Titlu alternativ:

Structura genei si controlul epigenetic al expresiei

genice
Ce este o gena?
 Gena – Definitie (2)
 Sistematic, o GENA este considerata acea secventa de
ADN ce contine informatia necesara (care va fi
utilizata) pentru sinteza unei biomolecule:
 proteina (lant peptidic) -> “gene codificatoare”
 sau molecula de ARN -> “gene necodificatoare”

 Aproximativ 70% din ADN-ul uman nu contine gene

(asa-numitul “junk DNA”)
 CLASIFICAREA GENELOR UMANE
 Exista diferite criterii de clasificare a
genelor:
1. după tipul produsului genic:
 - gene codificatoare de proteine – gene
structurale;
 - gene codificatore de ARNr şi ARNt.
2. după numărul de copii în genom:
 - unice - cu o singură copie;
 - cu mai multe copii (repetate în tandem
sau dispersate).
3. în dependenţă de numărul de celule în
care se expreseaă genele:
 - genele comune („house keeping”) –
active în toate celulele;
 - gene specifice de ţesut.
4. în dependenţă de perioada de expresie
fenotipică:
 - gene active în toate perioadele vieţii;
 - gene active numai în perioada
embrionară;
 - gene active în perioada pubertăţii;
 - gene active la adult
5. după gradul de activitate:
 - gene normomorfe - cu activitate
normală;
 - gene hipomorfe - cu activitată redusă:
 - gene hipermorfe - cu activitată în
exces;
 - gene amorfe - cu activitate blocată.
De la expresia genelor la fenotip
Structura discontinua a genei
 Gena este o notiune definita
functional (vezi mai sus) prin
prisma produsului sau
 O gena contine, intricate,
segmente codante (ce se
exprima) numite EXONI si
segmente non-codante (ce se vor
transcrie initial in ARN, insa vor
fi eliminate apoi) numite
INTRONI
 Asamblarea exonilor are loc in
citoplasma si se poate efectua
“sarind” o parte din ei
(ALTERNATIVE SPLICING),
generand proteine similare dar
diferite/neidentice
Structura functionala a genei
 Promotor (capatul 5’)
Contine codonul start –
ATG

 Unitatea functionala
(regiunea transcrisa)

 Terminator (capatul 3’)

Contine unul din codonii
stop - TAG,TAA,TGA
 Elemente reglatoare ale expresiei genelor
 Cele cu actiune directa asupra
genei: se clasifica in enhancers =
stimuleaza transcriptia (ex.
Cutiile GC si CAAT) si silencers
= inhiba transcriptia
 Actioneaza la nivelul
Promoterului
Reglarea activităţii genelor
se poate realiza la mai
multe nivele, evidente în
cursul citodiferenţierii:
 Reglaj genetic la nivel
transcripţional
 Reglaj genetic la nivelul
maturării ARNm
 Reglaj genetic la nivelul
transportului ARNm
 Reglaj genetic la nivelul
translaţiei mesajului genetic
 Reglaj genetic la nivelul
degradării ARNm
 PROMOTORUL
 cutia TATA (Hogness)
determina primul nucleotid ce
va fi transcris in ARN ; prezinta
secvenţă TATAAAA situată la
circa 30 pb în amonte de SIT

 cutia CAAT
(5’ GGCCCAATCT 3’) situată în
amonte de caseta TATA (la circa
75 pb de SIT)

 cutia GC, cu secvenţa consens

GGGCGG situata la circa
90 p.b. în amonte faţă de
SIT .
Gena structurală reprezintă o combinaţie de secvenţe nucleotidice reglatoare şi codificatoare:
– secvenţe reglatoare proximale
– secvenţe reglatoare distale
– secvenţa codificatoare ce este formată din exoni separaţi de introni.
 Reglarea epigenetica a expresiei
genice
 In afară de factorii genetici,  Caracteristici generale
controlul expresiei genice
poate fi influenţat si de • Implică modificări
factori negenetici (care nu structurale ale cromatinei la
interesează secvenţa de nivelul histonelor sau ADN-
nucleotide a ADN), cu alte ului.
cuvinte informaţia • Influenţează funcţia
genetică ramâne cromatinei şi nivelul de
nemodificată şi, de aceea, transcriere al unor gene.
au fost denumite • Nu apar schimbări ale
modificari epigenetice (epi secvenţei nucleotidice
– peste).
Pentru ca o genă să poată fi
transcrisă, factorii reglatori
trebuie să aibă acces la
promotorul genei.
Aceasta necesită o modificare a
structurii cromatinei prin
mecanisme epigenetice
(reversibile şi transmisibile
ereditar):
- modificări ale histonelor
- metilarea ADN.
 Enzime implicate in modificarea covalenta a cromatinei - efectori enzimatici
epigenetici
 ADN metiltransferaze (ADNMT sau DNMT -DNA
methyltransferases) - Rol in atasarea grupelor metil
la resturi de citidina (C), in inleul pirimidinic al bazei
azotate citozina
 Histon metilaze (HMT) - Rol in atasarea grupelor
metil la resturi de aminoacizi bazici (lizina , serina,
arginina etc) in cozile histonice (COO-)
 Histon demetilaze (HDM - jumondji) - Rol in
deatasarea grupelor metil de la resturi de aminoazizi
bazici (lizina, serina, arginina etc) in cozile histonice
(COO-)
 Histon acetilaze (histone acetyltransferases, HAT)
- Rol in atasarea grupelor la resturi de aminoazizi bazici
(lizina, serina, arginina etc) in cozile histonice (COO-)
 Histon deacetilaze (histone acetyltransferases,
HDAC) - Rol in detasarea grupelor acetil de pe resturile
de aminoacizi bazici acetilati din in cozile histonice
(COO-)
 Modificari ale histonelor
 Histonelor le pot fi adăugate grupuri metil, dar şi alte unităţi chimice, incluzând aici grupuri
fosfat, grupuri acetil şi chiar şi proteine mici, cum ar fi ubicuitina.
Modificările histonelor se asociază
cu modificări ale structurii
cromatinei:
 Cromatina activă adoptă o
conformaţie "mai deschisă"
produsă de acetilarea histonelor
nucleosomale
 Cromatina inactivă
transcripţional se află într-o
conformaţie puternic
condensată şi asociată cu fixarea
strânsă a histonei H1.
 Metilarea ADN
 poziţia 5' a citozinei din cadrul
dinucleotidelor C(p)G din Promotor
 Asociata cu supresia trascrierii genei
Variaţii în configuraţia ADN

 Supraînrularea ADN face bazele din

regiune promotor a genelor mai
accesibile proteinelor reglatoare.
Trecerea de la forma B a ADN unor gene la forma
Z a ADN ar putea fi esentiala pentru reglarea
activităţii genice.

Se consideră că trecerea tranzitorie în configuraţia

Z ar face secvenţele ADN mult mai accesibile la
factorii de transcripţie.