1)Mecanismul de actiune al hh steroizi

-hh steroizi actioneaza prin receptori intracelulari care au 2 situsuri:

a)situs pt legarea hh – prin legaturi slabe, necovalente
b)situs pt legarea la AND – legat in reziduri Lys si Arg

-acest situs interactioneaza ionic cu portiunea de ADN numita ‘’secventa ce raspunde la

hormon’’

-pentru glucocorticoizi, estrogeni, acid retinoic si calcitriol, situsul de legare la ADN este
bogat in Hys si Cis ce determina formarea unor structuri de tip ‘’finger’’ care impreuna cu Zn permit
interactia complexului hormon-receptor cu secventa ADN corespunzatoare

-hormonii steroizi patrund in celula tinta prin difuzie simpla

-in citosol se leaga de receptorul specific (receptorul este complexat cu proteine de soc
termic)

-complexul HR va fi translocat in nulceu

-acest complex prezinta sarcini pozitive, etalate dupa desprinderea saperonului, iar
structurile de tip finger permit interactia cu ADN

-aceasta interactie determina cresterea sau scaderea vitezei de transcriere a unei gene
specifice

2)Receptorul insulinic
-este sintetizat initial sub forma unui polipeptid

-apoi este glicozilat si clivat in 2 subunitati alfa si 2 subunitati beta care se asociaza prin punti
disulfurice intr-un tetramer

-insulina, hormon polipeptidic pancreatic, se leaga la partea extracelulara a subunitatilor alfa

-la legarea insulinei se produce modificarea conformationala a receptorului urmata de

autofosforilare (in prezenta de ATP) a resturilor de tyr din domeniul catalitic citosolic (protein kinaza-
tyr specific) al subunitatii beta

-receptorul fosforilat este recunoscut de proteine substrat pentru receptorul insulinic

-sunt cel putin 4 astfel de molecule numite IRS 1-4 cu structura similara, dar distributie
tisulara diferita, care ca raspuns la actiunea insulinei regleaza anumite evenimente intracelulare
3)Reglarea secretiei de aldosteron
-aldosteronul este principalul hormon mineralocorticoid

-sintetizat de zona glomerulara a suprarenalei

-controlul sintezei este realizat de:

a)angiotensina – principal
b)concentratia serica de K si ACTH – mai putin

-este secretat in sange dupa sinteza si circula liber in sange sau legat de serumalbumine (au
afinitate mica, dar capacitate mare de legare)

-reglarea secretiei se face prin doua mecanisme:

a)Sistemul renina-angiotensina
-rol in reglarea volumului fluidului extracelular si a presiunii arteriale
-renina:
-sintetizata si secretata de celulele juxtaglomerulare
-enzima proteolitica al carui substrat este angiotensinogenul
(alfa2-globulina sintetizata in ficat si secretata in sange)
-angiotensinogenul este transformat in angiotensina 1 printr-o succesiune de
reactii proteolitice specifice
-enzima de conversie:
-este o kinaza
-transforma angiotensina 1 in angiotensina 2
-activitatea ei poate fi inhibata de captopril
-angiotensina 2:
-substanta vasoactiva => vasocontrictie arteriala => creste presiunea
sanguina
-stimuleaza producerea de aldosteron la nivelul zonei glomerulare
-inhiba secretia de renina la nivelul cel. juxtaglomerulare
-cresterea nivelului de aldosteron creste retentia de Na si creste
volumul si presiunea sangelui

b)Reglarea prin concentratia ionilor de K

-cresterea concentratiei sanguine de K stimuleaza secretia de aldosteron
-aldosteronul favorizeaza reabsorbtia Na si eliminarea K la nivel renal
4)Coenzima Q
-denumita si Ubiqinona

-singurul component neproteic al lantului respirator

-structura si functii asemanatoare cu vitamina K

-component lipofil, solubil in membrana, portiunea poliizoprenica a moleculei, asigurandu-i

deplasarea in mediul lipidic al membranei

-functia sa in membrana se bazeaza pe alternanta continua intre forma oxidata (ubichinona)

si redusa (ubichinol), participand astfel la transferul de electroni in lantul respirator

5)Reactie glucoza-fructoza bifosfat

-etapa hexozelor din glicoliza

-consumatoare de 2 moli ATP

Glucoza => Glucozo-6-fosfat: -catalizata de hexokinaza si Mg

-ATP=>ADP
Glucozo-6-fosfat <=> Fructozo-6-fosfat: -catalizata de glucozo-6-fosfat izomeraza
Fructozo-6-fosfat => Fructozo-1,6-bifosfat: -catalizata de 6-fosfofructo-1-kinaza
-ATP=>ADP

6)Regalare Ciclul Krebs

-activitatea ciclului Krebs este reglata prin:

-cantitatea de acetil-CoA in ciclul Krebs, provenita din glucoza, aa si AG

-cantitatea de oxaloacetat, care introduce acetil-CoA in ciclul Krebs

-cantitatea de O2 si de ADP,prin viteza functionarii lantului respirator si a fosforilarii

oxidative, ce permit refacerea continua a NAD si a FAD, necesare functionarii ciclului Krebs

-modificarea activitatii celor 3 enzime reglatoare ale ciclului:

-citrat sintaza
-izocitrat dehidrogenaza
-alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
7)AMPc
-adenilat ciclaza este o protein-enzima, integral membranara, activata de Gs si inhibata de Gi

-catalizeaza reactia de formare a mesagerului secund AMPc din ATP

-fosfodiesteraza – enzima citoplasmatica ce catalizeaza reactia de transformare a AMPc in

AMP

-este activata de Ca, insulina, prosteoglandine

-este inhibata de metilxantine (cafeina), hh tiroidieni, hh steroizi

8)Rol metabolic cortizol

-hormon esential pentru viata

-nu este direct responsabil pentru initierea proceselor metabolice, dar este necesar pentru
realizarea acestora

-timp de injumatatire de 1,5-2 ore

-cortizolul este hiperglicemiant, actiunile lui fiind antagonice cu ale insulinei

-are rolul de a proteja organismul de stresul acut si cronic

-stimuleaza procesele catabolice la nivelul tesuturilor periferice:

-lipoliza TG – din tesutul adipos
-proteoliza – din muschi scheletici, tesutul conjunctiv cu eliberarea de
substraturi pentru gluconeogeneza hepatica (glicerol si aminoacizi)

-stimuleaza procesele anabolice la nivelul ficatului prin aport crescut de aa si glicerol

-este imunosupresor

-antiimflamator mai puternic decat aspirina

9)Complexul 1
-NADH-CoQ reductaza

-transfera H si electronii de pe NADH+H din matrix pe CoQ

-acest complex cuprinde 40 de polipeptide diferite in care sunt incluse dehidrogenaza FMN-
dependenta si cateva proteine cu Fe si S (FeS1, FeS2, FeS3, FeS4)

-se sintetizeaza 2 moli de ATP, dar in procesul fosforilarii oxidative se sintetizeaza un singur
mol, restul de energie e dispersat in mediu
10)Complexul 2
-succinat-CoQ reductaza

-realizeaza transferul echivalentilor de reducere de la succinat la CoQ

-subunitatea principala a complexului este succinatdehidrogenaza cu coenzima FAD, care

fiind dispusa pe partea dinspre matrix a membranei interne mitocondriale catalizeaza
dehidrogenarea succinatului la fumarat in ciclul Krebs si in acelasi timp introduce anioni de H in
lantul respirator

-nu se sintetizeaza ATP

11)Complexul 3
-CoQH2-citocrom c reductaza

-asigura transferul echivalentiolor de reducere, sub forma de electroni, de la CoQH2 la

citorcomul, cuplat cu translocarea protonilor din matrix in spatiul intramembranar

-se sintetizeaza 1 mol de ATP

12)Complexul 4
-citocrom c oxidaza

-catalizeaza reducerea tetravalenta a oxigenului molecular, acceptor final de electroni al

lantului

-energie suficienta pentru sintezaa 3 moli de ATP, insa se sintetizeaza doar unul

13)Complexul 5
-ATP-sintaza mitocondriala

-se mai numeste si F1F0-ATP-aza deoarece este formata din doua domenii:
-F0 – liposolubila, parte integrata a membranei interne
-F1 – hidrosolubila, ancorata pe F0, care proemina in matrix sub
forma de particule sferice

-F0 – 4 subunitati proteice cu rol de translocaza de protoni prin membrana interna spre
matrix, restul membranei fiind impermeabila pentru acestia

-F1 – implicata in activitatea catalitica a complexului

14)Teoria chemiosmotica
-postuleaza ca transportul directionat al electronilor prin lantul respirator produce
translocari vectoriale de protoni prin membrana interna mitocondriala, din matrix, in spatiul
intermembranar

-membrana interna mitocondriala este strabatuta de la o fata la cealalta de complexele 1,3,4

ale lantului respirator, care sunt pompe de protoni din matrix in spatiul intermembranar

-diferenta de pH aparuta prin functionarea pompelor de protoni corespunde unui matrix mai
alcalin si unui spatiu intermembranar mai acid

15)Proteine G
-se afla pe partea citosolica a membranei, asociate cu complexul hormon-receptor

-denumirea de proteine G provine de la capacitatea lor de a lega nucleotide cu G (guanina)

(GDP sau GTP)

-sunt proteine oligomere, formate din 3 subunitati proteice alfa, beta, gamma – cu structuri
diferite

-subunitatea alfa leaga nucleotidele GTP sau GDP si confera identitatea proteinei G

-subunitatea beta inhiba activitatea subunitatii alfa

-efectul formei active a proteinei G depinde de tipul de proteina G

-Gs – stimuleaza enzima denumita adenilat ciclaza
-Gi – inhiba adenilat ciclaza
-Gq – stimuleaza activitatea fosfolipazei C
-Gt (transducina) – activeaza GMPc-fosfodiesteraza dupa stimularea rodopsinei ca
urmare a absorbtiei unui foton de retinal

-complexul HR catalizeaza schimbarea lui GDP asociat subunitatii alfa cu GTP din mediu

-dupa schimbarea lui GDP de pe subunitatea alfa cu GTP, subunitatea alfa-GTP (forma activa)
disociaza de dimerul beta-gamma inactiv

-sistemul generator de mesageri secunzi este activat de alfa-s-GTP si alfa-q-GTP si inactivat

de alfa-i-GTP

-subunitatea alfa-GTP a tuturor proteinelor G are activitate enzimatica GTP hidrolazica

proprie

-prin hidroliza GTP, alfa-GDP redobandeste proprietatea de a se ascocia spontan cu betta-

gamma si formeaza din nou forma inactiva

-toxina holerica este o enzima produsa de bacteria Vibrio cholerae si inactiveaza GTP-aza
intrinseca subunitatii alfa-GTP, proteina G ramanand in forma activa alfa-s-GTP, care genereaza
continuu mesageri secunzi, rezultatul fiind un nivel crescut de mesager secund AMPc, care activeaza
permanent pompa de Na din celulele mucoasei intestinale determinanad pierderi masive de Na si
H2O
16)Reactia catalizata de succinat-dehidrogenaza
-acid succinic => acid fumaric

-FAD->FADH2

17)Reactia catalizata de fosfolipaza C

-fosfatidilinozitol 4,5-bifosfat => diacilglicerol + inozitol 1,4,5-trifosfat

18)Etapa comuna a hormonilor steroizi + reglare

-precursorul steroizilor este colesterolul

-etapa initiala in procesul de biosinteza a steroizilor este transformarea colesterolului in

pregnenolona

-aceasta etapa are loc intramitocondrial si este comuna tuturor steroizilor

-au loc hidroxilari succesive la C22 si la C20 sub actiunea unei enzime (desmolaza), care
necesita prezenta de: O2, NADPH+H

-hidroxilarile sunt urmate de scindarea legaturii C20-C22 si eliberarea aldehidei izocaproice

-reglarea secretiei se face prin 3 mecanisme:

-feedback negativ pe axul Ht-Hf
-variatie diurna – nivel maxim in perioada de trezire din somn si minim seara
-factorii de stress

19)Biosinteza hormonilor tiroidieni

-se desfasoara in celulele tiroidiene si la interfata dintre celulele tiroidiene si coloid

-coloid – miez gelatinos, omogen, format dintr-o solutie omogena de tireoglobulina

1)Captarea iodului din plasma catre tiroida

-iod de origine exogena si endogena (din catabolismul hh tioidieni)

-iodul trece orin mebrana celulelor tiroidiene o mica cantitate prin difuzie
simpla, reversibil

2)Oxidarea anionului I- la I+ si iodurarea unor resturi tyr din tireoglobulina

3)Oxidarea iodului anorganic de catre H2O2

4)Iodurarea tireoglobulinei
-tireoglobulina e iodurata sub actiunea tireoperoxidazei cu formarea MIT si
DIT
MIT+DIT=T3; DIT+DIT=T4 care raman ancorate in lantul polipeptidic al tireoglobulinei
20)Mecanismul de actiune al hormonilor tiroidieni
-sunt hormoni liposolubili

-difuzeaza din spatiul extracelular prin membrana plasmatica direct in nucleul celulelor tinta

-la nivel nuclear, receptorii specifici pentru hormonii tiroidieni sunt legati cu un coreceptor si
legati de secvente specifice de ADN care raspund la actiunea hormonilor

-complexul receptor-coreceptor este un represor activ al transcrierii genelor

-asocierea H cu R are ca efect disocierea corepresorului

-astfel complexul HR format va putea lega cu afinitate mare mai multi coactivatori

-rezultatul va fi activarea transcrierii genelor specifice unor proteine reglatoare prin

intermediul carora hormonul isi realizeaza rolul

21)Legatura macroergica si compusul macroergic

-legatura macroergica este legatura care e scindata hidrolitic intr-o reactie puternic
exergonica

-compusul care are in structura sa o legatura macroergica este un compus macroergic

-singurul compus macroergic din ciclul Krebs este succinil-CoA