26.10.

2018

CURS 3 :
- ORGANIZAREA ADN IN CELULA
Materialul genetic este organizat diferit in interfaza fata de diviziunea celulara

In nucleu, in timpul interfazei, fiecare molec de ADN este asociata cu proteine histonice, nonhistonice
si molec de ARN formand un complex nucleo-proteic numit CROMATINA.

La inceputul diviziunii celulare, fibrele de cromatina se spiralizeaza, se condenseaza si formeaza

cromozomii.

CROMATINA
Cromatina este structura vizibila in nucleii interfazici fiind compusa din ADN, ARN si proteine
histonice si non-histonice

 Tipuri de cromatina:
1. Heterocomatina
- Intens colorata
- Relativ condensata, compacta
- Genetic inactiva (putine gene sunt active)
- Se replica tardiv
- Este inalt metilata
- Este alcatuita predominant din ADN repetitiv, bogat in perechi de baze A-T si histone.
- Este de doua tipuri:
 Constitutiva:
~ se gaseste la nivelul centromerelor si telomerelor
~ de obicei este formata din secvente repetitive, necodante
 Facultativa
~ variaza, fiind prezenta in regiuni ale genomului care sunt exprimate diferit in
functie de tesut si de momentul cronologic (X inactiv)
2. Eucromatina
- Colorata luminos
- Mai putin condensata
- Se replica precoce in faza S
- Este hipometilata
- Este alcatuita predominant din ADN nerepetitiv, bogat in perechi de baze G-C si proteine
nehistonice
- Are activitate transcriptionala
- Reprezinta partea activa genetic a cromatinei
- ADN-ul trebuie sa fie eucromatic pentru a fi activ genetic, dar nu toata eucromatina este
activa genetic.
Proteinele din cromatina sunt:

1. Histone
2. Nonhistone

1. Proteinele histonice
- Sunt proteine bazice cu molecule de dimensiuni mici, care au in compozitia lor un
continut ridicat de lizina si arginina
- Functii importante in celula:
 Asigura stabilitatea moleculei de ADN
 Sunt represori ai genelor
- Sunt de doua tipuri:
a) Histone nucleozomale – H2A, H2B, H3 SI H4
b) Histone internucleozomale

2. Proteinele nonhistonice
- Sunt bogate in acizii glutamic si aspartic, de aceea au caracter acid
- Se gasesc in cantitati mici in cromozom, o molecula la 3000 de nucleozomi si se
sintetizeaza pe tot parcursul ciclului celular
- Mediaza cuplarea ADN-ului cu histonele

IMPACHETAREA ADN0ULUI SI STRUCTURA MOLECULARA A

CROMATINEI
Desfasurata, molecula de ADN are o lungime de 2 m

Pentru a putea fi cuprinsa in spatiul nuclear, molecula sufera procese de impachetare, compactare si
plicaturare

I. PRIMUL NIVEL DE IMPACHETARE – NUCLEOZOMUL

- Are forma unui segment de cilindru cu diametrul de 10nm, iar inaltimea de 5,5 nm
- Este constituit din:
 Un miez octameric format din: 4 perechi de proteine histonice
 Un segment ADN lung de 146 nucleotide infasurat de 1 tur si ¾ ori in jurul
octamerului protejand miezul histonic
- Este unitatea de repetare, dormandu-se un lant „beads of string”/”sirag de margele” sau
fibra de cromatina de 10 nm
- Constituirea acestul lant necesita ADN de legatura (linker) intre doi nucleozomi di
histonia H1
- ADN-ul linker contine 50-60 pb (perechi de baze) si este cel mai expus si cel mai sensibil
la actiunea nucleazelor
- Fibra de cromatina de 10nm este unitatea care se repeta formandu-se un lant si are o
rata de impachetare de 7 si reprezinta 1/7 din lungimea de ADN
 II. AL DOILEA NIVEL DE IMPACHETARE – SOLENOIDUL
- Este o rasucire sub forma de solenoid a fibrei de 10nm
- Sunt 6 nucleozomi per pas de spirala
- Aceasta structura este stabilizata de histona H1
- Se formeaza fibra de 30nm
- Fibra de 30nm reprezinta 1/42 din lungimea ADN-ului

III. AL TREILEA NIVEL DE IMPACHETARE – BUCLA

- Fibra de 30 nm formeaza bucle (domenii) in jurul unui schelet proteic celular rezultand o
fibra de 300 nm (1/750 din lungimea ADN)
- Buclele sunt „intinse” atunci cand are loc transcripatia
- Buclele laterale impreuna cu scheletul proteic se vor plicatura pentru a realiza un nivel
superior care apare ca fibra de 700nm din cromatida la inceputul profazei
- Aglomerarile de bucle sunt denumite CROMOMERE. Pe masura ce cromozomul se
condenseaza, cromomerele vecine se unesc si formeaza o structura mai mare, banda
cromozomiala condensata si colorata (G+)
- Astfel pe cromozom vor alterna benzi condensate si colorate (G+) cu benzi mai putin
condensate si colorate (G-)
- In timpul metafazei condensarea este maxima si repr 1/15000-1/2000 din lungimea
totala a ADN-ului

Cromozomii umani

Cromozomii reprezinta forma de organizare a materialului genetic in timpul diviziunii celulare

Ca numar, structura si morfologie, cromozomii sunt caracteristici fiecarei specii

La om, in celulele somatice (diploide), cei 46 crz sunt dispusi in 23 perechi (doua garnituri 2n=46)

Cromozomii unei perechi se numesc omologi, avand aceasi marime, structura, distributie pe benzi,
morfologie, pozitie a centromerului, continut in gene, dar origini diferite: unul matern, celalalt patern

In celulele somatice la om exita 22 de perechi de ccrz autozomi si o pereche heterozomala / sexuala

Celulele sexuale mature (gametii) sunt celule haploide, fiecare detinand 23 de cromozomi (celule
haploide n=23 crz)

MORFOLOGIA CROMOZOMILOR METAFAZICI

Elemente structurale obligatorii:

- Cromatide
- Centromerul
- Kinetocori
- Telomere

Elemente structurale facultative:

- Constrictii secundare
- Sateliti
CROMATIDE

Fiecare cromozom prezinta doua cromatide surori

Acestea sunt subunitati longitudinale, identice genetic, continand in structura cate o molec de ADN

Lungimea lor pentru un cromozom metafazic este cuprinsa intre 1,5-8 micrometrii iar grosimea intre
0,5-1 micrometru (microni)

Lungimea si forma relativa permit clasificarea cromozomilor

CENTROMERUL (CONSTRICTIE PRIMARA)

 Este locul de unire a celor doua ccromatide surori

 Este compus din secvente de ADN repetate in tandem de un numar foarte mare de ori (ADN
alfa satelit)
 Datorita pozitiei constante, centromerul constituie unul din markerii caracteristici pentru
descrierea cromozomilor
 Centromerul imparte cromozomul in doua brate :
- Bratul „p” mai scurt, orientat in parte superioara fata de un plan imaginar ce trece prin
centromer
- Bratul”q” mai lung, situat in parte inferiara a planului de referinta
 In functie de lungimea bratelor cromozomilor se poate calcula indicele centromeric, definit
prin raportul p/p+q; este un cristeriu de identificare a perechilor de omologi
 Dupa pozitia centromerului s-au descris trei tipuri morfologice de cromozomi in genomul
uman:
- Metacentrici, cu centromerul situat in regiune mediana a cromozomului si brate egale
(p=q)
- Submetacentrici, cu centromerul situat submedian si brate inegale (p<q)
- Acrocentrici, cu ccentromerul situat in regiunea terminala a cromozomului si brate mult
mai inegale (p<<q), aproape invizibile

KINETOCORII

 Sunt formatiune proteice complexe mici, rotund-ovalare, plasate la nivelul centromerului

(cate unul pentru fiecare cromatide)
 Au rol in atasarea cromatidelor la microtubulii fusului de diviziune si mentinerea
legaturilor dintre cromatidele surori

TELOMERELE

 Reprezinta extremitatile terminale rotunjite ale cromatidelor

 Contin ADN inalt repetitiv, unitati hexamerice (TTAGGG) repetate in peste 2000 de copii,
pe o lungime de aproximativ 15 kb
  Au rol in mentinerea structurii cromozomilor, a individualitatii lor si previn fuzionarea
capetelor cromozomilor
 Cu fiecare cilcu celular se pierd 50-150 pb din ADN-ul terminal de la nivelul acestora,
determinand implicarea lor in mecanismele care intervin in durata de viata a fiecarei
celule (apoptoza, moartea programata a celulei)
 Datorita telomerazei, activa numai in celule germinale si in celule imortalizate, lungimea
telomerelor este pastrata in cursul replicarii ADN-ului
 Inactivarea telomerazei este fiziologica in celulele somatice si astfel intervine scurtarea
acestora pana la senescenta
 Celulara
 Reactivarea telomerazei este prezenta in peste 90% din cancere.

CONSTRICTII SECUNDARE

- Sunt ingustari secundare ale cromatidelor observate numai la anumiti cromozomi

- La cromozomii acrocentrici, constrictiile secundare sunt localizate terminal, in regiune
distala a bratelor scurte
- La cromozomii acrocentrici constructiile secundare au rol de organizatori nucleolari
(contin genele pentru ARNe din nucleol)
- Constrictiile secundare proximale, mai aproape de centromer, se gasesc pe bratele lungi
la cromozomii 1,9,16

SATELITII

- Sunt situati in portiunea distala a bratului scurt la crz acrocentrici

- Au forma rotunda sau ovala si contin ADN inalt repetitiv
- Marimea lor poate varia
- Mai multi cromozomi acrocentrici (intre 2 si 5) se pot atasa prin sateliti, formand o
asociatie satelitara posibil factor predispozant pentru nondisjunctii cromozomiale in
gametogeneza
-

HETEROMORFISMELE (POLIMORFISMELE) CROMOZOMIALE

Sunt variante morfologice normale, mostenite mendelian, markeri citogenici fara nicio semnificatie
patologica

Apar in cariotip la persoane fenotipic normale si se datoreaza cantitatii si statusului diferit de

condensare al heterocromatinei sau modificarilor in localizarea ADN-ului repetitiv

Acestea se pot observa prin coloratii specifice pentru ADN obtinandu-se o succesiune de zone intens
colorate (benzi) si mai putin colorate (interbenzi)

Acestea au aranjamente liniare specifice pentru fiecare cromozom, fiecare din ele stocand in medie
1,5 Mb

Un cariotip standard are o rezolutie de aprox 350-550 benzi/ set haploid, iar un cariotip prin inalta
rezolutie are 800 sau 1000 de benzi per sent haploid

Astfel de polimorfisme cromozomiale pot fi:

 Elongarea regiunii subcentromerice a bratului q la cromozomii 1, 9 si 16
 Variatii in lungime ale bratelor scurte la cromozomii acrocentrici
 Variatii de marime si forma a satelitilor, prezenta satelitilor dubli
 Variatii in lungimea bartelor „q” ale cromozomului Y
 Variatii ale benzilor heterocromatice si astfel ale lungimii omologilor