Anomaliile in dezvoltarea membrelor

-malformatiile congenitale in dezv mbr, ar fi dupa nr de cazuri inregistrate statistic

-meromelia,absenta partiala a unui mbr sau unui segment din mbr, sau parti de mbr
-amelie, absenta completa a extremitatii resp, absenta unui singur mbr sau a 2-3 mbr
-focomelia, prezenta unor mbr de forme neregulate, prin lipsa de dezvoltare
-micromelia, prezenta unor extremitati mici, reduse
-bradidactilia, aspectul degetelor, nr mai mic al degetelor, mai scurte, sau poate lipsi unul dintre
degete
-sindatcilia, fuziunea a 2 degete sau mai multe, de regula fuzioneaza inelarul cu degetul mic si
policele cu indexul, iar metcarp 3 impreuna cu falangele corespunzatoare uneori pot lipsi
-polidactilia, nr mai mare de degete, 6 degete la o mana sau ambele
-ectrodactilia, absenta unuia dintre degete, de regula policele sau halucele
-mana despicata sau piciorul despicat in cleste de homar, prezenta unui spatiu intre metacrp2si
4 cu lipsa metacarp 3, degetele se privesc fata n fata si partea libera da aspectul unui cleste.
-asocierea dintre sindromul mana picior organe genitale, fuziunea mtcarpiene cu degete de dim
reduse, la femei uter spetat partial sau aspectul de uter didelf, pozitionare anormala a orif uretral,
la barbat sindactilie, polidactilie, etc
-picior stramb congenital, rotatie interna picior sau mana in adductie si usoara flexie plantara, cel
mai frecvent la fetii de sex masculin
-absenta congenitala sau hipoplazia de radius, Hipo radius mai mic, aplazia no radius
-benzile amniotice, determina sectionarea unui anumit fragment din mbr sup sau inf , degete etc
-in special la femei, luxatia congenitala de Sold, insuficienta in dezvoltare acetabul sau
insuficienta de formare a capului femural.

ARTROLOGIE

-o parte a anatomiei care se ocupa de studiul articulatiilor, iar ca notiunea sa fie mai completa,
presupune ansamblul de elemente care participa la legarea a 2 sau mai multe struct osoase intre
le direct sau prin intermediul unro ligamente care se afla la distanta.

Clasificare articulatii(are la baza gradul de miscare, nr de oase din art, sau dupa aspectul
morfologic)

-dupa gradul de miscare:-3 tipuri

-fixe-sinartroze-fibroase
-miscare redusa-semimobile-cartilaginoase-amfiartroze
-articulatii mobile-sinoviale-diartroze
-dupa nr de articulatii care part la realizarea unor miscari:-3 tipuri
-uniarticulare, articulatii cu lant articular
-biart
-multiart
-dupa aspectul morfologic:-2 mari grupe
-articulatiile nonsinoviale
-articulatii sinoviale
In artic nonsinoviale intra luandu ne dupa gradul de miscare , fibroase si cartilaginoase

Nonsinoviale de tip fibros

-sunt descrise urm 3 tipuri, sindesmoze, suturile si gomfoze. Sindesmoze sunt legaturi care se
realizeaza intre piese osoase prin int ligmanete(interosoase). Leg astea pot fi realizate printr o
banda fibroasa stransa, rigida, cum e lig coracoacromial. Leg cu mobilitate redusa, prin
intermediul unei benzi fibroase elastice, de ex la leg dintre lamele vertebrale a doua vertebre
vecine, ligamentele galene, sau prin intermediul unui snur fibros cum este ligamentul stilohioidian.
In ceea ce priveste suturile, sunt legaturi de tip fibros intr 2 oase vecine dar prezente numai la
nievlul craniului, se fac intre capetele osoase prin tesut fibros subtire care la interior se continua
cu dura mater si superficial cu periostul osului. Dupa aspectul suprafetelor osoase care sunt
implicate in art respective, avem dintate, scoamoase si plane. Dintate, marginile au aspect de
Dinti, fronto-parietala sau interparietala etc. In cadrul scoamoaselor, la articularea scoamei
temporale, partea plata se num scoama care se aplica pe parietal sfenoid si fronta, marginea e
taiata oblic, se aseaza un os pe celalalt ca un solz. Sutura plana, marginea e dreapta, sutura
internazala sau etmoido lacrimala, nazo lacrimala. Gomfozele, sunt articulatii de tip fibros intre o
piesa os de forma conica si alta piesa os adaptata conului resp, articularea radacinii unui dinte in
alveola dentara. Articulatiile cartilaginaose, sincondrozele si simfizele. Sincondrozele se gasesc la
baza craniului, leg intre doua piese os vecine prin intermediul unui cartilaj, sincondroza sfeno
pietroasa, Pietro occipitala, etc. Simfizele sunt legaturi intre 2 suprafete articulare prin intermediul
unui fibro cartilaj prezentat sub forma unui disc, simfiza pubiana.

Sinoviale, calsificare
-dupa aspect morfologic:- sinoviale plane, art intertarsiene/carpiene etc
-ginglism, art in balama, trohleara, art interfalangiene, baza si cap falange, sau humero-ulnara
-trohoida, cea mai clara, radio ulnara proximala si distala, sau apofizei odontoide la nivelul
atlasului, dinte axis.
-bicondiliana, genunchiului
-elipsoidala, metacarpo falangiana, radio carpiana
-selare, in forma de sa, carpo mtcarp a policelui
-sferoidal, art capului humeral cu gelnoida, sau femural cu acetabul
-dupa tipul de miscare avem:-uniaxiale, art ginglism sau trohoida
-biaxiale, selar, elips
-multiaxiale, sferoidal
La orice art sinoviala trb luate in calcul Suprafetele art, cartilajele care le acopera, cine
solidarizeaza piese osoase. Ce miscari se realizeaza in art resp.
Art sinov sunt complexe in care de regula se realizeaza miscari multiple, din aceasta cauza intre
supraf art resp ca sa poti sa realizezi o miscare ampla trb sa ai niste piese anatomice care sa
mareasca gradul de mobilitate al art resp sau sa realizeze potrivirea, congruenta. Ca sa realizam si
o miscare ampla si potrivirea, intre piese trb sa punem fie discuri articulare fie meniscuri articulare,
gen discul dintre capul ulnei si primele carpiene, meniscuri de la genunchi. Suprafetele art luate in
discutie pt sinoviale, pot fi sferice, eliptice, cilindrice, plane. Cu cat e mai rotunjita supraf , miscare
mai ampla, plana-> redusa. Cartilajul articular este un cartilaj hialin el acopera Suprafetele
articulare, grosimea lui variaza dupa presiunea de pe el, dupa Varsta individului analizat, gradul de
mobilitate si el variaza in cadrul vietii la acelasi individ in functie de Varsta, daca la tineri el are o
culoare alb stralucitoare cu reflexe albastrui, la batrani galbuie, portocalie. Si grosimea variaza de
la cativa mm pana la 12 mm, in functie de presiunea exercitata. In cartilaj art nu se gasesc vase
de sange nici terminatii nervoase libere, prezenta vaselor de sange determina transf acestuia in
os. El are un rol deosebit, amortizeaza socurile si cu cat inaintezi in Varsta aceasta elasticitate
scade. Cum se degradeaza acest cartilaj, cu Varsta pierde din compozitia apoasa, sufera de
deshidratare a tes cartilaginos, devine tot mai supus traumatismelor, devine friabil se poate rupte.
Nutritia cartilaj este asigurata prin difuziune de vasele de sange de la nivelul capsulei articulare
sau din lichidul sinovial. Alta caracteristica a art sinoviale este prezenta unor struct anatomice
care fac sa creasca suprafata artic a unui os, prin struct fibro cartilaginoase, labrum articular,
mareste periferia supr respective. Rol de a mari, de a tine mai bine struct os resp in cavitate,
contentie. Fibro cartilaje intraarticulare, au rolul de a realiza congruenta supr articulare spre ex
suprafata articulara a Condilului mandib nu se potriveste cu supr art de la nivel temporal. Discul
are inferior o scobitura , iar superior are o proeminenta pt temporal si o scobitura pt tuberculul art
al temporalului. La art sinoviala avem si capsula articulara, o formatiune anatomica alcatuita din 2
straturi, extern fibros, inter mbr sinoviala. Extern la orice articulatie str fibros, mai Putin la art in
care se realizeaza miscari ft ample, capsula se prinde la periferia supr articulare. Aceasta capsula
articulara pe de o parte poate prezenta mai multe tipuri de fibre, longitudinale, dispuse de regula
la periferie, transversale, circulare, de regula profund, cu dispozitie longitudinala oblica
transversala, dar pot prezenta si mici orificii prin care proemina din int artic, prelungiri ale mbr
sinoviale. Grosimea str fibros este vriabila in functie de forta exercitata asupra art resp si sensul
din care vine forta principala, capsula groasa anterior si mai subtire posterior. Ea este elastica pt
ca are fibre conjunctive elastice, vascularizatia este destul de bogata din vasele care se gasesc in
vecinatate, periarticulare, si inervatia este data de vecini, inervatia vine cu struct musculara
respectiva. Un muschi trimite si fibre care ancoreaza capsula articulara, gen fibrele musculare
tensoare ale capsulei articulare. Rolul capsulei este de a proteja articulatia de a impiedica
imprastierea revarsatului articular din interior, de a tine legate struct osoase din articulatie si pe
langa capsula, la solidarizarea pieselor os participa si struct ligamentare. Ligamente de mai multe
feluri, impartite in functie de aspect, pozitie, in lig capsulare, condensari fibre longitud, care
franeaza anumite miscari, de ex lig pubo femural, ligamente tendinoase, sunt rezultate din
tendoane muschi , de ex ligamentul patelar, ligamentele musculare Rez din atrofierea unor struct
musculare, de ex lig acromioclav, lig fibrozante, rezulta din fibroza unor ducte, struct canaliculare,
de ex stilohioidian, ligamentele interosoase, leaga 2 piese os invecinate cu sau fara cav articulare,
lig la distanta, leaga tot 2 piese vecine dar capetele de insertie sunt la distanta, de ex
coracoclavicular. In afara de capsula, pe interior se gaseste mbr sinoviala, captuseste la interior
capsula articulara, ca o Foita subitre, lucioasa neteda, adera pe interior capsula, secreta un lichid
numit sinovie, are rol de a lubrifia zona respectiva, este vascos, are consistenta unsuroasa si are
rol ft important in biodinamica art resp. Mbr sinoviala acopera de regula toata supr articulara pana
la nivelul cartilajului articular si poate prezenta o serie de prelungiri la interior sa exterior. Prelungiri
externe si interne. Externe =fundurile de sac recesurile sinoviale si foliculii sinoviali. Recesurile
apar printre fibrele tend de isnertie ale muschilor din vecinatate si care se dispun intre 2 tendoane
vecine/ intre 2 muschi vecini si impiedica frecare tend la locul de insertie, sunt diferite de bursele
sinoviale care sunt prelungiri ale capsulei sinoviale care se dispun intre muschi sunt prelungiri mari
ca niste saci de sinovie care permite alunecare struct resp in miscare. Criptele sau foliculii sunt de
dimensiuni mici care se insinueaza prin fasciculele caps fibroase sau intre ligamente si care
comunica cu cav articulara, in interior au lichid sinovial. Interne sunt plicile sinvoiale si vilozitatile
sinoviale. Plicile sau ciucurii sunt formatiuni care sunt libere in cav articulara in lichidul sinovial au
aspectul unor prelungiri mai mici sau mai mari, in struct lor gasim vase de sange si tesut adipos,
obligatoriu, la nivel de plici, la nivel de vilozitati, acestea sunt prelungiri ale mbr sinoviale care
seamana cu niste fire de par, filiforme, pot fi drepte spiralate lungi scurte etc, ele au rolul de a
umple spatiile ramase goale ca si plicile si care plutesc in lichidul sinovial, caract lor e ca sunt
filiforme. Dpdv al vascularizatiei mbr sinoviala, ft bine vasc, prezinta in struct tnl, vasele de sange
sunt ramuri perforante care vin din struct supradiacente, de la Niv capsulei articulare, in ceea ce
priveste comp nervoasa aceasta este reprezentata sub forma de mici plexuri zonale, asa numitele
plexuri parietale, sunt formate din fibre mielinizate, pregagnglionare. Interlinia articulara este
spatiul sau zona care se gaseste intre 2 cartilaje sau intre cartilajele artic ale oaselor care participa
la artic resp, trebuie sa fie vizibila radiologic sau rmn, ecograf etc, spatiu care se reduce in timp,
se diminueaza legatura prin degenerescenta a struct ligamentara sau fibroasa. Miscarile dintr o art
sinoviala sunt de 3 feluri, gradul de amplitudine unei miscari det supraf articulara a unui os deci
daca mscarea este mai ampla, supr e ampla, conducere in artic de tip osos, conducerea
ligamentara, alt tip, ligamentele sunt cele care franeaza anumite miscari a.i. sa nu apara rupturi in
struct active,la nivel muscular, al 3 Lea aspect , conducere musculara, Miscarile sunt limitate de
struct musculare care franeaza contactul dintre 2 oase. Ce miscari se pot face in cadrul
articulatiilor sinoviale, flexie, extensie, adductie, abductie, circumductie.
Flexia, 2 segm vecine se apropie unul de altul, extensie, miscare opusa, un segm se dispune in
cont altui segm, adductie, un segm se apropie de corp sau de planul sagital al corpului, miscarea
opusa, de abductie, de indepartarea unui segm de planul sagital de axul corpului, circumductia
insumeaza toate celelalte miscari, flexie+extensi+add+abd, la nivelul umarului.

Articulatiile coloanei vertebrale, cu lant articular. In cadrul arti cv avem o suma de articulatii, artic
corpurilor vertebrale, lamelor vertebrale, proceselor spinoase, transverse, articulare, toate se
articuleaza.
Art corpuri, de tip simfiza, corpurile prezinta fiecare o fata art superioara si inferioara, intre supraf
artic resp se interpun discurile intervertebrale, la care participa struc ligamentare, longitudinal
anterior si posterior. Discurile articulare dintre 2 corpuri vecine sunt alcatuite din 2 elem de baza,
un inel fibros, periferic, un nucleu pulpos, in interior. Discurile se prezinta sub forma unor discurie
biconvexe care depasez circ osoasa a corupurilor, seamana cu niste lentile biconvexe, ele
intaresc corpurile vert impreuna cu ligamentele long ant si post, ca dimensiuni ele au o
dimensiune transversala si o inaltime variabile in functie de segment de regiune. In regiunea
Cervic inaltimea e de 3 mm, in torace 5mm, in lombara, 9 mm. Exceptie poate sa fie discul dintre
l5-s1, care in functie de gradul de convexitate, poate ajunge si la 12 mm, mai ales la femeile
tinere, care au mobilitate si laxitate mai mare. Inaltimea si in functie de lordoze si cifoze. Insumand
inlatimea acesto discuri=>un sfert din inaltimea cv. Se tocesc pe masura ce imbatranim, prin
deshidratare. Inelul fibros e format numai din tesut conjunctiv cu fibre dispuse in toate directiile ,
incrucisate etc, cu un capat se prind de osul de deasupra si cu altul de osul de jos, asigura
stabilizarea cv, ele protejeaza maduva, sunt rotunjite spre interior si acoperite de dura mater.
Nucleul pulpos este o structura gelatinoasa de culoare albicioasa si care cu timpul devine galbuie
prin deshidratare. Isi modifica forma dar nu volumul, compresibil, ft imp pt preluarea socurilor cv,
cele pe verticala. In cadrul miscarilor pe care le realizeaza cv, nucleul se deplaseaza mereu in
directie opusa fata de miscarea coloanei. In lombara el se deplaseaza un pic spre posterior ca
pozitie normala si la efort mai mare poate sa iasa spre canalul vertebral. Iesirea nucleului din
pozitia centrala, comprima sacul dural cu radacinile nervilor spinali, procesul se numeste hernie
de disc. Prin compresiunea nucleului determina in timp moartea fibrelor nervoase comprimate,
deficit motor sau senzorial, se intervine chirurgical. Pot recidiva pe canalul deja format. Aceste
discuri nu au vascularizatie proprie, se hranesc prin difuziune de la structurile invecinate, de la lcr,
de la struct fibroase insotite de vase de sange , de la struct vasculare care deservesc oasele sau
Muschii vecine. Ligamentele sunt longit anterior si post. Longit anterior se prezinta ca o banda
fibroasa sau fibro conjunctiva , alb sidefie, pe fata anterioara a corpurilor, superior se prinde la Niv
portiunii bazilare os occipit, inferior pana la Niv vert sacrale 2. Adera destul de slab de vertebre
dar mai adera si de discurile intervertebrale, intre ligament si Tesutul conjunctiv se gasesc tnl,
plexuri venoase si tesut conjunctiv lax. In cazul in care apar fenomene de vascularizatie a
discurilor intervertebrale acestea se transforma in tesut osos si mai pot gasi aici o serie de
modificari degenerative , aparitia unor proeminente osoase, osteofite, ansamblul de osteofite de la
marginea discurilor sau corpurilor=discartroze, aparitie cavitati in int disc intervertebral fie pline cu
lichid apos, fie in struct mai dense care uneori se osifica. Ligamentul longit posterior este tot cu
dispozitie longit dar pe fata post a corpurilor vertebrale, superior se prinde pe fata interna a port
bazilare os occipit, de aici coboara ca o banda care in dreptul discurilor prezinta expansiuni de
forma romboidala si ajunge inferior pana la baza coccisului. Se continua mai departe cu lig sacro-
coccigian profund, snur fibros care poate ajunge pana la vf coccis.
Articularea lamelor, sunt de tip fibros, benzi patrulatere formate din tesut elastic, ligamente
glabene, prezenta tesutului elastic da culoarea, Flavium. Au forma dreptunghiulara, se prinde uc
un capat de marginea inf a lamei vert superioare si viceversa. Ant delimiteaza gaura vertebrala,
posterior ajunge pana la baza proceselor spinoase. Ca si actiune mentin cv intr o anumita pozitie,
impiedica flexia exagerata a cv si contribuie la mentinerea pozitiei verticale.