Articulatii

25. Clasificarea articulatiilor. Articulatii fibroase, articulatii cartilaginoase

I)Dupa aspect (morfologie)
1)NON-SINOVIALE :
a)Fibroase
i)sindesmoze:
Legatura se realizeaza in 2 sau mai multe piese osoase prin intermediul unor
ligament dispuse intre capetele articulare (ligamente interosoase)
Se impart in:
-lig. stranse – prin intermediul unor benzi fibroase RIGIDE
Ex: lig. coraco-acromial
-lig. cu mobilitate reduse – prin intermediul unei benzi fibroase
ELASTICE
Ex: lig. galbene dintre lamele vertebrale
snur fibros
Ex: lig. stilo-hioidian

ii)suturi:
Prezente numai la nivelul oaselor boltii craniene.
Legatura intre capetele articulare osoase se realizeaza prin intermediul unui tesut
fibros
Dupa aspectul capetelor osoase care intra in articulatii se impart in:
-sutura dintata
Ex: sutura fronto-parietala
sutura interparietala
sutura parieto-occipitala
-sutura scoamoasa – marginea oaselor din art. sunt taiate oblic
Ex: scoama temporala
scoama tempo-parietala
-sutura plana – intre 2 oase ale caror margini sunt plane
Ex: art. internazala
art. etmoido-lacrimal

iii)gomfoze:
Articulatia in care o piesa osoasa e conica si cealalta se adapteaza conului
Ex: radacina dintilor in alveola

b)Cartilaginoase
i)sincondroze:
Presupune prezenta fibrocartilaj intre suprafetele articulare.
Ex: baza craniului – sincondroza pietro-occipitala
sincondroza sfeno-pietroasa

ii)simifiza:
Art. in care legatura intre suprafetele oaselor se realizeaza printr-un fibrocartilaj in
forma de disc
Ex: simifiza pubiana

II)SINOVIALE (sau mobile)

a)dupa aspectul morfologic:
1)art. sinoviale plane
Ex: art. intercarpiene/intertarsiene

2)art. in ginglism/in balama/trohleare

O piesa are forma unui mosor si cealalta se adapteaza
Ex: art. falangiana
art. humero-ulnara

3)art. trohoida (varietate ginlismului)

O piesa asematoare cu un cilindru si cealalata se adapteaza
Ex: art. radio-ulnara proximala si distala
art. atlanto-axoidiana mediala

4)art. bicondiliana
Ex: art. tibio-femurala

5)art. elipsoidala
Ex: art. radio-carpiana
art. metacarpo-falangiana

6)art. selare
Ex: art. carpo-metacarpiana a policelui

7)art. sferoidala
Ex: umar, sold

b)dupa miscare:
1)uniaxiale: ginglism + trohoida
2)biaxiale: elipsoidale + selare
3)multiaxiale: sferoidal

c)dupa nr. de articulatii implicate in miscare:

1)uniarticulare
2)biarticulare
3)multiarticulare: cu lant articular

d)dupa gradul de miscare:

1)fixe = sinartroze
2)reduse = amfiartroze
3)mare = diartroze sinoviale

26. Alcatuirea unei articulatii sinoviale. Lichidul sinovial

Suprafete articulare:
-difera ca forma
-acoperite cu un cartilaj hialin, care se prinde pe suprafata articulara a osului
-la periferie se continua cu periostul
-asigura la periferie loc de INSERTIE pentru capsula asrticulara
-grosimea variaza in functie de presiunea si tipul de miscare
-cartilajele nu sunt vascularizate
-hranirea cartilajelor se face prin difuziune din structurile adiacente (tesut osos, capsula
articulara, lichid sinovial)
-cand tesutul cartilaginos este invadat de vase sanguine in imobilitate se ajunge la anchiloza
-daca fata articulara e plana = miscare limitata
-cu cat e mai rotunjita suprafata articulara cu atat e mai ampla miscarea

Elemente care asigura congruenta suprafetelor articulare – formatiuni fibrocartilaginoase:

(*congruenta se realizeaza direct prin fetele articulare daca acestea se potrivesc)
-meniscurile: -forma semilunara
 -o fata se potriveste pt un os si alta pt celalalt
-periferia asigura support pentru insertia capsulei
-2 etaje care de regula comunica intre ele: suprameniscal si
inframeniscal
Ex: la nivelul genunchiului
-discurile: -sunt formatiuni fibrocartilaginoase complete sau incomplete (partea
centrala paote lipsi)
-la periferie adera capsula articulara
-2 etaje supradiscal si infradiscal (daca sunt incomplete comunica intre ele)
Aceste discuri si meniscuri au fetele prinse de articulatii netede si periferia de articulatii
rugoase.
Nu au vascularizatie proprie. Hranirea se face tot prin difuziune.

Mijloace care realizeaza legatura intre oase:

a)Capsula articulara
-structura fibroasa care adera la periferia suprafetei articulare (discuri/meniscuri)
-include membrana sinoviala
-2 straturi: -extern – fibros
-intern – membrana sinoviala
-stratul extern = manson cu 2 orificii care se vor prinde la periferia suprafetei
articulare, unde se continua cu periostul
-structurile fibroase au diferite orientari (longitudinale, oblice, circulare)
-este mai groasa la nivelul articulatiilor cu mobilitate mica si mai subtire la cele cu
mobilitate mare
-pe capsulele cu mobilitate mare , pot adera fibrele muschilor care tensioneaza
capsula articulara si nu e prinsa intre suprafetele articulare.

b)Membrana sinoviala
-capsula articulara e captusita la interior de membrana sinoviala
-acopera fata interna a capsule articulare fibroase
-acopera suprafetele osoase care raman in interiorul capsulei fibroase
-adera la periferia capsule articulare
-membrana sinoviala produce lichidul sinovial (filtrat plasmatic)
-lichidul sinovial: -asigura alunecarea suprafetei articulare
-rol trofic pentru formatiunile cartilaginoase
-in membrana sinoviala si capsula articulara se pot gasi TNL-uri, receptori
capsulati/necapsulati, insertii musculare pe fata externa a structurii care actioneaza ca
tensori ai capsule articulare
-membrana sinoviala prezinta o serie de prelungiri:
1)Prelungiri externe:
-reprezentate de fundurile de sac (bursele) si cripte (mici proeminente
ce apar printre fibrele capsulei articulare)
Bursele sinoviale:
-prelungiri in deget de manusa
-ies prin capsula fibroasa in afara articulatiei
-se dispun intre os si structurile musculare adiacente
sau intre 2 structuri osoase
-aceste prelungiri pot sa fie mai mari
-comunica cu cavitatile articulare prin orificii de talie
mica
Ex: in jurul tendonului capului LUNG al m. biceps brahial, m. supraspinos, m. infraspinos,
m. subscapular
Criptele (foliculi sinoviali):
-prelungiri de talie mica
-trec prin capsula fibroasa, printre fibrele capsulei si
comunica cu cavitatea articulara

2)Prelungiri interne:
Ciucuri (plici sinoviale):
-pot sa fie simpli sau ramificati in cavitatea articulara
-in interiorul lor se gaseste tesut adipos sau elemente
vasc
-sunt asimptomatici, dar se pot rupe si daca au vase se
rup
Vilozitati:
-prelungiri cu aspect filiform
-contin tesut adipos
-au rolul de a umple spatiile goale/neutilizate ale
capsulei

c)Ligamente
-dupa pozitie: intracapsulare si extracapsulare
-dpdv morfologic: capsulare: -structuri fibroase
-rol frenator pentru unele miscari
-trec peste capsula articulara de la o structura osoasa la
alta, ancorand capsula sau nu
Ex: ligamentul pubofemural
tendinoase: -structura cartilaginoasa
-apartine tendonului de insertie
-se pot gasi in interior structuri osoase
Ex: ligamentul patellar

musculare: -rezultate prin atrofierea unor muschi

fibrozate: -rezultate prin fibroza unui duct
Ex: ligamentul stilohioidian
interosoase: -se gasesc in interiorul articulatiei dintre 2 oase dar e in
afara membranei sinoviale
ligamente la distanta: -pot sari peste o articulatie sinoviala

27. Miscarile in articulatii. Conducerea miscarii in articulatii. Axul miscarii.

Clasificarea functionala a articulatiilor (dupa numarul axelor)
Miscarile in articulatii
Tipurile de miscari ce au loc intre capetele osoase sunt:
a)miscarea de translatie sau alunecare(ex.la genunchi)
b)miscarea de invartire sau rostogolire(ex. La gen.)
c)miscarea de rotatie-un os se roteste in jurul altuia(axul miscarii este vertical-
ex:art.atlantoaxoidiana,radioulnara)
Conducerea miscarii in articulatii
Sinusul si amplitudinea miscarii intr-o articulatie sunt determinate de o serie de factori care
tin de structura articulatiilor dar si de elementele din jur.
Se cunosc trei tipuri de conduceri:
-conducere osoasa: grad minim de mobilitate a articulatie. Forma suprafetei osoase det.
sensul si amplitudinea miscarii.(ex:art.cotului);
-conducere ligamentara-sensul si amplitudinea miscarii sunt det. de lig.si capsula
articulara(ex:art soldului)
-conducere musculara-miscarile sunt limitate doar de formatiunile musculare din jur;sunt cele
mai mobile(ex:art.umarului)
Axul miscarii=linia trasata teoretic in jurul careia se deplaseaza seg.osoase
Clasificarea functionala a articulatiilor in functie de numarul axelor
a)art.uniaxiale-art.trohleare sau in balama sau ginglism(ex;art.cotului)
-art.trohoida sau in pivot(ex;art.atlantoaxoidiana)
b)art.biaxiale-art.in sa sau selara(ex:trapez,primul spatiu metacarpian)
-art.elipsoidala(ex:art.radiocarpiana)
c)art.triaxiale-sferoidale sau enartroze(ex;art.umarului,a soldului)

28. Articulatia atlantooccipitala – anatomie (notiuni generale). Articulatia

atlantoaxoidiana mediana – anatomie (notiuni generale). Biomecanica
articulatiilor craniovertebrale (notiuni generale; comportamentul in
accelerarea si decelerarea brusca)
Articulatia atlantoocipitala
- se realizeaza intre condilii occipitali si fetele articulare superioare ale maselor laterale a
atlasului
- fetele condililor sunt oblice dinspre medial spre lateral iar fetele maselor laterale a atlasului
sunt adaptate la fetele condilare
- legatura se realizeaza prin intermediul capsulei articulare care adera la periferia fetelor
articulare si de membranele atlanto-occipitale
-capsula este fibroasa,rezistenta,captusita la interior cu membrana sinoviala
- sunt doua membrane atlanto-occipitale : una anterioara care se leaga cu un capat pe
marginea anterioara a gaurii occipitale mare si celalalt capat pe fata anterioara a arcului
atlasului si una posterioara care se leaga cu un capat de marginea posterioara a gaurii
occipitale mari si pe fata posterioara a arcului atlasului
Articulatia atlantoaxoidiana mediana
Articulatia atlantoaxoidiana cumprinde o articulatie mediana si doua laterale
-cea mediana rezulta prin unirea suprfetei articulare anterioare a dintelui axisului si suprafata
posterioara a arcului anterior a atlasului, care este concava
- intalnim o serie de ligamente :
1.ligementul transvers al atlasului – trece posterior de dintele axisului legand cele 2
mase laterale
2. ligamentele alare – leaga varful dintelui axisului de condilii occipitali
3.ligementul varfului dintelui axisului – situat intre ligamentele alare
-capsula articulara care se insera pe marginile fetelor articulare
-membrana tectoria
Art. atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana actioneaza sinergia la realizarea miscarilor capului:
• Flexia si extensia
-se fac in art. atlanto-occipitala

-Axul transversal-trece prin cei 2 codili occipitali

-Planul sagital

-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al
vertebrelor cervicale
-Limitarea: flexiei- membrana atlanto-occipitala posterioara
extensiei- membrana atlanto-occipitala anterioara
-Mm.flexori ai capului: lungul capului, dreptul anterior al capului, SCM
-Mm.extensori ai capului: marele si micul drept posterior al capului, oblicul superior
• Rotatia dreapta-stanga
- se fac in art. atlanto-axoidiana(art. trohoida-un singur tip de miscarE)
-Ax vertical –trece prin dintele axisului

-Planul transversal
-Lig. transvers al atlasului (inel osteo-fibroS) fixeaza dintele axisului in foseta dintelui de pe
arcul anterior al atlasului.
-fetele art.: convexe antero-posterior
oblice spre lateral si inferior-la atlas; medial si superior -axis
->In cursul miscarii are loc alunecarea fetelor articulare de pe masele laterale ale atlasului,
cu cele de pe fata superioara a copului axisului.
-Limitarea: lig.alare
-Mm.rotatori ai capului: oblicul inferior, marele drept posterior al capului, splenius, lungul
capului, SCM, semispinalul capului
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al
vertebrelor cervicale
•Inclinatia laterala
-Axul sagital trece prin fiecare condil occipital si in plan frontal
-Planul frontal
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al
vertebrelor cervicale
-Limitarea: intilnirea intre cele 2 oase , lig., muschi.
-Mm.care inclina capul lateral: dreptul anterior al capului, oblicul superior, SCM, splenius,
longissimus al capului

29. Articulatiile intervertebrale. Discul intervertebral. Biomecanica coloanei

vertebrale; structurile implicate in hernia de disc. Palpari si repere anatomice
la coloana vertebrala.
Articulatiile cloanei vertebrale se impart in
1)Articulatii intervertebrale adevarate
-fetele articulare ale acestor piese osoase sunt de regula plane, rugoase si
acoperite de un cartilaj hialin (amfiartroze)
-intre suprafetele articulare se gaseste discul intervertbral:
-este usor biconvex
-dimensiuni: C=4-5mm
C-T=5mm
T inferior=6-7mm
L=9mm
-structura fibro-cartilaginoasa
-alcatuit la periferie dintr-un inel fibros si central nucleul pulpos
-este format din lame fibroase la PERIFERIE si lame
fibro-cartilaginoase in portiunea CENTRALA
-structurile fibroase si fibro-cartilaginoase au o discopzitie
concentrica
-putin POSTERIOR se gaseste nucleul pulpos:
-culoare alb-galbuie (adult tanar) si devine prin
deshidratare mai galbui la persoanele varstnice
-structura cu aspect mucos
-are in structura un schelet fibros care formeaza
niste microcamere in care se gaseste acest tesut mucos
-tesutul are rolul de a absorbi socurile
-este deformabil dar nu isi mareste si nici nu isi
micsoreaza volumul (asemeni unor pneuri)
 -acest tesut mucos poate in anumite cazuri sa
paraseasca zona centrala a discului, fie ANTERIOR, fie POSTERIOR (intrand in canalul
vertebral si apasa pe maduva rezultand hernia de disc) sau POSTERO-LATERAL
(impacteaza nervii spinali)
-rolul discurilor intervertebrale este multiplu:
-mentin curburile coloanei vertebrale
-confera elasticitate coloanei
-repartizeaza uniform fortele de presiune care apar intre
corpurile vertebrale
-amortizeaza socurile primite de coloane
-intre cele doua corpuri vertebrale se afla capsula articulara care solidarizeaza
legaturile dintre suprafetele articulare
-capsula este intarita la interior de 2 ligamente:
a)Ligamentul Longitudinal Anterior
-banda fibroasa
-dimensiuni variabile: mai ingusta CERVICAL si mai lata cu cat
ne apropiem de promontoriu
-superior se prinde de portiunea BAZILARA a occipitalului , iar
inferior ajunge pana la S2-S3
-adera la fata ANTERIOARA a corpurilor verterbrale cat si la
fata externa a discurilor intervertebrale
-inferior se continua cu lig. sacro-coccigiene
b)Ligamentul Longitudinal Posterior
-se gaseste pe fata POSTERIOARA a corpurilor vertebrale
-superior se prinde de fata endo-craniala a partii bazilare a
osului occipital, de marginea ANTERIOARA a gaurii occipitale mari si inferior ajunge pana la
vertebra coccigiana 1
-in traiectul descendent, marginile au un aspect festonat

BIOMECANICA MISCARILOR COLOANEI VERTEBRALE

La nivelul coloanei vertebrale se realizeaza miscari de: flexie, extensie, inclinare
laterala drepta-stanga, rotatie si circumductie
Agenti motori:
-Flexie: m. drept abdominal, m. oblic extern, m. oblic intern, m. iliopsoas,
m. SCM, m. scaleni, m. lung al gatului
-Extensie: m. erectori spinali:
-superficiali – ileocostal, longisimus, spinal si semispinal
-profunzi – interspinosi, multifizi si splenosi
-Inclinare Laterala: m. patrat lombar, m. intertransversali, m. scaleni, m. SCM,
m. lung al gatului, m. ridicator al scapulei, m. trapez
-Rotatie:
-de aceeasi parte: m. oblic intern, m. splenius
-de parte opusa: sistemul transverso-spinos, m. oblic extern,
m. semispinal, m. SCM, m. trapez si m. iliopsoas

30. Articulatiile costovertebrale si costosternale, sternul si rebordul costal.

Biomecanica articulatiilor costovertebrale si costosternale. Numaratoarea
coastelor. Liniile de reper toracale, repere osoase nevertebrale pentru nivelul
vertebral.
31. Articulatiile sternoclaviculara si acromioclaviculara – structura si
biomecanica. Palpari si repere anatomice.
ARTICULATIA STERNO-CLAVICULARA
-articulatie sinoviala
-incizura claviculara a manubriului sternal (unghiul supero-LATERAL) este concava
(privita frontal) si convexa (privita sagital)
-acoperita de un cartilaj hialin subtire
-la nivelul extremitatii claviculare:
-fetisoara SUPERIOARA, aproape verticala pentru manubriul sternal
-fetisoara INFERIOARA, cu directie oblica pentru cartilajul primei
coaste
-intre fetisoarele articulare este descris un unghi obtuz rezultand incongruenta
-intre fetisoarele articulare se interpune un disc fibro-cartilaginos (mai gros la
periferie) cu rolul de a creea congruenta
-elemente care realizeaza legaturile intre suprafetele articulare:
-capsula articulara este mai groasa ANTERO-superior
-are fibre longitudinale la exterior, iar fibre oblice si circulare la interior
-ligamentele care intaresc capsula sunt:
a)Ligamentul Interclavicular
-uneste cele doua extremitati sternale ale claviculelor
-prezinta doua straturi
-superficial: format din fibre lungi care trec de la o
clavicula la cealalta
-profund: din fibre scurte care pleaca de la o
extremitate a claviculeipana la marginea superioara a manubriului sternal
b)Ligamentul Sterno-Clavicular Anterior
-este mai gros si rezistent
-uneste clavicula de capatul sternal al manubriului
c)Ligamentul Sterno-Clavicular Posterior
-aceeasi dispozitie doar ca mai subtire
d)Ligamentul Costo-Clavicular
-uneste cartilajul primei coaste de marginea inferioara a
claviculei

ARTICULATIA ACROMIO-CLAVICULARA
-articulatie sinoviala
-fetele articulare sunt
-fetisoara articulara de pe marginea MDIALA a acromionului scapulei
care este usor concava
-fetisoara articulara de la extremitatea acromiala a claviculei
care este plana
-datorita incongruentei se poate interpune un disc fibro-cartilaginos
-suprafetele articulare sunt legate de o capsula articulara rezistenta in partea
superioara si intarita de ligamentele
a)Ligamente Directe
1)Ligamentul Acromio-Clavicular
 -ligament puternic situat in portiunea superioara
-fibre dispuse transversal
-intre marginile MEDIALA a acromionului si fata
superioara a extremitatii acromiale a claviculei acopera capsula articulara
b)Ligamente la Distanta
1)Ligamentul Coraco-Clavicular
-uneste procesul coracoid cu clavicula
-se prezinta ca un trunchi de con cu baza mica la nivelul
procesului coracoid de unde se desfac cele doua componente
-ligament puternic care prezinta 2 componente
-Ligamentul Trapezoid (frontal)
-Ligamentul Conoid (spate)
2)Ligamentul Coraco-Acromial
-forma de banda fibroasa
-dispus intre marginea/fata LATERALA/infero-
LATERALA a procesului coracoid si varful/marginea MEDIANA a acromionului
3)Ligament Transvers Superior al Scapulei
-forma de banda
-uneste marginile incizurii superioare a scapulei,
transformand incizura in orificiu
-prin orificiu trece trece n. suprascapular si pe deasupra
a. suprascapulara
4)Ligamentul Transvers Inferior al Scapulei
-se dispune intre marginea LATERALA a spinei scapulei
si marginea POSTERIOARA a cavitatii glenoidale

32. Articulatia umarului – anatomie si notiuni de biomecanica. Determinismul

anatomic pentru periartrita scapulohumerala. Punctia articulara- repere
anatomice. Palparea elementelor articulare.
ARTICULATIA UMARULUI (SCAPULO-HUMERALA)
-articulatie sinoviala
-leaga centura scapulara de membrul superior liber
-cea mai mobila articulatie din corp

SUPRAFETELE ARTICULARE
1)FA Cavitatii Glenoidale
-se gaseste in partea supero-LATERALA a scapulei
-fata articulara mai mica ca cea a capului humeral
-cavitatea este usor concava si acoperita de un cartilaj hialin
-la periferia cavitatii se gaseste o structura cartilaginoasa de forma
triunghiulara labrul glenoidal :
-fata sa externa este in raport cu capsula articulara
-fata interna este in raport cu cavitatea articulara
-baza sa se insera pe circumferinta cavitatii glenoidale
-varful este orientat catre capul humeral
-este mai gros in partea inferioara a cavitatii glenoide

2)FA Capul Humeral

-forma aproximativ sferica
-fata este acoperita de un cartilaj hialin care are peste tot aceeasi grosime

MIJLOACE DE UNIRE
-cele doua suprafete sunt solidarizate de capsula articulara
-capsula se prezinta ca un manson cu structura fibroasa, mai gros in partea
superioara
-se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa a labrului glenoidal, pe
capul humerusului si pe colul anatomic (inferior este mai laxa si realizeaza un fel de
buzunaras care ajunge la colul chirurgical)
-este o capsula care permite miscari ample
-prezinta fibre longitudinale la exterior si circulare si oblice la interior
-la interior este captusita de o membrana sinoviala, care trimite o serie de prelungiri
prin orificii ale capsulei si care realizeaza bursele sinoviale
-m. supraspinos, m. infraspinos si m. subscapular se prind pe fata externa a capsulei
si nu permit prinderea acesteia intre suprafetele articulare (muschi tensori)
-in partea inferioara, capsula are un orificiu prin care trece capul lung al
m. biceps brachial

LIGAMENTE
1)Lig Gleno-Humerale
-ligamente care se gasesc in partea inferioara a colului
-cele 3 ligamente au un aspect de evantai in partea ANTERIOARA a capsulei
-intaresc capsula in partea ANTERIOARA
-se afla intre cavitatea glenoida si epifiza proximala a humerusului
a)Lig Gleno-Humeral Superior
-se prinde cu un capat in partea superioara a cavitatii glenoide
(aproape de locul de insertie a capului lung al m. biceps brahial)
-celalalt capat se prinde pe tuberculul mic
b)Lig Gleno-Humeral Mijlociu
-un capat se prinde in partea superioara a cavitatii glenoide
-celalalt capat se prinde inferior de tuberculul mic
c)Lig Gleno-Humeral Inferior
-are o insertie in partea ANTERIOARA a cavitatii glenoide
-in partea ANTERIOARA celalalt capat se prinde la nivelul
colului chirurgical

2)Lig Coraco-Humeral
-superior de lig. gleno-humerale
-forma de banda
-un capat se prinde de baza procesului coracoid si celalalt ajunge pana pe tuberculul mare
-un ligament important, gros, bine individualizat
-limiteaza flexia umarului

BIOMECANICA
1)Abductia
-miscare care se realizeaza in jurul unui ax sagital (A-P) care trece prin partea
inferioara a capului humeral
 -miscarea prin capre bratul se indeparteaza de torace
-2 faze:
-pana la linia orizontala
-deasupra liniei orizontale pana la verticala – utilizand miscarea de
bascula a scapulei
-agentii motori: m. supraspinos, m. deltoid, m. biceps brahial

2)Adductia
-miscarea prin care bratul se apropie de torace
-agenti motori: m. pectoral mare, m. latissimus dorsi, m. rotund mare,
m. rotund mic, m. subscapular, m. infraspinos, m. coracobrahial

3)Flexie-Extensie
-se realizeaza in jurul unui ax transveral care trece prin centrul tuberculului
mare si prin centrul cavitatii glenoide
-flexia poate ajunge la 120 de grade prin m. deltoid, m. bicepis brahial,
m. coracobrahial si m. pectoral mare si este limitat de o serie de ligamente: lig. coraco-
humeral, fibre din partea POSTERIOARA a capsulei, m. rotund mic, m, supraspinos
-miscarea de extensie este mai redusa 30 de grade
-extensia poate fi realizata de m. latissimus dorsi, m. infraspinos, m, rotund
mic si m. triceps, si este limitata de lig. gleno-humerale, de m. subscapular si de contactul
dintre oase

4)Rotatie Interna/Externa
-se realizeaza in jurul unui ax vertical care trece prin centru capului humeral si
inferior prin capitul
-completeaza miscarile de supinatie si pronatie ale antebratului
-agenti motori pentru rotatia interna: m. subscapular, m. pectoral mare,
m. latissimus dorsi, m. rotund mare, m. deltoid, m. biceps brahial
-agenti motori pentru rotatia externa: m. rotund mic si m. infraspinos

5)Circumductia
-miscare complexa ce se realizeaza din succesiunea F-ABD-E-ADD
6)Ridicarea si Coborarea Umarului
-agenti motori pentru ridicare: m. trapez, m. ridicator al scapulei, miscare
limitata de lig. sterno-clavicular superior
-agentii motori pentru coborare: m. subclavicular si m. subscapular

7)Proiectie Anterioara/Posterioara
-agenti motori pentru proiectia ANTERIOARA: m. pectoral mic, m. dintat
anterior si m. pectoral mare si este limitata de m. supraspinos, m. infraspinos
-agenti motori pentru proiectia POSTERIOARA: m. romboizi

33. Articulatia cotului – anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice.

-articulatie sinoviala
-insumeaza 3 articulatii care impart aceeasi capsula:
a)Art Humero-Radiala
-capitulum
-cupusoara radiala
b)Art Humero-Ulnara
-trohleea humerala
-incizura trohleara a ulnei
c)Art Radio-Ulnara Proximala
 -circumferinta articulara a capului radial
-incizura radiala a ulnei

MIJLOACE DE UNIRE
-reprezentate de capsula articulara si ligamente
-capsula si sinoviala sunt comune pentru toate cele 3 articulatii ale cotului
-capsula este groasa, rezistenta ca un manson
-in partea superioara, capsula se insera ANTERIOR, deasupra fosetei radiale,
respectiv fosetei coronoide (ambele fosete fiind acoperite de periost si de membrana
sinoviala)
se insera POSTERIOR deasupra fosei olecraniene
-in partea inferioara, capsula se intinde MEDIAL pe fata MEDIALA a olecranului (la
periferia suprafetei articulare), respective pe fata MEDIALA a procesului coronoid, apoi se
prinde de varful procesului coronoid ; capsula se insera pe marginile incizurii trohleare pana
la nivelul incizurii radiale, trece pe radius, inserandu-se in continuare pe colul acestuia
-capsula e dublata la interior de membrana sinoviala care poate trimite prelungiri sub
forma de burse sinoviale, dar sunt burse foarte mici care doar ocupa spatii intermusculare
-capsula este intarita la exterior de LIGAMENTE:
1)Lig Colateral Radial
-forma de evantai
-format din fibre superficiale mai lungi care cu un capat se prind de
epicondilul LATERAL al humerusului (de septul intermuscular LATERAL) iar celalalt capat
ajunge pe fata LATERALA a olecaranului (sau la nivelul colului radiusului)
-cele care ajung la colul radiusului vor avea o directie aproape
verticala, celelalte au una usor oblica

2)Lig Colateral Ulnar

-dispus in partea opusa
-format din fibre superficiale lungi si profunde scurte
-se intinde de la epicondilul MEDIAL humeral pana pe fata MEDIALA a
olecranului (prin fibre lungi) si pe fata MEDIALA a procesului coronoid

3)Lig Inelar
-pleaca de la marginea ANTERIOARA a incizurii LATERALE a ulnei,
inconjoara capul radiusului si se prinde pe marginea POSTERIOARA a incizurii LATERALE
a ulnei

4)Lig Patrat
-este dispus pe marginea inferioara a ulnei
-este situat intre incizura radiala a ulnei si marginea interna a colului
radiusului

-intre radius si ulna mai gasim formatiuni ligamentare la distanta:

a)Membrana Interosoasa
-structura groasa mai ales in partea superioara
-fibrele au o directie oblica, inferior si MEDIAL
-in partea inferioara prezinta un orificiu prin care a. interosoasa
ANTERIOARA perforeaza membrana si se anastomozeaza cu a. interosoasa
POSTERIOARA
-deasupra membranei se gaseste coarda oblica
b)Coarda Oblica
 -structura fibroasa
-posibil aparuta dupa atrofierea unui muschi
-se prinde cu un capat pe tuberozitatea radiusului si cu cealalta
pe a ulnei

BIOMECANICA
1)Flexie si Extensie
-miscari care se realizeaza in jurul unui ax transversal care prin miljlocul
capitulului si trohleei
-agenti pt flexie: m. biceps brachial, m. brachial, m. brahioradial,
m. extensori radial al capului, m. epicondilieni MEDIALI
-agenti pt extensie: m. triceps brahial, m. anconeu, m. epicondilieni LATERALI
-intre flexie si extensie maxima se realizeaza un unghi de 140 de grade (mai
mare la sexul feminin)

2)Pronatie si Supinatie
-se realizeaza in jurul unui ax care trece prin capul radiusului si capul ulnei
-in pronatie se realizeaza incrucisarea celor doua diafize (ulna si radius)
-agenti pt pronatie: m. rotund pronator, m. patrat pronator, m. flexor radial al
carpului, m. palmar, m. brahioradial, m. lung extensor radial al carpului
-supinatia este o miscare realizata de m. supinator, partial de m. biceps brachial,
m. brahioradial, m. lung ABDUCTOR al policelui, m. scurt extensor al policelui, m. lung
extensor al policelui

34. Articulatia radiocarpiana - anatomie si biomecanica. Palpari si repere

Anatomice
-articulatia dintre epifiza distala a radiusului si oasele carpiene din randul proximal
-la acest nivel vorbim de 2 articulatii
1)Art Radio-Ulnara Distala
-se realizeaza intre incizura ulnara a radiusului si capul ulnei
-articulatie sinoviala
-suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin

MIJLOACE DE UNIRE
-suprafetele articulare sunt solidarizate de o capsula articulara comuna cu
capsula articulara dintre cele 2 oase si primul rand de oase carpiene
-intre ulna si primul rand de oase carpiene, mai exact osul piramidal, nu exista
congruenta, asa incat intre ele se dispune un disc (fibrocartilaginos de forma piramidala cu
varful avand insertia pe procesul stiloid al ulnei si baza pe incizura ulnara a radiusului)

2)Art Radio-Carpiana
SUPRAFETE ARTICULARE
-fata inferioara a extremitatii distale a radiusului prezintra doua fete articulare
separate de o creasta osoasa acoperita de un cartilaj hialin
-una LATERALA de forma triunghiulara pentru scafoid
-una MEDIALA patrulatera pentru semilunar

MIJLOACE DE UNIRE
-suprafetele articulare sunt solidarizate de o capsula articulara dublata la
interior de o membrana sinoviala si intarita la exterior de LIGAMENTE:
1)Lig. Radio-Carpian Palmar
 -se gaseste pe fata palmara a capsulei
-forma de evantai
-un capat se prinde de procesul stiloid al radiusului dupa se desface in 3
fascicule care se prind pe fata ANTERIOARA a osului semilunar, fata ANTERIOARA a
osului mare si fata ANTERIOARA a osulu piramidal

2)Lig. Radio-Carpian Dorsal

-pe fata dorsala a capsulei
-superior se prinde pe fata POSTERIOARA a extremitatii distale a radiusului
de unde se desface in mai multe fascicule care se prind pe osul semilunar, pe partea
POSTERIOARA a osului mare si pe partea POSTERIOARA a osului piramidal

3)Lig. Ulno-Carpian Palmar

-pe fata palmara a capsule
-superior se prinde pe discul dintre capul ulnei si piramidal, iar inferior se
desface in 2 fascii care se insera pe osul semilunar si pe osul mare
-uneori gasim si cateva fascicule care ajung pe piramidal

4)Lig. Colateral Carpian Ulnar

-superior se prinde de procesul stiloid al ulnei si inferior se desface in 2
fascicule care se insera pe osul piramidal si pe osul pisifom

5)Lig. Colateral Carpian Radial

-superior se prinde pe procesul styloid al radiusuluisi inferior se prinde pe fata
LATERALA a oscului scafoid

BIOMECANICA
1)Flexie/Extensie
-agenti pt flexie: m. palmar lung, m. palmar scurt, m. flexor ulnar al carpului,
m. flexor superficial al degetelor, m. flexor profund al degetelor, m. flexor lung al policelui
-agenti pt extensie: m. extensori radiali al carpului, m. extensor al degetelor,
m. extensor al degetului mic, m. extensor lung al policelui, m. extensor scurt al policelui

2)Abductie/Adductie
-agenti pt ABDUCTIE: m. palmar lung, m. extensori radiali ai carpului,
m. lung ABDUCTOR al policelui, m. lung extensor al policelui, m. scurt extensor al policelui
-agenti pt ADDUCTIE: m. flexor ulnar al carpului, m. extensor ulnar al carpului

3)Circumductie

35. Articulatia soldului - anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice .

Luxatia congenitala de sold- notiuni generale.
-articulatie de tip sferoidala
-multiaxiala

SUPRAFETE ARTICULARE
-fata articulara semilunara acetabulara
-suprafata articulara a capului femural
-ambele sunt acoperite de un cartilaj hialin (mai gros superior)
-cavitatea acetabulara are doua zone
-non-articulara – fosa acetabulara: se prinde ligamentul rotund al capului
femural
-articulara – fata semilunara acetabulara
 -cavitatea acetabulara este zona delimitata de osul ilion, ischion si pubis si este locul
in care se articuleaza capul rotunjit al femurului

MIJLOACE DE UNIRE
-intre cele doua suprafete articulare este incongruenta (cavitatea acetabulara este
mai mica)
-labrumul acetabular este o structura fibrocartilaginoasa, de forma triunghiulara,
dispusa pe circumferinta acetabulului
-labrumul mareste suprafata articulara si mentine capul femural in cavitatea
acetabulara (diametrul pe care il are in partea libera e mai mic decat al capului femural)
-are o fata externa pe care se prinde capsula articulara si o fata interna neteda care
corespunde fetei articulare si o baza care se prinde la periferia suprafetei articulare
(spranceana acetabulara)
-trece ca o punte peste incizura acetabulului astfel constituind lig. transvers al
acetabulului, astfel incizura este transformata intr-un orificiu prin care trec vasele lig. capului
humeral
-capsula articulara si ligamentele solidarizeaza articulatia

-capsula se prezinta ca un trunchi de con cu

-baza MARE inserata MEDIAL pe suprafata articulara acetabulara (pe
fata externa a labrumului), trecand cu lig. transvers peste incizura
-baza MICA, situata LATERAL se insera ANTERIOR pe linia intertrohanterica,
iar POSTERIOR pe fata POSTERIOARA a colului femoral la 1-1,5cm distanta de
creasta intertrohanterica (datorita liniei de insertie a capsulei trohanterul mare, mic, fosa
trohanterica raman extracapsular, iar fracturile transversale din treimea LATERALA a colului
sunt ANTERIOR intracapsulare, iar POSTERIOR extracapsulare)
-capsula are la suprafata fibre cu dispozitie transversala, iar la interior fibre cu
dispozitie circulara (condensarea fibrelor circulare formeaza zona orbiculara)
-zona orbiculara contine 2 categorii de fibre:
-cu origine osoasa – se prind inferior de spina iliaca anter-inferioara si sunt
dispuse ca un hamac in jurul colului femural
-fibre proprii semicirculare – paralele cu spranceana acetabululi cu rol de
intarire a primelor/ cele care apartin stratului profund al capsulei adica fibre circulare care se
amesteca cu fibrele de origine osoasa, cu fibre din capsula si cu fibre ligamentare de
vecinatate (se observa doar cand sunt sectionate)
-la interior capsula este captusita de membrana sinoviala, care poate trimite o serie
de prelungiri care formeaza burse sinoviale (ileo-pectinee, subtendinoasa-iliaca,
subtrohanterica a muschiului fesier mare, bursa muschiului fesier mic, bursa muschiului
obturator intern)
-LIGAMENTE:
1)Lig. Anterioare
a)Lig. Pubo-Femural
-se prinde cu un capat de eminenta ilio-pectinee, de creasta
pectineala, de ramura superioara a pubisului
-fibrele se inmanuncheaza si au o directia oblica inferioara si
LAERALA
-se insera LATERAL, ANTERIOR de trohanterul mic
-limiteaza ABDUCTIA si rotatia LATERALA

b)Lig. Ilio-Femural
-ligament puternic situat ANTERIOR
-forma de evantai
-insertia MEDIALA (coxala) se face sub spina iliaca antero-
inferioara, dupa care se formeaza 2 fascicule:
 -cu directie oblica-inferioara-laterala care se insera pe
marginea ANTERIOARA a trohanterului mare
-cu directie verticala care se insera pe linia
intertrohanterica, aporximativ in dreptul trohanterului mic
-limiteaza extensia coapsei

2)Lig. Posterioare
a)Lig. Ischio-Femural
-ligament puternic
-insertie in vecinatatea tuberozitatii ischiadice si a portiunii
POSTERIOARE-inferioare a sprancenei acetabulare si a incizurii
-fibrele au directie oblic-ascendent-lateral, se inmanuncheaza si
se insera fie in fosa trohanterica a trohanterului mare si pe marginea ANTERIOARA a
trohanterului mare
-se opune flexiei coapsei si rotatiei MEDIALE

3)Lig. Intracapsulare
a)Lig. Rotund al Capului Femural
-se insera cu un capat in fosa ligamentului rotund al capului
femura
-cu celalalt capat ajunge la nivelul lig. transvers al acetabulului
-se desface in 3 fascicule la nivelul coxalului
-pe lig. transvers
-pe partea ANTERIOARA si POSTERIOARA a incizurii
-ligament foarte rezistent
-contine vasele pentru capul femural
-rol de sustinere si troficitate a capului femural
-limitare ADDUCTIE si rotatie LATERALA

4)Lig. Extracapsulare

BIODINAMICA
1)Flexie/Extensie
-ax transversal prin trohanterul mare
-flexie 120 de grade / extensie 90 de grade
-flexia limitata de lig. ischio-femural
-extensia limitata de lig. ilio-femural, de m. anteriori ai coapsei
-agenti pt flexie: m. iliopsoas, m. drept femoral, m. tensor al fasciei lata, m.
croitor, m. ADDUCTORI si m. fesier mijlociu
-agenti pt extensie: m. fesier mare, m. fesier mijlociu, m. biceps femural,
m. semitendinos si m. semimembranos

2)Aductie/Abductie
-ax sagital prin capul femural
-agenti pt ABDUCTIE: m. tensor al fasciei lata, m. fesier mijlociu
-ABDUCTIE limitata de: lig.pubo-femural si de capsula
-agenti pt ADDUCTIE: m. ADDUCTORI, m. gracillis, m. iliopsoas si m.
pectineu
-ADDUCTIE limitata de: lig. ilio-femural, lig. ischio-femural si de capsula

3)Rotatie Mediala/Laterala
-ax vertical prin capul femoral
 -agenti pt rotatie LATERALA: m. fesier mare, m. fesier mijlociu, m. piriform,
m. patrat femural, m. gracillis
-agenti pt rotatie MEDIALA: m. fesier mijlociu, m. fesier mic, m.
semimembranos

36. Articulatia genunchiului – fete articulare, meniscuri, capsula, ligamente.

Biomecanica articulatiei genunchiului. Palpari si repere anatomice. Repere
pentru punctia articulara.
-articulatie sinoviala
-cea mai mare articulatie a corpului
-3 oase participa: extremitatea distala a femurului
extremitatea proximala a tibiei
patela (os sesamois)
SUPRAFETE ARTICULARE
-fetele articulare ale celor 2 condili femurali (acoperiti de cartilaj hialin), despartiti
POSTERIOR prin fosa intercondiliana
-axele A-P ale celor 2 condili sunt digervente POSTERIOR astfel incat epifiza
inferioara e mai voluminoasa POSTERIOR decat ANTERIOR
-privind din LATERAL sunt descrise arcuri de cerc de diverse dimensiuni
-ANTERIOR 45mm
-POSTERIOR 15mm
-condilul MEDIAL e mai proeminent inferior
-nu exista congruenta intre fetele articulare
-suprafata articulara a condililor femurali continua ANTERIOR cu fata patelara (prin
care femurul se articuleaza cu rotula)
-epifiza superioara a tibiei participa la aceasta articulati prin fetele superioare ale
condililor tibiali
-acesti condili au in partea superioara fete articulare usor concave aproape plane,
despartita de eminenta intercondiliana, care prezinta un tubercul LATERAL si unul MEDIAL
de care se prind ligamente (fetele articulare acoperita de cartilaj hialin)
-ligamentele incrucisate mentin contactul intre femur si tibie si se afla in mijlocul
genunchiului

MENISCURI
-formatiuni fibrocartilaginoase dezvoltate la periferia suprafeteleor articulare ale
condililor tibiali
-forma triunghiulara pe sectiune
-fata superioara concava in raport cu condilul femoral respective si o fata inferioara
plana in raport cu fata articulara a condilului tibial respectiv si o baza care adera la capsula
1)Menisc Intern/Medial
-mai gros si mai scurt
-inalime mica
2)Menisc Extern/Lateral
-mai lung, forma de inel, inaltime mai mare, dar o grosime mai mica
-se prind pe fata externa a suprafetelor articulare se prinde capsula, iar intre ele se
formeaza doua subdiviziuni (care comunica intre ele)
-femurodiscala (superior)
-infradiscala (inferior)

MIJLOACE DE UNIRE
-capsula articulara se insera superior pe femur si inferior pe tibie, prezentand
ANTERIOR un orificiu pentru patela
 -capsula reprezinta un manson fibros, care se prinde in partea superioara incepand
de la nivelul incizurii trohleare dintre cei doi condili femurali, coboara pe condilii femurali,
excluzand condilii , apoi ajunge in partea POSTERIOARA, in fosa intercondiliana
-fibrele capsulei se intrepatrund cu fibrele lig. incrucisat A/P nivelul fosei intercondilene
-insertia tibiala se face la 2-4mm de cartilajul articular, incepand de la aria
intercondiliana ANTERIOARA si terminanduse la cea POSTERIOARA, fara sa cuprinda
art. tibio fibulara superioara
-capsula adera la meniscuri fiind mai subtire in parte suprameniscala
-capsula e formata din fibre longitudinale la exterior cu directie verticala, circulare la
mijloc si oblice la interior
-capsula e captusita la interior de o membrana sinoviala care poate trimite o serie de
prelungiri prin orificiile capsulei realizand burse sinoviale (m. semimembranos, m. popliteu, m.
semitendinos)
-capsula este intarita de LIGAMENTE
1)Lig. Rotulian
-forma trapezoidala
-turtit ANTERO-POSTERIOR
-baza mare se prinde de marginea inferioara a patelei, iar baza mica pe
tuberozitatea tibiei
-reprezinta prelungirea inferioara a m. cvadriceps in conditiile in care
rotula e os sesamoid in grosimea acestui tendon
-sub acest ligament se gaseste bursa sinoviala a m. cvadriceps
-ANTERIOR vine in raport cu fascia femurala si POSTERIOR cu un
corp adipos infrapatelar

2)Lig. Popliteu Oblic

-structura fibroasa sub forma de banda
-se desprinde din tendonul m. semimembranos
-fibrele se indreapta spre condilul LATERAL femural
-traiectul este oblic-ascendent-lateral de aia numinduse si
tendon recurent al m. semimembranos

3)Lig. Popliteu Arcuat

-inferior de precedentul
-directie oblic-inferior-lateral
-din el se desprinde un grup de fibre care sare peste m. popliteu ca un
arc si care in final se insera pe capul fibulei
-intareste capsula din dreptul condilului femural LATERAL pana in
dreptul fosei intercondiliene POSTERIOARE a tibiei

4)Lig. Colateral Fibular

-ligament situat LATERAL sub forma de banda
-in partea superioara se insera pe epicondilul LATERAL, iar inferior pe
varful capului fibulei
-nu adera la capsula
-trece prin tendonul de insertie al m. biceps femural

5)Lig. Colateral Tibial

-partea MEDIALA a articulatiei genunchiului
-uniligamentar turtit
-format din fibre superficiale lungi care trec de la condilul MEDIAL
femural pana la condilul MEDIAL tibial
-are niste fibre profunde oblice descendente care au insertie pe
epicondilul MEDIAL, de unde coboara pe fata MEDIALA a meniscului MEDIAL
 -are niste fibre oblice ascendente de la condilul MEDIAL tibial la fata
LATERALA a meniscului MEDIAL

6)Lig. Incrucisate
a)Lig. Incrucisat Anterior
-are insertie in partea ANTERIOARA a fosei intercondiliene
tibiale. ANTERIOR de eminenta intercondiliana
-fibrele merg oblic-ascendent-lateral se se insera pe fata
MEDIALA a condilului LATERAL femural
b)Lig. Incrucisat Posterior
-se insera pe aria intercondiliana POSTERIOARA inapoia
insertiei coarnelor celor doua meniscuri
-traiect ascendant, incrucisand ligamentul anterior pentru a se
insera pe fata LATERALA a condilului femural MEDIAL

BIODINAMICA
1)Flexie
-se realizeaza in etajul suprameniscal, in jurul unui ax transversal care trece
prin condilii femurali
-maxim 50 de grade
-intai debuteaza miscarea de rostogolire a condililor femurali pe suprafata
superioara a meniscurilor, dupa care se realizeaza o alunecare cu o usoara rotatie interna pe
fata inferioara a meniscurilor
-agenti motori: m. biceps femoral, m. semimebranos, m. semitendinos, m.
coritor si m. gracilis
-limitata: m. cvadriceps, lig. rotulian, lig. incrucisate, lig. colatelar fibular

2)Extensie
-acelasi ax
-miscari inverse, intai debutand alunecarea
-agenti motori: m. cvadriceps, m. tensor al fasciei lata
-limitata: lig incrucisate, lig. popliteu arcuat, lig. popliteu oblic, lig. colaterale

3)Rotatie Interna/Externa
-ax vertical care trece prin centrul eminentei intercondiliene
-rotatia externa (max 35-40 de grade)
-agenti rotatori externi: m. biceps femural
-rotatia interna (10 grade)
-agenti rotatori interni: m. semimembranos, m. semitendinos, m. gracilis,
m. politeu, m. gastrocnemian MEDIAL

4)Miscare de Inclinatie Laterala/Mediala

-inclinatia la femei e mai mare
-limitata de lig. colaterale, lig. incrucisate
37. Articulatiile tibiofibulare, talocrurala, subtalara, talocalcaneonavicularanotiuni
generalesi elemente de biomecanica. Palpari si repere anatomice.
ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA SUPERIOARA
-uneste cele doua extremitati proximale ale oaselor gambei

SUPRAFETE ARTICULARE
-sunt plane acoperite de cartilaj hialin
-fata articulara a capului fibulei
-fata articulara de pe condilul LATERAL al tibiei

MIJLOACE DE UNIRE
-capsula articulara mai groasa in partea POSTERIOARA, care se prinde la periferia
suprafetelor articulare
-capsula e intarita de LIGAMENTE:
1)Lig. Anterior al Capului Fibulei
2)Lig. Posterior al Capului FIbulei
-mai puternic

MEMBRANA INTEROSOASA
-membrana groasa dipsusa intre cele doua oase
-fibrele au o directie oblic inferior si LATERAL
-realizeaza support pentru insertiile musculare ale muschilor din lojele profunde
-prezinta orificii
-superior – a. tibiale anterioara
-inferior – trec vasele peroniere si ramurile perforante

ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA INFERIOARA

-sindesmoza
-uneste cele doua oase prin extremitatile distale

SUPRAFETE ARTICULARE
-pot fi acoperite cu cartilaj hialin
-cand lipseste cartilajul hialin se gaseste periost mai gros
-ele sunt reprezentate de
-incizura fibulara a tibiei (concava)
-fata articulara tibiala a extremitatii distale a fibulei (convexa)

MIJLOACE DE UNIRE
-sinoviala este de fapt o prelungire a sinovialei art. talocrurale
-cele doua oase sunt solidarizate de LIGAMENTE
1)Lig. Tibio-Fibular Anterior
-structura fibroasa care se intinde ca o punte de la un os la altul
2)Lig. Tibio-Femural Posterior
-mai gros

ARTICULATIA TALO-CRURALA
-importanta in statica si in deplasarea membrului inferior
-leaga oasele gambei prin intermediul talusului de scheletul piciorului

SUPRAFETE ARTICULARE
-sunt acoperite de cartilaj hialin
 -sunt reprezentate de:
-fata articulara a maleolei fibulare
-fata articulara a maleolei tibiale
-trohlea talusului

MIJLOACE DE UNIRE
-la periferia suprafetelor articulare se gaseste capsula articulara, dublata la interior de
sinoviala, care poate trimite prelungiri prin orificiile capsulei pentru a umple spatiile libere
-capsula este intarita de LIGAMENTE:
1)Lig. Medial
-se prinde superior pe maleola tibiale (fata externa)
-se desprind in evantai 4 fascicule
a)Tibio-Nabiculara
-se insera pe partea MEDIALA si dorsala a nabiculului
b)Tibio-Calcaneeana
-se insera pe sustentaculum tali
c)Tibio-Talara Anterioara
-se prinde pe colul talusului
d)Tibio-Talara Posterioara
-se prinde pe procesul posterior al talusului

2)Lig. Laterale
a)Lig. Talo-Fibular Anterior
-se prinde cu un capat de maleola fibulara
-celalalt capat se prinde pe colul talusului
b)Lig. Talo-Fibular Posterior
-maleola fibulara
-procesul posterior al talusului
c)Lig. Calcaneo-Fibular
-maleola fibulara
-fata LATERALA a calcaneului

BIODINAMICA
1)Flexie dorsala a piciorului
-15-20 de grade
-ax transversal care trece prin trohlea talusului
-agenti: m. anteriori ai gambei
-limiteaza: fascia POSTERIOARA, capsula, lig. colaterale, contactul din oase

2)Flexie plantara
-de fapt extensie
-45 de grade
-agenti: m. posteriori ai gambei
-limiteaza: capsula, fascia ANTERIOARA, contactul dintre oase

38. Bolta plantara. Notiuni generale.

-regiunea plantara este delimitata POSTERIOR de calcai
ANTERIOR de degete
LATERAL si MEDIAL de marginile piciorului
STRATIGRAFIE
1)Pielea
 -la suprafata
-groasa, poate prezenta bataturi
-nu are pilozitate
-bogata in glande sudoripare (cu cat pielea este mai groasa cu atat glandele
sunt mai dezvoltate)

2)Panicul Adipos
-sub piele
-variaza ca grosime
-se gasesc glomerulii glandelor sudoripare

3)Aponevroza Plantara
-structura fibroasa
-trimite septuri conjunctive care delimiteaza 3 loje
a)Mediala
-plan superficial reprezentat de m. ADDUCTOR al halucelui
-pe planul profund se gaseste m. flexor scurt al halucelui si
tendonul m. flexor lung al halucelui
-se gaseste insertia m. tibial posterior si m. peronier lung,
a. plantara mediala cu venele satelite si n. plantar medial, din care se formeaza
n. digitali plantari comuni, din care pleaca n. digitali plantari proprii

b)Mijlocie
-este impartita in 3 planuri
i)Superficial
-se gasesete m. flexor scurt al degetelor
ii)Mijlociu
-m. flexor lung al degetelor incrucisat de
m. flexor lung al halucelui
-m. patrat plantar si m. lombricali
iii)Profund
-m. ADDUCTOR al halucelui
-tendonul m. peronier lung
-m. interososi plantari
-intre planul superficial si mijlociu se gaseste MVN plantar a-v-n
-n. plantar da ramuri superficiale si una profunda ca merge cu
vasele plantare LATERALE

c)Laterale
-2 planuri
i)Superficial
-m. ADDUCTOR al degetului mic
ii)Profund
-m. interososi plantari
-m. flexor scurt al degetului mic
-pentru realizarea boltii plantare, piciorul prezinta
1)Bolta Longitudinala
-prezinta 2 arcuri
i)Medial
-talus, navicular, cuboid si primele 2
metatarsiene
ii)Lateral
-calcaneu, cuboi, ultimele 2 metatarsiene

2)Bolta Transversala
 -dispusa de la nivelul cuboidului si trece de cele 3 oase cuneiforme, iar
inaltimea maxima este in dreptul celui de al 2-lea cuneiform
-aceasta bolta este formata de oase si intarita de ligamente, este
completata in portiunea inferioara de aponevroza plantara – aceasta uneste punctul de
sprijin de la nivelul boltii din partea LATERALA respectiv MEDIALA
-sectionarea acestei aponevroze duce la prabusirea boltei si la un
picior plat