Articulatiile

Totalitatea elementelor prin care oasele se unesc intre ele poarta numele de articulatii.
Dupa gradul de mobilitate se impart in:
A. articulatii mobile = diartroze
B. articulatii semimobile = amfiartroze
C. articulatii fixe = sinartroze

A.

Diartrozele

- sunt cele mai complexe articulatii si sunt alcatuite din :

1)suprafata articulara
2)mijloace de unire
3)mijloace de alunecare

1 ) Suprafete articulare
-sunt regiuni prin care oasele intra in contact mediat de prezenta unor formatiuni dintre
care cele mai frecvente sunt cartilajele articulare
-sunt NETEDE
- sunt delimitate de restul osului prin santuri sau margini
- sunt tapetate cu cartilaj articular hialin, un cartilaj elastic cu rol de aparare si atenuare
a loviturilor in articulatia respectiva
-orice cartilaj este ALB SIDEFIU, ELASTIC si DEFORMABIL avand o suprafata in contact cu
suprafata osoasa articulara si o suprafata umeda acoperita de lichid sinovial
-marginile cartilajului se termina la marginea suprafetei articulare de unde se continua
cu PERIOSTUL
-grosimea cartilajului este variabila,in functie de presiunea suferita de suprafata
articulara respectiva
Structura cartilajului:
a)substanta fundamental=CONDRINA
sufera un proces de fibrozare ducand la limitarea miscarii articulare
b)celule in cantitate mica
c)fibre elastice si de colagen(cele de colagen se calcifica in timp)
-suprafetele art, sunt uneori neconcordante; restabilirea concordantei poate fi
a)totala
b) partiala prin prezenta fibrocartilajelor articulare :
1)fibrocartilaje de marire a suprafetei articulare( asigura concordanta, gasindu-se circular
in jurul cavitatii articulare marind astfel suprafata de contact.
Exemplu: lambrum glenoidal de la nivelul cav. glenoidei a scapulei.
2)fibrocartilaj de restabilire a concordantei cele 2 cavitati au forme diferite.
Aici fac parte 2 elemente:
a)discul interarticular formatiune interpusa intre cele 2 suprafete articulare si care
separa complet cele 2 suprafete.
b)meniscul interarticular lama fibrocartilaginoasa incomplete, prezentand central un
orificiu prin care suprafetele articulare vin in contact.
Ex: a)discurile intervertebrale;b)meniscurile articulatiei genunchiului
1

In functie de suprafetele articulare care conditioneaza amplitudinea si directia miscarilor

diartrozele se clasifica astfel:
A) enartroze articulatii sferoidale in care o suprafata articulara este un segment de
sfera sau un cap sferoidal iar cea de-a doua suprafata este o cavitate care receptioneaza
sfera articulara ex:articulatia coxo-femurala
B) condilartrozele-articulatii condilare mai putin mobile.
Una din suprafete = condil; a doua = cavitate de receptive. Ex: articulatia temporomandibulara
C) trohleartrozele mai putin mobile, se mai numeste ginglim.
-intre o suprafata articulara ca un scripete= trohlee -> o cavitate scobita care
receptioneaza trohleea.
D) trohoidele= articulatii trohoidale = articulatii in care se produce in special rotatia.
Articulatia este descrisa ca un cilindru plin care intra intr-un cilindru gol. Ex; articulatia
radio-ulnara superioara.
E) articulatiile prin imbucatura reciproca = selariforme
- miscari variate exceptand rotatia.
- prima suprafata articulara este concave- convexa in planuri diferite si a doua este
convex-concava in planul ei de receptie.
F) diartroze planiforme artrodii sau articulatii plane.
-cele 2 suprafete sunt plane sau aproape plane ex:articulatii intercarpiene( intre trapez si
trapezoid)

2) Mijloace de unire
-sunt formate din:
a)capsula articulara
b)ligament articulare
c)muschii de la niv art.
d) presiunea atmosferica
a)Capsula articulara
-este elementul obligatoriu al diartrozei
-formatiune conjunctiv fibroasa ca un manson care imbraca suprafetele articulare ale
oaselor ce vin in contact
- rol de IZOLARE a articulatiei de elementele din jur si SUSTINERE a suprafetelor de
contact.
-capsula articlara contine:
a)suprafata externa in contact cu partile moi periarticulare
b)suprafata interna priveste spre suprafetele articulare si care este tapetata de
sinoviala.
- in interior pentru alunecare, este nevoie, nu numai de aceasta membrane seroasa =
sinoviala, cat si de un lichid = LICHID SINOVIAL. Lichidul se datoreaza transudarii sau
secretiei membrane sinoviale continand si cellule descuamate datorita erodarii stratului
intern al m. sinoviale.
c) 2 margini se prind pe oasele care intra in articulatie. Unele pe marginea cartilajului
articular si alte fibre ajung la distanta.
-grosimea capsule este variabila in functie de mobilitatea articulatiei (cu cat art. Este mai
mobile, cu atat capsula este mai subtire si elastica).
2

-gradul de laxitate al capsule poate sa duca la traumatizarea ei in miscarile articulare si

pentru aceasta exista un aparat de sustinere = MUSCHII TENSORI AI CAPSULEI
ARTICULARE protejeaza capsula de miscarile suprafetelor articulare.
b) Ligamentele articulare
- sunt benzi fibroase care se prind pe oasele din articulatia respective si mentin contactul
dintre suprafetele articulare.
- sunt elemente rezistente.
Ex: ligamentul ileo-femural rezista la o tractiune de 700 Kg.
-originea fibrelor ligamentare este variata:
a)din ingrosarea capsule
b)din transformarea ligamentara a unor tendoane
c) din transformarea unor fascicule musculare atrofiate.
d)din transformarea fibroasa a fasciei musculare
e)din unele oases au cartilaje fibrozate (ligamentul stilohioidian)
-in functie de pozitie se clasifica astfel:
1)Ligamente capsulare = ingrosari ale capsule care raman in contact cu aceasta
2)Ligamente interosoase = intre suprafetele articulare intracapsulare dar NICIODATA
INTRASINOVIALE.
3)Ligamente la distanta intra in contact cu capsula articulara sau cu alte parti osoase.
-FORMA variata: benzi, cordoane, triunghiulare
-STRUCTURA fibre conjunctive si fibre elastice
-vascularizatie bogata la fel ca si capsula articulara
c)Muschii
elemente active cu rol biomecanic
-sustin contactul dintre suprafetele articulare datorita insertiei pe oase si tonusului
muscular.
-dupa actiune se impart in:
1)flexori
2)extensori
3)abductori
4)adductori
5)rotatori interni
6)rotatori externi
7)pronatori
8)supinatori
d) Presiunea atmosferica
este cea care actioneaza asupra articulatiilor distribuindu-se egal. Pe corpul uman
apasa o presiune de 20000 kg.

3) Mijloace de alunecare:
a)membrane sinoviala
b)lichidul sinovial
c)suprafata neteda a cartilajului
3

a) Membrana sinoviala
- formatiune neteda, subtire, lucioasa ce tapeteaza suprafata interna a capsule articulare
-adera de capsula articulara dar, in unele locuri exista niste proeminente rezultate prin
suprapunerea membrane sinoviale peste vasele si nervii capsule si care formeaza
FRAURILE MEMBRANEI SINOVIALE.
Descriem sinovialei 2 extremitati care se insera in imediata vecinatate a cartilajului
articular si 2 suprafete:
a)externa tapeteaza capsula
b)interna priveste spre suprafetele articulare, realizand o cavitate virtuala = cavitatea
articulara in care vom gasi elementele anatomice osoase ale articulatiei.
-prezinta prelungiri
a)externe fundul de sac si foliculi
b)interne ciucuri + vilozitati sinoviale.
-structura membrane sinoviale:
a)strat profund conjunctivo-elastic-vascular
-cuprinde si celule adipoase
b)strat superficial polimorf
-NU ARE ROL DE ABSORBTIE
-izoleaza colectiile intrarticulare (lichidul, sangele, puroiul)
b)Lichidul sinovial
lichid in cantitate redusa situat in cav. sinoviala si este vascos, galbui
-este format din:
a)apa 95%
b) substante proteice de tipul mucoprot
c) saruri minerale
d)cellule descuamate de la niv, membrane sinoviale si a cartilajului articular.

B.

Amfiartrozele

-sunt formate din:

1. suprafete articulare
2. mijloace de sustinere
3. mijloace de alunecare
1.Suprafete articulare
-tapetate cu cartilaj hialin
-mijloace de unire sunt de natura ligamentara;
-2 categorii:
a.Ligamentul interosos = formatiune fibroconjunctiva
- structural asemanator fibrocartilajelor diartrozice
-ocupa in totalitate spatial dintre suprafetele articulare
-sunt inserate pe suprafetele articulare vecine => amfiartrozele se impart in:
a)PROPRIU ZISE fibrocartilaje complete = ocupa tot spatial interarticular
b)DIARTRO-AMFIARTROZE fibrocartilajele dintre suprafetele articulare pot avea si
cavitati. (MOBILITATEA CRESTE)
b.Ligamente externe
4

- sunt benzi conjunctive rezistente care, prin asamblare, pot simula o capsula articulara.

C.

Sinartrozele

-se gasesc in special la nivelul craniului

-linia de articulatie = sutura
- dupa procesul de osificare, sinartrozele se impart in:
I. sincondroze
osificare cartilaginoasa
-intre suprafetele articulare ramane in strat de tesut carilaginos
-au suprafete articulare plane
-se gasesc la nivelul articulatiilor condro-costale
-PERIOSTUL COASTEI OSOASE SE CONTINUA CU PERICONDRUL COASTEI
CARTILAGINOASE.
-din aceasta categorie mai face parte sincondroza manubriosternala
II.
sinfibroze
- prin osificare de membrane
-intre suprafetele articulare ramane o lama de tesut conjunctiv
- sunt suprafete articulare unite prin tesut conjunctiv
-se clasifica astfel:
1)Articulatii prin sutura armonica(plana) = sutura oaselor internazale
2)Articulatii prin sutura dintata articulatia fronto-parietala
3)Articulatiile prin sutura solzoasa scuama temporala
4)Articulatia schindilezica se face printr-o creasta osoasa ce intra intr-un jgheab
(articulatia sfeno-vomeriana)
5)Gomfozele( dintele in alveola dentara)
III. sindesmoze
-intre oase diferite( oasele gambei sau ab unite prin membr. interosoasa sau intre
proeminentele osoase ale aceluiasi osos( ligamentul coraco-acromial)
Procesul de osificare se desavarseste tardive peste 45 ani.
Osificarea membr dintre osoase= sinostoza si poate fi patologica (osificare excesiva).

MECANICA ARTICULARA
1)Miscarile active
sunt realizate de catre un muschi sau o grupa musculara prin contractia acestora.
-contractandu-se, muschiul isi ia un punct fix pe un os si mobilizeaza celalalt os din
articulatia respectiva dupa niste axe articulare.
Def: AXUL ARTICULAR = totalitatea punctelor care nu se deplaseaza in timpul miscarii si
reprezinta centrul miscarii respective.
Poate fi:
a)unic
b)multiplu
-in timpul miscarii oasele diferitelor segmente se raporteaza in mod variat unele fata de
altele.
AXELE MISCARII sunt:
5

a)AXUL TRANSVERSAL
- fata de acest ax se executa:
1)miscare de flexiune 2 segmente se apropie
2)extensiune 2 segmente se departeaza
b)AXUL SAGITAL
- fata de acesta avem miscare de:
1)adductie segmentul se apropie de ax
2)abductee segmentul se departeaza de ax
c)AXUL LONGITUDINAL
-fata de acest ax se realizeaza:
a)rotatie medial spre int
b)rotatie laterala spre ext.
Prin combinarea acestor miscari apare circumductia miscare in trunchi de con in care
axul e in lungul osului, acesta fiind in abductia.
d)AXUL CU OBLICITATE DUBLA
-intervine intre 2 oase intarita printr-o membrane in care un os este fix iar celalalt este
mobil in jurul primului os (radius +ulna) radiusul executa o miscare spiraloida in jurul
ulnei osul fix
e)AX CU OBLICITATE TRIPLA
-la nivelul piciorului (talo-crurala)
1)iversiune fata plantara priveste spre medial, sprijinindu-se pe muchia externa
2)eversiune planta priveste spre lateral, piciorul sprijinindu-se pe muchia medial.
MISCAREA DE BASCULA
a)a scapulei
b)a sacrului
2) Miscarile pasive
- executate de examinator
- se pun in evidenta elementele frenatoare( situatia capsulei, a ligamentelor, a oaselor, a
articulatiilor)