de condilii articulari pe panta tuberculilor articulari.aceasta linie
cu planul o:luzal formeaza o linie de $$ grade si e numit ung!iul traiectoriei articulare sagitale.

$1.miscarile mandibulare in plan vertical si transversal.diagrama 2osselt.indicati valorile
ung!iurilor traiectoriei transversale articulare si incisivale.importanta practica.caracteristica
!emiarcadeide balansa si celei active.
'iscarile inplan vertical ale mandibulei corespund gradului de desc!idere a cavitatii bucale. Naloarea maxima e
de )cm si mai mult.miscarile transversale ale mandibulei sint miscari de lateralitate datorate prin contractia
unilaterala a m.pterigoizi externi si coboritori.
/in partea unde a avut lo: :ontractia,dintii laterali formeaza un contact intercuspidian omogen: cuspidul vestib.al
dintilor superiori vin in o:luzie cu cuspizii vestibulari ai celor inferiori. %ceasta se numeste !emiarcada dentara
active.contactul intercuspidian neomogen,cind cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori vin in contact cu cuspizii
palatinali ai celor superiori a primit denumirea de !emiarcada dentara balansa.
Kng!iul traiectoriei transversale,sau ung!iul benet,in miscarea condilului in mijlociu are )-+ grade.in zona
incisivala acest ung!i atinge 11-1 grade.
/iagrama posselt-manual rosu-postola:i,pag.((.
$.caracteristi:a a ( faze a actului de masticatie dupa gXsi.
-prima faza corespunde desc!iderii gurii si de propulsie a mandibulei.
#-faza corespunde miscarii de lateralitate
$-faza corespunde in:iderii cavitatii bu:ale,cind o !emiarcada este balansa,iar cealata active intre cuspizii arcadei
inf.de cele superioare.
(-faza de alunecare a cuspizilor si repozitionare in ocluzie centri:a.
$#.articulatoarele.structura.valorile medii ale triung!iului bonTil si indici de structura a sistemului
stomatognat in:luse in articulator.
%rti:ulatorele sint dispositive care imita miscarile mandibulei in toate planurile si atm.
Stru:tura:# rame articulate printr-un complex asemanator arti:ulatiei atm.in partea anterioara are o tija metali:a
verti:ala ce tine distanta dintre cele # rame.
&riung!iul bonTil:ung!iul sagital=(1grade,iar cel transversal=#1grade.

$$.o:luzoarele.structura.dezavantajele
O:luzoarele sint dispositive ce imit miscarile mandibulei doar in plan vertical(in:idere-desc!idere).este al:atuit
din # rame unite unite printr-un ax si mentinute distanta dintre rame printr-un surub sau o tija matali:a situate in
sens vertical.
/ezavantajul o:luzorului :onsta in faptul ca nu reda starea functionala a maxilarelor ci doar pozitia centri:a
$() /efinitie Vte!nica dentaraW si V7iomaterialeW . 6erintele medico-biologice catre material.
&e!nica dentara-esta stiinta care studiaza procesele te!nologice de confectionare a protezelor dentare si aparatelor
ortopedice.
7iomateriale-un compartiment al stomatologiei si proteticii dentare care studiaza provenienta materialelor,
component, insusirile, procesele te!nologice de utilizare, elaborarea materialelor noi.
6atre toate materialele utilizate sint urmatoarele cerinte medico-biologice : . Sa fie nevatamatoare" #. Sa nu
actioneze toxic si c!imic" $.sa fie biocompatibile cu tesuturile cavitatii bucale si sa nu produca alergii" (. Sa aiba o
reactive neutra cu saliva si produsele alimentare" ). Sa nu aiba gust si miros neplacut" *. Ksor sa se supuna curatirii
igienice" +. .nsusiri satisfacatoare: mecanice, fizice, c!imice.
$))%liajele nobile utilizate in protetica dentara: component aliajului aurului cu titlul 411 si +)1 cu platina.
%liajele metalelor nobile sunt divizate in # subgrupe: . %ur-argint: #. %ur-platina.
%liajele din aur au calitati te!nologice mult mai superioare decit ale aurului pur. .n general aurul se aliaza cu
argintul, cuprul si platina, iar pentru lipituri se aliaza si cu cadmiul, alama si zincul. 5radul de finite-VtitlulW- se
exprima in carate sau in miimi. %urul pur are VtitllW 111 sau #( carate. Kn carat este egal cu 111S#( sau cu (.**
miimi. 2rin urmare, )0$ miimi sunt egale cu ( carate" +)1-cu 0" 0$$-cu#1" 4*-cu ## carate.%sadar,puritatea
aurului este exprimata prin carate sau miimi care indica cantitatea de aur pe care-l contine aliajul.
%liajul aurului cu titlul 411 contine: aur pur 41?, argint (? si cupru *?. %liajul respective are o culoare galbena
placuta, e rezistent la coroziune,poseda o mare plasticitate, viscozitate, fluiditate in stare topita, usor se supune
stantarii, laminarii si altor procese te!nologice. %cest aliaj e folosit la confectionarea coroanelor stantate fiind
comercializate sub forma de discuri cu diametrul de 0, #1, #$ si #) mm, cu o grosime de 1,#0 ; 1,$1 mm. 2entru
turnarea pieselor protetice acest aliaj e comercializat in forma de cubulete de ) g.
%liajele din aur se caracterizeaza printr-o duritate mica si usor se supun abraziunii. &emperatura de topire a
aliajelor din aur e de circa 111-1(1gr. 6
%liajul din aur cu titlul +)1. %cest aliaj contine aur pur +)?, argint- $?, cupru- 4,+?, cadmiu- # ? si diverse
impuritati , nu mai mult de 1,$? si se foloseste pentru lipire si pentru turnarea in interiorul coroanelor, pe suprafata
ocluzala sau taietoare. &emperatura de topire- +41-01gr. 6.
2latina. Este unicul metal care in protetica dentara se utilizeaza in stare pura la confectionarea unor proteze dentare,
insa datorita insusirilor fizice si te!nologice este folosit rar ( incrustatii, coronae stantate, piese turnate). /in foi de
platina cu grosimea de 1,1#) mm se confectioneaza cape , pe care se aplica portelanul, apoi se efectueaza arderea
coroanelor din portelan in cuptoarele special. 2latina are o culoare asemanatoare cu a argintului si a otelului
inoxidabil, dar cu o nuanta mai alba , are greutatea specifica de #,), temperature de topire de ++1gr.6 sic ea de
fierbere de $+1gr.6.
$*)%liajele seminobile si inobile, caracteristica lor. /estinatia. 6oroziunea.
%liajele seminobile: %liajele din argint si paladiu. /upa calitatile fizico-mecanice aceste aliaje corespund aliajelor
din aur. .n cavitatea bucala produc curenti electrici foarte mici(nu mai mult de -)'%). /intre aceste aliaje fac
parte:
- PD-250 care contine argint 72,1 %, paladiu 24,5%, temperature de topire fiind 1160gr.C. Ete
comerciali!at in forma de dicuri cu groimea de 0,"mm i diametrul 1#, 20, 2" i 25mm. Din el e
efectuea!a coronae tantate.
- PD-1$0 care contine argint 7#%, paladiu 1#,5 %% temperature de topire fiind 1100gr.C. &e produce
in forma de dicuri cu groimea de 1 mm i diametrul de # i 12 mm au in forma de 'en!i cu
groimea de 0,5, 1 i 1,2 mm . Din acet alia( e confectionea!a piee dentare turnate.
- PD-150 care contine argint #4,1%, paladiu 1",5%% temperature de topire fiind 1100gr.C. E fa'ricat
in forma de placate cu dimeniuni de 1)5)5mm. &e foloete pentru confectionarea incrutatiilor.
- PD-140, care contine argint 5",$%, paladiu 1",5%,% temperature de topire fiind #70gr.C. &e
furni!ea!a in forma de irma cu diametrul de 1,2, 1,4 i 2 mm i e intre'uintea!a pentru turnarea
interiorului coroanelor pe uprafetele oclu!ala i teietoare.
.n afara de argint si paladiu aliajele mai contin si elemente de legatura ( zinc si cadmiu)
%liajele inobile:
- *telurile ino)ida'ile. &unt alia(e multicomponente alcatuite din+ ,e -64-72%% Cr-14-25%% -i-4-
1$%% .n- 0,#-1,5%% &i-0,$-"%% C-0,02-0,2%% /i- 0,#-1,2%,./emperatura de topire e de 1"40-
1400gr.C.&unt cunocute u' denumirile de + 0ni1eral, 2i'ro), -icroag, Crome), 3ite), 4eta
etc. &e comerciali!ea!a in forme de cape cu diametrul de 4-17 mm, in forma de 'locuri cu o
greutate de "0 i 60 g i u' forma de irma cu diametrul de 0,6-1,2 mm.
&rebuie de mentionat ca in toate aliajele din oteluri inoxidabile e necesara prezenta cromului intr-o proportie nu mai
mica de #-$? care mareste rezistenta otelului la coroziune. 2rezenta nic!elului confera plasticitate marita, iar a
siliciului-fluiditate.
%liajele tip crom-cobalt. Sunt inoxidabile , ele nu contin sau pot contine ,e pina la ,)?. .n protetica dentara sunt
utilizate peste 11 de aliaje de acest tip. %liajele in dependent de continutul de cobalt si nic!el, pot fi divizate in
aliaje crom-cobalt si crom- nic!el.
%liajele tip crom-cobalt contin *1? 6o si (1? 6r, precum si diferiti component: 'o, %l, U, Si,9u,5a etc. %liajele
tip crom-nic!el contin *4-0? 3i si #? 6r cu adaosuri de 'o, %l, Si, 7e, 6u, 'n, 6o, &i, &a, 5a, 2, Sn.6romul
confera aliajului duritatea necesara si calitati anticorozive, molibdenul- o structura microcristalina, nic!elul mareste
viscozitatea, siciliul si manganul imbunatatesc fluiditatea. %ceste aliaje sunt utilizate in protetica dentara pentru
confectionarea protezelor sc!eletate, protezelor fixe dintr-o bucata ,atit metalice cit si mixte.
6oroziunea- reprezinta procesul de distrugere ca urmare a actiunii c!imice sau electroc!imice cu mediul
inconjurator, ca rezultat scad insusirile materialelor. Se cunosc # varietati de coroziune: uniforma si intercristalina.
$+)6lasificarea aliajelor metalelor inobile 6raig pentru mSc.
2entru mSc 6raig clasifica aliajele in $ grupe:
- Pe 'a!a de nic5el%
- Pe 'a!a de co'alt%
- Pe 'a!a de titan.
$0)2rocesul formarii microstructurii aliajului. 6are aliaje sunt considerate cu calitati inalte dupa structura si de ce.
Narietati de gratar cristalin al aliajelor si importanta practica.
$4)6erin@ele cAtre aliajele de lipire. .ndica@i componen@a aliajelor pentru lipirea pieselor realizate din aliajele aurului
Ci ale celor din alliajul crom-nic!el
6erintele catre aliajele de lipire: 2roprietatile fizico-mecanice ale aliajelor de topit sa fie asemanatoarecu cele ale
aliajelor care se lipesc" sa aiba temperature de topire mai mica cu )1-11gr.6 decit cea a liajelor care se supun
lipirii" sa posede calitati anticorozive in conditiile cavitatii bucale" sa aiba un interval de topire scurt" sa posede o
fluiditate buna" sa formeze lipituri dure( fara porozitati) si dupa culoare sa coincide cu culoarea aliajului supus
solidarizarii.
(9. %crilatele. Componena acrilatelor utiliate 'n protetica dentar. Clasificarea dup procesul de
polimeriare. Caracteristica monomerului.
Acrilatele- sunt substan@e sintetice macromoleculare ob@inute Bn urma reac@iei c!imice de polimerizare sau
condesare. Ele au o vasta utilizare in confectionarea protezelor dentare fixe si mobile.
%crilatele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte medico-tehnice:
Sa aiba o duritate satisfacatoare pentru asigurarea integritatii protezei
Sa posede elasticitate corespunzatoare rezilientei fibromucoasei sau a dintelui natural, dar totodata sa nu
permita deformarea protezei
Sa posede rezistenta inalta la indoiri s!i lovituri
Sa fie rezistente la uzura
Sa aiba culori necesare pentru reproducerea culorilor dintilor naturali sau a mucoasei cav bucale
6ulorile sa fie stabile la actiunea factorilor intra- si extrabucali
Sa nu aiba actiuni nocive asupra tesuturilor cav bucale
Sa nu posede calitati de absorbire a produselor alimentare s!i a microflorei cav bucale
Sa fie omogene si usor sa se supuna prelucrarilor mecanice necesare
Sa posede luciu corespunzator.
Componena acestora este: 'onomerul si polimerul care derivA din eterul acidului metacrilic. %cidul metacrilic
BmpreunA cu alcoolul metilic formeazA metilmetacrilatul, reprezentat de o singurA moleculA si este lic!id numit Bn
practicA monomer, care este fasonat si comercializat Bn flacoane de sticlA BntunecatA Bnc!ise ermetic.
/in monomer, prin procesul de polimerizare a mai multor monomolecule, se ob@ine polimetilmetacrilatul sau
polimerul. 2olimerizarea se efectueaza in reactoare speciale din otel inoxidabil. 6a rezultat al polimerizarii se
formeaza legaturi moleculare si polimerice inalte si se deosebesc de ale monomerului numai prin marimea
moleculelor. Spre deosebire de monomer polimerul este in forma praf ci nu lic!ida.
Dup procesul de polimerizare acrilatele se impart n:
. termopolimerizabile ( reactia necesita un anumit regim termic)
#. autopolimerizabile ( nu necesita, deoarece contin catalizatori specifici)
Caracteristica monomerului:
Kn amestec de eteruri ai acizilor rindului acrilic, un lic!id incolor, cu miros @epAtor usor se evaporA este inflamabil,
toxic Ci se furnizeazA Bn flacoane de sticlA BntunecatA care nu sunt pline, pentru a preveni ini@ierea reac@iei de
polimerizare, care poate fi ini@iatA de razele luminii. .ar O
#
este un in!ibitor al reac@iei de polimerizare.
!olimerul- produs al reac@iei de polimerizare si prezintA o substan@A sticloasA, care ulterior se fArBmi@eazA Ci se
macinA pBnA la finalitate de 1.111 microni.
(1. Barieti ale acrilatelor termopolimeria*ile. >egimul de polimeriare. Destinaie.
%crilatele termopolimerizabile sunt acrilatele ce necesita un anumit regim termic pentru ca reactia c!imica de
polimerizare ce contribuie la solidificarea lor sa aiba loc. %cest regim termic poate sa fie reprezentat de surse de
caldura uscata, umeda, ( bai cu apa, vapori) sau de raze ultraviolete, infrarosii, individual pentru fiecare varietate de
acrilat, ceea ce este indicat in prospectul anexat la acrilatul respectiv.
"arietile acrilatelor termopolimerizabile :
. #inma-$%& 'omodent& #uperacril-#pofa. %cestea sunt comercializate sub formA de polimer (praf) cu +-1
culori de bazA Ci monomer (lic!id)ambalat Bn flacoane. 2olimerizarea acestor acrilate se realizeazA Bn bAi cu
apA la temperatura fierberii. %cestea sunt utilizate la confec@ionarea protezelor fixe cBt Ci la confec@ionarea
protezelor provizorii.
#. "ita ()* +, alcAtuit din mai multe componente Ci comercializat Bn cutii speciale, Bn care sunt ambalate toate
componenetele Ci instrumentele necesare destinate pentru realizarea procesului de preparare Ci aplicare a
acrilatului. 9egimul de polimerizare poate fi realizat Bn c!iuvetA la temperatura apei de 4$ grade 6 la * atm.
presiune, Bn mediu de glicerinA la ) grade 6 sau Bn vapori de apA la #1 grade 6. %cestea sunt utilizate la
protezele dentare fixe.
$. "erte-rapid, este acrilatul utilizat la confec@ionarea protezelor mobilizabile
(. #uperpont& utilizat la confec@ionarea protezelor fixe.
). #'- .sosit/0 are un regim special realizat in aparatul de polimerizare Q.vomat .2$ Q
(2. Barieti ale acrilatelor autopolimeria*ile. Componena #i destinaia lor. Ce preint pero$oidul de
*enoil.
Acrilatele autopolimerizabile- se deosebesc de cele termopolimerizabile, prin faptul cA Bn polimer este introdus
catalizatorul chimic pero-oidul de benzoil , care ini@iazA reac@ia de polimerizare. 2rin urmare e necesar un regim
de polimerizare special.
Destinaia
- la confec@ionarea lucrArilor protetice provizorii
- la repara@ii
- la imobilizarea din@ilor mobili prin Cinare
- la confectionarea modelelor( datorita proprietatilor fizico-c!imice care permit introducerea directa a acrilatului
in amprenta, prin scurgere, fapt ce permite evitarea formarii porilor si patrunderea amestecului in toate detaliile
amprentei)
!ero-oidul de benzoil
Este catalizatorul c!imic Bn cazul acrilatelor autopolimerizabile, care participA la ini@iera reac@iei de polimerizare.
"arieti ale acrilatelor autopolimerizabile :
. 0oracril& Carbodent& Duracril,utilizate Bn special pentru confec@ionarea protezelor fixe, cBt Ci la
confec@ionare protezelor provizorii.
#. "ita ()* +,(&de 0 culori, utilizat la realizarea protezelor temporale Ci de protec@ie, precum Ci la repara@ia
protezelor fixe direct Bn cavitatea bucalA.
(3. Barieti ale acrilatelor elastice. Componena #i destinaia lor.
/upA polimerizare aceste materiale devin elastice Ci sunt folosite la confec@ionarea protezelor dentare cu straturi
duble (suprafa@a anterioarA din acrilat obiCnuit, iar cea mucozalA din material elastic), Bn scopul unei repartizAri
judicioase a presiunilor masticatoare pe suprafa@a cBmpului protetic. Suprafa@a mucozalA elasticA are rol de
amortizare a Cocurilor masticatoare. /in aceastA grupA amintim: Eladent-11, Ortosil, Ortosil ;' ( 9usia),
>idrocrXl, Simpa (5ermania), Silane, Nerone, Elxilase ( SK%)etc. 9egimurile de polimerizare ale acrilatelor
elastice sunt termo si autopolimerizabile.
Knele materiale ca: Elastoplast, 7oxil (9usia), S9-.vocap Elastomer5ermania) sunt utilizate pentru confec@ionarea
protezelor maxilofaciale, cBt Ci a Cinelor protectoare pentru boxeri, !oc!eiCiti.
((.Ceramica. Componentele. Clasificarea dup destinaie.
Ceramica- este un produs de origine mineralA.
Componentele de baz ale porelanului:
1. Caolinul este cuvBnt provenit din c!inezA de la localitatea [aouling, de unde a fost extras pentru prima datA.
Este un lut de culoare albA sau desc!is colorat, reprezentat de !idrosilicatul de aluminiu. &emperatura de
topire este de +11-011 grade 6. -a amestecul cu apA caolinul formeazA o paste care-. conferA por@elanului
plasticitate. 6ristalele de caolin micCoreazA transparen@a por@elanului, din care motiv este adAugat Bn
propor@ii foarte mici -$ procente.
1. 2eldspatul este substan@a de bazA din componen@a por@elanului, reprezentBnd *1-01 procente din toatA masa
Ci asigurA transparen@a materialului. /in punct de vedere c!imic este un silicat de diversA origine: silicatul de
poatesiu, silicatul de sodium, silicatul de calciu Ci prezintA o rocA de origine vulcanicA. %re temperature de
topire de 01-#11 grade 6.
,. Cuarul este un bioxid de siliciu cu temperature de topire de +1 grade 6. \n masele ceramice este introdus
Bntr-o propor@ie de )-$1 procente. 6uar@ul Bn timpul arderii mAreCte vBscozitatea felspatului topit, pAstrBnd
forma modelatA Ci conferind rezisten@a necesarA masei ceramice.
Este necesar de mentionat ca masele ceramice folosite in prezent in protetica dentara sunt clasate in trei tipuri :
1.3pacul (4ern) , masa de baza aplicata ca prim strat in constructiile dento-ceramice. %cest strat constituie un
support rigid pentru celelalte straturi de ceramica, masc!eaza stratul de cement al tesuturilor dentare, precum s!i
componentele metalice ale constructiilor metaloceramice, serveste si ca material de adezie , reda unele nuante
coloristice in special in treimea cervicala a dintelui.
1.Dentina, care reprezinta stratul cel mai voluminos al constructiilor dento-ceramice, determinind totodata culoarea
lor si posedind o transparenta foarte mica. 2entru redarea unor culori mai pronuntate in zona coletului sunt
elaborate si mase de dentina pentru colet ce au o culoare galben-inc!is sau cafeniu-inc!is.
,.#maltul, care poseda o transluciditate mai marita caracteristica dintilor naturali si care este aplicat mai mult in
treimea incizala si pe suprafata ocluzala, continuind in descrestere pina la limita superioara a treimii cervicale.
2entru o transparenta mai buna a incisivilor sunt aplicate straturi si in regiunea incizala a suprafetelor orale.
.n functie de temperatura de ardere masele din portelan sunt clasificate in :
'ase cu un punct de topire inalt ($11-$+1 grade celsius) , mase cu punct de topire mediu (141-#*1), mase cu
un punct de topire scazut ( 0+1-1*)) in practica prioritate se ofera celor cu un punct scazut de topire, care se ard in
cuptoare speciale cu vid.
Dup destinaia ceramica se clasific n:
. pentru confec@ionarea lucrArilor din por@elan pur, adicA pentru confec@ionarea coroanelor fizionomice ]ac:et,
a pun@ilor dentare Bn edenta@ii unice Bn zona frontalA, a incrusta@iilor.
#. pentru placajul sc!eletelor la diverse lucrAri, adicA pentru acoperirea componentelor metalice Bn scopul
realizArii protezelor dentare fizionomice sau par@ial fizionomice.
6ele mai des utilizate mase ceramice sunt: 6amma, U!ite, 2risma, /entsplX, 6eramico, 'icrobond, /uceram.
56. Definitie coroana de invelis. Clasificarea dupa destinatie, material, tehnica confectionarii.
Rubleova Irina
Coroana de invelis este o microproteza care acopera partial sau total coroana naturala a dintelui,
refacind morfologia si functia dereglata a dintelui.
Clasificarea.
1. Dupa destinatie: a)coroane de restituire
b) coroane ca element de agregare a diferitor lucrari protetice(punte)
c) coroana cu functie mixta
d) coroana provizorie
2. Dupa material:
a) metalice: alia!ele aurului, argintpaladiu, cromnic"el, cromcobalt etc
b) acrilice
c) din composite
d) din portelan
e) mixte: metaloacrilice, metaloceramice
#. Dupa te"nica confectionarii
a) Coroana confectionata prin stantare
b) $rin turnare
c) Din doua bucati
d) $rin polimerizare: acrilice, din composite
e) %ealizate pirn ardere: ceramic
57. Enumerati cerintele catre coroanele de invelis. Argumentati necesitatea prepararii dintilor
stilpi.
Cerinte
1. &a reproduca intocmai morfologia si forma coroanei dintelui' sa armonizeze cu dintii invecinati si
cu cel omolog' sa fie de volum corespunzator
2. &a nu fie supraocluzie ma!orind D() pentru a nu provoca traumatizarea parodontului si totodata
sa nu fie in subocluzie pastrind contact dintii antagonisti
#. %elieful suprafetei ocluzale sa corespunda cu cel al dintilor antagonisti restabilind relatia cuspid
fosa
*. $ermiterea alunecarii libere a mandibulei in diferite directii
+. &a cupinda strins coletul dintelui sau portiunea coronara unde se termina marginea ei
,. &a restabileasca aspectul fizionomic.
-ecesitatea prepararii dintilor stilpi:
1. $entru a!ustarea coroanei in caz contrar se mareste ocluzia
5!. Enumerati etapele clinic tehnice la confectionarea coroanelor metalice prin metoda
stantarii mi"te.
Clinic: examinarea pacientului, stabilirea diagnosticului, prepararea dintilor stilpi, amprentarea
.aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator, modelarea mac"ete coroanei,
realizarea patricei din g"ips, realizarea matricei din g"ips, realizarea patricei din metal usor
fuzibil, confectionarea matricei din metal usor fuzibil, stantarea preventive si definitive in
aparatul bromstrom, prelucrarea si proba coroanei pe patricea din g"ips
Clinic: proba coroanei in cavitatea bucala
.aborator: prelucrarea c"imica, finisarea si lustruirea coroanei
Clinic: proba definitive si cementarea coroanei in cavitatea bucala.
5#. Caracteristica metodelor de stantare a coroanelor metalice.
1. /etoda interna a) modelarea cu g"ips a mac"ete coroanei
b) redarea dimensiunii si formei anatomice
c) confectionarea matricei din alia! usor fuzibil in aparatul de stantat coronae.
se realizeaza matricea din alia! usor fuzibil dupa patricea din g"ips preventive izolata cu ulei de
vvazelina sau praf de talc
2. /etoda externa se utilizeaza pusca $ar0er, in interiorul primului cilindru se introduce pina la
!umatatea cauciuc moale nevulcanizat sau alt material plastic, in care se afunda patricea metalica cu
coroana preventive stantata. 1ceasta coroana prelucrata termic este aplicata pe a doua $atrice din alia!
usor fuzibil, fiind in prealabil infasurata intro pinza de tifon pentru a evita patrunderea materialului plastic
intre coroana si $atrice, apoi este introdusa cu suprafata ocluzala in materialul plastic din interiorul
cilindrului pina acesta acopera in intregime si extremitatea radiculara a patricei, apoi se asambleaza
cilindrul plin pe care se aplica o forta impunind culisarea lui in interiorul cavitatii primului cilindru. .a
miscarile de culisare extremitatea din exteriorul cilindrului exercita presiuni asupra cauciucului,
impunindul pe ultimul sa actioneze asupra peretilor externi ai coroanei preventive stantate obligindui sa
capete forma patricei metalice.
#. /etoda mixta(pag.211) prevede utilizarea alia!ului usor fuzibil atit pentru $atrice cit si pentru
matrice iar stantarea se realizeaza in aparat de stantat care se foloseste la metoda interna.
6$. Etapele clinic%tehnice la confectionarea coroanelor metalice intreg turnate.
Clinic: examenul pacientului, stabilirea diagnosticului, prepararea dintilor stilpi, amprentarea, protectia
dintilor preparati cu pulpa vie
.aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea in simulator, modelarea mac"etie coroanei,
realizarea tiparului si turnarea alia!ului utilizat, dezambalarea, prelucrarea componentei
metalice, proba pe model
Clinic: proba coroanei in cavitatea bucala
.aborator: finisarea si lustruirea coroanei
Clinic: fixarea coroanei in cavitatea bucala
6&. Componentele coroanelor mi"te si materialele utili'ate la confectionarea lor.varietati de
coroane mi"te cu componenta metalica stantata si fetuite cu acrilat.
Coroanele mixte sunt confectionate din: platina, titan, diferite alia!e.
Coroana mixta cu componenta metalica stantata este fizionomi0a si semifizionomi0a, respectiv la
cele fizionomice se plaseaza acrilatul in regiunea vizibila a dintelui.
Coroane fenestrate:
coroane bel0in
0urilenco
1"meda
2ubina
Coroane nefenestrate: se realizeaza elemente retentive pt aderenta acrilatului.
- Coroane &verdlov2orodiu0
- 3laborate la 4&/ din /oscova
5n dependent de te"nica de confectionare, coroanele mixte pot fi divizate in: coroane de invelis cu
component metalica stantata cu material fizionomi0 ( acrilat)' cu component metalica turnata, acoperite
cu acrilat' cu component metalica turnata, acoperita cu cerami0a.
Componente: metalacril ' metaloceramica ' composite.
6(. Etapele clini)o%tehnice la confectionarea coroanelor mi"te metaloacrilice cu
componenta metalica intreg turnata. *arietatile elementelor de retentive.
Clinic :
- $reparam dintii ca sub coroana intreg turnata cu crearea pragului in zona coletului si preparam
suplimentar in dependenta de varietatile coroanelor sau numai suprafata vestibulara sau toate
suprafetele la o profunzime de 6.7 1 mm creind spatiu pt placa!. 1mprentarea dubla si protectia
dintilor.
.aborator:
- %ealizarea modelului cu dinti mobilizabili din superg"ips, apoi g"ipsarea in simulator si
modelarea mac"etei din ceara a componentei metalice.
- 5n timpul modelarii pe supraf pregatita pt acrilat cream elemente de retentive, niste sfere, forma
de ciuperca sau anse etc.
- 8urnarea
Clini0:
- $roba componentei metalice si determinarea culorii 1C%5.184.45.
.aborator :
- /odelarea formei anatomice a dintelui din ceara.
- Crearea tiparului si sc"imbul cerii in acrilat.
Clini0:
- $roba coroanei
- 9ixarea coroanei in cav bucala.
3lemente de retentii:
- 1nse dispuse radiar
- &fere
- Ciupercute
- &olzi de peste
6+.etape cl%tehnice la confectionarea coroanelor din acrilat si ceramic.
$t coroane din acrilat:
Clinic'
- $reparea dintelui stilp fara prag, daca facem prag atunci doar la nivel cu festonul gingival.
- 1mprentarea dubla
.aborator :
- %ealizarea modelului fara sau cu dinti mobilizabili din superg"ips
- :"ipsarea in articulator
- /odelarea mac"ete din ceara a coroanei , incolor.
- &ectionarea blocului din model impreuna cu coroana
- :"ipsarea in c"iuveta orizontal sau vertical
- &c"imbul cerii in acrilat
Clini0:
- $roba coroanei in cav buc.
.aborator'
- &lefuirea si lustruirea coroanei
Clini0 :
- $roba definitive si fixarea in cav buc.
$t coroane din ceramic:
Clinic:
- 3xamenul pacientului
- &tabilim diagnoza
- $reparam dintii stilp
- Cream la colet prag cu o latime 6.#6.7 la dinti cu volum mic, si, 6.+1.+ la dinti mai mari in volum.
$ragul creat parallel cu festonul gingival sau subgingival, la decizia medicului.
.aborator:
- %ealizarea modelului du dinti mobilizabili
- Confectionam capacelul din platina
- Depunem si ardem stratul de cerami0a
Clini0'
- $roba coroanei
.aborator:
- Corectarea si glazurarea coroanei
Clini0:
- $roba definitive si fixarea coroanei in cav buc.
6,. Argumentati particularitatile reali'arii modelului si necesitatea capacelului din platina
pt cor din ceramic.
/odelul din g"ips poate fi realizat dupa toate tipurile de amprente cunoscute, insa calitatea
confection lui depinde de materialul utilizat la obtinerea amprenati.
Reali'area modelului.
/odelul reprezint; copia pozitiv; a campului protetic redat cu cea mai mare exactitate. 3ste
realizat prin turnarea pastei de g"ips in amprent; sau prin electroplacare.
-ehnici pentru ob.inerea modelelor
1. /odelul cu bont mobilizabil dup; amprent; cu siliconi.
2. /odelul cu bont mobilizabil dup; amprenta cu mas; termoplastic; in inel de cupru.
#. /odelul cu bont fix.
1) /odelul cu bont mobili'abil dup0 amprent0 cu siliconi.
.a aceast; te"nic; sunt utilizate ti!e metalice care sunt produse industrial <i comercializate in
acest scop.
8i!ele sunt de dou; feluri, simple <i compuse.
2) /odelul cu bont mobili'abil, dup; amprenta cu mas; termoplastic; in inel de cupru. $rezint;
dou; variante:
a1 prima variant0 o bucl; de cear; calibrat; de 16 mm in;l=ime se inf;<oar; in !urul marginii
cervicale a inelului de cupru, de care se lipe<te. &e ob=ine un conformator cilindric in prelungirea
marginilor acestuia.
b1 a doua variant0 banda de cear; pentru conformator este mai lat;, fiind de 26mm. 5n
amprenta cu acest conformator se depune, dup; te"nicile cunoscute, pasta de g"ips dur, se ob=ine
un bont coronar cu o prelungire radicular; cilindric; de 26 mm lungime. 1ceast; prelungire
radicular; este prelucrat;, prin t;iere <i <lefuire, s; se ob=in; forma neretentiv; (cilindroconic;).
Corespunz;tor fe=ei vestibulare se creeaz; o fa=et; plan;, fiind elementul de g"ida! al bontului
mobilizabil in soclul modelului.
5nelul de cupru cu bontul turnat este a<ezat in supraamprenta de g"ips, care se reconstituie <i se
solidarizeaz;, prin lipire cu cear;, pe fa=a exterioar;
#) /odelul cu bont fi".
1cest model este posibil s; fie utilizat dup; toate tipurile de amprent;. $asta de g"ips dur este
depus; progresiv in zona cea mai inalt; a amprentei. $rin vibrare curge <i alunec; pe suprafe=ele
amprentei, p;trunde in toate detaliile inregistrate. 5n final, este realizat soclul cu prelungirea distal;
pe care se creeaz; depresiuni in formele cunoscute. $relungirea modelului se izoleaz;, dup; care
se toarn;, in impresiunile antagoni<tilor, modelul din=ilor antagoni<ti <i, totodat;, peste prelungirea
distal;.
Dup; indep;rtarea amprentei se ob=in cele dou; p;r=i ale modelului, care se pot a<eza in
ocluzie cu intercuspidare maxim; datorit; c"eii de ocluzie. .a acest model bontul dentar nu se poate
deta<a din soclu.
Capacelul
/odelarea coroanei din ceramic si arderea lor se face pe un support metallic realizat din platina
pura, deoarece platina suporta temperature la care arde ceramic, avind coeficientul de dilatare
termica identic cu al ceramicii. 1cest support e confectionat dupa forma bontului preparat si
prezinta matricea.
&unt utilizate:
1. 9olii de platina di dimensiunea de 6.62+ 6.6#6 mm, din care se sectioneaza o banda
trapezoidala , dreptun"iulara , patrata, in triung"i, sau sector de circumferinta cu dimensiuni de
#+ .. mai mari decit diametrul si inaltimea bontului preparat. Continuare detailata 2irsa
pag.22#
(.-ehnica de obtinere a capei prin ambutisarea unui disc din material plastic:
> 8rus; compus; din: discuri de material plastic de 6,1+6,26 mm grosime, o pens; special; si o c"iuvet;
dintrun material siliconic.
> 8e"nica de realizarea capei:
> discul prins ?n pens; este tinut deasupra unei fl;c;ri pentru plastifiere'
> ?n aceast; stare se asaz; deasupra c"iuvetei si se imprim;
bontul modelului.
> Discul, din material plastic presat, are contact intim cu fetele modelului.
> $lasticul ce dep;seste zona coletului este t;iat cu foarfec;.
> 1daptarea cervical; si forma final; a mac"etei se realizeaz; cu cear; topit;, care se picur; pe fata
ocluzal; si pe fetele laterale.
> $rin radiere, se d; morfologia ?n raport cu dintele ?n cauz;, cu dintii vecini si antagonisti.
65. tipurile de coroane mi"te metaloceramice. Etapele clinic%tehnice de confectionare.
Coroane mixte metaloceramice:
- $artial fizionomice
- 8otal fizionomice
/etaloceramica e constituit; dintro carcas; metalic;, pe care se aplic; un strat foarte sub=ire de
ceramic0. Combinarea acestor dou; materiale a permis crearea unor construc=ii ideale: care
dup; aspectul lor exterior practic sunt identice cu cel al unui dinte s0n0tos, iar dup; rezisten=;
c"iar ?l depa<esc.
3tapele
Clinic:
- 3xamenul pacientului
- &tabilirea diagnosticului
- $repararea dintilor stilpi cu prag in zona coletului cu crearea spatiului pt ceramica
- 1mprentarea
- $rotectia dintilor
.aborator'
- %ealizarea modelului cu dinti mobilizabili
- 9ixarea in simulator si modelarea componentei metalice din ceara
- -u formam elemente de retentive iar grosimea mac"ete e de 6.*6.+ mm
- 8urnarea
Clinic:
- $roba componentei metalice
- Determinarea culorii
.aborator:
- $relucrarea mecanica a componentei metalice cu abrasive
- $relucrarea termica la temperatura de @66 grade 2# min creinduse pelicula de oxizi metalici
necesar la consolidarea ceramicii
- &ablarea componentei metalice cu un !et puternic de nisip aluminos 1l2)# cu particule de 2+6
/m ,bombardam suprafata capacelului
- Consolodarea c"imi0a
- Degrasarea cu acid acetic
- Depunerea stratului de ceramic si arderea
Clinic
- $roba coroanei in cav buc
.aborator
- :lazurarea
Clinic
- $roba definitive si cimentarea coroanei metaloceramice in cav buc
66. coroanele de substitutie . Componente. Clasificari.
Coroana de substitutie reprezinta microproteze care inlocuiesc total coroana lipsa a dintelui
natural.
Componente: &. $ivot metallic dispozitivul radicular, care agrega prin cementare in canalul
radicular preparat cu scopul stabilizarii a 2 componente.
2. Dispozitivul coronar ce inlocuieste morfofunctional coroana lezata a dintelui natural.
Clasificare
a. Dupa aspectul fi'ionomic
- Coroana de substitutie total fizionomica
- $artial fizionomica
- -efizionomica
b. Dupa caracteristicile constructive a dispozitivelor radiculare:
- &imple
- Compuse
c. Dupa scopul urmarit:
- $entru restaurarea morfologiei coroanei
- 4tilizata ca element de agregare in proteze dentare.
,2. .tapele clinico D te3nice la confectionarea coroanei de su*stitutie compusa.
6linic : prepararea intra si supraradiculara a radacinii dintelui afectat"
%mprentare.
-aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator"
'odelarea mac!ete dispozitivului coronoradicular si transformarea ei in aliajul soliciatat"
2relucrarea componentei metalice si proba pe model.
6linic: 2roba componentei metalice a dispozitivului coronoradicular in cavitatea bucala"
/eterminarea culorii materialului"
-aborator: aplicarea materialului fizionomic pe supraf dispozitivului coronar"
2relucrarea si lustruirea.
6linic: proba definitive a coroanei de substitutie si fixarea in cavitatea bucala.
,5.Definitia edentatia partiala. Clasificarea EennedA.
Edentatia partiala - dereglrea integritatii arcadei dentare lipsa de la la $-) dinti.
6lasificarea [ennedX
/upa topografia breselor si caracterul de dlimitare a lor de dinti restanti, sint ( clase, iar primele $ sunt grupate in (
subdiviziuni:
cl. ; arcadele dentare edentate partial cu prezenta obligatorie a breselor bilateral terminale, marginite de dinti
numai mezial
cl.# ; prezenta obligatorX numai a unei brese terminale, adica marginita cu dinti numai mezial
cl.$ ; prezenta bresei laterale intercalate, adi:a marginita si mezial si distal de dinti
cl.( ; localicarea breselor numai in zina frontal.
,6. caracteristica componentelor cimpului protetic in edentatia partial.
6impul protetic, dupa structura, mofologie si functiile elementelor cimpului protetic se impart in:
- uportul dento-parodontal alcatuit de dinti i parodontul lor
- uportul muco 6 oo repre!entat de fi'romucoaa i oaele ma)ilare
3otiunea de cimp protetic cuprinde totalitatea elementelor sistemului stomatognat care vine in contact cu proteza
partiala: dinti restanti, apofize alveolare edentate, bolta palatine, mucoasa cavitati bucale.
%re mare importanta numarul dintilor restanti si pozitia lor, deoarece dintii situati impreuna au rezistenta mai mare
decit cei izolati. Naloarea parodontului dintilor restanti depinde de gradul de rezistenta pe care il au dintii in alveola
si fortele care actioneaza asupra lui, in dependent de grad de implantare a dintlor in alveola, morfologia radacinilor,
raportul corono ; radicular.
'ofologia coronara a dintilor restanti: suprafata vestibulara si orala a coroanei dintelui pe care se palica elementele
de stabilizare si mentinere a protezei, sint convexe in paln orizontal si vertical. ^ona supraecuatoriala ; zona
neretentiva, zona subecuatoriala ; retentiva. ,ibromucoasa cimpului protetic este mucoasa imobila pasiv, si activ
mobila. 5rosimea si elasticittatea cimpului proteticdetermina gradul de rezilienta si comportare fata de sprijinul
protezelor.
"a ma$ila zonele protetice positive si negative :
^one positive:
- dintii retanti, tu'ero!itatile ma)ilei, 'olta palatina, crete al1eolare
^onele negative:
- parodontul marginal, rugele palatine, papilla incii1e, toruul palatin, ina &c5roder, lig.
Pterigomandi'ular, 'ridele laterale.
"a Mandi*ula1
^one positive:
- dintii retanti, crete al1eolare, tu'erculi piriformi, parodontiul marginal
^one negative:
- frenul lim'ii, 'u!ei inferioare, 'ridele, lig. Pterigomandi'ular , creata milo5ioidiana, toruul
mandi'ular.
29. definitia de punte dentara. Componentele. Barietatile corpului de punte in raport cu
creasta al!eolara.
2untile dentare sint costructii rigide nedeformabile, rezistente la rupere, tocire, carerestabilesc functia masticatorie
pina la 4) ; 11?. 6omponentele:
a. Dipoiti1e de agregare
'. Corpul de punte
Narietatile corpului de punte in raport cu creasta alveolara:
a. 7n a
'. 7n emia
c. /angent liniar
d. Punctiform
e. &upendat
21. 8ndicatii la tratamentul edentatiei partiale cu punti dentare1
- Edentatii partiale cu 'ree intercalate, redue, intie, multiple,
- 4eta'ilirea integritatii arcadelor dentare
- Edentatii multiple, terminale, foarte rar ptr edentatii terminale.
- Ptr inlocuirea 89 4 dinti intro 'rea.
22. Barietatile elementlor de sprijin utiliate in puntile dentare. Clasificarea puntilor dentare
dupa EopeiFin+ Girsa.
.n dependenta de aranjarea si nr dintilor stilpi, N.[opei:in deosebeste ) varietati de punti:
1. punti dentare cu e elemente de agregare ituate pe cei 2 dinti limitrofi ai 'reei edentate
2. cu un element uplimentar de ri(in la mi(lo:
". cu elemente de agregare dul'e ituate la o e)tremitate a 'reei, me!ial au dital
4. cu elemente de agregare du'le ituate la am'ele e)tremitati ale 'reei dentare
5. cu 2 elemente de agregare ituate pe cei 2 dinti limitrofi ai 'reei i cu o e)tenie unilateral
Sistemele de agregare pot fi:
1. itemul de croete
2. itemul incrutarii in incrutatie
". itemul de coroane pi1otate
4. itemul telecopic
5. sistemul de culise
23. Clasificarea puntilor dentare
/upA [orber, 4+) (cit. dupA ,. 2relipceanu, O. /oroga), pun@ile dentare sunt clasificate dupA urmAtoarele criterii:
G /upA rela@ia cu din@ii-stDlpi: a) puntea intercalatA, la care- elementele de agregare sunt situate pe din@ii-stDlpi
limitrofi breCei" b) puntea cu extensieG elementele de agregare sunt situate de o singurA parte a spa@iului breCei, iar
corpul pun@ii se aflA QBn consolAL Bn acest spa@iu" c) puntea continuA, care se Bntinde peste mai multe breCe situatr- in
ambele !emiarcade, aCa-numita Qpunte totalAL.
- /upA localizare, Bn raport cu zona din arcadA: a) puntea frontala
b) puntea
c) puntea maxilarA sau
- /upA rela@ia cu din@ii-stDlpi Ci zonele topografice: a) punte intercalatA unilateralA" b) pun@i intercalate bilateral" c)
punte intercalatA frontalA" d) punte intercalatA latero-frontalA" e) punte continuA latero-fronto-lateralA" f) pun@i
intercalate latero-fronto- laterale" g) punte mobilizabilA latero-fronto-lateralA combinatA cu o Ca liberA extinsA spre
distal" !) punte continuA totalA, cu includerea tuturor din@ilor-stDlpi.
- /upA modelul de fixare: a) pun@i cementate" b) pun@i mobili- zabile" c) pun@i demontabile.
- /upA aspectul fizionomie: a) pun@i total fizionomice" b) pun@i par@ial fizionomice" c) pun@i nefizionomice.
- /upA elementele de agregare utilizate: a) cu coroane de BnveliC total metalice" b) cu coroane de BnveliC mixte" c) cu
coroane par@iale $S(, (S) (onlaX-uri)" d) cu coroane ]ac:et" e) cu unele incrusta@ii intratisulare de tip inlaX sau pinlaX"
f) cu coroane telescopice" g) cu coroane de substitu@ie.
- /upA raportul corpului de punte cu creasta edentatA: a) pun@i cu atingerea crestei" b) pun@i suspendate.
- /upA modalitatea construc@iei sc!eletului: a) punte masivA" b) punte sc!eletatA Ci armatA.
2(. -regatirea componentelor puntii dentare ptr lipirein cele 2 !ariante ale acestei operatiuni.
&e3nica lipirii.
Solidarizarea componentelor puntii se realizeaza prin # te!nici: sudarea, fara utilizarea aliajelor de lipit" lipirea cu
utilizarea aliajelor de lipit.
Suprafetele elementelor de agregare sint prelucrate ptr dezoxidarea lor prin fierberea lor in solutii c!imice sau prin
prelucrarea lor mecanica cu ajutorul intrumentelor abrasive, insa prelucrarea se face foarte atent pentru a nu se
subtia peretele coroanei.
2entru lipire se utilizeaza sursa de caldura, aliajul de lipit, materiale decapante. 6u sursa de caldura incalzim corpul
de punte apoi elementele de agregare pina la aparitia culorii rosietice la linia de contact intre corp si microproteza.
%colo se aplica decapantul. -a o extremitate se incalzeste sirma de otel pina la rosu, dirijind cu flacara scurgerea
decapantului intre spatii. -a nivelul lipiturii puntea dentara se prelucreaza cu instrumente abrasive.
2). -relucrarea c3imica a puntii dentare dupa lipire. Componenta al*itorului pentru puntile
dentare din aliaje no*ile si ino*ile.
/up ace are loc procesul de lipire, puntile d_j` lipite se pun intrun vas special special la care se adauga un lic!id
c!imic care poate fi ac. %zotic (aur), clor!idric (otel). %cidul azotic fierbem 1-) sec, clor!iric ; #1-$1sec in
depententa de concentratie. %lbirea se executa totdeauna la o ventilare buna cu o maxima protective deoarece
folosim acizi concentrate si e nevoie de purtat masca si !aine speciale. 'aterialele decapante mai sint numite fluxuri
si sint utilizate la constructiile protetice realizare prin metoda de lipire, avind rolul de a dizolva oxizi care se
formeaza pe suprafata supuas lipirii in timpul prelucrarii termice si a favoriza scurgerea aliajului de lipit.
6omponentul de baza e boraxul (3a#7(O+aO>O-borat de sodiu) care pina la (11 grade 6elsius se umfla, se pierde
apa ce o contine, iar la +( grade 6elsius se topes!te transforminduse intro masa fluida, sticloasa, care acopera
suprafetele de lipit , protejinduse de oxidare. 'aterialele decapante pot avea urmatoarea component: ))? borat de
sodium, $)? acid boric si 1? oxid de siliciu.
2,. .tapele clinic D te3nice de confectionare a puntii dentare intreg turnate nefiionomice.
-articularitatile realiarii modelului.
6linic: prepararea dintilor stilpi,
%mprentarea"
/eterminarea ocluziei"
2rotectia dintilor vitali.
-aborator: confectionarea modelelor din gips dur cu bonturi mobilizabile ale dintilor preparati"
'ontarea simulator si modelarea mac!etei puntii cin ceara"
&urnarea aliajului solicitat"
2relucrarea si adaptarea ptr model"
6linic: proba puntii in cavitatea bucala
-aborator: finisarea, lustruirea
6linic: proba definitive si cimentarea puntii dentare
2entru realizarea puntii dentare turnate este nevoie de a confectiona modelul cu bonturi mobilizabile ce prevede:
1. o'tinerea amprentei cu trat du'lu ;in 2 timpi< 6 ete o amprenta de preci!ie inalta
2. anali!area amprentei, fi)area pi1otilor in amprenta ;tre'uie a fie perpendicular planului de ocu!ie
i parallele intre ele<
". e toarna prima parte a modelului din gip dur, i e reali!ea!a retentiile ;in locuri care nu 1or fi
detaa'ile de pe model<
4. reali!area 'a!ei modelului 6 e efectuea!a dupa pri!e gipului din prima parte, i dupa i!olarea
primei parti. 2ara modelului e reali!ea!a de o'icei din g5ip implu, medical
5. dupa pri!e gipului e dec5ide amprenta pe partea dentara a oclului cu cutitul de gip. &e
de!golec pinii apro)imati1 cu 1-" mm dupa ce e oclea!a. Dupa - e pala i e uuca.
22. .tapele clinic te3nice la confectionarea punti dentare.
6linic: prepararea dintilor stilpi, creind un parallelism maxim intre bonturi.
%mprentarea si stabilirea culorii ptr viitoarea punte.
-aborator: confectionarea modelelor din gips dur cu bonturi mobilizabile ale dintilor preparati"
'ontarea simulator si modelarea viitorului carcass metallic din ceara"
&urnarea carcasului metallic si prelucrarea lui.
6linic: proba carcasului in cavitatea bucala
-aborator: aplicarea materialului fizionomic (ceramic, acrilat)
6linic: proba in cavitatea bucala a efectuarea corectiilor.
-aborator: glazurarea (ceramica)" lustruirea (acrilat)
6linic: proba definitive in cavitatea bucala si fixarea puntii.
78. Tehnica Inzoma de modelare amachetei componentei metalice a puntilor dentare metaloacrilice.
Suprafata mac!etei pe care se va aplica ceramica trebuie sa fie neteda, cu grosimea de aproximativ 1,(-1.) mm, insa
in present inafara de forma neteda a componentei metalice sunt propuse si forme retentive. /e exemplu, firma
.NO6-%9 (5ermania) propune ca forma componentei metalice cervicalesa fie modelata cu suprafete concave, iar
marginile incizale si ocluzale in forma de guleras, constatind ca in aceste cazuri ceramica arsa pe componenta
metalica va atinge valori maxime ale rezistentei mecanice. (fig ), pg #$4, postolac!i,birsa)
79.Etapele clinico-tehnice la confectionarea puntei dentare acrilice si din ceramica.
2untea dentara acrilica metoda clasica
6linic: prepararea dintilor stilpi"amprentarea cimpului protetic.
-aborator: realizarea modelului din gips dur"modelarea mac!etei viitoarei punti din ceara" ambalarea mac!etei
coroanei in c!iuveta pru realizarea tiparului" pregatirea acrilatului si introducerea lui prin presare in tipar"
polimerizarea acrilatului si dezambalarea coroanei din c!iuveta" prelucrarea, finisarea si lustruirea coroanei.
6linic: proba coroanei si fixarea ei prin cimentare
2untea dentara ceramica metoda clasica
6linic: prepararea dintelui" amprentarea culorii ceramicii" pretectia dintelui cu pulpa vie.
-aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator" realizarea matricii din platina oe care se
depune stratul opac si se arde" matricea se depune pe bonturile dintilor stilpi intre care se adapteaza o bara din
portelan prefabricate care se lipeste cu ceara incolora pru a o solidariza" ansamblul bara-matrice se detaseaza si . se
confectioneaza un support termorezistent" dupa priza definitive a masei de ambalat se prelucreaza termic la 111 6"
dupa racier se depun celelalte straturi: dentina, colet, smalt" prelucrarea cu abrasive.
6linic: proba in cavitatea bucala
-aborator: glazurarea" se inlatura matricea din platina din interiorul coroanelor
6linic: ,ixarea coroanei in cavitatea bucala.
80.Caracteristica consolidarii metalului cu ceramica.
-egaturile la nivelul jonctiunii metalo-ceramice poate fi de natura c!imica, mecanica si fizica. -egatura c!imica de
aderenta dintre metal si ceramica se obtine datorita difuziunii ionilor din metal in ceramica si invers, din ceramica in
metal formind asa numita legatura iono-covalenta. -egatura mecanica se obitine datorita unor retentivitati invizibile
pru oc!iul liber, obtinute pe suprafata metalica in urma sablarii , precum si ca rezultat al unei diferente neesentiale
intre coeficientii de dilatare termica a metalului si ceramicii care contribuie la aparitia fortelor mecanice de
compresiune. -egatura fizica se realizeaza datorita fortelor Nan der Ualls sau legaturii adezive ce apar la nivelul
atomilor prin fluctuatiile spontane ale sarcinilor electrice.
81. spectele clinice si caracteristica componentelor cimpului protetic in edentatiile partiale intinse.
Suportul dentoparodontal pru 22' reprezinta un element valoros de sprijin si ancorare, care asigura mentinerea si
stabilizarea protezelor in dependenta de numarul dintilor restanti si repartizarea lor topografica, de implantarea lor
si parodontala, la fel si de morfologia coronara.
Suportul mucoosos, ca sic el dentoparodontal serveste la fixarea, stabilizare si receptia presiunii masticatoare in
tratamentul protezei partial mobilizabile.. ,ibromucoasa cimpului protetic este aderata la os si este formata din
epiteliu pavimentos pluristratificat cu o grosime si elasticitate variabila in diferite zone.. /eosebim mucoasa
imobila, pasiv si active mobile.
8!.Elementele cimpului protetic la tratamentul edentatiei partiale cu proteze mo"iliza"ile.
Elementele 6impului protetic dupa structura morfologicaa si functionala sunt clasificate in doua grupe: dintii
restanti cu parodontul lor, care alcatuiesc suportul dentoparodontal si fibromucoasa si oasele maxilarelor, care
alcatuiesc suportul mocoosos.
8#. Elementele componente ale $.$.% acrilice. &arietatile dintilor artificiali in $.$.%
2roteza partial mobilizabila acrilica este alcatuita din mai multe elemente solidaritate intim, care formeaza un corp
solid, rigid, nedeformabil, rezistent la presiunile masticatoare. Elementele componente sunt: ) dintii artificiali" #)
elemente de ancorare mentinere si stabilizare" $) baza protezei prezentate de seile protezei consolidate printr-o placa
acrilica.
/intii artificiali formeaza segmente din arcada dentara pe care o restaureaza si reprezinta elemente functionale
principale ale protezelor partial mobilizabile, deoarece prin intermediul lor se restabilesc functiile sistemului
stomatognat. /intii artificiali sunt fabricate industial din acrilate si portelan, materiale care trebuie sa corespunda
principalelor cerinte: asemanarea lor cu cu dintii naturali dupa forma, marime si culoare. /e asemnea trebuie sa aiba
o duritate satisfacatoare la uzura, san u aiba calitati abrasive, sa aiba o toleranta biologica, usor sa se supuna
prelucrarii mecanice. Dintii din acrilat sunt fabricate in conditii industriale prin introducerea acrilatului in stante
metalice si polimerizarea sub presiuni mari la o temperature de #11-#)1 6. Ei sunt comercializati sub forma de
garniture, asezati in ceara plastica, pe placute pentru grupul frontal sau lateral sau in cutii speciale. 2e placuta sau pe
cutie sunt notale marca fabricii, culoarea, dimensiunea si forma. Dintii din portelan sunt realizati industrial prin
coacerea masei ceramice la temperature inalte. Ei sunt modelati in forme prese matalice speciale. -a inceput se
umple partea coronara a dintelui, apoi taietoare sau ocluzala in ambele stante.%stfel mac!ete dintelui capata o
duritate necesara. Surplusurile sunt inlaturate si dintelui . se ofera o forma necesara. /intii din portelan reprezinta
caracteristi superioare comparative cu cei din acrilat, datorita proprietatilor fizico-c!imice" compozitia c!imica este
anorganica" structura este omogena" densa" au rezistenta mecanica foarte mare" au nuante coloristice foarte variate,
si au o toleranta biologica satisfacatoare pentru mucoasa bucala.
8'. (imitele $.$.% la ma)illa si mandi"ula.
5imitele bazei protezei la ma-illa: 2laca acopera bolta palatine, seile-apofizele alveolare edentate in intregime.
'arginile vestibulare ale sailor ajung pina la fundul de sac vestibular, in zona mucoasei neuter, aflindu-se intr-un
contact intim. .n zona posterioara seile acopera tuberozitatile maxilare trecind in placa cu limitele in zona liniei %!.
'arginile palatinale ale placii prezinta contact cu coletul dintilor restanti fronali, iar in zona laterala se termina pe
suprafetele orale ale dintilor restanti in zona supraecuatoriala.
5imitele bazei protezei la mandibula: Seile protezei vor acoperi suprafata mucozala a cimpului protetic edentate, iar
marginile vestibulare in aceste zona ajung pina la fundul de sac vestibular, la nivelul mucoasei neuter. 2osterior, in
fuctie de valoarea protetica a tuberculuilui periform, seile acopera treimea antarioara a acestuia, coborindu-se pina
la linia oblixa interna intinzindu-se orizontal pe fundul de sac lingual. Seile sunt unite cu placa linguala, care in zona
dintilor restanti se intinde pe suprafetele lor orale pina in zona supraecuatoriala
8*. Crosetul. Componente.Clasificari.
-a aplicarea protezei partial mobilizabile acrilice mai frecvent sunt utilizate crosetele din sirma confectionate in
laborator din sirma de Uipla, cu diametrul de 1,*-1,0 mm, avind scop de mentinere si stabilizare. 6rosetele din
sirma sunt alcatuite din $ segmente:
- segmental dentar (aplicat pe fata vestibulara a dintelui in zona subecuatoriala"se mai numeste bratul crosetei).
%cest segment trebuie sa aiba contact intim cu tesuturile dentare, iar virful sa fie asezat in zona cu retentie
favorabila sis a cuprinda suprafata vestibulara cu cel putin #S$ din dimensiunea ei in sens meziodistal.
- segmental elastic, de forme si dimensiuni diferite care asigura elasticitatea (corpul protezei). El nu trebuie sa
prezinte contact cu parodontul marginal al dintelui stilp si este asezai in zona supraecuatoriala
- segmental de fixare in baza protezei acrilice (apofiza crosetei). El trebuie sa aiba o forma specifica retentive pru a
se fixa in baza acrilica
6el mai des sunt utilizate urmatoarele crosete:
.6rosetul cervico-ocluzal desc!is dental. 2rezinta un corset cu un singur brat elastic, care este in contact cu toata
suprafata vestibulara a dintelui stilp in zona subecuatoriala retentive.
#.6rosetul cervico-alveolar desc!is dentar. 2rezinta un dispzitiv cu un singur brat de o elasticitate marita, care este
in contact cu suprafata vestibulara a dintelui stilp in zona subecuatoriala retentiva.
$.6rosetul cervico-ocluzal intors. Segmentul dentar este aplicat pe suprafata vestibulara supraecuatoriala, iar
extremitatea libera a bratului, facind o bucla, este intoarsa spre zona subecuatoriala orientate spre edentatie.
./upa numarul dintilor pe care se aplica: mono-" bi-" si tridentare" #.dupa numarul total de brate: crosete cu
unu"doua" trei" patru"cinci si sase brate." $ dupa nr de brate active alastice: monoactive"bioactive"triactive
tetraactive.
8+. Caracteristica sistemilor speciale de ancorare, metinere si sta"ilizare a $$%
%ceste sisteme reprezinta dispozitive mecanice complexe alcatuite din doua componente: una fixate la dintii stilpi,
iar alta la proteza sc!eletata. .n present sunt cunoscute o multime de astfel de sisteme: culise"telescoape"capse"bare
cu calareti"disjunctori de forte.
Culisele sunt alcatuite din doua parti: una realizata pe suprafata proximala sau orala a piesei dentare fixe, iar alta
inclusa in sc!eletul metallic ale protezei sc!eletate.. 2artea inclusa in proteza sc!eletata patrunde in interiorul culisei
realizate in proteza fixa sau o cuprinde avind aceiasi forma in sectiune transversala. 'entinerea protezelor
sc!eletate se datoreaza frictiunii care se realizeaza intre aceste doua part ice culiseaza cu o mare precizie una in
cealalta.
#istem de telescoape ca si in protezele partial mobilizabile acrilice este constituit din cape cilindrice sau
cilindroconice, cementate pe dintii de ancora si coroanele de invelis care restabilesc forma anatomica a dintilor-
stilpi fiind solidarizate cu saua protezei sc!eletate. &elescoapele pot fi utilizate atit pru sprijinul mixt rigid al
protezelor sc!eletate terminale, cit si pru sprijinul dento-parodontal al protezelor sc!eletate intercalate.
Capsele sunt formate din doua parti componente ca si culisele si pot fi considerate ca matrice si 2atrice. Sunt
indicate pe dintii cu distructii coronare massive, dar cu radacini recuperabile.
*are cu calareti: sunt din piese dentare fixe alcatuite dintr-o bara solidarizata la coroanele care acopera dintii-stilpi
sau la dispozitivele radiculare ale acestor dinti si o gutiera aplicata in saua protezei sc!elatate care incaleca
bara.7ara are dimensiuni si forme variate" ea poate fi rotunda" ovala"dreptung!iulara, iar dimensiunile depend de
numarul dintilor care lipsesc si de topografia edentatiei. 7ara este solidarizata de elementele fixate in asa mod ca sa
urmeze profilul apofizei alveolare lao distanta de aproximativ -# mm. 5uitera se mai numeste sic alaret, fiind o
copie de forma si dimensiuni externe ale barei. 7arele sunt indicate la edentatiile frontale, laterale, si subtotale cu
inaltimea spatiului protetic corespunzator pru utilizarea barei.
87. Caracteristica crosetelor inelar -ac.son si dams. Indicatii.
]ac:son, pentru ancorarea protezelor mobilizabile, cit si a aparatelor ortodontice pe dintii * a !emiarcadei intregi, a
propus un corset inelar. Segmenul dentar este situat orizontal in zona subecuatoriala, indepartindu-se spre marginile
proximale, mezial si distal, si traversind suprafata ocluzala printer nisela masticatoare se coboara pe suprafata orala
a dintelui si se include cu segmentele retentive in baza protezei. %dams pru marirea elasticitatii acestui corset, a
realizat la extrimitatile proximale ale ansei vestibulare doua bucle.
89.Enumerati etapele clinico-tehnice la confectionarea $$% in a II-a situatie clinica cu /&O pastrata.
6onfec@ionarea protezelor par@iale mobilizabile acrilice cu placA ca orice lucrare proteticA solicitA respectarea
consecutivitA@ii anumitor etape clinico-te!nice. .n caz de utilizare a sistemelor speciale de ancorare, ini@ial se vor
confec@iona elemente fixe ale sistemului de ancorare urmate de realizarea etapelor .clinico-te!nice de confec@ionare
a protezelor mobilizabile Bn urmAtoarea ordine:
G 6linic: examinarea pacientului Ci amprentarea cBmpului protetic.
G -aborator: confec@ionarea modelului Ci a lingurii individuale (dacA se ob@ine amprentA anatomicA) " Bn caz cA
s-a ob@inut ambprentA func@ionalA pe modelul realizat se vor confec@iona Cablonul cu bordurile de ocluzie.
G 6linic: determinarea ocluziei centrice sau a rela@iilor inter- maxilare.
-aborator: montarea modelelor Bn simulator" confec@ionarea elementelor de ancorare, men@inere Ci stabilizare"
realizarea mabc!etei protezei (montarea din@ilor artificiali)" modelarea mac!etei protezei mobilizabile.
6linic: proba mac!etei protezei Bn cavitatea bucalA.
G -aborator: modelarea definitivA a mac!etei protezei, ambablarea Bn c!iuvetA, realizarea tiparului,
introducerea acrilatului .n tipar, polimerizarea, dezambalarea Ci prelucrarea protezei.
G 6linic: aplicarea Ci adaptarea protezei la cBmpul protetic.
90.Caracteristica sa"loanelor cu "orduri de ocluzie. %ateriale de confectionare.Cerinte.
0a"loanele de ocluzie sunt piese auxiliare utilizate de cAtre medic pentru determinarea Ci Bnregistrarea
rapoartelor intermaxiflare CB cu ajutorul cArora te!nicianul pozi@ioneazA Ci fixeazA modelele Bn simulatoare.
6ablonul de ocluzie este compus din dou pri: baza Cablonului Ci bordura de ocluzie. 7aza Cablonului se
confec@ioneazA din
plAci de cearA de bazA sau acrilate dupA te!nologia care a fost descrisA la realizarea lingurii individuale. 7aza
Cablonului este realizatA Bn contact intim cu modelul. -imitele bazei sunt identice cu limitele lingurii individuale Bn
caz de edenta@ie totalA, iar Bn caz de edenta@ie par@ialA baza nu acoperA din@ii restan@i Ci por@iunea versantului vestibul
ar needentat. 'arginile bazei prezintA contact cu suprafa@a oralA a din@ilor restan@i astfel: pentru maxilA Bn zona
frontalA se Bntinde pBnA la tuberculii din@ilor, iar Bn zona lateralA se terminA pe suprafe@ele orale ale din@ilor restan@i
pBnA Bn zona supraecuatoriala, pentru mandibulA atBt Bn zona frontalA cBt Ci Bn cea lateralA baza se terminA Bn zona
supraecuatorialA lingualA a din@ilor restan@i.
7ordura de ocluzie, numitA Ci val de ocluzie, confec@ionatA din cearA (BnsA poate fi confec@ionatA Ci din materiale
amprentare termoplastice de tip stens) are formA Ci dimensiuni asemAnAtoare arcadelor dentare Ci se fixeazA de bazA.
7ordura de ocluzie poate fi confec@ionatA dintr-o placA de cearA plastificatA la sursa de cAldurA Ci rulatA Bntr-un
val cu o formA de paralelipiped, avBnd laturile aproximativ de ,#G,) cm, sau prin turnarea cerii topite Bntr-un
conformator cu dimensiunile corespunzAtoare. &otodatA pot fi utilizate Ci batoane de cearA Bn formA de paralelipiped,
produse industrial. 2entru ob@inerea valului de ocluzie, m caz de edenta@ie totalA, batonul de cearA este plastificat la
sursa de cAldurA sau Bntr-o baie de apA caldA ()1G*1H6) Ci se Bndoaie Bn formA de potcoavA pBnA se ob@ine o formA
corespunzAtoare arcadei dentare, %cest val se aCazA pe baza de cearA deasupra mijlocului apofizei alveolare Ci se
solidarizeazA de ea prin lipire cu cearA fierbinte. ExtremitA@ile laterale distale se sec@ioneazA oblic pe linia ce
corespunde locului de implantare a molarului doi, conferindu-i suprafe@ei ocluzale, prin presarea ei pe o sticlA
uleioasA, o suprafa@A planA. 2rin sec@ionarea surplusurilor de cearA bordurii de ocluzie i se imprimA urmAtoarele
dimensiuni: Bn zona frontalA o BnAl@ime de 1G# mm, descrescBnd progresiv spre dis- tal corespunzAtor locului de
implantare a primului molar, avBnd o BnAl@ime de *G0 mm" lA@imea este de )G* mm Bn zona frontalA Ci respectiv 0
G1 mm Bn cea lateralA (fig. +*).
.n caz de edenta@ie par@ialA, bordurile de ocluzie sunt fixate Bn spa@iile edentate Ci sunt mai Bnalte cu # mm decBt
din@ii restan@i Ci mai late cu mm Bn sens vestibulooral (fig. ++).@
-a realizarea bazei din cearA pentru mArirea rezisten@ei Ci evitArii fracturArii Bn timpul opera@iunilor clinice
Cabloanele se consolideazA. Bn acest scop este utilizatA sBrma cu diametrul de ,) mm care se Bndoaie dupA forma
suprafe@ei orale a apofizei alveolare Ci fiind uCor BncAlzitA se aCazA pe versantul oral al bazei. Sub influen@a cAldurii
sBrma par@ial pAtrunde Bn ceara bazei, fiind ulterior acoperitA deplin cu cearA topitA. /upA aceaista se verificA dacA
Cablonul de ocluzie se adapteazA perfect pe model, se efectueazA corectArile corespunzAtoare Bn caz de necesitate.
%poi dupA rAcirea definitivA Cabloanele sunt BndepArtate de pe model Ci aCezate din nou, controlBnd astfel dacA aceste
opera@ii se fac ciu uCurin@A.
Ha*loanele de ocluie tre*uie s corespund urmtoarelor cerine1
) baza Cablonului sA fie adaptatA intim la suprafa@a cBmpului protetic, acoperind-o Bn totalitate"
#) baza Cablonului sA aibA o grosime de ,)G# mm, sA fie rezistentA la presiune Ci sA nu prebzinte miCcAri de
basculare"
$) BndepArtarea Ci repunerea pe model sA se realizeze cu uCurin@A, fArA dificultA@i"
() marginile bazei sA fie rotunjite Ci finisate corespunzAtor limitelor determinate"
)) bordurile de ocluzie sA fie monolite Ci bine solidarizate fo baza Cablonului corespunzAtor mijlocului apofizei
alveolare, sA aibA formA Ci dimensiuni corespunzAtoare"
*) Cablonul aplicat pe model, cBt Ci pe cBmpul protetic sA aibA un grad suficient de mentinere.
91.(iniile crosetare. Caracteristica.$rincipiile de montare a dintilor in $$%.
/upA cum sa men@ionat, rolul principal Bn ancorarea, men@inerea Ci stabilizarea protezelor par@iale mobilizabile Bl
Bndeplinesc elementele mecanice de fixare. .n caz de utilizare a sistemelor speciale de fixare:, elementele lor
componente, fie coroane, fie gutiere se vor aplic pe imprimArile respective ale modelului Ci se vor solidariza la baza
din cearA a mac!etei protezei par@iale mobilizabile. Ktilizarea croCetelor din sBrmA depinde de numArul din@ilor
restan@i Ci aCezarea lor topograficA. /upA numArul din@ilor stBlpi pe care s-au aplicat croCete ancorarea protezelor
par@iale mobilizabile se poate realiza punctiform, liniar Ci Bn suprafa@A.
ncorarea punctiform1 se practicA Bn edenta@iile subtotale, la prezen@a unui singur dinte restant Ci este cea mai
pu@in eficientA din punct de vedere mecanic. 2rin ancorarea liniar1 se subBn@elege linia imaginarA care uneCte
din@ii-stBlpi pe care s-au aplicat croCete, cunoscutA Bn literatura de specialitate ca linie croCetarA. /irec@ia liniei
croCetare poate fi trans7ersal& n dia8onal& sa8ital sau n suprafa . %legerea direc@iei liniei croCetare are o
deosebitA importan@A la men@inerea Ci stabilizarea protezelor. Se considerA ci cea mai avantajoasA direc@ie a liniei
croCetare este acea care trece prin centrul de greutate al protezei. 6u cBt linia croCetarA se abate mai mult de la
centrul protezei, cu FatBt stabilitatea protezei este mai precarA. 6ele mai favorabile condi@ii de fixare Ci stabilizare a
protezelor par@iale mobilizabile cu placA pot fi create prin ancorare 'n suprafa.
2e din@ii-stBlpi aleCi se confec@ioneazA, dupA te!nicile cunoscute, croCetele solicitate din sBrmA, apoi se
confec@ioneazA Cablonul din cearA rozA. .n acest scop placa de cearA ramolitA este aplicatA Ci adaptatA la suprafa@a
cBmpului protetic al modelului preventiv izolat cu apA. Surplusurile de cearA sunt BnlAturate prin sec@ionarea lor cu
lama bisturiului, dupA limitele viitoarei proteze desenate pe model. 7aza din cearA trebuie sA acopere Bn Bntregime
cBmpul protetic al modelului, apoi de bazA se solidarizeazA cu segbmentul de fixare croCetele din sBrmA. .n acest
scop segmentul de fixare al croCetului se BncAlzeCte la sursa de cAldurA Ci se aplicA pe dintele-stBlp corespunzAtor
locului de proiec@ie a fiecArui segment croCetar. Segmentul de fixare BncAlzit pAtrunde Bn profunzimea cerii din
spa@iul edentat, solidarizBndu-se astfel cu baza din cearA a viitoarei proteze.
9!.%ontarea dintilor in $$% cu 2in2ie artificiala, punctiform si mi)t.$articularitatile montarii dintilor di
portelan.
.n cazul aplicArii protezelor par@iale mobilizabile acrilice cu placA, pentru construirea segmentelor arcadelor
dentare artificiale, pot fi utiliza@i atBt din@i din acrilat, cBt Ci din por@elan. Bn dependen@A de culoare, mArime, formA Ci
material se aleg din@ii artifibciali pentru a fi monta@i Bn baza din cearA a spa@iilor edentate. .n acest scop este necesar
de respectat urmAtoarele principii:
) Bn zonele laterale din@ii se monteazA pe mijlocul apofizei alveolare Ci perpendicular ei, realizBnd contacte cu
din@ii antagoniCti"
#) Bn zona frontalA din@ii se monteazA cu restaurarea configura@iei curburii dentare Bn raport de ocluzie" Bn
dependen@A de situa@ia clinicA din@ii pot fi monta@i cu gingie artificialA Ci fArA ea (purctiforrn) " la montarea din@ilor
farA gingie artificialA marginea cervicalA a din@ilor va avea contact cu apofizA alveolarA edentatA" la montarea cu
gingie artificialA zona cervicala a din@ilor se va situa pe linia surBsului, reper notat de medic pe bordura de ocluzie"
Bn scop fizionomie Ci @inBnd cont de dolean@ele pacientului, din@ii pot fi situa@i asimetric sau se creeazA spa@ii
interdentare"
$) la prezen@a a mai multor din@i restan@i, din@ii artificiali se vor monta @inBnd cont de gradul lor de implantare,
mArime, formA, linia coletului" la montarea din@ilor din por@elan nu se admite Clefuirea por@elanului, deoarece se pot
BnlAtura reten@iile Ci luciul (glazura), provocBnd totodatA micCorarea rezisten@ei lor"
)) Bn situa@iile cBnd lipsesc # sau mai mul@i din@i, BnsA spa@iul edentat nu permite montarea aceluiaCi numAr de
din@i, se monteazA numArul ce permite lic!idarea spa@iului edentat Ci invers, dacA sunt absen@i G# din@i, BnsA spa@iul
edentat este mai mare se monteazA numArul de din@i ce dupA volum vor lic!ida breCa. Bn ambele situa@ii se @ine cont
de volumul din@ilor prezen@i, topografia breCei, aspectul fizionomie etc..
9#.Componentele chiu3etei. %etodele de am"alare a machetei $$% in chiu3eta.
6onform te!nicii clasice, acrilatele se introduc Bn tipar prin presare, din care cauzA la realizarea lui sunt utilizate
c!iuvete metalice care rezista la presiuni Bnalte Ci care sunt alcAtuite din douA pAr@i inegale Bn sens vertical: cea
superioarA mai micA decBt cea inferioara. ,iecare jumAtate este formatA dintr-un inel Ci un capac. &oate pAr@ile
componente se pot asambla Bntr-o singurA pozi@ie cu ajutorul dispozitivelor speciale.
2entru ambalarea .Bn c!iuvetA, mac!eta protezei mobilizabile se solidarizeazA prin lipirea extremitA@ilor ei de
model cu cearA, opera@iune urmata de proba modelului cu mac!eta protezei Bn jumAtatea inferioarA a c!iuvetei. /acA
soclul prezintA dimensiuni voluminoase, este redus prin tAierea g!ipsului pBnA la pAtrunderea iBn interiorul c!iuvetei
fArA dificultA@i.
9odul n care 7or fi situate modelul :i prile componente ale machetei n chiu7et determin metoda de
ambalare a machetei:
a) ambalarea directA"
b) ambalarea indirectA"
c) ambalarea mixtA.
m"alarea direct1. 6onform acestei metode, dupA ambalarea Ci BnlAturarea cerii modelul Ci elementele
componente ale mac!etei (din@ii artificiali, croCetele, sc!eletul metalic) rAmBn Bntr-o singurA jumAtate a c!iuvetei Bn
jumAtatea inferioarA .
m"alarea indirecta. 6onform acestei metode,dupa inlaturarea cerii si desc!iderea c!iuvetei in jumatatea ei
inferioara ramine modelul,iar in cea superioara crosetele sau sc!eletul metalic si dintii artificiali.
m"alarea mi)ta. %ceasta metoda rezulta din combinarea celor doua metode, intr o zona, in dependenta de
necesitate, mac!eta poate fi ambalata dupa te!nica directa,iar in alta dupa te!nica indirecta.
9'.$relucrarea si finisarea protezelor mo"iliza"ile. 4tila5, instrumente, materiale.
2relucrarea Ci finisarea protezelor dentare depinde de materialul utilizat la confec@ionarea lor Ci constA din douA
opera@iuni:
) opera@ia de planare fi netezire a protezelor"
#) opera@ie de lustruire a protezelor.
Opera@ia de planare Ci netezire a protezei este efectuatA cu ajutorul instrumentelor abrazive rotative. 2entru
prelucrarea protezelor acrilice sunt utilizate diverse forme de freze atBt metalice, cBt Ci din carborund, cu ajutorul
cArora sunt BnlAturate surplusurile de acrilat de pe suprafe@ele protezelor, conferindu-i protezei Ci un aspect
morfologic corespunzAtor. Klterior suprafe@ele libere ale protezei ce nu prezintA contact cu @esuturile cBmpului
protetic sunt netezite cu ajutorul !Brtiei de glaspapir cu granula@ie finA. -a prelucrarea suprafe@elor protezelor
metalice sunt folosite instrumente reprezentate de discuri de carborund sau diamantate, diverse freze din aliaje dure
sau diamantate, pietre dentare cu ajutorul cArora se Clefuiesc suprafe@ele protezelor pentru adaptarea lor pe model,
cBt Ci pentru redarea aspectului morfologic corespunzAtor. 3etezirea suprafe@elor protezelor @netalice se efectueazA
cu gume abrazive (polipanturi), Bn special a protezelor confec@ionate prin te!nici clasice. .n cazul utilizArii
protezelor confec@ionate prin te!nici contemporane, aceastA opera@iune se efectueazA cu ajutorul sablatorului
utilizBnd corund cu o granula@ie finA ce nu depACeCte )1 microni.
Opera@ia de lustruire a protezelor este efectuatA pentru a reda suprafe@elor protezei aspectei perfect netede,
rezistente din punct de vedere c!imic Ci neretentive pentru alimente. -ustruirea suprafe@elor protezelor acrilice Ci
metalice confec@ionate prin te!nici clasice se realizeazA la aparatul de Clefuit. 2entru lustruirea mecanicA sunt
utilizate diverse materiale de lustruit, care se depun pe fil@uri sau perii. -ustruirea finalA se realizeazA cu ajutobrul
pufului de bumbac ob@inBnd astfel un luciu maxim.
2rotezele, metalice confec@ionate prin te!nici moderne pot fi lustruite Ci electroc!imie. -ustruirea electroc!imicA
este realizatA Bn aparate speciale numite Bn literatura de specialitate Ci bAi electrogalvanice.
9*.Etapele tehnice la confectionarea protezelor mo"iliza"ile cu "aza metalica si captuseala elastica. Indicatii.
2erceperea excita@iilor termice poate fi pAstratA, dacA baza protezei va fi realizatA din materiale cu o
conductibilitate termicA bunA. /in aceste materiale fac parte aliajele nobile Ci inobile.
7aza metalicA a protezelor a fost propusA BncA Bn secolul RN..., BnsA te!nologia confec@ionArii prin Ctan@are n-a
contribuit la rAspBndirea ei, din cauzA cA baza metalicA Ctan@atA nu se adapteazA intim la cBmpul protetic. .n prezent
datoritA realizArilor Ctiin@ei Bn te!nica protezArii, precum Ci a utilizArii materialelor ce permit o precizie BnaltA la
turnarea aliajelor, baza metalicA este confec@ionatA cu o grosime de 1,(G1,) mm Ci cu elemente retentive Bn zonele
edentate destinate pentru fixarea acrilatului Ci respectiv a din@ilor artificiali. -a realizarea protezelor par@iale
mobilizabile cu baza metalicA sunt respectate etapele clinico-te!nice descrise anterior cu unele deosebiri de detaliu
referitoare la: realizarea modelului duplicat" modelarea mac!etei bazei protezei din cearA pe model" realizarea
mac!etelor canalelor de turnare a tiparului Ci turnarea aliajului solicitat pe modelul duplicat.
/upA prelucrarea mecanicA a bazei metalice se vor monta din@ii Bn spa@iile edentate solidarizBndu-i cu acrilat la
baza metalicA, dupA te!nicile cunoscute.
%ceste particularitA@i te!nice de confec@ionare a bazei metalice a protezei sunt descrise la tema privind protezele
sc!eletate.
&ransmiterea presiunilor mastBeatoare de .a baza protezei suportului osos se realizeazA prin intermediul
fibromucoasei cBmpului .protetic. .n unele situa@ii clinice determinate de prezen@a exostozelor, a fibromucoasei
sub@iri, nerezilientA, incapabilA sA suporte presiuni masticBtoare sau de prezen@a torusului palatina etc. 7aza protezei
confec@iona@i cu suprafa@a mucozalA acrilicA sau metalicA va ac@iona traumatic asupra suportului osos. %ceste situa@ii
clinice solicitA confec@ionarea unei baze diferen@iate a protezei par@iale mobilizabile prin realizarea unor spa@ii Bntre
bazA Ci zonele indicate ale cBmpului protetic (folierea modelului) sau prin aplicarea materialelor elastice acrilice pe
suprafa@a mucozalA a protezei. 'aterialele elastice au drept scop restaurarea rezilien@ei fibromucoasei Ci micCorArii
presiunilor masticatoare asupra suportului osos prin amortizare. 'aterialul elastic poate fi aplicat pe suprafa@a
mucozalA a bazei acrilice par@ial sau total.
6AptuCirea bazelor acrilice ale protezelor par@iale mobilizabile se efectueazA prin douA metode: directA Ci
indirectA. 'etoda directA prevede aplicarea materialului elastic autopolimerizabil pe zonele mucozale ale bazei
protezei, direct Bn cavitatea bucalA. 2rin metoda indirectA materialul elastic se aplicA Bn condi@iile de laborator.
2entru cAptuCirea indirec@i a bazelor acrilice ale protezelor par@iale mobilizabile pot fi utilizate douA te!nici"
a) aplicarea materialului elastic pe suprafa@a mucozalA a bazei dupA polimerizarea acrilatului"
b) aplicarea materialului elastic Bn tipar concomitent cu acrii Btul.
6onform primei te!nici, dupA confec@ionarea protezei par@iale mobilizabile acrilice, Bn clinicA, de pe suprafa@a
mucozalA a bazei se BndepArteazA prin Clefuire un strat de acrilat de pBnA la ,1 mm, apoi se aplicA un material elastic
amprentar Ci se ob@ine amprenta func@ionalA. .n laborator proteza se ambaleazA Bn c!iuvetA, iar dupA desc!iderea
c!iuvetei se BnlAturA materialul amprentar. 2ere@ii tiparului se izoleazA, iar suprafa@a mucozalA ClefuitA a protezei se
prelucreazA cu catalizator lic!id Ci se aplicA pasta de material elastic pregAtitA Bn prealabil. Se interpun pAr@ile
c!iuvetei Bn pozi@ia corectA Ci se preseazA, ac@iune urmatA de termo- sau autopolimerizare, conform indica@iilor
respective din prospect. /upA dezambalare, surplusurile se BnlAturA prin tAiere sau Clefuire.
&e!nica aplicArii materialului elastic Bn tipar concomitent cu .acrilatul utilizat pentru baze este identicA cu
te!nica clasicA cu unele deosebiri de detaliu: dupA prepararea pastei de aerilat Ci a materialului elastic, pe modelul
din prima parte a c!iuvetei, Bn acele zone unde este nevoie de cAptuCealA elasticA, se aplicA o placA de cearA cu o
grosime de 1,(G1,* mm. Klterior, Bn partea a doua a c!iuvetei se depune cantitatea de aerilat necesarA pentru bazA,
apoi se aplicA o folie de celofanA umectatA Ci se cupleazA pAr@ile c!iuvetei. /upA presare, c!iuveta se desc!ide, se
BnlAturA folia de celofanA, surplusul de aerilat Ci placa de cearA, iar Bn locul cerii se depune aproximativ acelaCi
volum de material elastic. /in nou se cupleazA pAr@ile c!iuvetei Ci se preseazA, apoi c!iuveta se prinde Bn ring Ci se
efectueazA procesul de polimerizare, conform indica@iilor pentru materialul respectiv.
9+. Indicatii la tratamentul protetic cu proteze partiale mo"iliza"ile scheletate.
. .n cazul cind nu e posibil tratamentul cu punti dentare
#. 6ind nu sunt conditii favorabile pentru fixarea implantelor
$. .n cazul atrofiei apofizelor alveolare.
(. .n cazul prezentei breselor dentare
). cind suportul muco-osos permite aplicarea 22'S
*. cind starea parodontiului dintilor restanti permite aplicarea crostelor sau a sistemelor 22'S.
97. Componentele $$% scheletate.Caracteristica conectorilor principali in $$% scheletate si dimensiunile
lor la ma)ila si mandi"ula.
-uBnd Bn considera@ie dezavantajele utilizArii protezelor par@iale mobilizabile acrilice cu placA, specialiCtii au
ameliorat caracteristicile te!nico-constructive ale acestor proteze. .n acest scop a fost BnlocuitA o por@iune a bazei
protezei printr-o bazA (arc) sau plAcu@A metalicA, care serveCte drept element de legAturA, dintre Ceile protezei Ci
solidarizBnd la acest element dispozitive speciale pentru ec!ilibrarea presiunilor masticatoare asupra din@ilor restan@i
s-a ob@inut un sc!elet metalic. /atoritA acestor modificAri, construc@iile de proteze par@iale mobilizabile au primit
denumirea de Qproteze sc!eletateL, Qproteze arcateL, Qproteze de sprijinL.
Sc!eletul metalic care se confec@iona din elemente prefabricate sau modelate separat, apoi ulterior turnate Ci
lipite Bntre ele, Bn prezent este confec@ionat prin metoda de turnare, proces care poate Bi realizat Bn orice laborator de
te!nicA dentarA. .nsA pentru realizarea corectA a sc!eletului metalic, trebuie sA cunoaCtem particularitA@ile
constructive ale elementelor componente ale protezei sc!eletate Ci plasarea lor pe cBmpul protetic.
.lementele componente ale proteei pariale mo*ilia*ile sc3eletate
2roteza par@ialA mobilizabilA sc!eletatA poate fi comparatA cu proteza par@ialA mobilizabilA acrilicA cu placA,
avBnd aceleaCi pAr@i componente, deosebirea constBnd Bn faptul cA aceste pAr@i sunt solidarizate Bntr-un sc!elet
metalic. 2rin urmare, la baza protezei sc!eletate stA sc!eletul metalic pe care sunt realizate segmentele arcadelor
dentare (Ceile) situate Bn spa@iile edentate. /acA baza protezei par@iale mobilizabile acrilice cu placA este prezentatA
de Ceile protezei unite prin conector Bn formA de placA, atunci baza protezei sc!eletate este prezentatA dintr-un
sc!elet metalic unic, unde Ceile sunt unite cu un conector Bn formA de barA (arc) Qau plAcu@A metalicA.
Sc!eletul metalic este confec@ionat din aliajele metalelor nobile sau inobile Ci este prezentat de urmAtoarele
elemente: Ceile probtezei plasate Bn spa@iile edentate pe care se monteazA din@ii artibficiali" elementele de legAturA
dintre Cef cunoscute sub numele de conectori -principali" elementele de ancorare, men@inere, spribjin Ci stabilizare
realizate pe din@ii-stBlpi" elementele de legAbturA dintre .pAr@ile mucozale Ci cele dentare ale sc!eletului, cunobscute
ca conectori secundari.
Heile proteei sc3eletate
.n proteza sc!eletatA poate fi o singurA Ca sau mai multe, Bn dependen@A de numArul spa@iilor edentate. Oeile
reprezintA, din punct de vedere func@ional, pAr@ile principale ale protezei, deoarece prin intermediul lor se
restaureazA integritatea arcadelor dentare Ci transmiterea presiunilor masticBtoare de la din@ii artificiali @ebsutului
osos Ci din@ilor-stBlpi, participBnd totodatA la men@inerea Ci stabilizarea protezei Bn cavitatea bucalA.
Oeile Bn sc!eletul metalic pot fi confec@ionate Bn douA variante:
a) Bntreg metalice la care suprafa@a mucozaiA prezintA contact cu mucoasa apofizei alveolare a spa@iului edentat"
pe suprafa@a probteticA se realizeazA elemente retentBve reprezentate de bonturi, grile, anse sau ciupercu@i utilizate
pentru reten@Ba acrilatului cu din@ii artificiali"
b) par@ial metalice Bnglobate Bn acrilat" pentru aplibcarea acrilatului, Caua metalicA este perforatA sau
confec@ionatA Bn formA de plasA, fiind situate la o depArtare de G# mm de la mucoasa cBmpului protetic. Oeile
protezei sc!eletate sunt situate pe mijlocul apofizelor alveolare al spa@iilor edentate, fiind distan@ate cu #G$ mm de
la parodontul marginal al din@ilor restan@i limitrofi breCelor dentare.
.lementele de legtur dintre #eile proteei sc3eletate.
Elementele ce unesc Ceile Ci toate celelalte componente mucozale ale protezei sc!eletate sunt definite ca
conectori principalii. %ceste elemente de legAturA au forme Ci dimensiuni diferite Bn dependen@A de tipul de edenta@ie
Ci particularitA@ile morfologice ale maxBlei sau mandibulei. .mportant este ca conectorii principali sA posede duritate,
rezisten@A la rupere Ci rigiditate necesarA pentru repartizarea uniformA a presiunilor masticatoare pe Bntreaga
suprafa@A de sprijin a cBmpului protetic.
Conectorii principali pot fi confec@iona@i Bn forme de bare (arcuri) Ci plAcu@e. 7arele sunt utilizate mai frecvent
la mandibulA, avBnd o formA rotundA, semirotundA, ovalA, semiovalA sau atipicA. 2entru mandibulA lA@imea barei
trebuie sA fie nu mai micA de $ mm, iar grosimea de ,)G#,1 mm, pentru maxilA, respectiv, *G0 mm Ci 1,0G,1
mm. 7azele sunt situate la o distan@A de 1,)G,1 mm de la mucoasA Bn dependen@A de gradul ei de rezilien@A, pentru
a preveni Bnfundarea barei Bn mucoasa cBmpului protetic. 'arginile barei nu trebuie sA fie traumatizante Ci urmeazA
sA fie plasate Bn
zonele cu func@ionalitate scAzutA ca sA nu jeneze miCcArile limbii Bn timpul mastica@iei Ci fona@iei.
2lAcutele sunt utilizate pe larg datoritA elaborArii aliajelor metalice contemporane Ci te!nicilor moderne de
turnare. Ele sunt confec@ionate cu o lA@ime de peste 1 mm Ci cu o grosime de 1,(G 1,) mm, avBnd contact intim cu
mucoasa cBmpului protetic. /atoritA formei plate Ci grosimii mici, precum Ci elasticitA@ii, plAcutele nu genereazA
disconfort Bn cavitatea bucalA, iar contactul cu mucoasa determinA Ci o for@A de adeziune respectivA ce contribuie la
fixarea mai bunA a protezelor.
98.Clasificarea crosetelor turnate dupa 6indasu si cerintele dupa (e5oueu).
/upA .. 9BndaCu, ele sunt clasificate Bn dependen@A de urmAtoarele criterii morfofunc@ionale:
G /upA numArul din@ilor pe care se aplicA:
a) monodentare (aplicat pe un singur dinte)"
b) bidentare (aplicate pe doi din@i)"
c) tridentare (aplicate pe trei din@i).
G /upA numArul total al bra@elor din care se compun aceste croCete:
a) croCete cu douA bra@e"
b) croCete cu trei bra@e"
c) croCete cu patru bra@e"
d) croCete cu Case bra@e.
G /upA numArul bra@elor active elastice:
a) croCete cu un singur bra@ elastic (monoactive)"
b) croCete cu douA bra@e elastice (biactive)"
c) croCete cu trei bra@e elastice (triactive)"
d) croCete cu patru bra@e elastice (tetraactive).
G /upA numArul conectorilor secundari Ci dupA pozi@ia lor topograficA:
a) croCete cu un singur conector secundar"
b) croCete cu doi conectori secundari"
c) croCete cu trei conectori secundari.
/upA -ejoXeux croCetele turnate (cit. dupA ,. 2relipceanu, O. /oroga) trebuie sA corespundA urmAtoarelor
cerin@e:
G croCetul sA contribuie la reten@ia Ci stabilizarea protezei, fArA sA ac@ioneze nefavorabil asupra integritA@ii
@esuturilor de sprijin"
G lungimea croCetului sA permitA Bncercuirea a mai mult din jumAtatea celei mai mari circumferin@e a dintelui-
ancorA, putBnd fi continuA sau discontinuA"
G oricArei por@iuni retentive elastice a croCetului trebuie sA i se opunA o por@iune rigidA a acestuia sau o barA
corono-cingularA, pentru a suspenda orice risc al efectului ortodontic, pentru a rebzista for@elor care tind sA
dezinsereze proteza, extremitatea retentivA elasticA a croCetului trebuie sA fie pasivA din momentul aplicArii protezei
Ci sA nu devinA activA decBt pentru a se opune deplasArii protetice"
G diferitele pAr@i componente ale croCetului sA se situeze cBt mai aproape posibil de mijlocul treimii cervicale a
din@ilor, pentru a reduce la minimum for@ele care ar putea ac@iona Bn sensul torbsionArii dintelui-ancorA"
G pAr@ile componente sA fie simetric dispuse (unui capAt retentiv plasat vestibular la nivelul unei anumite zone
sA-i corespundA acelaCi element situat Bn acelaCi loc, dar de partea opusA a arcadei)"
G pentru a evita orice ac@iune imediatA sau secundarA a crobCetului asupra dintelui-ancorA, este necesar ca
din@ii limita@i sA fie solidariza@i Bn condi@ii favorabile, cBte doi, iar Bn situa@ii nefavorabile, Bn grup.
99.Enumerati componentele crosetului c.ers si 7on8ill,plasarea lor pe dintele ancora.
Cro9etul c.ers. %cest croCet este considerat drept tip caractebristic de croCet circular turnat, fiind alcAtuit
dintr-un corp de la care pornesc trei bra@e: retentiv, opozant Ci pintenul ocluzal. 6roCetul %c:ers BnconjoarA dintele-
stBlp aproape Bn Bntregime.
Corpul cro:etului. .n majoritatea cazurilor, corpul croCetului este aCezat pe suprafa@a proximalA a dintelui-stBlp
limitrofA spa@iului edentat Bn zona neretentivA, trecBnd Bn conectorul secundar Ci unind rigid croCetul cu Caua
sc!eletului metalic. 6onectorul sebundar Bn zona proximalA subecuatorialA a dintelui-stBlp este distan@at de dinte cu
1,)G,1 mm Bn dependen@A de retentivitatea acestei zone Ci gradul de implantare a dintelui-stBlp.
*raul retenti7. %cest component porneCte din corp spre suprafa@a vestibularA a dintelui transversBnd ecuatorul
protetic Ci se terminA cu extremitatea liberA Bn zona subecuatorialA retentivA. 5rosimea bra@ului retentiv este variatA,
neuniformA, mai groasA la corp Ci micCoratA uniform spre extremitatea liberA, unde este efilat. %ceste particularitA@i
permit ca bra@ul retentiv sA aibA douA por@iuni: supraecuatorialA rigidA Ci subecuatorialA elasticA. 2or@iunea
supraecuatorialA BmpreunA cu pintenul ocluzal Ci brab@ul opozant au rolul de sprijin reciproc Ci se opun tendin@elor
de Bnfundare a protezei pe cBmpul protetic. 2or@iunea elasticA asigurA men@inerea protezei sc!eletate Ci opune
rezisten@i tendin@ei de desprindere.
*raul opozant. %cest component al croCetului este plasat pe suprafa@a opusA celei pe care este aCezat bra@ul
retentiv, fiind situat Bn zona supraecuatorialA Ci avBnd direc@ie orizontalA, grosime uniformA pe tot traiectul, precum
Ci dimensiune egalA cu cea a por@iunii supraecuatoriale a bra@ului retentiv. &oate aceste caracteristici permit
neutralizarea efectului ortodontic negativ Bn timpul inser@iei protezei sc!eletate, oferindu-i totodatA rigiditate.
!intenul ocluzal. 6a component important porneCte din corpul croCetului paralel suprafe@ei ocluzale Ci este situat
Bn foseta me-ziala sau distalA a dintelui-stBlp. Se recomandA ca pintenale ocluzal sA se extindA pe o suprafa@A de cel
pu@in o pAtrime din suprafa@a. OcluzalA a dintelui respectiv Ci sA aibA o grosime de G,) mm. /acA grosimea lui va
mAri dimensiunea verticalA de ocluzie, Bnainte de realizarea sc!eletului metalic, pe din@ii Bntregi sunt pregAtite
locaCuri cu forme Ci dimensiuni respective. -ocaCul trebuie sA fie neretentiv Ci bine lustruit.
6roCetul %c:ers este indicat pe premolari Ci molari, cBnd ecuatorul protetic trece vestibular sau oral pe mijlocul
coroanei dinte- lui-ancorA, avBnd Bn zona subecuatorialA o reten@ie de 1,#)G1,) mm.
Cro9etul 7on8il: Este un croCet circular alcAtuit din douA bra@e retentive, douA opozante Ci doi pinteni ocluzali,
aplicate pe doi din@i (croCet bidentar). %cest croCet poate fi considerat drept un dublu croCet %c:ers cu aceleaCi
caracteristice ale elementelor componente. 6orpul acestui tip de croCet este alcAtuit din elementele de legAturA dintre
bra@ele croCetului Ci pinteni ocluzali aplicat Bn fosetele mezialA Ci distalA Ci Bn spa@iile (ambrazurile) interdentare
ocluzale, extinzBndu-se prin ambrazurile vestibularA Ci oralA Bn bra@ele retentive Ci opozante. /in locul interdentar de
ramificare a bra@elor opozante porneCte conectorul secundar distan@at de din@i Ci mucoasa ce uneCte croCetul rigid cu
sc!eletul metalic. 6a Ci la croCetul %c:ers, bra@ele retentive Ci opozante ale croCetului 7onTili pot fi prelungite Ci
plasate pe din@ii vecini. 6roCetul 7onTill este recomandat Bn cazul tremelor Bntre premolari Ci molari, Bn edenta@iile
uniterminale avBnd un rol antibasculant, de men@inere a protezei.
199. Conectorii secundari. 9usu Nasile
6onectorii secundari sunt benzi metalice care unesc diferite parti componente ale protezei sc!eletate intre
ele. 6aracteristicile conectorilor secundari:
- rigiditatea este calitatea lor esentiala, care se obtine prin latime si grosime adecvata"
- volumul nu trebuie sa impiedice montarea dintilor artificiali sau sa jeneze functionalitatea limbii"
- traiectul sa fie intotdeauna vertical"
- jonctiunea cu conectorul principal trebuie sa se faca perpendicular, iar ung!iurile vor fi rotunjite. -a acest
nivel conectorul secundar este ceva mai lat pentru a asigura rezistenta"
-jonctiunea cu pintenii ocluzali trebuie sa se faca intr-un ung!i de 41H sau mai mic"
- sa treaca la distanta de parodontal marginal, papila interdentara si mucoasa procesului alveolar"
- nu se vor aplica pe suprafetele convexe vestibulare sau orale ale dintilor restanti
191. 6rosetele divizate 9oac!.
%cest tip de crosete este divizat in # grupe: crosetele din grupa . se caracterizeaza printr-un contact redus
cu dintele ancora in zona retentiva subecuatoriala care este mai putin sau deloc vizibila din punct de vedere
fizionomic.
7ratul retentiv al acestui croset poseda calitati elastice datorita faptului ca are conector secundar propriu. .n
functie de lungimea si grosimea acestui conector, este posibila alegerea gradului de elasticitate. 6rosetele
divizate 9oac! din grupa . sunt in numar de sapte si au brate elastice, forma carora imita literele 6, -, K, S+
&, ., 9.
%cest tip de crosete sunt aplicate pe dintii posteriori cu un grad de retentivitate marita si cu implantare
dificila. .n genere, crosetele din grupa . sunt compuse din urmatoarele elemente: corpul, pintenul ocluzal,
bratul opozant, bratul retentiv si doi conectori secundari (unu-i al bratului retentiv si altul ce uneste bratul
opozant si pintenele ocluzal de sc!eletul metalic).
6orpul crosetelor prezinta portiunea asezata pe suprafata proximala a dintilor-stalpi limitrofa spatiului
edentat. .n zona supraecuatoriala neretentiva este unit rigid prin conectorul secundar cu saua sc!eletului
metalic, la nivelul parodontului marginal, la c distanta in dependenta de gradul de retentivitate a dintelui-
stalp, de cel putin ,) mm. /in corpul crosetelor pornesc pintenul ocluzal si bratul opozant, care au aceleasi
directie, forma si indicatii identice cu ale elementelor similare ale crosetului %c:ers.
7ratele retentive se unesc la saua sc!eletului metalic prin conectori secundari proprii, care au, la randul lor,
doua extremitati: una dentara si alta mucozala. Extremitatea dentara este unita cu bratul retentiv in zona
radiculard a dintelui, apoi, traversand cole-tul la c distanta de 1,)G mm, trece in extremitatea mucozala.
%ceasta extremitate, formand c curba pe versantul vestibular al apofizei alveolare, se .ndreaptS spre spafiul
edentat unde se uneste cu saua sc!eletului protezei. .n raport de lungimea, grosimea si forma conectorului
secundar depinde gradul de elasticitate a bratului retentiv. /aca coneetorul va avea lungime mai mare si
grosime mai mica, atunci si elasticitatea va fi mai mare si invers.
/in crosetele 9oac! de grupa a ..-f fac parte crosetele cu bra-tele aplicate supraecuatorial asigurand astfel
sprijinul protezei g sc!eletate pe campul protetic. /upa constructii, aceste crosete pot = fi simple, cu un brat
ce are contact partial sau total cu dintele, si compuse, aplicate uni- sau bidentar. 7ratde crosetului bidentar
inconjoara inelar suprafetele dintelui, fiind cunoscut si sub numele de croset inelar continuu . %ceste
varietati de crosete sunt indicate atat pe dintii frontali, cat si pe cei laterali cu zone retentive neinsemnate si
inaltime mica, precum si pe dinti conici.
192. Crosetul %cFers.
%cest croset este considerat drept tip caracte-ristic de croset circular turnat, fiind alcatuit dintr-um corp de
la care pornesc trei brate: retentiv, opozant si pintenul ocluzal (fig. #1(). 6rosetul %c:ers inconjoara
dintele stalp aproape in intre-gime.
Corpul crosetului. .n majoritatea cazurilor, corpul crosetului este asezat pe suprafata proximala a dintelui-
stalp limitrofa spatiului edentat in zona neretentiva, trecand in conectorul secundar si unind rigid crosetul
cu saua sc!eletului metalic. 6onectorul se-cun,dar in zona proximala subecuatoriala a, dintelui-stalp este
dis-tantat de dinte cu 1,)G,1 mm in dependents de retentivitatea acestei zone si gradul de implantare a
dintelui stalp.
*ratul retenti7. %cest component porneste din corp spre suprafata vestibulara a dintelui transversand
ecuatorul protetic si se termina cu extremitatea libera in zona subecuatoriala retentive. 5rosimea bratului
retentiv este variata, neuniforma, mai groasa la corp si micsorata uniform spre extremitatea libera, unde
este efilat. %ceste particularitX permit ca bratul retentiv sa aiba doua portiuni: supraecuatorialaG rigida si
subecuatoriala G elastica. 2ortiunea supraecuatoriala impreuna cu pintenul ocluzal si bratul opozant au
rolul de sprijin reciproc si se opun tendintelor de infundare a protezei pe campul protetic. 2ortiunea
elastica asigura mentinerea protezei sc!eletate si opune rezistenta tendintei de desprindere.
*raful opozant. %cest component alS crosetului este plasat pe suprafata opusa celei pe care este asezSat
bratul retentiv, fiind situat in zona supraecuatoriala si avandS directie orizontala, grosime uniforma pe tot
traiectul, precum si, dimensiune egalS cu cea a portiunii supraecuatoriale a bratuluiSretentiv. &oate aceste
carac-teristici permit neutralizarea efectulvSi ortodontic negativ in timpul insertiei protezei sc!eletate,
oferinduti totodatS rigiditate.
!intenul ocluzal. 6a component important porneste din corpul crosetului paralel suprafetei ocluzale si este
situat in foseta me-zialS sau distala a dintelui-stalp. Se recomandS ca pintende ocluzal sa se extinda pe c
suprafata de cel putin c patrime din suprafata ocluzala a dintelui respectiv si sa aiba c grosime de G,)
mm. /aca grosimea lui va mari dimensiunea verticala de ocluzie, inain-te de realizarea sc!eletului metalic,
pe dintii intregi sunt pregStite locasuri cu forme si dimensiuni respective. -ocasul trebuie sa fie neretentiv
si bine lustruit.
6rosetul %c:ers este indicat pe premolari si molari, cand ecuatorul protetic trece vestibular sau oral pe
mijlocul coroanei dintelui-ancora, avand in zona subecuatoriala c retentie de 1,#)G1,) mm.
Sistemul crosetar IeA. %ceste crosete au fost grupate si clasi-ficate de catre 3eX in anul 4)*" au fost
imaginate pentru forme si implantare diferite ale dintilor-stalpi, care in genere nu sunt acoperiti cu
microproteze, in vederea stabilizarii corespunzatoare a tuturor protezelor sc!eletate. Sistemul crosetar 3eX
poseda unele caracteristici proprii crosetelor circulare si crosetelor divizate. %utorii sistemului crosetar 3eX
le-au grupat si ciasificat in numar de *, elaborand totodata si indicatiile aplicarii ]or.
Crosetul :e; nr. 1. Este asemanator cu crosetul circular %c:ers, insa bratul opozant, ca si bratul retentiv,
este elastic si situat in zona subecuatoriala retentive. %mbele brate asigura c mentinere dubla si reciproca,
fiind aplicate pe suprafetele vestibulara si orala ale dintelui-ancora. Este indicat si realizat la fel ca si
crosetul %c:ers.
Crosetul :e; nr. !. /erive din crosetul devizat 9oac! cu bratul elastic in forma de Q&L, particularitatea
caracteristica constand in faptul ca ambele braje sunt elastice, divizate in QhL si au cate un conector
secundar propriu. 6rosetul 3eX nr. 2 este indicat pe premolari si molari cu retractie gingivals si cu
retentivitati ma-rite, precum si pe dintii la care ecuatorul protetic trece in apropierea suprafetei ocluzale.
Elementele elastice divizate sunt aplicate in zona gingivals. 'ai rational se considers aplicarea lui in eden-
tatiile terminale.
Crosetul :e; nr. #. Este c combinare dintre crosetul nr. si nr. 2+ avand doua brate retentive. Knui din
aceste brate este mai putin elastic, unit rigid cu corpul crosetului avand forma bratului de la crosetul nr. ,
iar alt brat are un grad de elasticitate mSritS, fiind unit prin conectorul secundar cu saua protezei si avand
forms de Q&L. 7ratele sunt aplicate in dependents de retentivitatea dintelui-ancora astfel: bfatul mai putin
elastic (nr. ) este aplicat pe suprafetele vestibularS sau oralS ale dintelui cu retentivitate mai mica, iar
bratul elastic (nr. 20 G pe suprafetele vestibulara sau orala cu retentivitate maritS. %cest croset este indicat
in edentatiile terminale cand dintii-stalpi au inclinatie oralS sau vestibularS, iar ecuatorul protetic are
directii diferite pe suprafetele oralS si vestibulara.
Crosetul :e; nr. '. Este un croset te!nic realizat prin metoda de turnare si lipire: corpul si pintenele
ocluzal sunt turnate, iar bratele sunt confectionate din sarmS prin indoire, fiind apoi aplicate pe suprafetele
vestibulara si orala si lipite de corp. 6rosetul 3eX nr. ( este indicat pe dintii cu retentivitate in regiunea
marginii ocluzale a suprafetelor vestibularS si oralS. %cest croset nu este utilizat in practica datoritS
proprietatilor mecFanice necorespunza-toare, care nu permit mentirierea satisfScStoare a protezei pe campul
protetic .
Crosetul :e; nr. *. Este cunoscut sub numele de croset inelar cu actiune inversa posterioarS si derivS din
crosetdle circulare. %cest croset este alcStuit dintr-un conector secundar excentric unit rigid cu bara sau
placuta protezei, pozitionFat in majoritatea cazu-rilor mezio-oral pe dintele-ancorS. 7ratul crosetului iese
din corp, avand c portiune rigida, aplicata supraecuatorial din care porneste pintenul ocluzal asezat in
foseta distalS sau meziala. 2ortiunea rigida a bratului inconjoarS suprafetele dintelui in zona supra-
ecuatoriala si, transversand ecuatorul protetic al suprafetei vestibular sau orfale, se terminS cu extremitatea
liberS in zona subecuatoriala retentive meziala sau distala. 6rosetul 3eX nr. ) este indicat in edentatiile
terminale, cand dintii-stalpi au inclinatie vestibulara sau orala, precum si pe dintii cu coroane clinice mici
sau cu forma conica.
Crosetul :e; nr. +. %cest croset, ca si crosetul precedent, are aceleasi caracteristici deosebindu-se prin
prezenta a doi pinteni ocluzali situati distal si mezlal. 6rosetul 3eX nr. , este unit rigid cu saua protezei
prin intermediul conectorului secundar, care este intarit cu un dublu segment pornit de la saua sau bara pro-
tezei. 6rosetul respectiv este indicat pe molari inclinati mezio-distal sau vestibulo-oral cu ecuator protetic
atipic situat ocluzal in partea inclinarii dintelui si cervical in partea opusa. %re eel mai lung brat din toate
crosetele 3eX si din acest motiv mai este riumit si croset unibar circular .
193. Crosetul continuu .
%cest croset prezinta c atela (sina) metalica care are c latime de #G$ mm si c grosime de 1,)G,1 mm,
iar lungimea variaza in dependents de numarul dintilor pe care se aplica. 6rosetul continuu poate cuprinde
de la doi pana la ,J5 dinti-stalpi, c!iar si toata arcada dentara, realizand astfel un sistem de imobilizare a
dintilor. 6rosetul continuu se aplica intim supracingular pe suprafata orala a dintilor frontali si
supraecuatorial pe cei laterali. 6rosetul respectiv deseori este realizat cu g!erute incizale sau cu pinteni
ocluzali, care reprezinta c prelungire a crosetului la nivelul suprafetelor interdentare proximale incizale sau
ocluzale si se termina in ambrazurile vestibu-lare ale incisivilor sau in fosetele meziale si distale ale
dintilor
laterali . -a acest nivel, in unele cazuri pentru a nu modifica di-mensiunea verticala de ocluzie, pentru
g!erute si pinteni sunt rea-lizate pe dintii-stalpi locasuri inainte de a obtine arnprenta. /atorita acestor
dispozitive, crosetul ec!ilibreaza presiunile masticatoare pe dintii-stalpi in axul lor de implantare .
19(. Elementele dentare a 22'S sint reprezentate de crosete si de sisteme special, care este solidarizata de
carcasul metallic din momentul modelarii carcasului din ceara, unirea fiind efectuata prin modelarea conectorului
secundar, care la rindul sau se va uni cu conectorl principal sau cu seile protezei, ce la etapa finala vor fi inglobate
in acrilatul protezei, realizind o retentie mecanica intre seaua metalica si acrilatul protezei. /ependent de mijloacele
prin care se efectueaza mentinerea si stabilizarea protezei va fi si metoda de transmitere a presiunilor. &ransmiterea
presiunilor masticatorii in 22'S este atit dento-parodontal, cit si muco-osos. /ependent de nr dintilor stilpi si
modul de integrare a lor in 22'S va varia si eficacitatea distribuirii presiunilor functionale la suportul
dentoparadontal.
19(. Culisele.
Sunt alcatuite din doua parti: una realizata extra- sau intracoronar pe suprafata proximala sau orala a
protezei dentare fixe, iar alta inclusa in sc!eletul metalic al protezei mobilizabile. 2artea inclusa in
sc!eletul metalic patrunde in interiorul culisei realizate la proteza fixa sau c cuprinde avand aceeasi forma
in sectiune transversal.
6ulisele pot avea diverse forme: cilindrica, cilindro-conica, ovala, trapezoidala, in forma literelor h. >. N
etc.
'entinerea protezei sc!eletate prin culise se datoreste frictiunii care se realizeaza intre cele doua parti ce
culiseaza cu mare precizie in axul de insertie a protezei. 'iscarea componentelor una fata de alta poate fi
limitata sau libera. .n dependents de aceasta, presiunile masticatoare pot fi repartizate pe campul protetic:
dento-parodontal G la realizarea culiselor cu opritor ce permite sprijinul protezei in sens vertical si previne
infundarea bazei in tesuturile moi" muco-osos G la utilizarea culiselor fara opritor ce permite culisa-rea
libera a componentelor in axul de insertie a protezei" mixt (dento-mucozal) G la utilizarea culiselor cu
opritor intre care se realizeaza un spatiu egal cu gradul de rezilienta a fibromucoasei campului protetic,
ceea ce-i permite protezei mobilizabile miscari limitate.
2entru realizarea culiselor pot fi utilizate atat elemente prefabricate, cat si confectionate in conditii de
laborator. -a inceput sunt realizate partile solidarizate la protezele fixe situate in axul de insertie a protezei
sc!eletate, determinat de catre medic si reprodus in laborator cu ajutorul paralelografului.
Capsele. Sunt formate din doua componente si pot fi determinate ca matrice si patrice. 6apsele sunt
indicate pe dintii cu distructii coronare masive, la care practic lipseste coroana naturala, dar au radacini
bine implantate, recuperabile.
6onfectionarea partilor componente ale capselor la prima etapa se face conform te!nicilor utilizate la
realizarea dispozitivelor ra-diculare in constructiile coroanelor de substitutie. 2e bontul rada-ciniilor
recuperate se realizeaza cape inelare de protectie cu dispo-zitive radiculare, iar pe extremitatea
supraradiculara a capei, pe suprafata orizontala, sunt situate dispozitive in forma cilindrica, ovala sau de
sfera ce prezinta patricea capei. -a a doua etapa se confectioneaza matricea, solidarizata de seile
sc!eletului metalic. .nteriorul matricei are aceeasi forma si dimensiuni ca si patricea avand perejii partial
sectionati in sens axial, formand *G0 petale, ceea ce permite crearea conditiilor de activare a capelor la
apli-carea protezei in cavitatea bucala .
19,. Disjunctori de forte. %ceste sisteme sunt cunoscute in literatura de specialitate si ca fractionatori de
forte, amortizori, balamale, sisteme elastice, sisteme articulate etc., precum si sub numele inventatorilor.
/isjunctorii de forte au fost imaginati pentru protezele terminale cu scopul desolidarizarii miscarii seilor
protezei fata de dintii-ancora. %stfel, prin utilizarea acestor sisteme, se realizeaza c relativa independents
intre sistemele de ancorare si seile protezelor, contribuindu-se ila c ec!ilibrare a presiunilor masticatoare
asupra campului protetic.
2rimul sistem a fost propus de Ott si este cunoscut si sub numele de Qstress brea:er Q. %utorul prin
intermediul unor benzi mucozale sectionate longitudinal de conectorii principali a separat seile protezelor
terminale de elementele de ancora si, in special, de crosete . .n dependents de latimif, grosimea si
lungimea benzii mucozale sectionate, in timpul receptionarii presiunilor masticatoare saua protezei se
infunda in fibromucoasa campului protetic, realizand un sprijin mixt, permitand totodata seilor unele
miscari independente.
Kn alt disjunctor de forte, dispozitivul 9oac!, permite miscari simultane sau consecutive ale translatorului
de forte in plan vertical si miscari de rotate in jurul unui ax orizontal %cest disjunctor este alcatuit dintr-o
bara dreptung!iulara solidarizata de coroana de invelis la mijlocul suprafetei proximale limitrofe spatiului
edentat. -a extremitatea barei este realizat un ax in forma de cilindru care se termina cu c sfera de #G$
mm. .n saua protezei sunt realizate placi lamelate sagitale si transversale conform diametrelor
dispozitivului coronar, ceea ce permit protezei miscari verticale si de rotate (pendulare) limitate.
%mortizorii de forta sau sistemele elastice permit seilor protezei miscari in plan vertical care, dupa
incetarea presiunii masticatoare, aduc seile protezei in pozitia initials datorita arcului sau a spiralelor
elastice care intra in constructia acestor dispozitive. %mortizorii sunt cunoscuti sub numele inventatorilor:
/albo, 7eat-'uller, sistemul telescopic Egert etc. %ceste sisteme, ca si cele precedente, sunt alcatuite din
douS part,J: una fixata pe dintele-ancorS si alta in saua protezei care este si un amortizor . -a confectionare
mai frecvent sunt utilizate piese industrial co-mercializate, fiind solidarizate la partile respective ale
dintilor-ancora si la proteza mobilizabila.
7alamalele sunt folosite ca elemente de legStura intre crosete si seile protezei si sunt compuse dintr-o parte
solidarizata de crosete, iar alta de saua protezei fiind articulate cu un ax transversal vestibulooral.
7alamalele sunt indicate in edentatiile terminale mandibular cand lipsesc molarii, permitand seilor numai
miscari pendulare (de rotate in jurul axului).
192. .n prezent sunt cunoscute diverse varietafi de paralelografe (simple, complexe), unele utilizate pentru
analiza si pregatirea modelului pentru dublare, iar altele si pentru modelarea mac!etei protezei si pentru
prelucrarea componentelor metalice. .ndiferent de varietatea paralelografului , toate sunt construite dupa
unui si acelasi principiu G la diverse miscari piesele-anexe se vor afla in acelasi plan. 2aralelograful
simplu este alcatuit din urrnatoarele componente:
. Soclul stabilizator reprezentant de c placa metalica groasa si neteda care-i confera stabilitatea aparatului.
#. Suportul pentru model, articulat reglabil, multidirectional cu c masuda de lucru dotata cu sisteme pentru
fixarea modelului. Suportul este asezat pe placa soclului stabilizator pentru plasarea lui pe toata suprafafa
placii.
$. Stalpul vertical solidarizat lateral si perpendicular de soclul stabilizator care permite realizarea
miscarilor in plan vertical.
(. 7raful orizontal solidarizat (sau articulat) perpendicular la extremitatea superioara a stalpului vertical,
fiind situat para-lel placii soclului stabilizator. Extremitatea libera a bratului este inzestrata cu un sistem de
meng!ina pentru instalarea pieselor anexe paralel stalpului vertical si perpendicular suportului stabilizator.
2iesele-anexa sunt reprezentate de: tija detectoare, asemanatoare cu un cilindru plan, cu ajutorul careia se
orienteaza inclina-rea masutei de lucru pe care este fixat modelul pana la stabilirea axului comun al
dintilor-stalpi purtatori de crosete" tija portcreion, care are la extremitate un grafit, cu ajutorul caruia se
traseaza ecuatorul tuturor dintilor restanti" tije retentivometre in numar de trei, sub forma de cilindru
asemanatoare cu tija detectoare, dar la c extremitate prezentata de un disc cu raza respective de 1,#) mm,
1,)1 mm si 1,+) mm, ce servesc la masurarea retentivitatii sub-ecuatoriale a coroanei dintelui-stalp fata de
axul comun" tija razusa reprezentata de c lama cu c extremitate in muc!ie G bizou, care poate fi coborata
manual pentru a razui ceara de pe model, si re-vine la pozitia initiala automat, datorita actiunii unui resort.
6u ajutorul paralelografului simplu se analizeaza modelul in vederea plasarii elementelor de mentinere,
sprijin si stabilizare reprezentate de crosete, iar in conditli de laborator modelul se deretentivizeaza.
%paratele moderne si eel comercializat de firma [avo (5ermania), pe langa aceste operatiuni permit si: a)
montarea si solidarizarea elementelor prefabricate ale protezelor" b) modelarea prin razuire de ceara sau
frezare a pieselor componente" c) frezarea componentelor metalice in axul de insertie al protezei. %cest
aparat are acelasi principiu de constructie cu exceptia ca pe stalpul vertical este montat un sistem complex
reprezentat si de piese electrice ce permit 111G#)111 rotatii pe minut ale frezelor anexe utilizate pentru
frezarea cerii si a metalului .
.ndiferent de tipul aparatului utilizat, paralelografia urmareste scopul proiectarii si plasarii elementelor
componente ale protezei sc!eletate si indeosebi ale celor de mentinere, sprijin si stabilizare, pentru a fi
reproduse in conditii de laborator in mac!ete si apoi in sc!elet rnetalic dupa un program bine determinat.
$arelelo2raf modern
195. 6aracteristica Ci consecutivitatea opera@iunelor de studiu Bn paralelograf.
. /eterminarea axului de insertie si dezinsertie al protezei.
#. ,ixarea pozitiet alese a axului de insertie si dezinsertie al protezei, pentru reproducerea ei.
$. /eterminarea si trasarea ecuatorului protetic.
(. Stabilirea punctelor retentive unde vor fi asezate extremita-tile bratelor elastice ale crosetelor.
). %legerea constructiei protezei si trasarea proiectului pe model.

196. /efini@ie V%x de inser@ie Ci desinser@ie V a 22' sc!eletate. NarietA@i. 'etodele de determinare
a axului de inser@ie Ci desinser@ie a 22' sc!eletate.
Determinarea a$ului de insertie si deinsertie al proteei. %xul de insertie si dezinsertie al protezei,
dupa E. 5avrilov, este apreciat drept directie de aplicare si inlaturare a protezei, care prevede miscarea
protezei de la primul contact al elementelor de ancorare cu dintii-stalpi pana la fibromucoasa campului
protetic, cand pintenii ocluzali sunt asezati in locasurile lor, iar seile sunt amplasate cu precizie pe
suprafata campului protetic. .nlaturarea protezei este apreciata ca miscare in directie opusa, adica de la
momentul desprinderii bazei de pe fibromucoasa campului protetic pana la pierderea contactului
elementelor de ancorare cu dintii-stalpi.
3oi consideram ca axul de insertie si dezinsertie al protezei reprezinta c traiectorie bine determinate, care
permite aplicarea si ln-laturarea protezei de pe campul protetic fara obstacol.
%xul de insertie al protezei poate fi: ) vertical (cand proteza este aplicata concomitent pe toti dintii-stalpi)"
#) vertical spre dreapta (cand proteza este aplicata la inceput pe dintii-stilp din partea dreapta, apoi pe cei
din partea stanga)" $) vertical spre stanga" () vertical posterior" )) vertical anterior.
/eterminarea axului de insertie si dezinsertie al protezei depind de de alegerea pozitiei modelului in
parelelograf. %ceasta opera-tiune poate fi realizata prin una din cele trei metode cunoscute: ) libera" #)
prin aprecierea inclinarii medii a axelor dintilor-stalpi" $) de alegere.
119. Determinarea si trasarea ecuatorului protetic.
/eterminand pozitia modelului apreciata dupa una din metodele descrise, inlocuim tija detectoare cu tija
portcreion, care, fiind adusa la fiecare dinte-stalp si fiind plasata in jos pana la nivelul coletului, pastrand
contact cu dintele, marc!eaza ecuatorul protetic cu partea laterals a grafitului (categoric nu se admite
trasarea liniei respective cu extremitatea libera a grafitului) in asa mod ca extremitatea libera a grafitului sa
treaca intre festonul gingival si colet.
Ecuatorul protetic trasat in majoritatea cazurilor nu coincide cu pozitia ecuatorului anatomic al dintelui.
&otodata ecuatorul protetic imparte dintele in doua zone: ) zona subecuatoriala, cuprinsa intre ecuatorul
protetic si colet, numita si zona retentive" !< zona supraecuatoriala, situata intre ecuatorul protetic si
marginea ocluzala a dintelui, numita si zona neretentiva, de sprijin. %ceste zone, in dependenta de situarea
lor, vor determina alegerea tipurilor de crosete.
-. 7latterfein a stabilit unele caractere ale traseului ecuatorului protetic in dependenta de inclinarea
modelului, deosebind cinci tipuri de situare a ecuatorului pe suprafetele dintelui si de atitudine fata de
edentate .
.n realitate traseul ecuatorului protetic nu este epuizat numai prin aceste variante si poate sa fie reprezentat
printr-o topografie variata, dependenta de pozitia de inclinare a modelului, de migrarile si forma anatomica
a dintilor-stalpi. .n unele situatii traseul ecuatorului protetic este reprezentat de c curba deformata, atipica,
care permite ca limitele zonelor retentive si neretentive sS fie de c configurare complexa, ce prezinta
dificultati la aplicarea elementelor crosetului.
111. Metoda determinrii onelor retenti!e la confecionarea p.p.m. sc3letate.8mportana
practica./3(5 G0. Cracea %le$andru
2entru aceastA opera@iune se utilizeazA tija retentivoinetricA de dimensiuni corespunzAtoare formei croCetului Ci
rezisten@ei parodontale a dintelui stDlp. 9etentivometrele de 1,#) mm sunt folosite pentru croCetele mai pu@in
elastice sau pentru din@ii cu implantare parodontalA slabA, cele de 1,)1 Ci 1,+) mm pentru croCete elastice Ci pe din@ii
bine implanta@i sau cu un grad de implantare medie.
&ija retentivometricA trebuie sA vinA Bn contact cu linia ecuatorului protetic, iar discul va fi ridicat sau coborDt Bn
zona retentivA pDnA va intra Ci el Bn contact cu suprafa@a dintelui. -ocui Bn care discul atinge dintele reprezintA
punctul de reten@ie care se BnseamnA cu creionul. %nume Bn acest punct se va plasa extremitatea elasticA a bra@ului
retentiv.

112. .tapele pregtirii modelelor pentru duplicare la confecionarea --MS . Scopul duplicrii/3(6 G0.
2regAtirea modelului pentru duplicare prevede:
) deretentivizarea zonelor retent ive"
#) folierea suprafe@elor mucozale.
/eretenti3izarea zonelor retent3e. 'odelul poate reprezenta diverse zone retentive situate atDt subecuatorial la
nivelul din@ilor restan@i, precum Ci unele spa@ii mucozale oferite de culise, bare, pun@i dentare, spa@ii interdentare
(diasteme, treme) etc. Deretenti7izarea acestor zone urmre:te scopul desprinderii modelului de lucru din masa
amprentar duplicatoare cu u:urin& fr a afecta amprenta& e7it;ndu-se astfel aplicarea elementelor ri8ide ale
scheletului n aceste zone.
/eretentivizarea se efectueazA prin picurare de cearA Bn zonele retentive Bn aCa mod BncDt stratul de cearA depus sA
se situeze Bntre festonul gingival al din@ilor restan@i Ci ecuatorul protetic sau Bntre suprafa@a mucozalA Ci polul inferior
al culisei sau barei. \n continuare cu tija rAzuCA a paralelografului se vor BnlAtura surplusurile de cearA prin rAzuire
sau frezare realizDnd de jur Bmprejurul dintelui suprafe@e paralele Ci netede.
=olierea suprafe>elor mucozale. ,olierea suprafe@elor mucozale ale modelului se efectueazA cu scopul ob@inerii
unui spa@iu Bntre suprafe@ele mucozale ale sc!eletului metalic Ci fibromucoasa cDmpului protetic pentru a evita
Bnfundarea componentelor mucozale Bn fibromucoasA la ac@iunea presiunilor masticatoare, precum Ci pentru
Bnglobarea ulterioarA a Ceilor metalice Bn acrilat. \n unele situa@ii clinice cDnd pe cDmpul protetic existA zone
sensibile, nefavorabile pentru recep@ia presiunilor masticatoare, reprezentate de torusul palatinal, proeminen@e
osoase acoperite de fibromucoasA sub@ire, rugile palatinale exprimate etc. folierea acestor zone este obligatorie.
2rin urmare, folierea se efectueazA cu urmAtoarele scopuri:
. ob@inerea spa@iilor Bntre Ceile protezei Ci fibromucoasa cDmpului protetic (dacA suprafe@ele mucozale
ale Ceilor vor fi total metalice, folierea nu se va realiza)"
#. ob@inerea spa@iilor Bntre conectorii principali reprezenta@i de bare Ci fibromucoasA (dacA conectorii
principali vor fi reprezenta@i de plAcu@e, folierea, de asemenea, nu se va realiza)"
$. ob@inerea spa@iilor Bntre conectorii secundari Ci fibromucoasA (folierea este obligatorie in toate
cazurile).
,olierea zonelor enumerate se face cu folii de cearA calibratA, cu grosimea de 1,)G,1 mm, care se ramoleCte la
sursa de cAldurA Ci se aplicA pe suprafa@a modelului adaptDnduse intim la el. Surplusurile de cearA sunt BnlAturate
prin tAiere conform limitelor desenului elementelor respective, iar marginile sunt fixate la suprafa@a modelului prin
lipire cu cearA.
/uplicarea se realizeaza cu scopul ob@inerii modelului de lucru, confec@ionat din materiale termorezistente,
pe care se va realiza modelarea Ci ulterior turnarea sc!eletului metalic.
113. Barieti de cear utiliate la modelarea mac3etei sc3eletului --MS #i te3nica modelrii./62GK3)(G0.
Ceara pentru modelarea protezelor scheletate. 2entru modelarea pAr@ilor componente ale protezei sc!eletate, este
utilizatA ceara avDnd Bn componen@a sa #4?GparafinA" *)?GcearA de albine" )? GcearA 6arnauba Ci unii
modificatori. Este ambalatA sub formA de plci cu dimensiuni de *1R*1R1 mm, a7;nd culoare 7erde :i cafenie. \n
ambalajul acestei varietA@i de cearA sunt incluse Ci forme prefabricate din material elastic cu imprimarea diferitelor
figuri ale sc!eletului protezei Bn vederea uCurArii procesului de modelare a barelor, Cinelor, croCetelor, Ceilor Ci a
altor piese.
6eara ambalatA sub formA de discuri cu diametrul de 0# mm Ci grosimea calibratA de 1,( Ci 1,) mm de culoare
roz este utilizatA atDt pentru modelarea bazei metalice, cDt Ci pentru crearea unui spa@iu de tranzi@ie la duplicarea
modelului" mai poate fi utilizatA Ci la modelarea mac!etelor coroanelor dentare.
2entru confec@ionarea plAcu@elor Ci a bazei metalice cu relieful asemAnAtor mucoasei cDmpului protetic se
utilizeazA ceara ambalatA sub formA de plci cu dimensiuni de 11R)1R1,) mm, de culoare 7erde sau ro:ie.
&e3nica modelarii1
'odelarea mac!etei sc!eletului se efectueazA din elemente din cearA preformate prin adaptarea Ci lipirea lor la
modelul duplicat dupA configura@ia traiectului desenului sc!ematic al sc!eletului protezei de pe model.
'odelarea mac!etei se realizeazA prin aplicarea componentelor preformate pe model, Bn raport cu desenul
sc!eletului, Bn urmAtoarea ordine:
. conectorii principali,
#. Ceile,
$. elementele de men@inere, sprijin Ci stabilizare Ci
(. conectorii secundari.
2entru aceasta componentele preformate sunt plastificate Bn apA caldA )1G*1H6 sau la sursa de cAldurA
adaptDndu-se intim la model, solidarizDndu-le Bntre ele cu cearA, iar marginile lor se lipesc de suprafa@a modelului
duplicat.
Conectorii principali reprezenta@i de bare ramificate se ob@in prin asocierea mai multor segmente, conform
traiectului desenului sc!ematic ai lor de pe model solidarizDndule prin lipire. -a utilizarea conectorilor principali
reprezenta@i de plAcu@e, acestea se modeleazA prin adaptarea foliei de cearA calibratA, cu grosimea de 1,(G1,* mm,
Bn zona de extindere a conecioriilor. Surplusurile din cearA se BnlAturA dupA conturul desenului care este vizibil
datoritA transparen@ei cerii, iar marginile plAcu@ei se lipesc la model cu cearA topitA. -a mandibulA, Bn zona
planCeului bucal, marginea plAcu@ei se BngroaCA pDnA la # mm prin picurare de cearA sau prin aplicarea unei benzi cu
grosime Ci formA corespunzAtoare.
0eile se modeleazA Bn dependen@A de raportul dintre suprafe@ele mucozale cu apofiza alveolarA. Dac este indicat
o suprafa mucozal metalic, se adapteazA Bn spa@iul edentat o folie de cearA calibratA dupA limitele desenului,
lipind marginile foliei la model Ci la conectorul principal. 2e suprafa@a externA (opusA), pentru aderen@a acrilatului se
realizeazA reten@ii Bn formA de anse, ciupercu@e, butoni etc. sau pot fi realizate suprafe@e retentive ca Ci Bn cazul
realizArii corpurilor de pun@i dentare, Bn dependen@A dt indica@iile prescrise de cltre medic. 5a folosirea unei
suprafee mucozale acrilice, Ceaua se va modela cu orificii sau Bn formA de plasA prin care ulterior va pAtrunde
acrilatul BnglobDnd Ceaua Bn Bntregime, creDnd astfel contact Bntre acrilat Ci apofiza alveolarA. -a nivelul de
solidarizare a Ceilor cu conectorii principali se modeleazA trepte de aproximativ G# mm Bn dependen@A de
cantitatea @esuturilor pe care le va restabili Caua protezei. %ceste trepte permit ca acrilatul Ceilor sA se situeze la
acelaCi nivel cu segmentul metalic contopindu-se cu conectorul principal.
Elementele de men>inere, spri5in 9i sta"ilizare se modeleazA Bn dependen@A de tipul lor. -a utilizarea croCetelor,
modelarea se realizeazA din segmente de cearA preformate fiind aplicate Ci adaptate la traiectul desenului sc!ematic
al elementelor componente ale croCetului, solidarizDndu-le apoi la nivelul corpului croCetului, spa@iilor interdentare,
sau la Cei Bn dependen@A de tipul de croCete folosite Ci de plasarea elementelor componente ale croCtelor pe
suprafe@ele din@ilor-stDlpi.
Conectorii secundari, de asemenea, se modeleazA din elemente preformate de formA Ci mArime corespunzAtoare
dupA proiectul desenului sc!ematic, apoi se solidarizeazA cu cearA la pAr@ile dentare Ci mucozale ale sc!eletului.
/upA modelarea Ci solidarizarea mac!etelor preformate ale tuturor elementelor componente ale sc!eletului
protezei se realizeazA mac!etele canalelor de turnare pentru turnarea aliajului solicitat.
11(. .tapele clinico4te3nice la confecionarea --MS cu carcasul ntreg turnat./3(1 G0.
Etapele clinico-te!nice la confec@ionarea protezelor par@iale mobilizabile sc!eletate depind de te!nica de
confec@ionare a sc!eletului metalic, care poate fi realizat prin douA te!nici:
. din elemente fabricate pentru diferite pAr@i ale protezei (bare, croCete, Cei etc.) sau modelate separat Ci
ulterior lipite Bntre ele" procedeul este simplu Ci poate fi reprezentat ca o metodA clasicA care Bn prezent practic este
utilizatA rar.
#. prin turnarea Bntregului sc!elet metalic consideratA ca o metodA modernA.
\n baza acestor particularitA@i, Bn continuare vom reda te!nicile contemporane de confec@ionare a protezelor
sc!eletate, care prevAd realizarea urmAtoarelor etape clinico-te!nice:
- Clinic: amprentarea func@ionalA a cDmpului protetic.
- 5aborator: realizarea modelelor din g!ips dur.
- Clinfc-laborator: analiza modelului Bn paralelograf Ci sc!i@area protezei sc!eletate" reproducerea pozi@iei
modelului Bn para-lelograf Bn condi@ii de laborator pentru deretentivizarea zonelor retentive Ci pregAtirea modelului
pentru duplicarea lui" duplicarea modelului Ci modelarea mac!etei sc!eletului" ambalarea Ci turnarea sc!eletului din
aliajul solicitat" dezambalarea, prelucrarea, proba pe modei Ci lustruirea sc!eletului metalic.
- Clinic: proba sc!eletului metalic Bn cavitatea bucalA" determinarea ocluziei centrice sau a rela@iilor
intermaxilare.
- 5aborator: pozi@ionarea modelelor Bn simulator" montarea din@ilor artificiali Bn spa@iile edentate.
- Clinic: proba mac!etei protezei sc!eletate.
- 5aborator: ambalarea mac!etei protezei sc!eletate Bn c!iuvetA, realizarea tiparului Ci introducerea
acrilatului, polimerizarea" dezambalarea, prelucrarea Ci lustruirea acrilatului.
- Clinic: aplicarea protezei par@iale mobilizabile sc!eletate pe cDmpul protetic.
11). Dea!antajele sc3eletului metalic al --MS cu confecionat prin metoda lipirii.
. 3u se ajusteazA bine atBt pe model cBt Ci in cavitatea bucalA.
#. 'etoda este laborioasA, necesita mai multe etape de confec@ionare.
$. \n timpul lipirii se pot produce dislocAri de la pozi@ia ini@ialA ceea ce va duce la erori in etapele de mai
departe.
(. Sunt mai pu@in precise ca celea Bntreg turnate.
). 3ecesita prelucrAri mecanice majore pentru ajustarea pe model, ceea ce la fel va influen@a stabilitatea
sc!eletului metalic in etapele de mai departe.
11,. Definiie ++C'mp protetic edentat total;;. Caracteristica onelor de sprijin la ma$il #i la mandi*ul 'n
edentaia total./3,3 GK 33( >0.
6Bmp protetic edentat total se defineCte ca o situa@ie clinicA cDnd lipsesc to@i din@ii de pe un maxilar (edenta@ie
totalA unimaxilarA) sau de pe avibele maxilare (edenta@ie totalA bimaxilarA) ca rezultat al ac@iunii unor factori de
ordin patologic sau traumatic.
C?mpul protetic la ma)il1. %spectul morfofunc@ional al cDmpului protetic la maxilA Bn edenta@ia totalA depinde de
starea esutului osos al apofizelor al7eolare& bolta palatin :i tuberoziiile ma-ilare. %ceste forma@iuni anatomice
au dimensiuni Ci forme multiple favorabile, mai pu@in favorabile Ci nefavorabile Bn terapia edenta@iei totale,
dependente, Bn primul rDnd, de proeminen@a apofizei alveolare.
pofiza al3eolar1 BnaltA Ci latA oferA posibilitA@i favorabile de sprijin Ci stabilizare a protezei totale, iar
micCorarea treptatA Bn volum a apofizei alveolEre, ca urmare a atrofiei @esutului osos, scade Ci gradul de men@inere a
protezei.
Tu"erozit1>ile ma)ilare pot fi comparate cu o prelungire a apofizei alveolare care formeazA proeminen@e
osoase Bn zona posterioare. \n men@inerea Ci stabilizarea protezei superioare tuberozitA@ile maxilare au valoare
deosebitA. /acA aceste forma@iuni sunt pronun@ate, au versante paralele Bntre ele, atunci favorizeazA retentivitatea
protezei Ci invers, dacA au un volum redus sau sunt caracterizate prin absen@a oricArui relief, reprezintA un factor
negativ in stabilizarea protezelor totale.
7olta palatin1 are forme diverse de ia padent la pacient, cu valori protetice Bn sens pozitiv sau negativ,
dependent de forma Ci BnAl@imea apofizei alveolare Ci a tuberozitA@ilor maxilare. -a nivelul suturii mediane a boitei
palatine Bn unele situa@ii clinice, poate fi eviden@iat torusul palatin, avDnd diverse forme Ci localizare. 2rezen@a
torusului palatin influen@eazA negativ men@inerea protezei totale. \n asemenea situa@ii torusul palatin va fi foliat. \n
zona anterioarA a boitei palatine, la nivelul apofizei alveolare, este situatA 2aura incisi31 care, de asemenea, este
necesar de protejat prin foliere, deoarece prin ea trece fascicolul mucovascular respectiv.
2osterior, limita bol@ii palatine este formatA din marginile distale ale lamelor orizontale ale oaselor palatine care,
la nivelul liniei mediane, trec Bn spina nazalA posterioarA. .mportant cA aceste margini sunt orientate oblic spre
craniu, ceea ce permite realizarea unor prelungiri Bn proteze pentru o nchidere mar8inal mai bun.
Sc!eletul osos al maxilei este acoperit de fibromucoasA care Bn dependen@A de aderen@a ei la @esutul osos este
divizatA Bn fibromucoas fi- :i mobil. -a trecerea fibromucoasei fixe Bn fibromucoasA mobilA existA o micA zonA
de trecere, numitA fi"romucoas1 pasi3 mo"il1 sau neutr1. %ceastA zonA, avDnd o lA@ime de G$ mm, este acoperitA
de marginile protezei totale pentru a asigura o Bnc!idere marginalA a protezei, favorizDnd fenomenul de succiune.
%ceastA zonA este situatA de-a lungul fundului de sac vestibular Ci posterior la limita de trecere a palatului dur Bn
palatul moale, cunoscutA Bn stomatologie ca linia Q%!L.

C?mpul protetic la mandi"ul1 edentatA total este reprezentat de aceleaCi elemente morfofunc@ionale ca Ci la
maxilA, BnsA avDnd dimensiuni comparative mult mai reduse. 3 importan deosebit la confecionarea protezelor
totale o au tu"erculii piriforrni, forma@iuni morfologice situate Bn zonele retromolare.
'arginile totale ale protezei sunt situate ca Ci la maxilA acoperind zona mucoasei neutre din pAr@ile vestibularA Ci
lingualA conform reliefului fondului de sac vestibular Ci planCeului bucal, iar posterior, Bn dependen@A de valoarea
proteticA a tuberculilor piriforrni Bi acoperA Bn Bntregime sau numai cu S$ din suprafa@a anterioarA. -imita protezei
Bn aceste zone este indicatA de cAtre medic Ci poate fi extinsA posterior numai pDnA la punctul de inser@ie a
ligamentului pterigomandibular, de altfel Bn timpul func@iei proteza se va desprinde de pe cDmpul protetic.
112. %spectele clinice ale c'mpului protetic edentat total./3,( G0.
6Dmpul protetic Bn edenta@ia totalA aste reprezentat de @esutul osos al maxilarelor Ci fibroinueoaCA. %ceste douA
elemente oferA Ci sprijinul protezelor totale, BnsA nici fibromucoasa, nici substratul osos din punct de vedere
func@ional, nu sunt apte pentru recep@ia Ci amortizarea presiunilor masticatoare. &otuCi dacA @esutul osos oferA
protezei totala sprijin rigid, apoi fibromucoasa serveCte ca un arnoriizDtor Ci poate fi comparatA cu ligamentele
periodontale ale din@ilor naturali Bn cazul aplicArii unei for@e. 2e lDngA aceastA func@ie suportul mucoosos participA Ci
la men@inerea, fixarea Ci stabilizarea protezei totale pe cDmpul protetic.
6unoaCterea acestor particularitA@i este un factor important Bn conceperea Ci realizarea protezei totale.
115. Clasificarea apofielor al!eolare 'n edentaia total dup Sc3roder+ Eoller+ #i "ejoueu$. 8mportana
practic./336 >0.
@chrAder deosebeCte trei tipuri de atrofii ale maxilei:
Tipul I. %cest tip de atrofie se caracterizeazA prin prezen@a unei apofize alveolare pronun@ate, semiovale, care
uniform este acoperitA cu o mucoasA normalA depACind cu mult nivelul bol@ii palatine, avBnd tuberozitl@i bine
exprimate, iar torusul palatin mai pu@in exprimat sau c!iar lipsA. 2licA trecAtoare Ci locul de inser@ie a muCc!ilor se
gAsesc la distan@A destul de mare de la suprafa@a apofizei alveolare. %cest tip de atrofie este cel mai favorabil pentru
tratamentul protetic, fiindcA forma@iunile anatomice de reten@ie sBnt destul de exprimate Ci nu BmpiedicA fixarea
protezei.
Tipul II. 2entru acest tip de atrofie este caracteristic prezen@a unei apofize alveolare late, din cauza atrofiei
medii, depACind cu pu@in nivelul bol@ii palatine. &uberozitA@ile maxilare sBnt mai pu@in exprimate, plicA trecAtoare Ci
locul de inser@ie a muCc!ilor se gAsesc mai aproape de suprafa@a apofizei alveolare, comparativ cu tipul ..
6ondi@ii pentru tratamentul protetic, de obicei, avem bune, BnsA contrac@ia bruscA a muCc!ilor Bn unele cazuri
poate duce la un eCec.
Tipul III. 6aracteristic pentru acest lip de atrofie esle dispari@ia apofizei alveolare Ci prezen@a unei bol@i
palatine aproape platA. &uberozitA@ile maxilare sBnt atrofiate esen@ial. 2licA trecAtoare Ci locul de inser@ie a
frenumului buzei superioare Ci a muCc!ilor se aflA la nivelul coamei apofizei alveolare. 2entru tr-atamentul protetic
acest tip de atrofie este cel mai nefavorabil, fiindcA lipsesc forma@iunile anatomice retentive, iar inser@ia joasA a
fibrelor musculare contribuie la detaCarea protezei.
Boller deosebeCte urmAtoarele tipuri de atrofie a apofizei alveolare mandibulare:
Tipul I. %pofiza alveolarA prezintA o BnAl@ime bine exprimatA, egalA pe toatA Bntinderea, rezorb@ia producBndu-
se Bntr-o micA mAsurA. %ceastA situa@ie elinicA se BntBlneCte foarte rar Ci se presupune cA ea poate surveni doar Bn
cazul cBnd pierderea din@ilor s-a produs simultan. 6reasta apofizei alveolare este rotunjitA Ci favorabilA pentru baza
protezei, deoarece BmpiedicA microexcursia protezei ce poate avea loc la miCcarea mandibulei. -ocul de inser@ie i
muCc!ilor Ci plicA trecAtoare a mucoasei sBnt situate la o distan@A considerabilA de vBrful apofizei alveolare. %ceastA
formA a apofizei alveolare este cea mai favorabilA pentru tratamentul protetic.
Tipul II. %trofia apofizei alveolare este uniformA pe toatA Bntinderea, BnsA este destul de avansatA, afectBnd Bn
unele cazuri Ci corpul mandibulei. 2e mAsurA ce procesul de rezorb@ie se accentueazA Ci ajunge pBnA la linia oblicA
internA Ci externA, apofiza se transfobmA Bnlr-o depresiune. %pofiza alveolarA Bn zona frontalA deseori capAtA o
formA ascu@itA, ce BmpiedicA protezarea. -ocul de inser@ie a muCc!ilor este situat aproape de marginea crestei. %stfel
de tip a apofizei alveolare reprezintA mari dificultA@i pentru protezare, fiindcA lipsesc forma@iunile anatomice
retentive, iar inser@ia fasciculelor musculare aproape de vBrful crestei alveolare duce ia miCcarea protezei. 2rin
urmare, Ci stabilitatea protezei este compromisA, deci trebuie cAutate posibilitA@i de a folosi orice forma@iune
retentivA a cBmpului protetic, oricBt de redusA ar fi ca Bntindere.
Tipul III. %pofiza alveolarA este atrofiata esen@ial Bn sens lateral Ci mai pu@in frontal, datoritA faptului cA din@ii
laterali au fost pierdu@i mai timpuriu decBt cei frontali. %cest tip de atrofie este relativ favorabil pentru tratamentul
protetic, fiindcA atrofia apofizei alveolare Bn zonele laterale nu BmpiedicA microexcursia protezei Bn plan transversal.
^ona de reten@ie este prezentA numai Bn regiunea frontalA care Ci BmpiedicA miCcarea protezei Bn plan sagital Bn
direc@ia anterio-posterioarA.
Tipul I&. %trofia apofizei alveolare este accentuatA Bn zona frontalA Ci mai pu@in exprima@i Bn regiunile laterale.
\n aCa situa@ie stabilitatea protezei este asiguratA numai Bn direc@ia transversalA, pe cBnd Bn plan sagital este foarte
slabA datoritA posibilitA@ii de alunecare a protezei Bnainte.
O clasificare unicA a atrofiei procesului alveolar pentru maxilA Ci mandibulA cu edenta@ie totalA a elaborat
(e5o;eu) (4+$). %utorul clasificA maxilarele Bn raport cu valoarea apofizelor alveolare edentate Bn patru clase:
Clasa I. SBnt prezente apofize alveolare Bnalte, retentive cu versante vestibulare Ci linguale extinse, paralele
Bntre ele, fArA exostoze.
Clasa a II - a. 5radul de atrofiere a apofizelor alveolare este mediu, versantele vestibulEre sBnt uCor oblice ca
rezultat al pierderii: de substan@A osoasA Ci al resorb@iei centripete.
Clasa a III-a. %pofizele alveolare au o valoare protetica slabA, sBnt afectate prin resorb@ie accentuatA
determinatA Bn special de proteze necorespunzAtoare.
Clasa a I&-a. %pofize alveolare cu o atrofie de grad accentuat, cu valoare proteticA negativA, denivelate,
dispArute par@ial sau total prin purtarea unor proteze vec!i ori cu suprafa@a ocluzalA redusA Ci incongruente.
116. .numerai etapele clinico4te3nice la confecionarea proteelor totale/ 3)6 > K 3,2G0.
6onfec@ionarea protezelor totale este dependentA de consecutivitatea urmAtoarelor opera@iuni clinico-te!nice:
- Clinic: examinarea pacientului Ci ob@inerea amprentelor preliminare.
- 5aborator: confec@ionarea modelelor preliminare Ci a lingurilor individuale" la indica@iile medicului,
lingurile individuale pot fi realizate cu borduri de ocluzie.
- Clinic: amprentarea definitivA (func@ionalA)" dacA lingurile au fost confec@ionate cu borduri de ocluzie, la
aceastA etapA se vor determina Ci rela@iile intermaxilare, iar dacA au fost confec@ionate fArA borduri de ocluzie,
rela@iile intermaxilare vor fi determinate la urmAtoarea vizitA a pacientului.
- 5aborator: confec@ionarea modelelor func@ionale (definitive) Ci a Cabloanelor cu bordurille de ocluzie, dacA
acestea n-au fost realizate o datA cu lingurile individuale.
- Clinic: determinarea rela@iilor intermaxilare.
- 5aborator: fixarea modelelor Bn simulator" montarea din@ilor artificiali Ci construirea arcadelor dentare
artificiale, modelarea mac!etei, protezei totale.
- Clinic: proba mac!etei Bn cavitatea bucalA.
- 5aborator: Bnlocuirea cerii, mac!etei protezei totale Bn acrilat" prelucrarea Ci lustruirea protezei totale.
- Clinic: aplicarea protezei totale Bn cavitatea bucalA.
129. %rgumentai necesitatea confecionrii lingurii indi!iduale la amprentarea 'n edentaia total.
6onfec@ionarea lingurii individuale are o mare BnsemnAtate Bn realizarea protezelor totale, deoarece doar cu
ajutorul ei se poate de ob@inut o amprentA care va reda cu exactitate starea func@ionalA a cBmpului protetic, ceea ce
va favoriza realizarea unui contact intim intre baza protezei Ci cBmpul protetic, astfel realizBnduse efectul de supapA,
contribuind astfel le men@inerea protezei totale pe cBmpul protetic.
121. Materialele utiliate la confecionarea lingurilor indi!iduale. Doua metode de confecionare a lingurilor
indi!iduale din cear pe modelul preliminar./ 3,2 > K 1(1 G0.
%ateriale:
. ceara,
#. acrilat autopolimerizabil,
$. acrilat termopolimerzabil,
(. acrilat fotopolimerizabil,
). materiale termoplastice,
*. aluminiu.
-ingurile individuale se confec@ionezA prin metoda de laborator sau direct Bn cavitatea bucalA.
%etoda direct1:
\n cazul utilizArii acestei metode, pentru confecionarea lin8urii indi7iduale la ma-il, dintr-o placA de cearA
standard se BnlAturA S$ din lungime Ci dupA ramolire placa de cearA se Bndoaie Bn douA, BntroducBndu-se Bn cavitatea
bucalA unde lingura se modeleazA direct pe maxilA.
!entru confecionarea lin8urilor indi7iduale la mandibul se BnlAturA S$ din lA@imea plAcii de cearA standard,
dupA ce se BncAlzeCte la flacArA, se Bndoaie Bn trei Bn lungime dBndui-se forma de potcoavA, se introduce Bn cavitatea
bucalA modelBndu-se dupA forma apofizei alveolare, BnlAturBndu-se surplusurile.
2articularitA@ile confec@ionArii lingurilor individuale din cearA dupA aceastA metodA constau Bn corespunderea
Bntocmai a limitelor lingurii cu viitoarele margini ale protezei. 2entru aceasta medicul cu spatula fierbinte ramoleazA
cBte un sector al marginii lingurii Ci deplasBnd anterior Ci Bn jos @esuturile moi pe linia intermaxilarA prelucreazA
marginile lingurii. /acA este necesar se adaugA cearA, iar dacA marginea este BnaltA, ea se modeleazA Bn timpul
deplasArii @esuturilor moi. %ceastA manoperA este greu de efectuat, cere mult timp Ci este obositoare pentru pacient.
/upA adaptarea marginilor, lingurile se BntAresc exterior cu sBrmA de aluminiu din care Ci se Bndoaie minerul lingurii.
%etoda indrect1:
%ceastA metoda se realizeaza de cAtre te!nicianul dentar Bn laborator prin plicarea unei plAci de cearA plastificatA
pe modelul ob@inut dupa amprenta preliminarA, astfel incBt ceara ia forma cBmpului protetic de pe model. Klterior cu
un bisturiu se inlAtura surplusurile de ceara dupa limitele trasate pe model. 2entru marirea rezisten@ei aceste-i
linguri, pe mijlocul suprafe@ei apofizei alveolare se inglobeazA un fragment de sBrma de ,) Bn diametru. /upA
aceasta se realizeazA minerul lingurii, care se plaseazA pe mediana modelului pe centrul apofizei alveolare. -ocul
unde a patruns sBrma se acoperA cu cearA topitA.
122. &e3nica confecionrii lingurii indi!iduale din acrilate termopolimeria*ile./ 1(( G 0.
-a confec@ionarea lingurii din acrilat termopolimerizabil, la Bnceput se modeleazA mac!eta lingurii din cearA,
marginile cAreia se lipesc de model. 'odelul BmpreunA cu mac!eta sau numai mac!eta se ambaleazA Bn c!iuvetA, se
realizeazA tiparul Ci se introduce Bn el acrilatul solicitat, supunDndu- regimului termic de polimerizare. /upA
dezambalare lingura se finiseazA mecanic.
123. Cerinele ctre #a*lonul cu *orduri de ocluie 'n edentaia total. 8ndicai dimensiunile./3,5 >K1((G0.
Oabloanele de ocluzie trebuie sA corespundA urmAtoarelor cerin@e:
) baza Cablonului sA fie adaptatA intim la suprafa@a cDmpului protetic, acoperind-o Bn totalitate"
#) baza Cablonului sA aibA o grosime de ,)-# mm, sA fie rezistentA la presiune Ci sA nu prezinte miCcAri de
basculare"
$) BndepArtarea Ci repunerea pe model sA se realizeze cu uCurin@A, fArA dificultA@i"
() marginile bazei sA fie rotunjite Ci finisate corespunzAtor limitelor determinate"
)) bordurile de ocluzie sA fie monolite Ci bine solidarizate te baza Cablonului corespunzAtor mijlocului
apofizei alveolare, sA aibA formA Ci dimensiuni corespunzAtoare"
*) Cablonul aplicat pe model, cDt Ci pe cDmpul protetic sA aibA un grad suficient de men@inere.
2rin sec@ionarea surplusurilor de cearA bordurii de ocluzie i se imprimA urmAtoarele dimensiuni: Bn zona frontalA o
BnAl@ime de 1-# mm, descrescDnd progresiv spre distal corespunzAtor locului de implantare a primului molar,
avDnd o BnAl@ime de *-0 mm" lA@imea este de )-* mm Bn zona frontalA Ci respectiv 0-1 mm Bn cea lateralA.
12(. &rasarea reperelor pe *ordurile de ocluie pentru montarea dinilor 'in proteele dentare./325 >0.
/eliiimitarea liniei mediane. %cest reper se traseazA vertical pe ambele borduri de ocluzie cu ajutorul spatulei de
modelat Ci trebuia sA se gAseascA Bntr-un plan cu linia medianA a fe@ei. %ceastA linie pleaea de la frenul buzei
superioare Bn jos, sau dacA el nu corespunde liniei mediane a fe@ei, ca reper sei mijlocul fe@ei care corespunde cu
linia ce coboarA din mijlocul liniei interpupilare. %lAturi de aceastA linie vor fi monta@i incisivii centrali superiori Ci
inferiori.
/eterminarea liniei caninilor. %cest reper este trasat bilateral de la marginea aripilor nazale Bn jos Ci corespunde
cu proiec@ia vBrfurilor caninilor superiori. Se socoate cA aceastA linie coincide Ci cu comisurile gurii. /eci trednd
prin mijlocul caninilor superiori, aceastA linie va orienta pe te!nicianul dentar sA aleagA din@i artificiali de aCa o
lA@ime, ca Bntre linia medianA a fe@ei Ci a caninilor sA fie instala@i incisivii Ci cBte o jumAtate din suprafa@a caninilor.
/eterminarea liniei surCsului. %ceastA linie se traseazA conform marginii libere a buzei superioare, atunci cBnd
pacientul zBmbeCie. Klterior aceastA linie va indica limita pBnA la care se poate coborB gingia artificialA Ci respectiv
nivelul coletului din@ilor frontali superiori.
12). >eguli de montare a dinilor 'n proteele dentare dup @Asi./35) >K32(G0.
2entru pozi@ionarea din@ilor artificiali Bn mac!eta bazei, 5Xsi a elaborat re8uli cu caracter 8eneral, ce se referA la
to@i din@ii, Ci re8uli cu caracter indi7idual, dupA care se monteazA fiecare dinte Bn parte.
6e2ulile 2enerale de montare a din@ilor prevAd realizarea arcadelor dentare artificiale, ceea ce-i oferA protezei
totale men@inere Ci stabilitate pe cDmpul protetic la ac@iunea presiunilor masticatoare Bn diverse planuri. \n acest scop
din@ii artificiali se monteazA Bn articulator dupA urmAtoarele principii generale:
) din@ii artificiali laterali superiori se monteazA cu zona cervicala pe centrul apofizei alveolare astfel BncDt
cuspizii palatinali superiori coincid cu vDrful apofizei alveolare inferioare" din@ii inferiori la fel sunt monta@i cu zona
cervicalA pe centrul apofizei alveolare inferioare astfel BncDt cuspizii vestibulari sA pAtrundA Bn Can@urile
intercuspidiene centrale ale din@ilor superiori, realizDnd contacte corespunzAtoare ocluziei dinamice. %cest
aranjament intercuspidian al din@ilor laterali este realizat Bn cazurile cDnd ung!iul format de planul de ocluzie Ci linia
interalveolarA este mai mare de 01H, ce se determinA eu rigla 5Xsi" daca ung!iul interalveolar este mai mic de 01H,
se va realiza o montare inversA"
#) din@ii frontali superiori din considerente fizionomice se monteazA Bn afara centrului apofizei alveolare, iar
cei inferiori, pe centrul apofizei alveolare" de subliniat cA aranjamentul lor fa@A de apofizele alveolare, cDt Ci gradul
de Bnclinare a marginilor incizivale Bn direc@ie oralvestibularA, sunt determinate de pozi@ia apofizelor alveolare Ci a
buzei superioare" din@ii frontali se monteazA Bn corela@ie: cu pozi@ia buzei superioare (determinatA de forma
versantului vestibular Ci marginea bordurii de ocluzie superioare)" suprafa@a vestibularA Ci marginea incizivalA a
din@ilor pozi@ioneazA buzele superioarA Ci inferioarA Bn raport cu particularitA@ile de vDrstA, de sex Ci de constitu@ie a
persoanei respective" pozi@ia din@ilor frontali nu trebuie sA aducA la dereglAri fonetice"
$) din@ii laterali se monteazA formDnd curbura de ocluzie, sagitala (Spee) cu o adDncime egalA gradului de
acoperire a din@ilor frontali inferiori de cei superiori" curbura de ocluzie transversalA 'onson-Uilson este realizatA
Bn dependen@A de mArimea ung!iului interalveolar"
() Bn rela@ie ceniricA se realizeazA contacte punctiforme maxime, iar Bn timpul miCcArilor de lateralitate Ci
propulsie a mandibulei se pAstreazA contacte multiple Bntre suprafe@ele de contact ale arcadelor dentare, atDt pe
pAr@ile lucrAtoare, cDt Ci pe cele nelucrAtoare" contactele intercuspidiene multiple ob@inute Bn timpul miCcArilor
func@ionale au fost numite de 5Xsi Qarticulare cu balans generalL Ci contribuie la o men@inere mai bunA a protezei
totale pe cDmpul protetic"
)) montarea din@ilor Bn edenta@iile totale bimaxilare Bntotdeauna Bncepe cu incisivii centrali superiori Ci se
terminA cu ultimii molari realizDnd astfel arcada dentarA superioarA" totodatA montarea din@ilor superiori se
efectueazA concomitent prin montarea a cDte un dinte din ambele pAr@i ale liniei mediane, realizDnd o simetrie de
pozi@ie Bntre perec!ile de din@i (stDngaGdreapta)" suprafe@ele incizivalA Ci ocluzalA sunt orientate dupA planul de
ocluzie, materializat de o placA orizontalA mobilA din sticlA sau metalicA, care se pozi@ioneazA pe planul median al
articulatorului situat Bntre pintenii de pe ramurile posterioare Ci vDrful indicatorului liniei medii. /in@ii inferiori se
monteazA dupA cei superiori Bn urmAtoarea ordine: molarul ., caninul, incisivul central Ci apoi cel lateral, premo-
larul . Ci apoi .. Ci se terminA montarea cu ultimul molar.
6e2ulile indi3iduale prevAd pozi@ionarea fiecArui dinte Bn arcada dentarA corespunzAtor pozi@iei din@ilor
naturali, Bn cele trei planuri: frontal, sagital Ci orizontal. /e obicei, aceste planuri sunt materializate de planul de
ocluzie, iar linia medianA este perpendicularA pe acest plan. \n dependen@A de direc@ia axului longitudinal al dintelui
artificial cu linia medianA Ci planul protezei se formeazA douA ung!iuri: ung!iul meziodistal" ung!iul vestibulooral.
/in@ii artificiali se monteazA Bn baza protezei, Bn dependen@A de contactul marginii incizivale sau a suprafe@ei
ocluzale Ci gradul de Bnclina@ie a acestor ung!iuri.
9ontarea dinilor pentru realizarea arcadelor dentare superioare.
Incisi3ul central superior se monteazA cu marginea incizivalA Bn contact cu planul de ocluzie
ce Bn articulator este materializat printr-o placA de sticlA situatA conform reperelor din articulator. %xul longitudinal
al dintelui este Bnclinat cu #H Bn sens meziodistal Ci cu *G0H Bn sens vestibulooral. 6oletul dintelui este situat pe
linia surDsului fiind uCor palatiniza@. %mbii incisivi sunt situa@i de o parte Ci de alta a liniei mediane Ci prezintA o
micA divergen@A spre cervical Ci convergen@A spre incizal.
Incisi3ii laterali superiori sunt monta@i dupA incisivii centrali fiind cu marginea incizivalA
dinstan@a@i ou 1,)- mm de la planul de ocluzie. %xul longitudinal al acestor din@i este Bnclinat cu $H Bn sens
meziodistal Ci cu 0G1 Bn sens vestibulooral, iar coletul este mai palatinizat, Bn compara@ie cu incisivii centrali.
Caninul superior se sprijinA cu vDrful Bn planul de ocluzie Ci coincide cu linia caninului. %xul
longitudinal este Bnclinat cu -#H Bn sens meziodistal Ci cu $-)H Bn sens vestibulooral, iar coletul este aCezat mai
vestibular Bn compara@ie cu incisivul lateral.
$rimul premolar superior este orientat cu axul longitudinal perpendicular planului de ocluzie
fiind realizat Bn spa@iu de 1,+) mm Bntre canin Ci primul premoilar. NDrful cuspidului vestibular prezintA contact cu
planul de ocluzie, iar Bntre cuspidul palatinal Ci planul de ocluzie existA un spa@iu de 1,)- mm.
l doilea premolar superior se monteazA identic ca Ci primul cu excep@ia cA suprafa@a mezialA
contacteazA cu spurafa@a distalA a primului premolar, iar vDrfurile ambelor cuspizi prezintA contact cu planul de
ocluzie.
$rimul molar superior se monteazA Bn contact cu planul de ocluzie numai cu vDrful cuspidului
meziopalatinal, iar ceilal@i cuspizi nu prezintA contact cu planul de ocluzie fiind aranja@i Bn aCa fel ca cuspidul
distovestibular sA fie cel mai distan@at de acest plan.
%l doilea molar superior nu atinge planul de ocluXie nici cu un cspid, dar cuspidul
meziopalatinal este cel mai apropiat de acest plan Ci cel mai BndepArtat este cuspidul distovestibular. 2rin urmare, al
doilea molar este montat Bn continuarea primului molar avind zona cervicalA BnclinatA mai accentauat, spre mezial Ci
oral decBt al primului molar.
133.Caracteristica mobilitii fiziologice i a gradelor de mobilitate patologic a
dinilor. Metode de determinare. Importana practic.
&tabilitatea din=ilor sau gradul lor de mobilitate depinde de starea parodontului <i raportul
dintre ?n;l=imea coroanei <i lungi mea r;d;cinii clinice. 5n condi=ii de norm; din=ii posed; o mobi
litate fiziologic;, care cu oc"iul liber nu poate fi observat;. $entru determinarea acestei
mobilit;=i s?nt necesare aparate speciale. 8ot odat;, existen=a acestei mobilit;=i a fost stabilit;
indirect. Dup; erup=ia din=ilor <i stabilirea punctelor de contact cu din=ii vecini, pe parcursul
vie=ii, datorit; microdeplas;rilor fiziologice ale din=i lor ?n diferite direc=ii, =esuturile dure din
regiunea punctelor de contact se supun abraziei <i treptat se transform; ?n suprafe=e de con
tact. Ca dovad; a acestor fenomene s?nt suprafe=ele de contact din ambele p;r=i ale dintelui
(median; <i distal;) situat ?n mi!locul ar cadei dentare <i prezen=a numai a unei suprafe=e
(mediane) de contact la ultimii din=i.
?n cadrul examenului medicul trebuie s; eviden=ieze prezen=a sau absen=a mobilit;=ii
patologice a din=ilor. :radul de mobilitate se apreciaz; prin palpare prinz?nd fiecare dinte cu
indexul <i poli cele tn?inii drepte sau cu a!utorul pensei.
Deosebim trei grade de mobilitate patologic0 I 2 dintele pre 'int0 mobilitate numai 3n
direc.ie vestibulooral04 II 2 dintele pre 'int0 mobilitate nu numai 3n direc.ie
vestibulooral0, dar 5i me'io% distal04 III2dintele este mobil 3n direc.ie vestibulooral0,
me'io% distal0 5i vertical0. Desigur c0 metodele clinice de determin0ri mobilit0.ii s3nt
destul de subiective, 3ns0 denot0 le'area parodontului.
13). .$amenul clinic al paradontului. -aradontometria. 8mportana practic.
E)amenul clinic al paradontului:
Starea func@ionalA a parodontului Bn normA este determinatA cu ajutorul coeficien@ilor ob@inu@i prin compara@ia
posibilitA@ilor func@ionale determinate Bn cadrul gnatodinamometriei (se comparA indicii de rezisten@A a diverCilor
din@i la procesul de mastica@ie luBndu-se drept unitate de mAsurA valoarea celui mai slab dinte (inclusivul lateral)
fiind comparatA cu valoarea celorlal@i din@i). -a mijlocul sc!emei este notatA formula dentarA" starea parodontului Ci
coeficien@ii condi@ionali sBnt nota@i Bn pAtrA@elele respective. 2entru fiecare grupA de din@i cu orientare func@ionalA la
fiecare arcadA dentarA se calculeazA starea ei func@ionalA.
Importan>a practic1:
%naliza rezultatelor incluse Bn parodontogramA Bi permite medicului sA compare posibilitA@ile func@ionale ale
arcadelor dentare, ale anumitor grupuri de din@i Ci sA BntocmeascA un plan corect de tratament.
@natodinamometrul prezintA douA branCe unite cu o spiralA Ci un indicator, care determinA mArimea for@ei
dezvoltate asupra spiralei, Bn :g. /upA ce vBrfurile branCelor sBnt instalate pe suprafa@a ocluzalA Bntre doi din@i, se
propune de a strBnge maxim arcadele dentare, urmArind deplasarea arcului pe cadranul indicatorului, indicBnd limita
posibilitA@ilor periodon@iului, care este Bnzestrat cu o re@ea de nervi sensibili Ci la apari@ia durerii dezvoltarea for@ei
aplicate BnceteazA.
139. Caracteristica metodelor radiografice la examinare. Importana practic.
Examenul radiologic este unul din examenele complementare de baza la precizrea modificarilor
tesutului osos, rapoartelor dintre diferite se2mente si elemente ale scheletului sistemului stomato2nat, iar
uneori si a modificarilor functionale. .n acest scop pot fi utilizate metodele de examen radiologic intraoral si
extraoral. .nvestigarea radiologica dentoparodontala sau a altor componente ale sistemului stomatognat se
efectueaza prin:
4adiografie panoramica ;ortopantomografia<%
/omografie%
/eleradiografie%
Cineradiografie%
=rtrografie%
Electroradiografie.
Radiografia intraorala sau dentoparodontala. Studiul filmului capatat prin metoda intraorala ne da
posibilitatea de ase preciza starea tesuturilor dure ale dintilor, depistarea diverselor leziuni odontale, cum ar
fi prezenta cavitatilor provocate de caria dentara in zonele prozimale sau a coletului(in caz de o acoperire cu
a dintelui cu coroane artificiale). .mportanta este informatia despre caracterul implantarii dintelui, directia
axului sau si aradacinilor, a raportului coroana ;radacina nu numai insens vertical, dar si orizontal, derelarile
carora pot duce la instabilitatea lui. %naliza datelor obtinute ne da posibilitatea sa precizam topografia,
forma, marimea camerei pulpare si starea canalelor radiculare.
Examenul radiologic intraoral pune in evidenta si starea spatiului periodontal si a osului alveolar, tot ea
ne poate evidentia suplimentar prezenta dintilor in retentie, resturi radiculare, fracturi radiculare si a oaselor
maxilare, distructii ale tesutului osos provocate de procese inflamatorii, tumori
Radiografia panoramica (pantomografia, ortopantomografia<.%cest tip de investigare radiologica se
efectueaza cu ajutorul radiografiei panoramice prin proiectie desfasurat pe una si aceesi pleicula a celor
doua arcade dentare si a maxilarelor in ocluzie centrica, stare de postura a mandibulei sau la o desc!idere
maxima a gurii. 2e asa pelicula vom studia aceleasi particularitati de structura a paradontului si tesutului
osos, insa in acest caz apare posibilitatea sde astudiu in ansamblu, comparativ si concomitent a rapoartelor
dintre arcadele dentare si elemtele articulatiei temporomandibulare.
Tomografia. 'etodele radiografice obisnuite nu permit vizualizarea precisa a elementelor osoase ale %.&.',
din cauza suprapunerii segmentelor invecinate si structurii compuse ale acestei zone. .n aceste cazuri cea
mai utilizata metoda este tomografia, care permite obtinerea imaginii radiografice a diferitor straturi ale
unui organ, adica la diferita adincimie de la suprafata lui. /e aceea ea se mai numeste strati2rafie .
Teleradiografia sau radiografia cefalometrica. 'etoda in cauza ne da posibilitatea sa obtinem imaginea
sc!eletului maxilofacial si al craniului pe care, prin trasarea diferitor planuri, se va studia raportul dintre
diferite segmente comparativ cu norma. %ceasta metoda este utilizata la diagnosticul anomaliilor
dentomaxilare, adiverselor asimetrii craniofaciale si a altor dereglari de structura.
Cineradiografia. <ste o metoda contemporana de studiu radiologic al %.&.' nu numai in pozitie statica, dar si
dinamica.
Artrografia. 'aladiile %.&.' provoaca treptat diverse afectiuni ale meniscului articular, care dese ori este
trumat si deformat, insa imaginea lui pe fulmele radiografice amintite lipseste.%rtrografia este unica metoda
care ofera detalii privind meniscul.
Electroradiografia %ceasta metoda poate fi utilizata la diagnosticarea anomaliilor generale dentomaxilare si
cind nu este necesara evidentierea structurii tesuturilor organului filmat.
1(9. .lectroodontometria.&ermodiagnostica. 8mportanta practica.
Termodia2nostic-9eactia dintelui la agentii termici se efectuiaza pentru a evidential starea pulpei..n calitate de
agent excitant se foloseste eter, insa mai frecvent apa rece si apa fierbinte, care este un agent excitant mai puternic,
dat foond marea ei capacitate calorica. 6ea mai simpla metoda e irigarea cu apa din seringa.^ona indiferenta(zona
fara reactie)pentru incisive constituie$1I()1-)#I6-provoaca reactia la cald,+-##I6-reactia la rece)
Electroodontodia2nostic-ne formeaza o imagine mai amplaprivind starea pulpei si tesuturilor
amfodontale.%plicarea curentului este bazat pe faptul stiut ca orice tesut viu este excitat. Electrodul pasiv cu placa
de plumb se aplica pe bratul bolnavului. Electrodul active cu semnul ; se apliva pe dinte preventive uscin bine
dintele,.nvalatucind firul cu o vata umectata in apa.
-a #-* m%-/inte sanatos
#1-(1m%-proces inflamator in pulpa
*1m%-necroza a pulpei coronariene
11m% si mai mult-necroza patrunde si in pulpa radiculara
11-#11m%-periodontiu normal e sensibil la curenti
#11m% si mai mult-modificari morfologice bruste in periodontiu dintelui.
1(1.Caracteristica metodelor statice #i dinamice de determinare a eficienei masticatorii. 8ndicai
coeficienii dupa %gapo!.
%etodele statice.
-a baza metodelor statice au fost puse datele lui >aber ob@inute la determinarea presiunii masticatoare cu ajutorul
8natodinamometrului, comparBnd indicii de rezisten@A a diverCilor din@i la procesul de mastica@ie luBnduse drept
unitate de mAsurA valoarea celui mai slab dinte (inclusi7ul lateral) fiind comparatA cu valoarea celorlal@i din@i. -a
baza acestei metode au fost puse de asemenea particularitA@ile morfologice Ci func@ionale ale fiecArui dinte:
- mArimea marginii incisivale Ci a suprafe@ei ocluzale,
- numArul Ci grosimea rAdAcinilor,
- diametrul coletului,
- numArul cuspizilor,
- particularitA@ile anatomo-fiziologice ale periodon@iului,
- rolul lui la realizarea func@iei de mastica@ie,
- locul fiecArui dinte Bn arcada dentarA etc.
&ustro3, /uchan2e 9. a., considerBnd drept unitate presiunea masticatoare a incisi7ului lateral Ci comparBnd-o cu
presiunea masticatoare a celorlal@i din@i, au determinat coeficientul fiecArui dinte de pe maxilA Ci mandibulA.
%plicarea, BnsA, Bn practicA a acestei metode prezintA dificultA@i, din care cauzA nu este utilizatA.
%amlo., 2apo3, O.sman 9. a. au simplificat aceastA metodA socotind eficacitatea masticatoare a sistemului
stomatognat egalA cu 11 unitA@i calculBnd astfel coeficientul fiecArui dinte dupA acest criteriu. /rept unitate de
calcul ei au luat capacitatea de rezisten@A a incisivului lateral egalA cu .
/e men@ionat cA determinarea eficacitA@ii masticatoare este posibilA doar Bn cazul prezen@ei din@ilor antagoniCti ce
s-au pAstrat. /acA ei lipsesc, capacitatea masticatoare a dintelui prezent este consideratA egalA cu 1, deoarece el nu
participA la actul de mastica@ie. /eci Bn cazul prezen@ei tuturor din@ilor pe un maxilar Ci lipsa totalA pe celAlalt
eficien@a masticatoare va fi egalA cu 1 (%gapov).
O.sman a ajuns la concluzia cA afarA de eviden@a din@ilor absen@i urmeazA sA fie luatA Bn considera@ie Ci starea
func@ionalA a din@ilor restan@i, care poate fi determinatA Bn raport cu gradul de mobilitate a lor. Se considerA cA din@ii
cu o mobilitate de gradul . participA 11?. la actul de mastica@ie. 6ei cu o mobilitate de grabdul .. au pAstrat numai
)1? din capacitatea func@ionalA, iar cei ce au o mobilitate de gradul ..., sBnt socoti@i absen@i. .n legAturA cu aceasta
autorul propune ca notarea stArii func@ionale a din@ilor superiori Ci inferiori sA se efectueze printr-o linie oblicA.
%etodele dinamice (funcionale) .
-uBndu-se Bn considera@ie dezavantajele metodelor statice de determinare a eficien@ei masticatoare Ci stArii
func@ionale a parodontului, care se reduc la un calcul aritmetic simplu al rezultatelor examenului clinic Ci
radiografie, Ci deci nu oglindesc realitatea, au fost elaborate mai multe metode func@ionale. %utorii acestor metode
reieCeau Ci din faptul cA Bn unele cazuri dereglArile de mastica@ie apar c!iar Bn lipsa unui numAr mic de din@i, Ci
invers, la unii pacien@i cu prezen@a edenta@iilor par@iale Bntinse, datoritA func@ionArii mecanismelor de compensare,
dereglArile actului de mastica@ie pot fi minime.
Knul dintre primii autori ai metodei func@ionale de determinare a eficien@ei masticatoare propunBnd proba de
mastica@ie, a fost Cristhensen. 6onform metodei sale pacientului i se dA un miez de nucA (alune, migdale) Ci dupA
)1 miCcAri de mastica@ie masa cApAtatA se adunA Bntr-o tAvi@A, prin clAtituri ale gurii, se spalA Ci se usucA la o
temperaturA de 11H Bn termostat timp de o orA. /upA uscare masa cApAtatA se cerne prin ( site cu diametrul gAurilor
diferit. 2articulele restante Bn ultima sitA se cBntAresc Ci dupA greutatea lor se determinA procentul de pierdere a
eficien@ei masticatoare.
Dhelman a modificat aceastA metodA considerabil simplificBnd-o. El a constatat cA sistemul stomatognat sAnAtos
fArBmi@eazA ) g de miez de alune timp de )1 sec. pBnA la aCa un grad, cA masa cApAtatA, fiind uscatA Ci cernutA prin
sitA cu gAuri de #,( mm Bn diametru, trece complet. .n caz de edenta@ie par@ialA sau alte afec@iuni, dupA cernerea
probei Bn sitA rAmBri resturi. /upA cBntArirea acestor resturi se calculeazA procentul pierderii eficien@ei masticatoare
considerBndu-se cA ) g constituie 11?. /acA, de exemplu, Bn sitA a rAmas g, pierderea eficien@ei masticatoare va
fi egalA cu #1?.
6u"ino3 a ajuns la concluzia cA proba de mastica@ie dupA 5!elman nu corespunde indicilor fiziologici, deoarece
Bn condi@ii de normA nimeni nu rumegA odatA ) miezuri de nucA ( miez=l g). 9eieCind din aceasta, 9ubinov a
elaborat proba de mastica@ie numitA fiziologicA. .n acest scop i se dA pacientului un miez de alune (migdalA),
greutatea cAruia Bn mediu este egalA cu 011 mg, marcBnd timpul de la Bnceperea mastica@iei pBnA la apari@ia actului de
degluti@ie. .n condi@ii de integritate a arcadelor dentare pentru acest act e nevoie de ( sec. .n caz de edenta@ie
par@ialA timpul necesar pentru mastica@ie creCte Bn raport cu Bntinderea Ci localizarea breCelor, iar mArimea
particulelor la momentul apari@iei actului de degluti@ie creCte. 6alculul acestei probe este analogic cu cel al probei
dupA 5!elman. 2rin urmare, aceastA probA ne permite sA determinAm eficien@a masticatoare Bn condi@ii fiziologice.
-a baza calculArii gradului de pierdere a eficien@ei masticatorii conform metodei lui 9ubinov este greutatea
resturilor din sitA cBntArite dupA o mastica@ie, timp de ( sec. /e exemplu, dacA la unul Ci acelaCi pacient am
determina eficien@a masticatoare propunindu-i un miez de nucA cu o greutate de 011 mg, efectuBnd mastica@ia pBnA la
apari@ia actului de degluti@ie, iar a doua probA am efectua-o la un act de mastica@ie de ( sec., greutatea resturilor
rAmase Bn sitA va fi diferitA. Este clar cA la prima probA greutatea resturilor rAmase va fi mai micA din cauza mAririi
timpului de mastica@ie necesar. 9eieCind din aceste considerente, prima probA va fi folositA la determinarea
eficien@ei masticatoare iar a doua la determinarea gradului de pieredere a eficien@ei masticatoare. /acA la aceastA
probA nu va putea fi folosit miezul de nucA, se vor propune alte alimente, de exemplu pesme@i, Ctiindu-se cA durata
actului de mastica@ie a acestui produs pBnA la apari@ia actului de degluti@ie este de 0 sec.
!rin urmare& eficiena masticatoare poate fi definit drept capacitate a sistemului stomato8nat de a mastica un
produs alimentar de o anumit 8reutate ntr-o anumit unitate de timp.
%astica>io2rafia dup1 6u"ino3. Studiind mecanismele reflexelor cavitA@ii bucale, 9ubinov a elaborat metoda de
Bnregistrare a func@iei motorice a mandibulei Bn actul de mastica@ie cu ajutorul mastica@iografului. .maginea graficA a
miCcArilor mandibulare Bn timpul actului de mastica@ie a primit denumirea de mastica@iogramA. 2rin analiza ei va fi
studiatA nu numai eficien@a masticatoare dar Ci caracterul miCcArilor mandibulare.
Kltimele vor fi diferite Bn caz de prezen@A a anomaliilor dento- maxilare, edenta@ii par@iale, afec@iuni ale %.&.'. Ci
alte procese patologice. 'astica@iograma ne va da posibilitate sA studiem Ci eficacitatea tratamentului
ortopedoprotetic Ci stereotipul actului de mastica@ie. .ndiferent de scopul urmArit Ci particularitA@ile individuale pe
c!imogramA deosebim cBteva faze:
. - faza stArii de repaus fiziologic relativ (posturA) a mandibulei, care este BnscrisA cu o linie dreaptA"
.. - faza desc!iderii gurii efectuatA pentru a fi introdus produsul alimentar Bn cavitatea bucalA"
... - faza de adaptare sau orientare pentru a Bncepe zdrobirea alimentelor"
.N -faza de bazA a actului de mastica@ie"
N - faza de formare a bolului alimentar Ci degluti@ia, dupA care din nou se BnregistreazA starea de repaus
fiziologic relativ.
6aracterul undelor de mastica@ie depinde de consisten@a alimentelor, de starea sistemului dentar, a %.&.'., de tipul
de ocluzie, stereotipul de mastica@ie etc. 6unoscBnd viteza de miCcare a lentei de Bnregistrare care poate fi liniatA Bn
milimetri sau care se BnregistreazA concomitent Ci timpul, uCor se calculeazA durata fazei de bazA a actului de
mastica@ie, care ne indicA Ci eficien@a masticatoare.
Coeficien>ii dupa 2apo3:
/in@ii # $ ( ) * + 0 \n total
Superiori
.nferiori
#


#
$
$
(
(
(
(
*
*
)
)
-
-
#)
#)
((. ,ormele nozologice de patologii ale @esuturilor dure ale din@ilor cariosogene Ci acariesogene
.n scopul formularii diagnosticului ca regula poarta un caracter descriptiv caracteristic pt oropedia generala e necesar de a sti
formle nozologice ale maladiilor dupa care ulterior se vor include caractersitica patologiei in forma de clasificari cu indicatia
factorilor etiologici si a dereglarilor functionale.
&inind cont de faptul ca dupa lezarea tesuturilor si organelor cavitatii bu:ale in specila a sistemultul dentar tesuturile
respective nu au insusiri de regenerare astfel restaurarea morfo-functionala se va realiza prin obturare sau proteze dentare.
,orma nozologica a patologiei ne indica si posibilitatile de restaurare morfologica a organelor lezate.2entru determinarea
caracterul maladiei e necesar de un examen clini: :omplex.
1(5. Conceptia moderna si caracteristica principiilor fundamentale de
tratament protetic1
6onceptia moderna de tratament protetic al leziunilor organelor si tesuturilor
sistemului stomatognat a sintetizat din medicina generala si stomatologie principiile
globale ce stau la baza oricarui tratament: principiul profilactic si principiul curativ,
actualmente aceste principii au fost cimpletate cu cele biologice, biomecanic
!omeostazic si ergonomic.
Principiulu profilactic. /ul'urarile morfofunctionale pro1ocatede un
proce patologic in una din 1erigile itemului, neaparat 1a actiona nu
numai aupra altor component!i dar i a intregului organim.>uind in
conideratie acete legitati, principiul profilactic de tratament protetic a
fot di1i!at in+ principiul profilactic local
principiul profilactic general.
Principiul profilactic local conta in tratamentul protetic de pre1enire a
afectiunilor organelor i teuturilor itemului tomatognat, principiul
general pre1ede profila)ia afectiunilor altor organe, iteme, care pot fi
influentate i acuti!ate de dereglarile functionale i fi!ionomice ale .
&tomatognat.
Principiul de profila)ie locala urmarete copul de a pre1eni afectiunile .
&tomatognat, patrind integritatea lui. 0n rol important o are educatia
anitara ce conta in repectarea igienei 'ucale i tratamentul protetic
pro1i!oriu i definiti1.
Conceptia profila)iei moderne a tratamentului pre1ede nu o retituire
cantitati1a a organelor i teuturilor le!ate dar o reta'ilire ec5ili'rata
morfofunctionala.
Principiul profila)iei generale pre1ede pre1enirea influentei negati1e a
difunctiei . &tomatognat aupra altor iteme i organe.
Principiul curativ. Pre1ede refacerea integritatii morfologice i
reta'ilirea functionala a itemului tomatognat prin intermediul
prote!elor i a diferitor dipo!iti1e;ini, aparate<. =cete mauri pentru
fiecare ca! in parte 1or fi indicate in raport de caracterul le!iunii+le!iuni
odontale coronare, edentatie. 7na tratamentul protetic nu poate fi
coniderat finali!at o data cu fi)area prote!elor protetice. Principiul
fundamenta> curati1 al tratamentului protetic 1a conta in refacera
functiilor de 'a!a a itemului tomatognat+maticatie, fonatie, deglutitie,
fi!ionomie.
Principiul biologic. Ete un principiu fundamental al medicinei i
pre1ede ca orice metoda de tratament au inter1entie a ai'a o influenta
po!iti1a aupra organelor i teuturilor . &tomatognat cit i intregul
organim. =cet principiu propune un tratament ergonomico al
inter1entiilor de pregatire a cimpului protetic, deoarece e modelea!a
teuturi 1ii. Principiul 'iologic ne impune ca la confectionarea pieelor
protetice a foloim acele materiale care nar le!a u'tratul organic, a
poede inuiri ta'ile ca ulterior a nu pre!inte modificari de 1olum.
Daca tratamentul protetic e aplica in perioada de de!1oltare tratamentul
protetic nu tre'uie a impiedice acet proce 'iologic.
Principiul biomecanic. Ete caracteritic pentru protetica dentara i
pre1ede un ec5ili'ru eficient al raportului de re!itent!a dintre u'tratul
'iologic al cimpului protetic i prote!e au alte dipo!iti1a. Ca u'tratul
'iologic a uporte acete actiuni ete necear ca materialul din care 1a fi
confectionat piea a poede inuiri mecanice i fi!ice
repecti1e;duritate, elaticitate, re!itenta<, totodata tre'uie de luat in
conideratie i gradul re!itentei 'iologice a teuturilor in 1ederea
uportarii preiunii aupra lor.
Principiul homeostazic. Pre1ede coner1area morfofunctionala a
itemului tomatognat pentru un timp indelungat. 4eali!area acetui
principiu ete poi'ila doar in ca!ul cind unt luati in conideratie
parametrii normali de tructura i functie a tuturor componentelor
itemului tomatognat i a unui e)amen minutio clinic i paraclinic.
Principiul ergonomic. 7n proceul de organi!are rationala a acti1itatii
medicului tomatolog.&porirea producti1itatii muncii medicului 1a fi
poi'ila doar in ca!ul unei organi!ari c5i'!uite a locului de munca. Prin
urmare ca'inetul i locul de munca tre'uie a fie amena(ate in aa mod
ca totul a fie la indemina medicului, care concomitent tre'uie a repecte
i maurile de protectie indi1iduala. * deoe'ita importanta o are po!itia
pacientului i a medicului in timpul lucrului. 7n ultimii ani in domeniul
ergonomiei protetice dentare e utili!ea!a informatia o'tinuta prin
intermediul computerelor, metode ce imntitor influentea!a acti1itatea
medicului.
1)9.Clasificarea modern a proteelor dentare. .$emple.(Ortopedie)
2rotezele dentare se clasificA dupA urmAtoarele criterii:
/upA caracterul leziunii Oxman deosebeCte:
a.proteze dentare pentru restebilirea coroanei dentare(incrustatii,coroane de substitutie)
b.proteze pentru restabilirea edentatiilor partiale(puntile dentare 22'% si 22'Sc!eletate)
c.proteze pentru restabilirea edentatiilor totale
d.proteze maxilo-faciale
/upa metoda de fixare:
a.proteze fixe
b.proteze mobilizabile
/upa destinatie 9umpel deosebeste:
a.proteze profilactice
b.proteze curative
/upa metoda de transmitere a presiunii masticatorii 9umpel deosebeste:
a.proteze fiziologice care transmit presiunea masticatorie prin paradontiul dintilor restanti
b.proteze nefiziologice care transmit presiunea masticatorie asupra mucoasei cavitatii orale
c.proteze semifiziologice(proteze arcate).