Sunteți pe pagina 1din 55

1. efiniie Stomatologie ortopedic, protetica dentar, odonto-tehnica, biomateriale. Metode de tratament .

Stomatologie ortopedic- un component al stomatologiei generale, disciplin ce


studiaz etiologia, patogenia, tabloul clinic, metodele de diagnosticare, profilaxie i tratament ale afeciunilor sistemului stomatognat.

Protetica dentar- este specialitatea stomatologica ce se ocupa de diagnosticul,


tratamentul, reabilitarea si mentinerea morfo-functionala si estetica a aparatului dento-maxilar al pacientului prin inlocuirea dintilor si tesuturilor maxilo-faciale pierdute cu substitute artificiale - proteze.

Odonto-tehnica - Operaie de conservare i de ntreinere a sntii din ilor prin


plombarea,inlocuirea si controlarea lor

Biomateriale- este o substan (alta dect medicamentul) sau combinaii de


substanede origine sintetic sau natural care poate fi utilizat pentru o perioad de timp, ca un ntreg sau parte a unui sistem, pentru tratamente,dezvoltri sau nlocuiri de esut, organ sau funcie a corpului viu. Stomatologia ortopedic dispune de urmtoarele metode de tratament ! funcional " mioterapia, mecanoterapia# ! de aparata$ " aparate ortodontice# ! protetic# ! mixt. %ceste metode de tratament pot fi realizate imediat, n timpul apropiat dup extrac ie (&" ' sptmni) i tardiv (("' luni).

2.

efiniia noi!nei Si"tem "tomatognat. #lementele componente. $actorii ce diri%ea& de&'oltarea "i"tem!l!i "tomatognat (i e)plicai legt!ra reciproc dintre f!ncie (i morfologie prin e)empl! *+M. Sistem stomatognat- include un ansamblu de organe si tesuturi
situate in regiunea maxilo-faciala,care direct sau indirect participa la realizarea functiilor de baza ale organismului: masticatie,deglutitie,respiratie,fonatie si fizionomie. Sistemult stomatognat este compus din: schelet,dinti,muschii mobilizatori ai mandibulei, buzele si muschii oro-faciali,limba,palatal dur si palatal moale,fibromucoasa cavitatii bucale, vesele sangvin si limfatice si nervii aferenti;trei perechi de glande salivare si A.T.M. Factorii ce influenteaza si diri eaza dezvoltarea si formarea sistemului stomatognat sint: -factorii biologici; -factorii genetici;

-factorii functionali; -factorii neendocrini. Legatura reciproca dintre functie si morfologie- la animalele de prada ATM este prezentata printr-o imbinare unica a fosei articulare cu condilii articulari ai mandibulei. Astfel mandibula se poate deplasa numai in plan vertical iar dintii au cuspizi inalti si ascutiti. !a rumegatoare mandibula executa numai miscari de lateralitate deoarece condilii articulari au o forma concava, iar fosa articulara este de forma convexa; dintii laterali au suprafete ocluzale mari. !a rozatoare, structura articulatiei permite deplasari mandibulare in plan sagital datorita formei cilindrice a condililor articulari situati in plan sagital,iar incisivii sunt bine dezvoltati si ascutiti. !a om mandibula executa miscari in toate planurile datorita faptului de imbinare a elementelor din toate articulatiile mai sus descrise. "n concluzie schimbarile de functie au dus la modificari de structura a dintilor, rolul principal fiind caracterul alimentelor.

,. $!nciile proprii (i a!)iliare ale "i"tem!l!i "tomatognat. morfologie po"tnatal a dinilor .

o! etape de

Modelarea individuala de structura si forma ale componenetelor ## are loc sub influenta functiilor proprii si a celor generale.$in functiile proprii fac parte: masticatia, fonatia, fizionomia,automentinere. Masticatia este cea mai importanta functie ce influenteaza formarea intregului sistem stomatognat. $urata masticatiei este aproximatix de % ore zilnic. Fonatia,fiind cea mai recenta functie,totodata constituie si caracteristica cea mai esentiala a omului.&mul vorbeste in mediu timp de '-() ore zilnic. Fizionomia este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturie sale ii da posibilitate omului sa-si exprime dispozitia,dorinta si este la fel un mi loc de comunicare intre oameni.
Functii auxiliare: respiratia, deglutitia, analizatorica

-.$!ncia de a!tomeninere c! componentele ei. / a!tocon"er'are, / a!to"tim!lare /, / a!toreglare /. +ra"eele de for la mandib!l (i ma)il. *rg!mentai ce a cond!" la formarea lor (i importana practic
Functia de automentinere include * componente: autoconservare, autostimulare si autoreglare. +rin autoconservare se asigura prevenirea afectiunilor ce pot provoca tulburari functionale ale intregului sistem. Aici se include si functia de autocuratire a cavitatii bucale prin intermediul salivei. Termenul autostimulare genereaza actiunea stimulilor de intretinere, consolidare si perfectionare a componentelor sistemului stomatognat ,functia musculara, presiunea masticatorie etc.- .otiunea de autoreglare include acel mecanism biologic care declanseaza modificarile morfologice conform functiei si invers. Liniile de forta nu prezinta altceva decit stilpii de rezistenta care impreuna cu placile osoase compacte ii atribuie mandibulei rezistenta cuvenita. $eosebim

urmatoarele trasee de forta la mandibula: (-marginale; %-bazilare; *-transversale; /-anterioare; 0-posterioare; 1-capsulare;2-radiale. !a maxila avem urmatorii stilpi de rezistenta: (-nazofrontali; %-zigomatici; *-pterigopalatini; /-palatini. !a formarea acestor stilpi de forta a dus presiunile care apar in tesutul osos datorita marimii si directiei fortei musculare la actul de masticatie. "mportanta practica a liniilor de forta este argumentata prin faptul ca permite de a studia presiunea masticatorie si identificarea unor discordante.

0.#n!merai componentele *+M. +ri!nghi!l Bon1ill (i importana practic.

ATM este compusa din urmatoarele elemente: condilii articulari, fosa articulara, tuberculul articular, discul articular ,meniscul-, capsula articulara si ligamentele articulare. Epifizele condiliane ale mandibulei. Aceste formatiuni asemanatoare cu doua cilindre elipsoidice sunt situate in plan transversal iar suprafata lor anterosuperioara este tapetata cu cartila articular. +e fata anterioara a condilului la nivelul colului se gaseste foseta pterigoida pe care se insera muschiul pterigoidian extern. "n raport cu caracterul suprafetei superioare deosebim doua forme tipice de epifize articulare: (-ingusta in plan sagital si alungita in plan transversal; %- strivita de sus in os in asa mod ca diametrul transversal nu depaseste cu mult pe cel sagital. "n conditii normale, la aduiti, cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. $atorita acestei particularitati presiunile masticatorii nu se transmit asupra boltei fosei articulare, prezentata de o placuta osoasa subtire, care separa articulatia de cavitatea craniului, dar asupra oaselor craniului. +ierderea dintilor laterali sau alte stari patologice duce la schimbarea pozitiei condililor articulari. 3i se deplaseaza superior si distal provocind deseori dureri ca urmare a presiunii ce o exercita asupra acestor tesuturi si asupra regiunii unde trece fasciculul neurovascular. Fosa articulara. Fosa articulara este situata pe osul temporal si are o forma elipsoidica. Anterior ea margineste cu tuberculul articular, distal cu scizura 4lasser, interior cu apofiza osului sfenoidal, exterior cu apofiza posterioara a osului zigomatic, iar superior margineste cu o placuta osoasa subtire, care formeaza bolta ei si separa cavitatea articulara de cutia craniana. Adincimea fosei articulare variaza individual si depinde de inaltimea tubercului articular care are in mediu 1-2 mm. 5avitatea ei este de %-* ori mai mare decit condilul articular al mandibulei, ceea ce asigura o amplituda mare de miscari in diferite directii. 6olta cavitatii articulare are o captuseala de cartila in regiunea scizurii 4lasser, care acopera si suprafata tuberculului articular. "naltimea ocluziei arcadelor dentare nu permit condililor articulari ai mandibulei sa patrunda adinc in fosa articulara, iar pozitia lor la baza pantei tuberculului articular asigura transmiterea presiunii minime in zona boltei fosei articulare. Tuberculul articular. Tuberculul articular prezinta peretele anterior al fosei articulare. #e deosebeste de celelalte elemente ale articulatiei prin diverse forme. Tuberculul articular este bine pronuntat numai la om si se presupune ca la aparitia lui au ucat un rol important particularitatile functionale ale ATM, determinate de consistenta produselor alimentare, cit si schimbarile in ocluzia dentara, si in special aparitia acoperirii arcadei dentare inferioare de cea superioara. !a copii tuberculul articular este slab dezvoltat, iar la maturi bine pronuntat. 5u pierderea dintilor acest element al ATM treptat se supune atrofiei. 3ste dovedit ca forma acestei formatiuni intr-o anumita masura depinde de varietatea de ocluzie. #e considera ca exista trei

forme ale tuberculului articular- plata, mi iociu pronuntata, abrupta. 4radul de pronuntare la fel este in dependenta de factorul functional. #e considera ca la folosirea alimentelor aspre predomina deplasarile mandibulei in plan transversal, ceea ce nu permite o dezvoltare pronuntata a acestei formatiuni, pe cind folosirea alimentelor, care nu cere aplicarea unei forte mari in timpul masticatiei, duce la crearea unei forme abrupte a tuberculului. Discul articular (meniscul). Meniscul prezinta o formatiune cu o structura fibroelastica, care fiind situat intre epifizele condiliene articulare ale mandibulei si fosa articulara capata o forma biconcava. $atorita acestui fenomen meniscul are cea mai mica grosime in partea centrala. $e marginea lui insera capsula articulara. $iscul articular subimparte cavitatea articulara in doua eta e: anterior - superior si inferior-posterior. $e disc si capsula insera portiunea superioara a muschiului pterigoidian extern, ceea ce ii permite sa se deplaseze impregna cu epifizele condiliene ale mandibulei. Meniscul un numai lichideaza dezacordul dintre dimensiunile fosei articulare si apofizele condiliene, dar si oaca un rol important in amortizarea presiunilor masticatorii. Capsula articulara. 5apsula articulara fiind alcatuita din tesut con unctiv, este in concrescenta cu marginea discului pe toata intinderea lui. 3a are dimensiuni relativ mari si este extensibila, ceea ce permite deplasari considerabile epifizelor condiliene ale mandibulei, in special in plan sagital. Ligamentele. !igamentele se impart in doua grupe: intracapsulare si extracapsulare. +rima grupa este prezentata de doua perechi de ligamente: (-disco-temporala care fixeaza discul de osul temporal, si %- disco-mandibulara, care fixeaza discul de mandibula. 4rupa a doua este prezentata de ligamentele laterale, pterigomandibulare, sfenomandibulare si stilomandibulare. 7olul functional al ligamentelor intracapsulare consta in limitarea miscarilor de lateralitate a condililor articulari in fosa articulara, iar rolul ligamentelor extracapsulare consta in limitarea miscarilor mandibulei in genere. Trei forme ale tuberculilor articulari: plata, mi lociu pronuntata, abrupta. "n conditii de norma, cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. Astfel presiunea masticatorie se transmite asupra oaselor craniului.

+ri!nghi!l Bon1ill- reprezint un triunghi echilateral cu baza ntre mijlocul axelor ambilor condili mandibulari i vrful ntre incisivii mediali inferiori la mezocefali (mesaticefali), naintealor la brachicefali i n spatele lor la dolicocefali.

.!u"c#ii ridic$tori% cobor&tori "i propulsori ai mandibulei. Caracteristica. 'ndica(i func(iile de baz$
!usc#ii ridicatori sunt prezentati de * perechi de muschi: m. temporal; m. maseter; m. pterigoidian intern. !. temporal incepe cu o insertie larga in forma de evantai pe osul temporal si insereaza pe apofiza coronoida a mandibulei. $upa directia fibrelor musculare, m. temporal se imparte in * fascicole: anterior, mi lociu si posterior. !a contractia celui anterior are loc numai ridicarea mandibulei, ce8ui mi lociu- ridicarea si retropulsia, iar la contractia celui posterior- numai retropulsia mandibulei. !. maseter- are insertia fiza pe

arcada zigomatica si mobila pe faza externa a zonei angulare a mandibulei. Are % fascicole: superficial, cu directia oblica a fibrelor; si profund- cu directia fibrelor in plan vertical. !. pterigoigian intern- are punctul fix de insertie in fosa apofizei pterigoidiene si cel mobil pe fata interna a zonei angulare a mandibulei. !a contractie bilaterala- ridica mandibula in sus si putin o deplaseaza inainte, !a contractia unilaterala mandibula este deplasata in sus, inainte si inauntru, in sens opus directiei de contractare a muschiului. Toti acesti muschi contribuie la mentinerea unghiului mandibular intr-o pozitie echilibrata. !usc#ii coboritori- prezinta caracteristici morfofunctionale speciale avind ambele insertii mobile: una pe mandibula si alta pe osul hioid. Muschii coboritori ai mandibulei sunt numiti si muschi suprahioidieni, formind totodata planseul bucal. #unt formati din * grupe: geniohioidieni, milohioidieni si fasciculele anterioare ale muschiului digastric. 4eniohioidieni- la mandibula insera pe cele doua apofize geniene, milohioidieni- pe liniile oblice interne; iar fasciculele anterioare al m. digastric- pe foseta digastrica a mandibulei. +rin contractia coboritorilor se realizeaza o deschidere mai mica sau mai mare a gurii. $istanta dintre marginile incizale ale dintilor frontali la o deschidere a gurii la maximum este in mediu egala cu 0 cm. !usc#ii propulsori- m. pterigoidian extern. Functia principala este propulsia mandibulei in plan sagital si transversal. M. pterigoidian extern este compus din % fascicule: superior- cu fibre musculare orientate orizontal si inferior- cu fibre musculare orientate oblic. Fasciculul superior care punctul fix de insertie pe aripa mare a osului sfenoid si cel mobil pe portiunea anterioara a maniscului articular. Fasciculul inferior insera pe punctul fix de pe fata externa a aripei mari a apofizei pterigoide su cel mobil pe foseta condilului articular al mandibulei.

2.M!(chii mimici. $!nciile de ba&.


%cesti musc)i sunt situati subcutan, prezinta un cap fix inserat pe oasele fetei si un cap mobil inserat pe piele. *nserindu"se pe piele, prin contractie, pot exprima diferite stari psi)ice (bucurie, depresie, durere,etc)# impreuna cu repartia ia tesutului adipos al fetei si configuratia masivului facial, musc)ii mimicii dau aspectul static al fetei, fizionomia. +n alt rol al acestor musc)i, secundar, este acela de a interveni in masticatie, deglutie, fonatie. Inervatia acestor musc)i provine din nervul facial. Clasificar e: muschiul epicranian,muschiul orbicular al ochiului muschiul orbicular al gurii muschiul buccinators, muschiul ridicator al buzei superioare, muschiul ridicator al unghiului gurii, muschii zigomatic mic si mare

3. efiniie /$ora m!"c!lar ab"ol!t, pre"i!nea ma"ticatorie. 4ndicai 'aloarea (i metodele de determinare.
Forta musculara absoluta este forta dezvoltata de muschi in timpul contractiei maximale. !a muschii ridicatori ai mandibulei ,m. temporal, m. maseter, m.

pterigoidian medial- 9 forta absoluta a lor va fi de *:)-/)) 8g ,( cm; < () 8g-. +resiunea masticatorie este acea forta a muschilor ridicatori, care se realizeaza pe un sector al arcadelor dentare in timpul actului de masticatie. #e determina cu a utorul gnatodinamometrului mecanic 6lec8, cu a utorul gnatodinamometrului electric construit de discipolii lui 6lec8. Forta necesara pentru farimitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie, aparatul numindu-se fogodinamometru.

5.#n!merai indicii medii ai re&i"tenei parodont!l!i d!p 6aber la brbai (i femei. 4mportana practic.

"ndicii medii ai rezistentei parodontului dupa =aber la barbati constituie // 8g iar la femei de *) 8g. Aceasta presiune suportata de dinti este socotita drept reper pentru caracteristica functionala a parodontului. $easemenea este foatre important la intocmirea planului de tratament protetic echilibrat functional.

17.4ndicai fora medie nece"ar pentr! frmiarea alimentelor 8n coniii de norm. efiniie /$ore de re&er' a parodont!l!i /. 4mportana practic.
Forta necesara pentru faramitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie. Forta medie la faramitarea alimentelor este de ('-%) 8g. Aceasta forta scade brusc la actiunea salivei sau a lichidului. Forta de rezerva a parodontului este forta ce se declanseaza de la adaptarea la fortele permanent schimbatoare a parodontului si depinde de factori ca: starea parodontului, raportul dintre partea coronara si radiculara a dintelui, virsta. +utem constata ca in conditii fiziologice normale se utilizeaza doar 0)> din forta totata a parodontului, pe cind cealalta parte se gaseste in rezerva. "mportanta practica este capacitatea de antrenare a fortelor de rezerva prin folosirea permanenta a alimentelor dure. Aceasta permite dezvoltarea unui sistem stomatognat armonizat functional si morfologic.

11.4ndicai caracterele morfof!ncionale generale ale dinilor.


(. Fiecare dinte este alcatuit din coroana si una sau mai multe radacini. 5oroana este acoperita cu smalt iar radacina cu un strat de cement. %. 5oroana anatomica este numit segmentul dintelui acoperit de smalt. 5oroana clinica este partea extraalveolara a dintelui, coincide cu cea anatomica. 7aportul mediu dintre radacina si coroana este de %:(, din care cauza dintele se considera pirghie de gradul ". Micsorarea inaltimii coroanei anatomice in rezultatul abraziunii, influienteaza pozitiv asupra stabilitatii dintelui. +e cind cresterea coroanei clinice influienteaza negativ asupra stabilitatii dintelui. *. 7aportul dintre suprafata radiculara a dintelui si suprafata coronara. Acest raport creste spre distal- adica suprafata radiculara a dintilor este mai mare decit cea coronara ,creste de la incisivi la molari-. /. #uprafetele verticale sunt convexe- asigurind protectia gingiei. 3cuatorul anatomic reprezinta o linie trasata impre urul coroanei unind convexitatile maxime de pe toate suprafetele verticale.

0. Fiecare dinte are o portiune activa care direct participa la actul de masticatie. !a frontali suprafata activa este orizontal redusa, pe cind cea verticala este intinsa; iar la dintii laterali invers. 1. +articularitatea raportului dintre portiunea coronara mediana care este mai voluminoasa si portiunea distala care este mai redusa. 5oletul dintilor prezinta o circumferinta festonala care corespunde cu festonul gingival si este convexa pe suprafetele vestibulo-orale si concava spre apex pe suprafetele proximale.

12.#n!merai "emnele anatomice de deo"ebire ale dinilor.

$eosebim dinti frontali si dinti laterali. "ncisivii- functie de incizie a alimentelor; caninii- sfisierea alimentelor; premolarii- zdrobirea iar molarii- faramitarea alimentelor. "ncisivii au coroana turtita comparata cu o dalta; caninii- au o coroana a carei margine libera are forma unui virf de sulita; premolarii au un volum coronar mai mare decit a dintilor frontali; molarii- au cel mai mare volum coronar si un numar mare de cuspizi ,/-0- prezentind pe suprafata ocluzala mai multe santuri intercuspidiene. Alte semne de deosebire: directia radacinii, unghiurile coroanelor dintilor frontali, curbura suprafetei vestibulare, marimea coroanei, numarul de cuspizi, marimea si situarea lor pe suprafata ocluzala a dintilor laterali, forma dintilor ,triunghiulara, ovala, patrata, dreptunghiulara-.

1,.Morfologia f!ncional a inci"i'ilor. 9aracteri"ticile indi'id!ale (i de gr!p.


4nci"i'ii centrali "!periori- mai mari din i dup volum din grupa incisivilor, implanta i n por iunea central a arcadei superioare de o parte i de alta a liniei mediane a fetei . !oroana lor este turtit n sens vestibulooral, astfel nct forma poate fi comparat cu o lop ic. "e msur ce se apropie de colet, coroana se ngusteaz trecnd n rdcin. #uprafa a vestibular a incisivilor centrali superiori este con vex att n sens gingivoincizal, ct i meziodistal i are o form dreptunghiular cu latura vertical mai mare dect cea orizontal. $a tineri, pe aceast suprafa sunt situate dou an uri orientate vertical cu o adncime mai accentuat la marginea incizal care se atenueaz treptat, pn la dispari ia lor la jumtatea nl imii suprafe ei vestibul%re. &ceste an uri mpart suprafa a vestibular n trei lobi inegali' distal cel mai mare, mezial de mrime mijlocie i central cel mai mic, crendu(se astfel o uoar ondulare tripl. !u anii, datorit ac iunii abrazive a alimentelor i periu ei de din i, an urile i lobii treptat se terg. #uprafa a vestibular este mai lat n regiunea marginii incizale i mai ngust n zona coletului.)arginea distal a suprafe ei vestibul%re este mai scurt i mai convex dect cea mezial, care este mai mare i mai plan. #uprafa a palatinal a incisivilor centrali superiori are o form triunghiular cu baza spre marginea incizal i dimensiuni mai mici dect suprafa a vestibular. "roximal ea are cte o ngroare de. smal , numit creast marginal. #unt creste marginale, mezia l i distal, care converg spre treimea cervical, unde se unesc formnd tuberculul dentar, care poate avea relief i forme variate' an uri verticale, orificiu orb (foramen caecum) etc. #uprafe ele proximale au form triunghiular cu baza spre co let, laturile crora sunt formate de marginile vestibular i palati nal ale suprafe elor respective, care se ntlnesc ntr(un unghi ascu it la marginea incizal. #uprafe ele proximale sunt uor con vexe spre colet. #uprafa a proximal mezial este mai mare dect cea distal att n sens vertical, ct i orizontal.

&mbele suprafe e proximale au acelai contur general, ns suprafa a distal are o convexitate mai accentuat. )arg*inea incizal este pu in oblic de jos n sus i n sens meziodistal, avnd un relief ondulat, format de trei proeminen e, ce corespund celor trei lobi vestibuluri, care i ele cu vrsta se abraziaz. $a unirea marginii incizale cu suprafa a mezial se formeaz un unghi de circa +,-./0, iar la unirea cu suprafa a distal un unghi obtuz, rotunjit. &tt incisivii superiori, ct i cei inferiori (centrali i laterali) sunt din i monoradiculari.

4nci"i'ii laterali "!periori. &u aceeai form general ca i in cisivii centrali superiori, dar cu dimensiuni mai mici i cu unele detalii morfologice mai accentuate. #unt implanta i n hemiarcadele dentare imediat dup incisivii centrali . #uprafa a vestibular a incisivilor laterali superiori este mai ngust i mai convex dect a incisivilor centrali. !a i la incisi vii centrali, pe suprafa a vestibular sunt situate dou an uri cu aceeai orientare, care o mpart n cei trei lobi' distal(mare, mezial( mijlociu i central(mic. #pre deosebire de incisivul central, margi nile distale' i meziale ale incisivului lateral converg, n majorita tea cazurilor de la ecuatorul coroanei spre marginea incizal, f cnd marginea incizal mai scurt dect diametrul dintelui la ecua torul anatomic. #uprafa a palatinal este mai mic dect cea vestibular i mai oblic, deosebindu(se de suprafa a palatinal a incisivului central printr(o exprimare mai accentuat a tuberculului dentar. "e supra fa a palatinal e gsete mai frecvent orificiul orb. #uprafe ele proximale au form triunghiular. #uprafa a proximal(mezial este mai mare dect cea proximal(distal i este convex n jumtatea incizal i plat la colet, fiind mai rotunjit spre marginea vestibular. #uprafa a distal n general este plat i se rotunjete nspre unghiul incizal. )arginea incizal este asemntoare cu a incisivului central, deosebindu(se totodat de ultimul prin unghiul mezial mai ascu it i cel distal mai obtuz i mai rotunjit. 4nci"i'ii centrali (i laterali inferiori. #unt cei mai mici din i i ca i incisivii superiori sunt implanta i de o parte i alta a liniei mediane a fe ei n aceeai ordine. &tt incisivii centrali, ct i cei laterali sunt asemntori, avnd coroane turtite n sens vestibulo( lingual n por iunea incizal i n sens meziodistal spre colet, con( ferindu(i astfel forma de dalt . 1ncisivul central este mai ngust dect cel lateral. #uprafe ele vestibul%re au un aspect alungit de forma unui pa ralelipiped, fiind convexe nspre colet i aproape plate spre margi nea incizal. "e ele sunt situate cte dou an uri care mpart sup(rafa a vestibul%r2 a fiecrui dinte n trei lobi de mrime egal, f cnd(o uor trilobat. #uprafe ele linguale au aceeai nl ime ca i suprafe ele vestibul%re, fiind ns pu in mai nguste n sens me( ziodistal i pu in concave. 3le sunt aproape netede, dar, uneori ca i la incisivii superiori, pe suprafa a lor pot fi tuberculi mici nediviza i. #uprafe ele proximale au o form triunghiular, fiind aproape egale att mezial, ct i distal, cu un relief aproximativ plan, fiind convergente spre colet. )arginile incizale sunt orizontale, iar unghiurile att meziale, ct i distale sunt drepte.

1-.Morfologia f!ncional a caninilor. 9aracteri"ticile indi'id!ale (i de gr!p.

9aninii "!periori. &u coroan canoid, a crei margine incizal are forma unui vrf de suli . !aninii sunt cei mai lungi i cei mai puternici din i din grupul din ilor frontali i sunt implanta i n hemiarcadele dentare, distal de incisivii laterali. #uprafa a vestibular este accentuat convex att vertical, ct i meziodistal. 3a este mpr it n dou fa ete de ctre o creast de smal verti( cal pronun at, care pornete de la cuspid spre colet. )arginile acestei creste formeaz dou an uri (unul mezial i altul distal) fiind divergente spre colet, curbate uor, atenundu(se treptat aceast curbur pn la treimea mijlocie a suprafe ei vestibul%re. 4a eta mezial este mai mic, iar cea distal mai mare. 5neori pe fa eta distal se observ un an care o mparte n doi lobi. )arginea mezial este uor convex, iar cea distal este mai pronun at convex i mai scurt .#uprafa a palatinal este mai mic dect suprafa a vestibular, datorit reducerii diametrului orizontal. 3a este oblic n sens vertical fe ei palatine, iar uneori chiar i n regiunea coletului, se afl tu berculul dentar care deseori are o form pronun at de cuspid mic. 6e la tuberculul dentar spre marginea incizal pornesc 7 creste' mezial - spre unghiul mezial, distal - spre unghiul distal i median - spre vrful cuspidului. &ceste creste sunt despr ite de dou an uri mai mult sau mai pu in exprimate. #uprafe ele proxi( male au form triunghiular cu vrful ndreptat spre marginea in cizal i cu baza spre colet, i au form convex n treimea incizal i plait n treimea cervical. #uprafa a proximal(distal are dimensiuni mai mici att n sens vertical, ct i orizontal, i este mai convex incizal i mai plat cervical dect suprafa a proximal(me( zial. )arginea incizal este mpr it de un cuspid n dou margini inegale' marginea incizal(mezial care se ntinde de la vrful cus pidului spre suprafa a mezial i formeaz unghiul mezial de o form rotunjit8 marginea incizal( distal care se ntinde de la vr ful cuspidului spre suprafa a distal, formnd unghiul distal mai deschis i situat mai aproape de linia coletului. )arginea distal este mai lung dect cea mezial. $a tineri vrful cuspidului are un relief ascu it rotunjit, care cu timpul se abraziaz transformndu(se ntr(o mic suprafa ocluzal. 9 9aninii inferiori. "rezint aceleai caractere morfologice gene rale cu ale caninilor superiori, avnd doar unele deosebiri mai pu in sau mai mult accentuate . !oroanele caninilor inferiori sunt mai turtite n sens meziodistal i mai nalte, iar rdcinile sunt mai scurte comparativ cu ale caninilor superiori. #uprafa a vestibular are un aspect mai alungit *i este mai pu in convex n ambele direc ii, comparativ cu a caninului superior, este mpr it de cele : an uri, n trei lobi inegali, care sunt mai pu in pronun a i, abia perceptibili.#uprafa a lingual este mai ngust dect suprafa a vestibular i prezint aceleai detalii morfologice ca i suprafa a palatinal a caninului superior, relieful lor fiind mai pu in exprimat, din care cauz suprafa a lingual este mai simpl, avnd un tubercul l it abia vizibil. #uprafe ele proximale au acelai contur triunghiular i aceeai orientare, fiind uor convexe i aproape paralele. )arginea incizal este mpr it de un cuspid mai pu in pro nun at, n dou margini inegale. )arginea distal este mai lung i mai oblic, deplasnd astfel cuspidul mai spre mezial.

10.Morfologia f!ncional a premolarilor. 9aracteri"ticile indi'id!ale (i de gr!p.


Prim!l premolar "!perior. 3ste primul dinte din grupul din ilor laterali i este implantat n hemiarcada dentar imediat dup canin. !oroana lui are o form cuboid neregulat8 este un dinte bicuspidat i biradicular.#uprafa a vestibular este uniform convex n ambele direc ii i este asemntoare cu cea a caninului, fiind mai mic i mai lat, iar caracterele morfologice sunt mai pu in pronun ate i reliefate.#uprafa a palatinal are acelai contur general ca a suprafe ei vestibul%re i prezint dimensiuni mai mici n ambele direc ii, fiind perfect neted. #uprafe ele proximale sunt mai mari dect suprafe ele palatinale i vestibul%re. #uprafa a proximal(mezial are form trapezoidal, este convex n treimea ocluzal, n special spre vestibul%r unde formeaz punctul de contact cu dintele vecin, devenind plat spre colet. )arginea mezial vestibular este curb de sus n jos,; iar cea palatinal mai are i o direc ie oblic spre vestibul%r i este mai scurt dect cea vestibular. #uprafa a proximal(distal are aceleai caractere morfologice ca suprafa a proximal(mezial, prezentnd doar cteva deosebiri' este mai convex

i se lrgete spre colet, formnd o depresiune concav spre cervical. &cest semn este socotit ca un indice de identificare a primu lui premolar superior i a hemiarcadei din care provine. #uprafa a ocluzal este trapezoidal, format din < margini =vestibular, palatinal, mezial i distal), : cuspizi, un ant intercuspidian i : fosete. )arginea vestibular este trilobat dato rit proeminentei corespunztoare a celor trei lobi de pe suprafa a vestibular. )arginea palatinal are form de semicerc format de cuspidul palatinal. )arginile proximale au form de curbe ce converg spre palatinal formate de crestele meziale i distale care unesc cuspidul vestibular cu cel palatinal. >elieful suprafe ei ocluzale este format de cei doi cuspizi - unul situat vestibular i altul palatinal. !uspidul vestibular este mai puternic, ceva mai mare i mai proeminent dect cel palatinal i este aezat central sau pu in distal. !uspidul palatinal este mai teit dect cel vestibular i este deplasat spre suprafa a mezial. 6in vrful cuspizilor pleac crestele axiale care coboar spre an ul intercuspidian - una din prelungirea celeilalte, mpr ind sup rafa a ocluzal n dou versante' unul mezial mai mic i unul dis tal mai mare. 6e pe versantele meziale i distale ale cuspidului vestibular pornesc dou an uri paralele crestei axiale, formnd fosetele ocluzale care nu trec peste cuspidul palatinal. !uspizii ves tibular i palatinal sunt despr i i de un an intercuspidian cu di rec ie meziodistal, situat mai aproape de suprafa a palatinal. &cest an , traversnd suprafa a ocluzal n direc ie distal, se ter ( min pe suprafa a crestei marginale, iar n direc ie mezial de cele mai multe ori depete creasta marginal i se termin chiar pe suprafa a mezial. 3xaminnd cuspizii tuturor din ilor laterali, observm c att cuspizii orali, ct i cei vestibulari sunt mpr i i de creste sagitale n dou versante' extern i intern. ?ersantul extern este situat n direc ie vestibular, iar cel intern n direc ie oral. >dcina primului premolar superior n @@ cazuri din A// este bifid, astfel fiind reprezentat de o rdcin vestibular i alta pa latinal. 1n 7/ de cazuri rdcina este unic i n < cazuri - trifid. Premolar!l doi "!perior. 3ste al cincilea dinte din arcada den tar, implantat imediat dup primul premolar. "remolarul doi su perior este asemntor cu primul premolar superior, dar are o con figura ie mai simpl i dimensiuni mai mici . !aracterele morfologice ale premolarului doi superior, dup cum s(a men ionat, sunt identice cu cele ale primului premolar cu ex cep ia suprafe ei ocluzale. #uprafa a ocluzal este bicuspidat, ns cuspizii dup mrime sunt egali ntre ei. Ban ul intercuspidian m parte suprafa a ocluzal n dou por iuni egale n sens vestibulo( palatinal i se termin la marginea crestelor proximale' forma an urilor de pe suprafa a ocluzal se aseamn mult cu litera C. >dcina n +:D cazuri din A// este unic, dar poate fi att bifid, ct i trifid. Prim!l premolar inferior. 3ste implantat ca i omologul su su perior dup canin i este al patrulea dinte din arcada dentar in ferioar. !oroana are o form mai mult asemntoare cu un cilin dru, este un dinte bicuspidat i monoradicular . #uprafa a vestibular este asemntoare cu cea a caninului inferior, dar are dimensiuni mai mici att n sens vertical, ct i orizontal. 3a este mpr it de dou an uri verticale pu in exprimate n 7 lobi inegali, dintre care cel medial este mic, cel distal - mijlociu i cel central este mai mare i mai pronun at. &ceasta permite ca creasta sagital a cuspidului vestibular s mpart marginea ocluzal vestibular n dou versante inegale' mezial, care este mai mic i ascu it, i distal - mai lung i oblic. #uprafa a vesti bular este convex n ambele direc ii, atingnd convexitatea maxim la limita unirii treimii meziale cu cea cervical. &cest re lief contribuie la aplecarea cuspidului vestibul%r spre lingual, adu( cndu(A n cele mai dese cazuri pn la axul vertical al dintelui. #uprafa a lingual este convex n ambele direc ii i mai mic dect suprafa a vestibular, astfel c nl imea ei constituie aproximativ jumtate din nl imea suprafe ei vestibul%re. &ceste particularit i constituie punctul de trecere de la din ii monocuspida i la cei bicuspida i ca i n

cazul primului premolar superior8 suprafa a lingual nu prezint detalii morfologice, fiind neted #uprafe ele proximale sunt uor convexe i converg att spre colet, ct i spre lingual. !onvergen a maxim vestibulolingual este n treimea vestibular, unde face punct de contact cu din ii vecini. $a trecerea suprafe elor proximale spre suprafa a lingual se formeaz un unghi accentuat rotunjit. #uprafe ele proximale au form trapezoidal cu baza mic spre ocluzal. #uprafa a proximal mezial este mai mare dect suprafa a proximal(distal. #uprafa a ocluzal are o form pu in ovoidal alctuit din < margini, : cuspizi, un an intercuspidian i : fosete. >elieful ei este format de : cuspizi inegali' vestibul%r i lingual. !uspidul ves tibul%r are o nl ime i l ime aproape de dou ori mai mare dect cel lingual, avnd o nclinare spre lingual de aproximativ <,0. &ceasta, dup cum s(a men ionat mai sus, permite ca vrful cus( pidian s ajung pn la axul vertical al dintelui. 6in vrful cus pidului vestibul%r pornete o creast axial de smal spre an ul intercuspidian, care coincide i continu cu creasta axial a cuspi dului lingual. !reasta axial mparte versantul intern al cuspidului vestibul%r n dou fosete' mezial i distal. 4oseta mezial este mai pronun at dect cea distal. 1n aceste fosete, paralel crestei axiale, se gsesc an urile secundare numite an uri de descrcare. &ceste dou fosete sunt unite de an ul intercuspidian, care se n ( tinde pn la crestele proximale. Ban ul intercuspidian are form de curb cu concavitatea orientat spre suprafa a vestibular i este situat mai mult spre marginea lingual. Premolar!l doi inferior. 3ste al cincilea dinte din arcada den tar inferioar, implantat dup primul premolar. !oroana lui are o form cuboid i este pu in mai mare dect cea a primului pre molar, este un dinte monoradicular i bicuspidant sau tricuspidant . #uprafa a vestibular este convex att n sens vertical, ct i orizontal. !onvexitatea maxim vertical este situat n treimea cervical i trece lent n sens meziodistal. 1n compara ie cu omo( logii si, aceast suprafa este mpr it de dou an uri n trei lobi cu un relief mai pu in accentuat. $obul central este mai lat i abia depete relieful lobilor mezial i distal. )arginea ocluzal este mai pu in ascu it dect la ceilal i premolari i este mpr it de vrful cuspidului n dou versante aproape egale, care, unin(du(se cu marginile proximale, formeaz unghiurile distal i mezial. 5nghiul mezial este pu in mai ascu it, iar cel distal mai oblic. #up rafa a lingual este mai mic dect cea vestibular i este uor nclinat spre lingual, cu o convexitate n ambele direc ii. 6in trei mea cervical, att suprafa a lingual, ct i cea vestibular con verg ocluzal, fcnd ca diametrul vestibulolingual s fie mai mic la nivelul suprafe ei ocluzale. #uprafe ele proximale sunt convexe i convergente spre colet i au o form ptrat8 convexitatea maxim atinge marginea oclu zal, nivelul unde se realizeaz contactul interdentar cu din ii ve cini. #uprafa a ocluzal are un relief dependent de prezen a a doi sau trei cuspizi. 1n cazul cnd suprafa a ocluzal prezint doi cus( pizi, relieful ei este asemntor cu cel al primului premolar infe rior i se deosebete prin urmtoarele semne' vrful cuspidului ves( tibular nu este accentuat nclinat spre lingual8 an ul intercuspidian este situat mai vestibular, motiv care a condus la situarea fosetelor meziale i distale mai aproape de marginea vestibular a suprafe ei ocluzale8 cuspizii vestibular i lingual sunt aproape de aceeai m ( rime. 5nii autori n general socot cuspidul lingual mai puternic dect cel vestibular. 1n cazul cnd suprafa a ocluzal prezint 7 cuspizi, an urile, fosetele i cuspidul vestibular au acelai contur i relief. )odific rile se petrec la nivelul cuspidului lingual, care este mpr it n doi cuspizi de un an cu direc ie

lingual ce i ia nceputul din an ul intercuspidian cu direc ie meziodistal. Ban ul intercuspidian lin gual nu depete limita crestei sagitale a cuspidului lingual. 6intre cei doi cuspizi linguali cel meziolingual este mai pronun at i Emai mare dect cel distolingual.

1:. Morfologia f!ncional a molarilor. 9aracteri"ticile indi'id!ale (i de gr!p.


Prim!l molar "!perior. 3ste implantat dup al doilea premolar i este al aselea dinte din arcada dentar. &re o coroan de form cuboid i este un dinte tetracuspidant i triradicular . #uprafa a vestibular a primului molar superior este divizat de < margini laterale' ocluzal de form neregulat, ondulat8 cer vical aproape orizontal i dou margini proximale convergente spre colet, marginea distal a crora este mai curb i mai scurt dect cea mezial. )arginile laterale confer suprafe ei vestibul%re o form trapezoidal cu baza mare situat ocluzal. >elieful supra ( fe ei vestibul%re este convex, avnd i o mic depresiune (foset) realizat de un an central care vine de pe suprafa a ocluzal i se termin aproximativ la jumtatea suprafe ei vestibul%re. Fotoda t an ul central mparte suprafa a vestibular n doi lobi inegali' mezial i distal. $obul mezial este format de versantul extern al cuspidului meziovestibular, iar cel distal - de versantul cuspidului distovestibular i este mai mic dect lobul mezial. #uprafa a palatinal este asemntoare cu cea vestibular, mar ginile proximale ale creia sunt mai convergente spre colet, la fel fiind mpr it n doi lobi inegali de an ul ocluzal distopalatinal, numit i an palatinal de descrcare, care continu pn aproape de linia coletului. $obul mezial, format de versantul intern al cus pidului meziopalatinal, este mai mare dect lobul meziovestibular i cu mult mai mare dect cel distopalatinal, format de versantul intern al cuspidului distopalatinal. "e suprafa a palatinal a lobu lui meziopalatinal n treimea ocluzal i aproape de marginea me zial, deseori este situat o proeminen de smal numit tubercu lul !arabelli, considerat de unii autori ca un cuspid supranumerar. 5neori an ul ocluzal distopalatinal formeaz o mic depresiune - orificiul orb (forameti caecum).#uprafe ele proximale au forma trapezoidal cu baza mare n dreptat spre colet, suprafa a distal a cruia este mai mic i mai convex, iar suprafa a mezial este plan n sens vertical i con vex n sens orizontal, convexitatea fiind mai accentuat spre marginea vestibular. &cest relief al suprafe ei meziale contribuie la formarea unei uoare depresiuni n centrul ei, n apropierea cole tului. #uprafa a ocluzal are o form neregulat romboidal, marginea vestibular a creia formeaz cu cea mezial un unghi ascu it, iar cu marginea distal - un unghi obtuz deschis i invers8 marginea palatinal cu cea distal formeaz un unghi obtuz, iar cu cea distal - un unghi ascu it. &stfel diagonala mare a acestei suprafe e unete imaginar unghiurile ascu ite meziovestibular cu cel distopalatinal. )arginea distal i cea mezial sunt aproape paralele i drepte, iar cea vestibular i palatinal sunt convergente spre distal. "e suprafa a ocluzal sunt situa i < cuspizi, creasta oblic, : fosete principale, o foset accesorie i 7 an uri. !uspizii sunt orienta i n sens vestibulopalatinal i meziodistal, fiind separa i ntre ei printr(un sistem dublu de an uri intercus( pidiene, care n dependen de gradul de adncire spre partea central a suprafe ei ocluzale, sunt divizate n' an uri centrale (ves( tibulocentral i meziocentral) i A ant periferic (distopalatinal). Ban ul vestibulocentral, pornind din centrul ocluzal spre suprafa a vestibular, continu pn n treimea mijlocie a suprafe ei vestibul%re, separnd astfel cei : cuspizi vestibulari n' cuspidul meziovestibular care coincide dup mrime cu lobul mezial al suprafe ei vestibul%re i cuspidul distovestibular care coincide cu lobul distal. Ban ul meziocentral i are nceputul ca i cel vestibulocentral n centrul ocluzal8 intersec ia acestor dou an uri formeaz un unghi de circa .,0 i o foset, numit foseta central sau accesorie (secundar). Ban ul meziocentral pornete spre suprafa a mezial i mparte cei doi cuspizi meziali n' cuspidul meziovestibular i cuspidul meziopalatinal. &cest an mpreun cu creasta mezial formeaz foseta mezial. Ban ul distopalatinal pornete de pe marginea distal a suprafe ei ocluzale, mpr ind(o aproximativ n dou jumt i egale, continu pn la marginea crestei oblice de smal , unde formeaz cu ea un unghi oblic de aproximativ A:/0-A7,0 i se ndreapt pe suprafa a palatinal unde se contopete cu an ul de pe aceast suprafa . 5neori, por iunea distal a an ului distopalatinal trece creasta oblic de smal i se termin n foseta

central, avnd un relief slab pronun at. &stfel acest an separ cuspizii palatinali n cuspidul distopalatinal i cuspidul meziopalatinal, separnd totodat i cuspizii distali n cuspidul distovestibular i cuspidul distopalatinal. Ban ul distopalatinal mpreun cu creasta distal formeaz foseta distal. !uspidul meziopalatinal se unete cu cuspidul distovestibular printr(o creast oblic de smal care se mai numete i puntea de smal , iar creasta cuspidului mezio( palatinal, trecnd de pe un cuspid pe altul, formeaz un unghi de aproximativ A<,0 cu vrful orientat n sens distal. Fotodat este necesar de men ionat c, din vrful tuturor cuspizilor spre centrul ocluzal, pornesc creste axiale care mpart cuspizii n dou versante' mezial i distal. "aralel acestor creste pornesc an uri secundare, grladul de reliefare al crora difer. ?rfurile cuspizilor vestibulari i palatinali sunt unite prin creste sagitale care mpart cuspizii n dou versante' extern i intern. !restele sagitale la rndul su sunt unite cu crestele proximale n sens meziodistal. "rimul molar superior este dotat cu 7 rdcini implantate n ardada dentar astfel' dou rdcini n sens vestibular i una n sens palatinal. Molar!l doi "!perior. 3ste implantat dup primul molar, fiind al aptelea dinte din arcada dentar. !aracteristicile morfologice generale sunt identice cu cele ale primului molar superior, cu unele deosebiri de detaliu. !oroana molarului doi superior are o form cuboid, este un dinte tetracuspidat (uneori poate fi tricuspidat), triradicular . #uprafa a vestibular a molarului doi superior se deosebete de cea vestibular a primului molar prin dimensiuni mai mici. Ban ul vestibular este de asemenea mai pu in exprimat i mparte supra fa a vestibular n doi lobi aproximativ egali. #uprafa a palatinal este mai mic, mai convex dect suprafa a palatinal a primului molar, relieful ei fiind dependent de prezenta i pozi ia an ului palatinal situat mult mai distal i care este mai scurt, extinzndu(se n treimea ocluzal a suprafe ei palatinale. $a molarii cu suprafa a ocluzal tricuspidant an ul palatinal lipsete sau este abia schi at pe marginea palatinal. #uprafe ele proximale ale molarului doi superior prezint ace leai caractere morfologice cu ale suprafe elor proximale ale pri mului molar, avnd dimensiuni mai mici.#uprafa a ocluzal, ca i n cazul primului molar superior, are o form neregulat, romboid, dimensiuni mai mici, unghiurile meziopalatinal i distovestibular sunt mai rotunjite, din care cauz diagonala care leag unghiurile meziovestibular i distopalatinal este mai mare dect diagonala unghiurilor meziopalatinal i disto vestibular. !nd pe suprafa a ocluzal sunt situa i < cuspizi, relie ful ei are caractere morfologice identice cu cele ale primului molar superior, cuspizii fiind mai tei i. !uspizii distovestibular i distopalatinal sunt mai mici, reducerea n volum fiind foarte accen tuat la cuspidul distopalatinal, care deseori aproape nu se mai observ, iar suprafa a ocluzal este reprezentat numai de trei cuspizi. 1n aa cazuri relieful suprafe ei ocluzale este conferit de aceti cuspizi care sunt situa i astfel' : cuspizi vestibulari i unul palatinal. &stfel por iunea palatinal a an ului distopalatinal se reduce pn la dispari ia complet, sau coincide cu an ul secun dar al crestei oblice contribuind la reducerea fosetei distale8 por iu nea distal se contopete cu an ul intercuspidian meziocentral. 6eci suprafa a ocluzal poate fi reprezentat i de 7 cuspizi, creas ta oblic, o foset principal i una accesorie i : an uri intercuspidiene. >dcinile sunt implantate n arcada dentar ca i la primul molar superior. Molar!l al treilea "!perior. 3ste implantat dup al doilea molar i este ultimul dinte din arcada dentar, ocupnd locul +. )ai este numit i molarul de minte, datorit perioadei de erup ie - ntre A@-</ ani. &re o form variabil, pu in constant, poate fi tricus( pidant sau multicuspidant, triradicular sau mono( i multiradicular. !nd molarul trei superior este normal dezvoltat, are caracteristici morfologice generale asemntoare cu ale molarului doi superior, avnd trei cuspizi, dimensiunile i volumul fiind mai redus. Prim!l molar inferior. 3ste implantat dup al doilea premolar inferior i este al aselea dinte din arcada dentar inferioar. !o roana are o form cuboid i este un dinte pentacuspidat i biradicular .

#uprafa a vestibular a primului molar inferior este delimitat de < margini laterale' ocluzal(, de form ondulat, echivalent ce lor trei cuspizi vestibulari8 cervical reprezentat de dou convexit i orientate ocluzal (una mezial i alta distal), care se unesc printr(o uoar ondulare spre spa iul interradicular corespunztor delimitrii rdcinilor8 dou margini proximale convergente spre colet, marginea distal a crora este mai convex i mai scurt de ct cea mezial. )arginile laterale confer suprafe ei vestibul%re form trapezoidal cu baza mare situat n sens ocluzal, iar baza mic - n sens cervical. >elieful suprafe ei ocluzale este asem ntor cu cel al premolarilor inferiori, avnd convexitate maxim n treimea cervical, fiind aproape plan n sens ocluzal i oblic n sens lingual. #uprafa a vestibular este mpr it de dou an uri verticale (mezial i distal) n trei lobi inegali. Ban ul mezial pornete de pe suprafa a ocluzal i .continu pn la jumtatea suprafe ei vestibul%re, terminndu(se ntr(o depresiune care formea z foseta vestibular (orificiu orb). &cest an mparte suprafa a vestibular n doi lobi' vestibulomezial i vestibulocentral. $obul mezial este format de versantul extern al cuspidului meziovestibular, lobul central este format de versantul extern al cuspidului centrovestibular i este mai mic dect cel mezial. Ban ul distal por nete de asemenea de pe suprafa a ocluzal, fiind mai scurt i mai pu in exprimat, separnd lobul vestibulocentral de cel vestibulodistal. $obul vestibulodistal este format de versantul extern al cus pidului distovestibular i este cel mai mic lob de pe suprafa a ves tibular. #uprafa a lingual ca i cea vestibular are form trapezoidal cu acelai contur, dar de dimensiuni mai mici, fiind neted. &ceas t suprafa este convex i aproape vertical, mpr it de un an vertical n doi lobi inegali. Ban ul vertical i ia nceputul pe sup rafa a ocluzal i continu pn n treimea ocluzal a suprafe ei linguale mpr ind(o n lobul meziolingual de dimensiuni mai mari i lobul distolingual de dimensiuni mai mici. &ceti lobi sunt for ma i de versantele interne ale cuspizilor linguali, iar volumul lor depinde de dimensiunile acestor versante. #uprafe ele proximale ca i n cazul molarilor superiori pot fi comparate cu un trapez, cu baza mare orientat spre colet i cea mic spre ocluzal, avnd suprafa a distal mai mic i mai con vex dect cea mezial. )arginile suprafe elor proximale (mezial i distal) sunt uor curbate fiind nclinate lingual. #uprafa a ocluzal a primului molar inferior are form de trapez cu baza mare orientat n sens vestibul%r, este format de crestele sagitale cuspidiene (vestibul%r i lingual) i de crestele marginale de smal (mezial i distal). "e suprafa a ocluzal sunt situa i , cuspizi, < an uri intercuspidiene i , fosete. !uspi( zii sunt situa i astfel' 7 vestibulari i : linguali, fiind separa i ntre ei printr(un sistem specific de an uri intercuspidiene, care include un an central i 7 an uri secundare. Ban ul central meziodistal pornete aproximativ din mijlocul crestei meziale, transverseaz suprafa a ocluzal i se termin pe mijlocul crestei distale. Ban ul central este bifurcat distal crestei de smal meziale, avnd o adn cime mai pronun at i formnd foseta mezial principal. 6istal an ul central are un contur mai pu in exprimat i mpreun cu creasta de smal distal formeaz a doua foset distal principal. 3ste necesar de men ionat c crestele de smal mpiedic prelun ( girea an ului meziodistal pe suprafe ele proximale, prin urmare, acest an separ cuspizii vestibulari de cei linguali, ultimii fiind mai nal i. Ban ul meziodistal bifurc n dou an uri secundare (mezial i distal) care pornesc spre suprafa a vestibular, unde se conto pesc cu an urile vestibul%re similare, separnd cuspizii vestibulari. Ban ul mezial separ cuspidul meziovestibular de cel centrovesti bular, iar cel distal separ cuspidul centrovestibular de cuspidul distovestibular. 1ntersec ia an urilor mezial i distal cu an ul meziodistal formeaz dou fosete secundare. &proximativ de la jumtatea an ului meziodistal, spre suprafa a lingual, pleac an ul lingual care separ cuspizii linguali n cuspidul meziolingual i cuspidul distolingual. Ban ul lingual confer suprafe ei ocluzale un relief caracteristic. 1n unele cazuri an ul lingual coincide cu an ul mezial vestibul%r (variant cruciform), iar n alte cazuri coincide cu creasta de smal a cuspidului centrovestibular (variant driopitec). $a intersec ia an ului lingual cu an ul meziodistal se formeaz a treia foset secundar. 6in vrfurile cuspizilor, ca la molarii superiori, pornesc spre ocluzal creste axiale de smal , iar paralel acestor creste - an uri secundare. 1n ordinea mrimii i n raport descendent

cuspizii se situeaz astfel' meziolingual fiind cel mai mare, distolingual, meziovestibular, centrovestibular i distovestibular, fiind cei mai mici. >dcinile sunt implantate n arcada dentar astfel' una n sens mezial i alta n sens distal. >dcina mezial dup mrime este mai voluminoas. Molar!l doi inferior. 3ste implantat dup primul molar inferior i este al aptelea dinte din arcada dentar inferioar. !aracteris ticile generale sunt identice cu cele ale primului molar inferior, existnd unele deosebiri de detaliu' are coroana de forma unui trapez i este un dinte tetracuspidat i biradicular. #uprafa a vestibular a molarului doi inferior are aceeai for m general ca a primului molar, deosebindu(se prin dimensiuni mai mici, fiind mai convex i avnd un singur an vestibul%r care se prelungete pn la jumtatea suprafe ei vestibul%re, terminndu(se n foseta vestibular. Ban ul mparte suprafa a vestibular n doi lobi inegali' lobul mezial fiind mai mare i lobul distal fiind mai mic. #uprafa a lingual este mai mic, avnd aproximativ aceeai form ca i suprafa a lingual a primului molar inferior. #uprafa a ocluzal are un relief imprimat de cei < cuspizi, dou an uri intercuspidiene, dou fosete principale i una accesorie. Ban ul meziodistal are aceeai direc ie ca i omologul su de pe primul molar inferior, formnd dou fosete principale (mezial i distal) care separ cei doi cuspizi vestibulari de cei doi cuspizi linguali. Ban ul vestibulolingual ncepe pe suprafa a vestibular, transverseaz an ul meziodistal, formnd foseta secundar, ter( minndu(se pe marginea lingual a suprafe ei ocluzale. &cest an separ cuspizii vestibulari i linguali n cuspizii meziovestibular i distovestibular, meziolingual i distolingual. 1n dependen de ca racterul direc iei topografice a por iunii vestibul%re a an ului ves tibulolingual fa de por iunea lingual, deosebim' variant cruci form, cnd aceste por iuni coincid i au aceeai direc ie8 variant driopitec, cnd aceste por iuni nu coincid, por iunea lingual fiind situat mai distal, suprapunndu(se cu creasta axial a cuspidului distolingual8 variant n scar, cnd la intersec ia an urilor me ziodistal i vestibulolingual se formeaz o ncruciare care se asea mn cu litera GH;. 1n ordinea mrimii i n raport descendent cuspizii se situeaz astfel' meziovestibular fiind cel mai mare, meziolingual, distovestibular i distolingual fiind cel mai mic. >dcinile molarului doi inferior sunt implantate n procesul alveolar asemntor cu rdcinile primului molar. Molar!l al treilea inferior. 3ste implantat dup al doilea molar inferior i este ultimul din arcada dentar inferioar, ocupnd lo cui +. !a i omologul su de la maxil este numit i molarul de min te. 6eseori este mai bine dezvoltat i chiar mai mare dect molarul : inferior. !oroana lui este format n fond din <-, cuspizi sau chiar mai mul i. )olarul al treilea inferior prezint caractere mor fologice identice cu cele ale primului i al doilea molari inferiori. >elieful acestui dinte este n raport cu polimorfismul i numrul cuspizilor8 este un dinte biradicular, rdcinile cruia sunt de cele mai multe ori reunite formnd un con scurt.

12.Partic!laritile implantrii dinilor la ma)il (i mandib!l. $ormele fi&iologice (i patologice ale arcadelor dentare. 13. efiniie /*rcada dentar, /*rcada al'eolar,*rcada ba&al /. 9are e"te coraport!l la ma)il (i mandib!la dintre ele.

; *rcada dentara-prezinta un suport de sustinere a pozitiei buzelor contribuind astfel la aspectul fizionomic al fetei. 9 *rcada al'eolara-linia conventionala trasata pe virful apofizei alveolare. 9 *rcada ba&ala-linia trasat pe vrfurile rdcinilor. 9 9oraport!l dintre ele-la maxilla arcada dentara este mai mare dect cea alveolar, iar cea alveolar mai mare dect cea bazal. 1n cazul mandibulei avem un co( raport invers' arcada dentar este mai mic.

15.$actorii ce ne a"ig!r !nitatea f!ncional a arcadelor dentare. *riile ocl!&ale. 9!rba "agital de ocl!&ie Spee.
Factorii: -apofizele al)eolare* -puncte de contact interdentare ,contactele interdentale oac? un rol important la dispersarea @i repartizarea presiunilor funcAionale @i asupra dinAilor vecini. Afar? de aceasta, contactele interdentale servesc drept obstacol pentru produsele alimentare care ar trau ma @i ar leza papilele interdentare-; -ligamentele interdentare parodontului marginal ,aceste ligamente sBnt situate deasupra septurilor alveolare inserBndu-se de cementul unui dinte @i trecBnd la cel?lalt. $atorit? acestor ligamente deplasarea unui dinte mezial sau distal provoac? @i deplasarea dinAilor vecini-. +riile ocluzale: arie ocluzal? a arcadei dentare supe rioare @i a celei inferioare, care sBnt formate din succesiunea supra feAelor ocluzale ale fiec?rui dinte Bn parte. Aria ocluzala a arcadei dentare superioare Bn regiunea frontal? prezint? o linie egal? cu l?Aimea p?rAii incisivale a dinAilor frontali, l?rgindu-se treptat posterior, atingBnd cele mai mari dimensiuni Bn regiunea primului molar. Aria ocluzal? a mandibulei este mai mic? Bn regiunea dinAilor frontali @i mai mare la fel la nivelul primului molar. "n zona frontal? aria ocluzal? este arcat? @i Bngust?, iar Bn zonele laterale are un relief caracteristic datorit? pre zenAei cuspizilor pe faAa ocluzal? a dinAilor laterali adaptaAi la f?rB- miAarea @i m?cinarea alimentelor. Ariile ocluzale pot fi Bntrerupte de diasteme, treme, leziuni coro nare, edentaAii parAiale. 3le la fel pot avea diferite dimensiuni Bn ra port cu dimensiunile arcadelor dentare, pot fi naturale, artificiale, mixte, iar la edcntaAia total? C absente. ,lanul de ocluzie -dac? tras?m o linie convenAional? care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari, obAinem un plan, care Bn zona fronta l? trece pe marginea incisiv? a incisivilor centrali superiori, primind denumirea de plan de ocluzie. $atorit? curb?rii arcadelor dentare Bn plan sagital @i transversal fiecare dinte se afl? faA? de planul de ocluzie Bntr-un anumit raport. A@a, la Bnchiderea arcadelor dentare Bn ocluzia centric?, dinAii laterali superiori Bntretaie acest plan, iar cei inferiori nu-( ating. "n zona frontal? a arcadelor dentare incisivii centrali @i caninii superiori ating planul de ocluzie, iar cei inferiori Bl Bntretaie.+rin urmare, acest plan de ocluzie este alc?tuit din trei segmente: unul frontal @i dou? laterale. #-a constatat c? segmentul frontal este curbat @i paralel cu linia bipupilar?, iar cele laterale C cu

planul orizontal 5amper, care trece de la spina nazal? anterioar? @i pBn? la centrul conductelor auditive externe. Migr?rile dentare pot modifica raportul dinAilor deplasaAi faA? de acest plan, dereglBnd relieful ariilor ocluzale. Curba de ocluzie sagitala Spee- dintii, in arcada dentara in plan sagital sunt implantati la diferit nivel , si daca vom trasa o linie pe suprafata ocluzala a dintilor primim o curbura numita curbura de ocluzie sagitala #pee.!a maxil? aceast? curbur? este corespunz?tor convex?. centrul acestei curburi este situat la * cm posterior de crista 4alii.#peesocotea c? centrul acestei curburi se g?se@te Bn orbit? @i dac? vom prelungi aceast? curb?, ea va trece la marginea anterioar? a condilui articular al mandibulei . 6onDill, studiind profunzimea curbei de ocluzie sagital? #pee, a a uns la concluzia c? ea depinde de gradul de supraacoperire frontal?. 5u cit gradul de supraacoperire este mai mare, cu atBt mai adBnc? este @i curba de ocluzie sagital? #pee. $up? 6ornvill datorit? curbei de ocluzie sagitali #pee, Bn caz de deplasare a mandibulei Bn sens anterior, Bntre arcadele dentare @i Bntre dinAii antagoni@ti se creeaz? cel putin trei puncte de contact, situate Bn form? de triunghi: un contact Bn zona dinAilor frontali @i cBte unul Bn zonele laterale. Acest fenomen a primit denumirea de contactul a trei puncte dup? 6onDill . -olul biologic - protectia parodontului dintilor transversala-, dintilor frontali ,curbura sagitala-. laterali , curbura

27.9!rba tran"'er"al ocl!&al Mon"on-<il"on (i rol!l ei biologic.

Curba de ocluzie trans)ersala !onson-.ilson: in plan transversal ,datorita inclinarii dintilor laterali ,coroana dintilor laterali mandibulari inclinati oral, a dintilor laterali maxilari 9vestibular-, daca unim cuspizii dintilor omogeni de pe hemiarcada stinga si dreapta obtinem curba de ocluzie transversala Monson-Eilson. /radul de pronuntare depinde de gradul de BnclinaAie a dinAilor laterali: la cei maxilari spre vestibular, la cei mandibulari spre oral. 'mportanta: -pastrarea contactelor dintre cuspizii coroanelor dintilor laterali la deplasarea mandibulei in sens transversal. -biologica: protectia parodontului dintilor laterali in acest motiv se mai numeste si Fcurbura de profilaxie parodontalaG. -rol de compensare in crearea arcadelor dentare artificiale,deoarece la miscari de propulsie si lateralitate intre arcadele dentare se pastreaza contact interdentar cel putin in trei puncte asigurind fixare stabile a protezelor mobile.

21. efiniie /Parodont. #n!merai e"!t!rile ce incl!de acea"t noi!ne. $!nciile parodont!l!i.
,arodont-complexul de tesuturi care incon oara portiunea radiculara a dintelui: gingia, periodontiu, tesutul osos alveolar, cimentul radicular.

/ingia-alcatuita din papilele interdentare , marginea libera, portiunea consolidata cu tesutul osos. +artea marginala a gingiei in conditii fiziologice , cuprinde dintele ca o manseta aproximativ cu (,0 mm mai sus de coletul dentar, formind santul dentogingival, care are o adincime de aproximativ ),'0 mm dupa &rban. ,eriodontiul-tesut con unctiv cu o structura functionala diferentiata, situate la nivelul spatiului periodontal. Alcatuid din: fibre periodontale , elemente celulare ,fibroblaste, cementoblaste, osteoblaste, osteoclaste- din vase sangvine si limfatice si fibre nervoase. "n zona coletului format din doua grupe de fibre :ligamentele dentogingivale care incep pe cementul radicular si insera in gingie, ligamentele dentoperiostale si dentodentare-ele incovoiesc dintele si insera la dintele vecin. "n asa mod dintii din arcadele dentare se transforma intr-un sHstem unic si prin urmare la actiunea unei forte asupra oricarui dinte el va influenta si asupra dintelui vecin. Tesutul al)eolar-dispune de o structura functionala caracteristica pentru fiecare dinte in dependenta de functia acestuia. #ub influenta dintelui pe fata vestibulara si orala se modeleaza o margine a tesutului cunoscut ca os compact , os dens. Aceasta placuta ca regula este mai groasa din partea orala si mai subtire din partea vestibulara. Functiile parodontului: -de fixare si stabilizare a dintelui; -de automentinere ; -senzorica; -analizatorica; -de plastie a tesuturilor paradontului; -de reglare a presiunilor masticatorii; -de amortizare a fortelor functionale; -trofica.

22. efiniie /Plan de ocl!&ie.4mportana practic.


,lanul de ocluzie -dac? tras?m o linie convenAional? care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari, obAinem un plan, care Bn zona fronta l? trece pe marginea incisiv? a incisivilor centrali superiori, primind denumirea de plan de ocluzie. $atorit? curb?rii arcadelor dentare Bn plan sagital @i transversal fiecare dinte se afl? faA? de planul de ocluzie Bntr-un anumit raport. A@a, la Bnchiderea arcadelor dentare Bn ocluzia centric?, dinAii laterali superiori Bntretaie acest plan, iar cei inferiori nu-( ating. "n zona frontal? a arcadelor dentare incisivii centrali @i caninii superiori ating planul de ocluzie, iar cei inferiori Bl Bntretaie.+rin urmare, acest plan de ocluzie este alc?tuit din trei segmente: unul frontal @i dou? laterale. #-a constatat c? segmentul frontal este curbat @i paralel cu linia bipupilar?, iar cele laterale C cu planul orizontal 5amper, care trece de la spina nazal? anterioar? @i pBn? la centrul conductelor auditive externe. Migr?rile dentare pot modifica raportul dinAilor deplasaAi faA? de acest plan, dereglBnd relieful ariilor ocluzale.

2,. 4ndicai limea "pai!l!i dento-al'eolar 8n cele , &one. #n!merai cele , gr!pe de ligamente al'eolodentare ale periodoni!l!i.
Spaiul dento"alveolar are o lrgime variabil n diferite segmente ale rdcinii n zona orificiului alveolei el este egal cu ,,&- . ,,&/ mm, la treimea coletului . ,,0/",,01 mm, n zona mi$locie . ,,,2 . ,,0' mm, iar n zona apical . ,,03 . ,,01 mm. 4eci cea mai ngust zon este situat la mi$locul rdcinii datorit particularit ilor de mobilitate fiziologic a dintelui. Sunt ( grupe de ligament ale periodontiului "fibre circulare" *n zona coletului mai exista un grup de fibre orientate orizontal ce leaga dintele de alveola, de gingie (ligament dentogingivale) si de dintii vecini (ligamente dentodentare, ce trec peste marginile alveolei si se insera pe cementul din zona coletului dintilor vecini. %stfel se formeaza ligamentul circular ce uneste dintii din arcada in lant. "fibre transversale (oblice) . sunt formate din fibre colagene S)arpe5 ce fixeaza si suspenda dintele in alveola si amortizeaza fortele de presiune. Sunt inserate in peretele alveolei si cementul radicular, cu orientarea dinspre alveola spre cement. "fibre longitudinale Sau in raport cu localizarea sunt "fibrele crestei alveolare" se afla sub epiteliul $onctional, orientate de la creasta alveolara spre cementul radicular "fibrele orizontale" orientate de la creasta alveolara spre cementul radicular "fibre oblice" incep de la osul alveolar si se insera in cement mai apical decit pe os "fibre apicale" sun orientate radial,oblic, sau vertical de la radacina in osul alveolar "fibre interradiculare" sunt prezente doar in dinti pluriradiculari, orientate de la suprafata radacinii perpendicular pe creasta interradiculara

01. Defini(ie 2ocluzie3% 2ocluzie dinamic$ 2% 4rela(ii de ocluzie3.

static$3%

2ocluzie

Ocluzia relaie de contact ntre arcadele dentare indiferent de pozi ia mandibulei. Relaii de ocluzie . rapoarte ce se realizeaz ntre arcadele dentare Ocluzia statica este contactul dintilor in repaos, iarocluzia dinamica este atunci cand maxilarul se misca la fel ca in timpul masticatiei. Ocluzia dentara depinde de structura osoasa, musc)i, nervi, structura dintilor, sau de postura.

05. Defini(ie 2-ela(ii de postur$ mandibular$3. Elementele acti)e ce asigur$ pozi(ia de postur$ a manibulei.
Relaie de postur mandibular . fenomenul de poziionare a mandibulei n starea de relaxare relativ, datorat tonusului funcional al mu c)ilor. 4efiniie de postur a mandibulei dup 6urlui. 7... suma rapoartelor mandibulocraniene atunci, cnd mandibula se afl n pozi ie postural fa de craniu sub efectul ec)ilibrului tonic al musculaturii manducatoare antigravific7 8lementele active sunt prezentate de tonalitatea complexului muscular al ntregului SS i, n primul rnd, a muc)ilor mobilizatori i a regiunii periarticulare. 9rin urmare, sub influena motorie a sistemului de inervaie, multitudinea fibrelor musculare a fiecrui muc)i pe rnd, n raport de numrul motoroneuronilor, particip la realizarea tonusului muscular.

2:. #lementele pa"i'e ce a"ig!r po&iia de po"t!r a mandib!lei. 9e pre&int "pai!l onder".
8lementele pasive sunt prezentate de aciunea specific a complexului mu c)i"tendon. %:; i a presiunii negative din cavitatea bucal ce apare la deplasarea mandibulei n $os. 9rimele dou elemente n starea de repaus fiziologic relativ i ec)ilibrat, datorit particularitilor de structur, posed nsuiri elastice ca i orice corp fizic cu a a caracteristici. %ceste nsuiri se manifest prin contracararea greut ii mandibulei i poziionarea ei n anumite relaii craniene. Spatiul Donders- spatiul intre fata dorsala a limbii si bolta palatina.

06. Ce numim "i cu c&t este egal spa(iul liber de )orbire. 'mportan(a practic$.
Spaiul liber de vorbire . spaiu pentru funcia fonetic a SS, individual ca i spa iul de inocluzie fiziologic.;rimea sa determin caracterul fona iei.
'mportanta practica- pentru ca sa se relaxeze muschii in timpul repaosului, Bn plus ne mai a ut? @i la determinarea $I&.

07. Ce prezint$ testul .ild% Sil)erman% "i -obinson.


<ild a propus testul fonetic prin pronunarea cuvintelor ce con in fonema 7a7, Silverman 7s7, =obinson >f? ( mama, casa, soare, fon, sus), sau numrtoarea de la 3, la /,. =olul asigura pozitionarea mandibulei in relatie de postura.

08. Defini(ie 2o.c.3 Componentele fundamentale ale o.c. 'ndica(i 1 semne ale o.c.

9oziia de ocluzie centric este o poziie de contact multiplu interdentar maxim dintre arcadele dentare ce rareori coincide cu intercuspidarea maxim. 9entru realizarea acestui contact mandibula se deplaseaz din pozi ia de rela ie centric anterior, mi cnd n acest direcie condilii articulari cu ,,0 . ,,0- mm pozi ionndu"i la baza pantei tubercurilor articulari. %stfel de poziionare a mandibulei fa de maxil este manifestat prin contractarea bilateral, uniform i simetric a mu c)ilor ridictori, ce totodat creeaz condiii favorabile pentru efectuarea actului de degluti ie. Semnele caracteristice dentar, articular, muscular i faringoglandular. 4eci, ocluzia centric fiind static poate fi definit ca raport dintre arcadele dentare n plan sagital, transversal i vertical, cnd mandibula ocup o pozi ie centric fa de baza craniului i maxil. %ceast singur poziionare anterioar a condililor articulari n fose articulare, la baza pantei tuberculilor articulari i un contact maxim interdentar, manifestat de contracia bilateral, uniform i simetric a mu c)ilor ridictori ce coincide cu micarea de deglutiie.

9:. Defini(ie 2-apoarte dintre arcadele dentare 2% (tipuri de ocluzie). Caracteristica celor 0 grupe. =apoartele dentare in ocluzia centrica sau obisnuita se numeste tip de ocluzie interdentara. :oate ocluziile interdentare desi au particularitatile individuale,se impart in mai multe grupuri "@iziologice "9atologice 4in cele fiziologice (normale) fac parte acele rapoarte de oclzie dintre arcadele dentare care asigura la maximum realizarea functiei principale ale sistemului stomatognat si aspectul fizionomic. 4in rapoartele de ocluzie fac parte Ocluzia ortognata Ocluzia dreapta (cap la cap) 9rognatia fiziologica (ocluzie biprognata) &cluzia opistognata ,retruzie fiziologica bimaxilara-

=aportul ocluzal dintre arcadele dentare care manifesta dereglari de functii ale sistemului stomatognat si fizionomice,duce la instalarea ocluziilor patologice (anormale). 4in ocluziile patologice anormale fac parte Ocluzia distala (prognatia) Ocluzia meziala sau incersa (progenia) 9;. Semnele ortognat$. de o.c.caracterisice pentru to(i din(ii &n ocluzia

+ropunand pacientului sa inchida cavitatea bucala,in ocluzia centrala prin aplicarea diferitor probe determinand caracterul contactului dintre fiecare dinte. +entru ocluzia ortognata,ca si pentru celelalte tipuri de ocluzii fiziologice,este caracteristic raportul cand fiecare dinte este in contact cu doi dinti antagonisti- cel principal si cel secundar. Fiecare dinte din arcada dentara superioara vine in contact cu omogenul din arcada dentara inferioara si suplimentar cu cel situat distal ,iar fecare dinte din arcada dentara inferioara vine in contact cu cel omogen de pe arcada superioarasi suplimentar cu cel situat median . !a examenul dintilor in zona frontala se va observa ca linia mediana a fetei coincide cu linia dintre incisivii centrali ai maxilei si mandibulei. Asa situatie creaza un ansamblu fizionomic simetric. Al doilea criteriu important este ca dintii frontali superiori acopera fata vestibulara a dintilor inferiori pana la treimea din dimensiunile lor verticale,ceea ce se egaleaza cu %-* mm. ,2. Semnele de o.c caracteri"tice pentr! dinii frontali 8n ocl!&ia ortognat. Aa examenul dintilor din zona frontala se va observa ca linia mediana a fetei coincide cu linia dintre incisivii centrali ai maxilei si mandibulei. %sa situatie creeaza un ansamblu fizionomic simetric. %l doilea criteriu important este ca dintii frontali superiori acopera fata vestibulara a dintilor inferiori pina la o treime din dimensiunile lor verticale, ceea ce se egaleaza cu &"( mm. 4atorita acestui fapt relatia interdentara data sau tipul de ocluzie a mai primit denumirea de supraocluzie normala. *n asa pozitie partile incisivale ale incisivilor inferiori vin in contact cu tuberculii palatinali ai dintilor frontali superiori. 99. Semnele de o.c.caracteristice pentru din(ii laterali &n plan sagital &n ocluzia ortognat$. !a examenul dintilor din zonele laterale in sens sagital observam o manifestare de angrenare dintre cuspizii vestibulari ai dintilor superiori si cuspizii vestibulari ai dintilor superiori si cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori in asa mod incat fiecare cuspid al dintilor supetiori se incadreaza intre cei doi cuspizi inferiori astfel o interuspidare maxima in acest plan.

Ba reper %ngle a propus raportul in acest sens dintre primii molari, afirmind ca in conditiile normale cuspidul meziovestibular al primului molar superior este situate intre cuspizii mezio" si centrovestibular al primului molar inferior. %cest raport a mai fost numit raport neutru sau c)eia ocluziei si a fost propus de autor drept criteriu in clasificarea anomaliilor de ocluzie. *n sfirsit, distalizarea dintilor superiori manifestata de volumul mai mare ai incisivilor superiori decit al celor inferiori duce la aceea, ca suprafetele distale ale ultimilor dinti de pe maxilla si mandibular se gasesc in acelasi plan. 91. Semnele de o.c. caracteristice pentru din(ii laterali &n plan trans)ersal &n ocluzia ortognat$. 3xaminand raportul interdentar in aceste zone ale arcadelor dentare in plan transversal observam ca pentru acest tip de ocluzie este caracteristic raportul,cand cuspizii vestibulari ai dintilor superiori ii acopera pe cuspizii amogenilor de pe mandibula,obligand ca cuspizii vestibulari ai dintilor laterali inferiori sa contacteze cu santul intercuspidian meziodistal al arcadei dentare superioare . "n asa pozitie cuspizii lingual ai dintilor laterali inferiori ii acopera pe cuspizii dintilor antagonisti superiori, care sint situati in santul intercuspidian meziodistal al arcadei dentare inferioare. Asa cuspidare a arcadelor dentare se mai lamureste si prin faptul ca arcada dentara superioara este mai mare decit cea inferioara datorita inclinarii coroanelor dintilor superiori spre vestibular, iar a celor inferioari spre oral. Astfel de angrenare intercuspidiana permite crearea unui contact maximal intre suprafetele ocluzale ale dintilor. 95. Ce este caracteristic pentru grupul din(ilor frontali &n ocluzia ortognat$% biprognat$ "i opistognat$ "i cap la cap. &cluzia biprognata. Acest tip de ocluzie fiziologica este insotita de aceleiasi semne morgologice ,anatomice-,la nivelul arcadelor dentare ca si ocluzia ortognata ,cu deferenta ca la ocluzia biprognata avem o inclinare vestibulara a dintilor ipreuna cu apofizele alveolare atat celo de la maxila,cat si a celor de pe mandibula,potruzie bimaxilara-.Asa raport dinte arcadele dentare mai frecvent se intalneste la popoarele din Africa. &cluzia opistognata , retruzia fiziologica bimaxilara- : !a examenul arcadelor dentare,in ocluzia centrica,observam acelasi raport si aceleasi semne ca si la ocluzia ortognata cu deferenta ca dintii din zona frontala la ambele maxilare ,impreuna cu apofizele alveolare ,au o inclinare usoara in directie orala.Asa varietate de raport dintre arcadele dentare este considerata ca normala si se intalneste mult mai rar decat cele precedente.

#emnele caracteristice pentru ocluzia dreapta , cap la cap -:


Acest tip de ocluzie se deosebeste de cea ortognata prin contactul dintre dintii din zina frontala dupa tipul cap la cap,adica un raport ocluzal de

margina incisivala la margine incisivala.Asa raport dintre arcadele dentare are o frecventa mult mai mica decat ocluzia ortognata ,pana la %) > din populatie-."n cazl cand dintii frontali inferioti nu sunt acoperiti de cei superiori,miscarile mandibulei nu sunt blocate si ea are posibilitatea fara obstacole sa se deplaseze in sens sagital si transversal .Asamiscari in actul masticatiei creaza un stereotip de masticatie frecator ,care duce la o abraziune rapida a cuspizilor dintilor laterali mai evidenta decat ocluzia ortognata. 9 . Caracteristica celor 0 grupe de mi"c$ri mandibulare dup$ Costa &n biomecanica mandibulei ree"ind din rela(iile fundamentale mandibulocraniene. $a realizarea diferitelor functii sub actiunea muschilor mobilizatori, mandibula va solicita deplasari in diverse directii, in dependent de functie. 3.!osta in raport de cele : relatii fundamentale mandibulocraniene, de repaus fiziologic relative (postura) si de ocluzie, grupeaza miscarile mandibulare in : categorii' - )iscari care incep si revin in pozitia de ocluzie centrica, caracteristice pentru fazele actului de masticatie8 - )iscari care incep si revin in pozitia de repaus fiziologic relative caracteristice pentru alte functii( fonatia si a.). )iscarile mandibulei se incep din ocluzia centrica au loc in trei directii conform celor trei planuri' vertical,sagital, transversal si in A/ sensuri' A) coborire si ridicare8 :) propulsive si revenire8 7) retruzie si revenire8 <) miscare laterala spre dreapta si revenire8 ,) miscare laterala spre stinga si revenire. )iscarile pot fi stereotipice, functionale, care se efectueaza in timpul functiilor masticatorii si fonetica, care sint de amplitudine relativa redusa si miscari voluntare, intentionate, a caror amplitudine poate ramine in limite functionale sau pot fi mai ample, cind sint denumite si miscari voluntare extreme.

96. !i"c$rile mandibulare &n plan sagital: indica(i )aloarea ung#iului traectoriei sagitale articulare "i traectoriei incisi)ale "i importan(a practic$.

1n aceasta miscare de propulsie, care are punctul de plecare ocluzia centrica in tipurile de ocluzie cu supraacoperire frontala, mandibula nu poate sa se deplaseze anterior din cauza supraacoperirii dintilor inferiori de cei superiori. 6e aceea marginile incisivale ale dintilor frontali inferiori aluneca pe suprafetele palatinale ale dintilor antagonisti pina la contactul de cap(la(cap. &ceasta distanta parcursa de incisivii frontali inferiori a primit denumirea de traiectorie incisiva. $a nivelul dintilor laterali pot avea loc : variante de relatii interdentare' A)pastrarea contactului interdentar general, sau numai dintre ultimii molari, iar intre ceilalti aparind un spatiu de inocluzie8 :) lipsa totala a contactului interdentar din zonele laterale si aparitia spatiului de inocluzie creindu(se un raport dintre arcadele dentare neechilibrat. 6eplasarea mandibulei in plan sagital se datoreaza contractiei bilaterale a muschilor pterigoidieni externi, care insera la nivelul condililor articulari si al capsule articulare. 6istanta condililor articulari va varia in dependent de gradul de propulsive a mandibulei si va atinge aproximativ pina la A cm,iar la realizarea actului de masticatie ea va fi egala numai cu :(7mm.
*maginea miscarii de propulsive si de revenire a mandibulei sub forma de diagrama in volum pentru prima data a fost studiata de 9osselt. Calorile ung)iurilor traiectoriilor incisive si articulare sagitale sint determinate de gradul de inclinare a pantei tuberculilor articulari, a dintilor frontali superiori si supraacoperirii celor inferiori. ;iscarile de revenire a mandibulei in pozitia incipienta au loc datorita contractiei musc)ilor coboritori si a fasciculelor posterioare ale musc)ilor temporali.Aa miscarea mandibulei de revenire condilii articulari si incisive inferiori aluneca pe aceleas i suprafete in pozitia de ocluzie centrica a mandibulei.

,3.Mi(crile mandib!lare 8n plan 'ertical . iagrama Po""elt.


;iscarile mandibulei in plan vertical corespund gradului de desc)idere si inc)idere a cavitatii bucale. =olul principal la realizarea acestor miscari revine musc)ilor coboritori. Dradul de deplasare in aceasta directive va fi variat de la minimum, care se caracterizeaza prin aparitia unui spatiu de inocluzie dintre arcadele dentare la pronuntarea consoanei ES7 si pina la valoarea maxima egala cu cm si mai mult. Binematica mandibulei se poate urmari dupa diagram lui 9osselt. Aa desc)idere, in eta$ul superior al %:; au loc miscari de propulsie, iar in cel inferior . de sarniera(balama). Aa revenire au loc miscari inverse si mandibula poate reveni pe aceeasi traiectorie sau pe traiectoria E)7. Aa prima miscare de coborire avem o rotatie pura a condililor articulari, iar punctual interincisival ne va descrie traiectoria *.

Aa o desc)idere mai ampla se vor declansa si miscari de propulsie prin care condilii articulari impreuna cu meniscul se vor plasa pe panta tuberculului articular, iar punctul interincisival ne va descrie traiectoria **.

(1. ;iFcrile mandibulare n plan transversal Fi ce este caracteristic pentru )emiarcada de balans Fi cea activ, indicai valorile ung)ilor treaectoriei transversale articulare Fi incisivale.

;iscarile de lateralitate ale mandibulei, ca si cele de propulsie se caracterizeaza printr"o combinare a miscarii de coborire la contractia unilaterala a musc)ilor pterigoidieni externi si coboritori. 4in partea unde a avut loc contractia musc)ilor, datorita lateralitatii mandibulei, intre dintii laterali se creeaza un contact intercuspidian omogen cuspizii vestibulari ai dintilor superiori vin in ocluzie cu cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori, iar cei palatinali ai dintilor superiori cu cei lingual ai dintilor inferiori. %ceasta parte a primit denumirea de )emiarcada dentara active.
*n %:;,condilul articular se roteste in $urul axei vertical, insa este posibila si o deplasare neinsemnata. *n asa pozitie intre dintii )emiarcadelor opuse se poate crea un contact intercuspidian neomogen cuspizii palatinali ai dintilor superiori vin in ocluzie cu cei vestibulari ai dintilor inferiori. %ceasta parte a primit denumirea de )emiarcada pasiva sau de balansa. *n articulatia temporomandibulara respective condilul articular se deplaseaza inainte, in $os inauntru, punctual de plecare incipient fiind din pozitia corespunzatoare ocluziei centrice. Bondilul articular se abate din traiectoria sagitala in mi$lociu cu 0-"0/G, iar ung)iul format intre aceste doua linii imaginare a primit denumirea de ung)iul traiectoriei articulare transversal, sau ung)iul 6ennett, dupa numele autorului care l"a descries, iar calea pe care o parcurge condilul articular " traiectoria articulara transversala.

*n miscarile de lateralitate, care au loc la actul de masticatie, dintii inferiori alternative se deplaseaza spre dreapta sis pre stinga, descriind curbe care se intretaie sub diferite ung)iuri. Bit mai departe se gaseste dintele de condilul articular, cu atit mai obtuz este ung)iul. *n zona incisivilor acest ung)i atinge 0,,"00, si poarta denumirea de ung)iul traiectoriei incisive transversale.

',. %ctul de masticaie. 8numerai ' faze ale actului de masticaie dup D5si.

Aa masticatie mandibula indeplineste un ciclu de miscari care de catre D5si au fost impartite in ' faze. @iecare faza incepe din pozitia arcadelor dentare in ocluzia centrica denumita faza EO7. 9rima faza corespunde miscarii de desc)idere a gurii si de propulsie a mandibulei. @aza a doua corespunde miscarii de lateralitate. @aza a treia corespunde miscarii de inc)idere a cavitatii bucale cind pe )emiarcada active se produce un contact omogen dintre cuspizi, iar pe )emiarcada de balans (pasiva)"un contact neomogen. @aza a patra corespunde miscarii de alunecare, cind arcada dentara aluneca pe cea superioara revenind inpozitia punctului de plecare" ocluzia centrica, savirsind astfel un ciclu de miscari. 4e mentionat ca daca pe )emiarcada activa totdeauna avem un contact omogen intre cuspizii dintilor respective, apoi pe )emiarcada de balans poate aparea si un spatiu de inocluzie. %ceste varietati de raport interdentare de pe )emiarcada de balans depind de gradul de supraacoperire frontala si de pronuntare a curbelor ocluzale transversal (curba ;onson si <ilson).

'0. 4efiniie E:e)nica dentar7 Fi E 6iomaterialele E. Berinele medico"biologice ctre materialele de construire Fi indicai clasificarea lor.
:e)nica dentara este o meserie a crei sarcin este s produc toate tipurile de proteze, coroane dentare, puni, proteze pariale i totale, precum i inserii, aparate ortodontice i piese pentru fractura de maxilar sau gutiere de protectie pentru anumite sporturi.

6iomaterial "orice entitate materiala care poate fi utilizata in contact, endogen sau exogen, cu tesut animal viu, in scop de regenerare, inlocuire, terapeutic, de diagnostic sau monitorizare a acestuia.
6iomaterialul trebuie sa fie 6iocompatibil Hontrombogenic (daca intra in contact cu sangele)# 9relucrabil, Sterilizabil

Blasificarea biomaterialelor se poate face dupa mai multe criterii 0.*n functie de natura tesutului la a carui refacere contribuie " 9entru tesuturi tari oase, dinti, cartilagii " 9entru tesuturi moi piele artificiala, vase de singe, ficat, oc)i, inima, ligamente &. 4upa forma de prezentare a biomaterialului " fluide in$ectabile " capsule

" filme poroase " filme fibroase " placi compacte " tuburi " fire"fibre "geluri "micro si nanoparticule (. 4upa natura c)imica a materialului 6iomateriale polimerice 6iomateriale metalice 6iomateriale ceramice 6iomateriale compozite '. 4upa comportarea in mediu biologic " resorbabile " partial resorbabile "neresorbabile 9OA*;8=, sau ;acromolecula greaca poli " mult, meros " parte ;olecule mari, cu greutate moleculara I 0,' 9olimeri " in functie de natura elementelor " organici >"BJ&"BJ&"?n . poli(etilena) " anorganici >"HK9(L)&"?n . poli(fosfazene) " micsti (elementorganici) 9olimeri " in functie de origine " naturali (biopolimeri)# " sintetici " artificiali

42.

aracteristica alia!elor nobile utilizate "n protetica dentar, componen#a titlului $%% &i '(% cu platin al alia!ului aurului &i destina#ia. u c"#i cara#i este egal titlul $%%.

9roprietile alia$elordentare nobile M0. Nn stare topit sunt f fluide, curg uFor ntipare, cu o grosime de ,,&-",,(,mm, intrnd ntoate detaliile Fi realiznd piese metalice fsubiri M&. 9ermit obinerea unor turnturi de f mareprecizie M(. Boeficientul de contracie 0"0,&O e compensate de coef de dilataie al masei de ambalat M'. =ezist la coroziune, fiind binetolerate n cavitatea bucal (%umreFte = alia$ului la coroziune) -. 4ac se modific structura alia$uluise pot obine variaii ale proprietilormecanice ex. 9t mreFte = la rupere a 3. Sunt uFor de prelucrat n laborator %lia$ele nobile folosite in te)nica metalo"ceramica au, in general, culoarea alb"cenusie, datorita procentului ridicat de platina si paladiu. 9latina este adaugata in procent mare deoarece creste duritatea si reduce coeficientul de dilatare termica a aliaului. )lia!ul cu titlul $%% +tilizare confectionarea coroanelor si a unor parti de proteze.

Bompozitia %u . 1,O %g . 'O Bu . 3O :emperatura de topire 0,3( G Bu ii confera duritate mecanica, intesifica culoarea alia$ului# e plastic, fluid, viscos in timpul topirii, ceea ce permite usor de al modela, se supune stantarii, laminarii si altor procese te)nologice. %lia$ul e putin dur, de aceea se supune abraziunii. @orma de producer discuri cu diametrul de 02, &,, &(, &- mm si blocuri a cite - g %lia$ul %u cu titlul /-, . utilizare la confectionarea protezelor sc)eletate Bomponent %u . /- O Bu . 2O %g . 2 O 9t

. 1O

%lia$ul e foarte elastic, aceasta proprietate se datoreaza adaugarii platinei si maririi cantitatii de Bu. %cest alia$ serveste si pentru lipire cind in el se adauga -"&, O Bd. +n carategal &'P0,,,III aurul cu titlul 1,, are &0,3 carate.

-,.9aracteri"tica alia%elor "eminobile. 9omponena.


&liajele seminobile (cuargint i metale pre ioase) &u un pre de cost mai sczut dect alalijelor nobile I&ge n propor ie de @,D i confer aliajului> mecanic, ductilitate,maleabilitate I"de un elem nobil care protejeaz aliajul deac iunea duntoare a # la t9cav.bucale

I"dnnobileaz aliajul, "tcrete > la rupere "ropriet ile aliajelor seminobile' A. !uloare alb(argintie dac procentul de&u e mai mic de ,D ("aliag ) sau alb(gri("alidor) dac procentul de &u e ntre,(A/D :. >ezistente la coroziune 7. >ezisten n cav.bucal la coroziune, abraziune, deformare <. "ermit prelucrarea la cald i la rece ,. coef. de contrac ie e compensat demasele de ambalat @. !urg mai greu n tipare, necesitndtipare mai groase J. #unt sensibile la ac iunea sulfului ncav buc (igien defectuoas), colorndu(se suprafa a lucrrii protetice n brun +.6ac n compozi ia aliajului ajunge #(de ex.mas de ambalat cu # (cu sulfat de !a) aliajul va fi friabil ..Kreutate specific mai mic (lucrriprotetice mai uoare) A/. "re de cost mai sczut dect aliajele de &u &liaj "d :,/ "d L :<,,D &g L J,.AD

&u, !u, Mn
@abricate in forma de discuri cu d K 02, &- mm %lia$ 9d 0-, 9d 0',-O %g 2',0 O Se produce in forma de placute cu grosimea ,,&- . ,, (& mm

11. Caracteristica destina(ia lor.

alia<elor

crom-cobalt

"i

crom-nic#el%

"i

%ceste alia$e sunt inoxidabile si se aseamana la exterior cu oteluri inoxidabile, insa nu intra in categoria lor, fiindca nu contin sau pot contine @e pina la 0.- O %lia$ele tip crom"cobalt pot contine aproximativ 3, O Bo si (,O Br, precum si diferiti componenti ;o, %l, <, Si, =u, Da etc.%lia$ele crom"nic)el contin aproximativ 31"20O Hi si 0&O Br cu adaosuri de ;o, %l, Si, 6e, Bu, ;n, Bo, :i, :%, Da, 9, Sn.

15. ,ropriet$(ile biomaterialelor utilizate &n protetica dentar$.


Fiecare material trebuie sa posede proprietati: -mecanice -fizice -chimice -tehnologice individuale +roprietati mecanice- e capacitatea materialului de a opune rezistenta fortei ce actioneaza asupra lui. 3le includ: 7ezistenta-proprietatea de a rezista la fortele ce actioneaza din exterior $urabilitate- proprietatea de a se opune patrunderii altui material in el 3lasticitatea- proprietatea de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii fortei Iiscozitatea- proprietatea de a rezista la lovituri +lasticitatea- proprietatea de a capata forme noi la actiunea diverselor forte Fragilitatea- proprietatea de a se farimita la actiunea unei forte +roprietati fizice- includ temperatura de topire si de fierbere, conductibilitatea termica si electrica, culoare, luciu, efecte optice, coeficienti de dilatare si contractie termica etc. +roprietati chimice depend de compozitia chimica, structura retelei cristaline, rezistenta la coroziune si diferiti agenti chimici, gradul d eoxidare etc. +roprietatile tehnologice include calitatile materialului ce permit utilizarea acestuia in procese tehnologice Modificarile dimensionale- pot avea loc la temperatura de topire cind materialul devine malebil si poate fi modelat ; in cazul unor accidente la

transportarea sau turnarea modelului ; la incalzire dimensiunile materialului pot creste +roprietati electrice- ca de exemplu in cazul galvanismului bucal. +roteza fiind confectionata dintr-un alia de metale , metalele interactioneaza in mediul salivei si apare curent electric, senzatie de arsura, durere. AbsorbtiaJadsorbtia- saliva si alte fluide orale pot cauza degradarea straturilor superficiale ale materialelor dentare si patrunderea ei in structura materialului

1 . Cerin(ele medico-biologice c$tre biomaterialele utilizate &n protetica dentar$.


+ropriet?Kile pe care trebuie s? le posede masele utilizate Bn scopuri dentare 5apacitate bun? de modelare "nterval de vitrificare larg pentru o bun? stabilitate la ardere Temperatur? sc?zut? la vitrificare 5ontracKie mic? la uscare Li ardere 7ezistenK? la Locuri termice Li temperaturi de 0-1) $ensitate mare !ipsa absorbKiei de ap? 5apacitate de lustruire Li Llefuire 7ezistenK? la atacuri chimice, Bn special acide 7ezistenK? la tracKiune, presiune, Bndoire sau rupere

16. Cerin(ele c$tre alia<ele de lipire.'ndica(i componen(a celor pentu lipirea pieselor protetice din alia<ele aurului "i a celor din alia<ele crom-nic#el.
5erintele catre alia ele de lipire: +roprietatile fizico-mecanice ale alia elor de topit sa fie asemanatoarecu cele ale alia elor care se lipesc; sa aiba temperature de topire mai mica cu 0)-())gr.5 decit cea a lia elor care se supun lipirii; sa posede calitati anticorozive in conditiile cavitatii bucale; sa aiba un interval de topire scurt; sa posede o fluiditate buna; sa formeze lipituri dure, fara porozitati- si dupa culoare sa coincide cu culoarea alia ului supus solidarizarii. Aurul- e cel mai plastic metal, este maleabil si ductile. Are greutatea specifica cca (:,* gJcm patrat, temperature de topire ()1/ grade 5elsius. Aurul se aliaza cu argintul, cuprul, platina, iar pentru lipituri cu cadmiul, alama, zincul. 3xista urmatoarele alia e din aur: Alia ul din aur de :(1 miimi ,:(.1> aurM /.2> argintM /.2> cupruAlia ul din aur de :)) miimi ,:)> aurM /.)> argint M 1> cupruAlia ul din aur 20) ,20> aurM *> argintM :.2> cupruM (%> cadmiuAlia ele din aur au culoare placuta, sunt rezistente la coroziune, usor se supun proceselor tehnologice.

Alia ele inobile includ: &teluri inoxidabile Alia ele crom-cobalt

&telurile inoxidabile contin: Fe 1/-2%> 5r (/-%0> .i /-(:> Mn, #i, 5, Ti 3le se topesc la temperature (/)) grade 5elsius. Au denumiri ca: Nniversal, 6ibrox, .icrosag, 5romex, Eitex , sirma Eipla etc. 5romul mareste rezistenta otelului la coroziune, nichelul ofera plasticitate, iar siliciul- fluiditate. Alia ele crom-cobalt- contin Fe pina la (.0> -Alia ele crom-cobalt , 1)> 5obalt M *)> 5rom M Mo, Al, #i, 4a etc.-Alia ele crom-nichel , 1:-'(> .ichel M (%> 5rom M Mo, #i, 6e, 5u, Mn, 5o etc.5romul ofera duritate, nichelul mareste viscozitatea, manganul micsoreaza temperatura de topire. $in ele se confectioneaza proteze scheletate, proteze fixe, proteze mixte ,metaloacrilice si metaloceramice-

17. Clasificarea alia<elor inobile dup$ Craig.


+entru mJc 5raig clasifica alia ele in * grupe:

+e baza de nichel; +e baza de cobalt; +e baza de titan.

&telurile inoxidabile contin: Fe 1/-2%> 5r (/-%0> .i /-(:> Mn, #i, 5, Ti 3le se topesc la temperature (/)) grade 5elsius. Au denumiri ca: Nniversal, 6ibrox, .icrosag, 5romex, Eitex , sirma Eipla etc. 5romul mareste rezistenta otelului la coroziune, nichelul ofera plasticitate, iar siliciul- fluiditate. Alia ele crom-cobalt- contin Fe pina la (.0> -Alia ele crom-cobalt , 1)> 5obalt M *)> 5rom M Mo, Al, #i, 4a etc.-Alia ele crom-nichel , 1:-'(> .ichel M (%> 5rom M Mo, #i, 6e, 5u, Mn, 5o etc.5romul ofera duritate, nichelul mareste viscozitatea, manganul micsoreaza temperatura de topire. $in ele se confectioneaza proteze scheletate, proteze fixe, proteze mixte ,metaloacrilice si metaloceramice-

18. Titanul. =nsu"irile fizico-c#imice.Destina(ie.


Titanul este un element chimic cu simbolul Ti Li num?rul atomic %%. Are o densitate mic? Li este un metal de tranziKie dur, lucios Li rezistent la coroziune ,inclusiv faK? de apa de mare, apa regal? Li clor-, cu o culoare argintie. 3ste al nou?lea cel mai r?spOndit element, alc?tuind ),1> din scoarKa terestr?.P%Q Titanul poate fi folosit Bn combinaKii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a

produce alia e puternice Li uLoare pentru aerospaKiu ,motor cu reacKie, proiectil sau nave spaKiale-, uz militar, procese industriale ,chimicale Li petro-chimicale, uzine de desalinizare, hOrtie-, automobile, agro-alimentare, proteze medicale, implanturi ortopedice, intrumente Li pile dentare, implanturi dentare, bi uterii, telefoane mobile Li alte aplicaKii. 3lementul apare Bn anumite depozite de minerale, Bn special rutil Li ilmenit, care sunt larg distribuite Bn scoarKa Terrei Li Bn litosfer?, Li se g?seLte Bn aproape toate viet?Kile, rocile, acumul?ri de ap? sau soluri. 5el mai comun compus al s?u, dioxidul de titan, este utilizat Bn fabricarea pigmenKilor albi $ou? dintre cele mai folositoare propriet?Ki ale metalului este - rezistenKa la coroziune Li -raKia duritate-greutate cea mai mare dintre toate metalele.P1Q Rn starea sa pur?, titaniul este la fel de dur ca unele tipuri de oKel, dar cu /0> mai uLor. Nn element chimic metalic, titanul este recunoscut pentru raKia sa duritate-greutate mare.P'Q 3ste un metal dur cu densitate mic?, care este destul de ductil ,Bn special Bn mediile f?r? oxigen-,P()Q lucios Li alb argintiu Bn culoare.P((Q Temperatura relativ ridicat? a punctului de topire ,peste (1/: S5- Bl face folositor ca metal refractar. Titanul a fost descoperit fiind inclus Bntr-un mineral din 5ornDall, Anglia, Bn (2:( de geologul amator Li pastorul Eilliam 4regor, atunci vicar al parohiei din 5reed.P%:Q 3l a recunoscut prezenKa unui nou element Bn ilmenitP0Q cOnd a g?sit nisip negru pe malul unui pOrOu de lOng? o parohie din Manaccan Li a observat c? acesta era atras de magnet.P%:Q Analiza nisipului a determinat prezenKa a doi oxizi metalici: oxid de fier ,ceea ce explic? atracKia faK? de magnet- Li /%,%0> un oxid metalic de culoare alb? pe care nu Bl putea identifica.P%2Q 4regor, realizOnd c? oxidul necunoscut conKinea un metal care nu se potrivea cu propriet?Kile niciunui alt element cunoscut pe atunci, a dat raportul #ociet?Kii 4eologice 7egale din 5ornDall Li urnalului de LtiinK? german 5rellTs Annalen.P%:Q Titanul este non-toxic chiar Li Bn cantit?Ki mari Li nu poart? niciun rol natural Bn corpul uman.P%'Q & mas? estimat? de ),' miligrame de titan este ingerat? de oameni Bn fiecare zi, dar ma oritatea trece prin organism f?r? a fi absorbit.P%'Q Are, totuLi, o tendinK? de a se bio-acumula Bn Kesuturile ce conKin dioxid de siliciu. Nn sistem necunoscut Bn plante s-ar putea s? foloseasc? metalul pentru a stimula producKia carbohidraKilor Li Bncura area creLterii. Acest fapt ar putea explica de ce ma oritatea plantelor au o parte per milion ,ppm- de titan, plantele alimentare au % ppm, iar coada calului Li urzica au pOn? la ') ppm.P%'Q

5:. +crilatele. Caracteristica.Clasificarea dup$ destina(ie.


7asinile acrilice pot fi prezente in trei forme: a. acrilati polimerizati industrial in forme finite,de exemplu dinti artificiali sau coroane provizorii prefabricateb. acrilati polimerizati industrial in forme prefinite 9 sunt tremoplastici si de obicei au forma de placi care prin incalzire si presare pot deveni baze pentru proteze sau aparate ortodontice c. acrilati polimerizabili in laborator sau in cabinetul stomatologic 9 sunt sisteme

bicomponente: lichid si pulbere ,lichidul este monomerul iar pulberea este polimerul de metacrilat de metil+roprietatile polimerilor acrilici: -porozitatea ,la greseli de dozare, manipulare pot aparea bule de aer-absorbtia apei -solubilitate redusa -duritate ,mai mica ca la dentina-rezistenta la compresie -rezistenta la abraziune redusa

5;. Caracteriza(i "i enumera(i acrilatele termopolimerizabile "i destina(ia lor% procesul de polimerizare a acrilatelor termopolimerizabile. =nsu"irile monomerului.
+olimerii termopolimerizabili- sunt de culoare alba sau roz si se folosesc pentru fatete acrilice, coroane acrilice, baza protezelor. 3le se polimerizeaza cu caldura umeda si uscata. #unt mai putin poroase #chimba culoarea sub raze NI, solvent organic sau corpi cetonici 7ezistenta mecanica la presiune,abraziune, rupere redusa Au effect toxic, allergic, irritant pentru gingie si pulpa dentara Acrilatele termopolimerizabile sunt acrilatele ce necesita un anumit regim termic pentru ca reactia chimica de polimerizare ce contribuie la solidificarea lor sa aiba loc. Acest regim termic poate sa fie reprezentat de surse de caldura uscata, umeda, , bai cu apa, vapori- sau de raze ultraviolete, infrarosii, individual pentru fiecare varietate de acrilat, ceea ce este indicat in prospectul anexat la acrilatul respectiv.

50. Caracteriza(i "i enumera(i acrilatele autopolimerizabile "i destina(ia lor. Ce substan($ c#imic$ se utilizeaz$ ca catalizator.
Acrilatele autopolimerizabile- se deosebesc de cele termopolimerizabile, prin faptul c? Bn polimer este introdus catalizatorul chimic peroxoidul de benzoil , care iniAiaz? reacAia de polimerizare. +rin urmare e necesar un regim de polimerizare special. Destinaia ( ( ( la confecAionarea lucr?rilor protetice provizorii la reparaAii la imobilizarea dinAilor mobili prin @inare

la confectionarea modelelor, datorita proprietatilor fizico-chimice care permit introducerea directa a acrilatului in amprenta, prin scurgere, fapt ce permite evitarea formarii porilor si patrunderea amestecului in toate detaliile amprentei-

Peroxoidul de benzoil 3ste catalizatorul chimic Bn cazul acrilatelor autopolimerizabile, care particip? la iniAiera reacAiei de polimerizare. Varieti ale acrilatelor autopolimerizabile : (. Noracril, arbodent, Duracril,utilizate Bn special pentru confecAionarea

protezelor fixe, cBt @i la confecAionare protezelor provizorii. %. Vita !"# $%!,de ' culori, utilizat la realizarea protezelor temporale @i de protecAie, precum @i la reparaAia protezelor fixe direct Bn cavitatea bucal?.

0,.

9aracteri&ai (i en!merati acrilatele ela"tice (i de"tinaia lor.

$up? polimerizare aceste materiale devin elastice @i sunt folosite la confecAionarea protezelor dentare cu straturi duble ,suprafaAa anterioar? din acrilat obi@nuit, iar cea mucozal? din material elastic-, Bn scopul unei repartiz?ri udicioase a presiunilor masticatoare pe suprafaAa cBmpului protetic. #uprafaAa mucozal? elastic? are rol de amortizare a @ocurilor masticatoare. $in aceast? grup? amintim: 3ladent-()), &rtosil, &rtosil 9M , 7usia-, =idrocrHl, #impa ,4ermania-, #ilane, Ierone, 3lxilase , #NA-etc. 7egimurile de polimerizare ale acrilatelor elastice sunt termo si autopolimerizabile. Nnele materiale ca: 3lastoplast, 6oxil ,7usia-, #7-"vocap 3lastomer4ermania- sunt utilizate pentru confecAionarea protezelor maxilofaciale, cBt @i a @inelor protectoare pentru boxeri, hochei@iti.

51. Ce reprezinta compozitele foto-polimerizabile. 55. Ceramica. Caolinul% cuar(ul% feldspatul.Caracteristica.


5eramica stomatologica se foloseste pentru a confectiona proteze.3a contine predominant felspat. 5eramica stomatologica se gaseste sub % forme: -prefabricata industrial -preparabila in laborator 5eramica prefabricate industrial - include: dinti din portelan, implanturi ceramic, coroane fizionomice, corpi de punte. 5eramica preparabila in laborator 9 se foloseste pentru tehnologia metaloceramica a coroanelor ,Uac8et- si puntilor.

5eramica contine 1)-')> felspatM (0-%0> Vuart M %-*> caolin -felspatul- omogenizeaza si confera transluciditate - Vuartul- confera luciu -caolinul- are rol de a intari, lega Caolinul Rn natur? se g?seLte sub forma unei roci argiloase d eculoare alb?. !a purificare se dizolv? silicaKii de .a Li W Li r?m?ne argila propriu-zis? Al%&*X%#i&%X%=%& . $up? cantitatea de Al%&*, caolinurile se pot Bmp?rKi Bn: -caolinuri superbazice ,conKin mai mult de /)> de Al%&*-caolinuri bazice ,conKin *)-/)>-caoinuri semiacide ,conKin (0-*)>5aolinul pur e alb, are o refractaritate mare Li la t de (20) amestecat cu ap? formeaz? o mas? plastic? ce uLor poate fi modelat?. +ropriet?Ki #e adaug? ca un liant Li asigur? rigiditate 3 un opacifiant puternic #e conKine Bn porKelan circa *-0)> Cuar>ul 3ste un oxid de siliciu #i&% cristalizat, ce se g?seLte Bn stare pur? Li Bn componenKa multor minerale ca granit, porfir, gnais.5a propriet?Ki +oate fi transparent sau opac Are o densitate de %,10 Li o duritate de 2 pe scara lui Mohs Temperatura de fuziune e (2)) Asigura rezistenK? Li transluciditate ceramicii Feldspatul FeldspaKii sunt cei mai r?spBndiKi silicaKi din natur?, cca 0)> din scoarKa terestr?."ntr? Bn componenKa rocilor eruptive Li metamorfice. $up? compoziKia chimica, se clasific? Bn FeldspaKii calco-sodici FeldspaKii potasici FeldspaKii de potasiu si bariu ,hialophani foarte rari-

+entru masele ceramice se folosesc feldspaKii potasici W%&XAl%&*X#i&%. +ropriet?Ki +unctul de topire e la (())-(*)) Rn ceramic? are rol de matriK? pentru argil? Li cuarK Asigur? vBscozitate Li transluciditate #ubstanKe auxiliare din porKelan 3le includ 9 agenKii de flux, fondanKii Li oxizii metalici AgenKii de flux sunt substanKe ce micLoreazp teperatura de ardere Li coeficientul de expansiune termic?. 5a agenKi de flux se folosesc silicatul de litiu sau de potasiu. FondanKii sunt substanKe ce coboar? temperatura de ardere, toate avBnd pucntul de topire la ')). FondanKii folosiKi sunt boraxul,oxidul de plumb, carbonatul de sodiu

sau de potasiu. &xizii metalici confer? o gam? larg? de culori porKelanurilor dentare.

5 . Ce metode sunt folosite pentru confectionarea unitatilor ceramice.


+entru a confectiona unitatea ceramica: #e arde grundul #e depun dentina si smaltul #e glazureaza masa ceramica a. 4rundul se aplica intr-un strat de ).%-).* mm pe toata component metalica ,capa-. Apoi timp de 1 min se arde in vid la t de :') grade 5elsius ca straturile sa fuzioneze. b. +este grund ,sau opac- se aplica dentina si smaltul, se modeleaza cuspizii mariti cu *)>. #e arde 0 minute si masa ceramic devine alba. Apoi piesa se controleaza, se adapteaza la model si se verifica ocluzia. c. 5oroanele se curate de impuritati si se glzureaza. Ardere in oxHgen la :*) grade 5elsius timp de * min.

56. ,rezentati pe scurt descrierea a C+D?C+! de confectionare a unitatilor ceramice.


Tehnica 5A$J5AM permite plombarea indirecta in prima vizita. 5omputerul diri eaza mecanisme special ce taie plomba din blocuri de ceramic si adapteaza marginile acesteea. Acest aparat copie caracteristicele interne si externe ale modelului din ceara pentru a reliza cit mai bine plombarea cavitatii. Alte sisteme pot folosi dispozitive optice speciale pentru a reda forma concreta a anumitor parti ale plombei ce vor contacta cu tesuturile. 5onturul extern se executa in cavitatea bucala sau pe model $atorita acestei tehnici in restaurari se pot utiliza material foarte dure ca aluminiul pur, zirconiul. Amprenta luata se foloseste pt a face un model apoi el e scanat de catre un laser pentru a produce o harta digitala tridimensionala. $atele inregistrate se transmit masinii de frezat care decupeaza .5apa se intoarce apoi in laborator, si tehnicianul de a reconstruieste aspectul estetic. 5oroanele realizate prin aceasta tehnica sunt extreme de rezistente si se folosesc la restaurarea dintilor molari.

57. Leg$tura metalo-ceramic$ (ipotezele fizic$% mecanic$% c#imic$). 58. Cerin(ele medico-biologice c$tre materialele amprentare. Clasificarea dup$ @Asman% Bapado)% ,ostolac#i-C&rsa.
(-Materialul trebuie sa redea fidel contururile partilor dure si moi ale cimpului protetic

%-#a nu-si modifice volumul in procesul de prize sau la realizarea modelului *-#a nu se deformeze la indepartare, transportare sau turnare a modelului /-#a fie dur, casabil, sau elastic, rezistent la presiuni si sa revina dupa actiunea acestora 0-#a se preseze si sa se desprinda usor de pe cimpul protetic si la turnarea modelului 1-#a nu actioneze nociv asupra tesuturilor cimpului protetic 2-#a nu manifeste proprietati toxice

$upa &8sman: (-5ristalizabile ,ghips, dentol %-Termoplastice ,dentafol, ortocor*-3lastice ,stomalgin )%, optozil, Yantopren/-Acrilate autopolimerizabile $upa 4hernev si .apadov: (-elastic %-termoplastice *- dure +ot fi elasticeJ dure, reversibileJireversibile. $upa +ostolachi si 6irsa: (elastic %dure

:. Caracteristica modelelor.

materialelor pentru confec(ionarea

Materialele pentru confectionarea modelelor trebuie sa fie -plastice- faza de pasta fluida viscoasa evidentiaza amanuntele cimpului protetic sau prin solutie metalica ,alia e usor fuzibile- sa fie fideleJexacte- sa redea toate elementele cimpului protetic. Fidelitatea depinde de marimea particulelor materialului si d estabilitatea volumetrica.3xactitatea e favorizata de compactizarea materialului. -stabilitate fizico-chimica- se refera la faptul ca materialele nu reactioneaza chimic cu mediul bucal si nu se contracta. Trebuie sa fie stabile termic la diferentele de temperatura. -rezistenta crescuta la rupere si presiune -densitate mare 5a ex gipsurile se dilate, iar cimenturile si acrilatii se contracta.

;. Ceara "i )ariet$(ile ei. Clasificarea dup$ pro)enen($% destina(ie.


5eara stomatologica consta din: -ceara naturala si -modificatori.

Modificatorii 9 sunt substante de diferita provenienta ce se adauga la amestecuri de ceara si schimba proprietatile lor fizice, chimice si mecanice. 5a ex. : colofoniu, Wopalul, #andaracul, colorantii etc. $upa origine avem: -ceara naturala -ceara sintetica 5eara naturala poate fi ($e origine animala- ceara de albine, ceara de lina, ceara de 5hina etc. %$e origine vegetala- ceara de 5arnauba ,din frunze de palmier-, ceara aponeza ,din fructe-, ceara de 5andelil ,din ierburi*$e origine minerala- parafina, ozocherita, ceara de Montana etc. 5eara sintetica- se obtine pe cale chimica sau modificind proprietatile chimice ale cerii naturale. 3x. Avax, Acrosol, $uraDax ()*% etc.

0. Clasificarea materialelor abrazi)e &n protetica dentar$ dup$ pro)enen($ "i destina(ie.
Abrazive pentru slefuire- pot fi de origine .aturala 9 diamante, corund, cuart, piatra ponce etc. Artificiala- carborund etc. $upa (%*/utilizare se grupeaza in: +entru prepararea tesuturilor dentare dure +entru slefuirea alia elor utilizate +entru slefuirea acrilatelor +entru prelucrarea ceramicii

"nstrumentele sunt sub forma de : pietre, discuri si freze.

9. Caracteristica instrumentelor abrazi)e pentru "lefuirea (esuturilor dure a din(ilor.


Faza de finisare se realizeaza pentru a reda suprafete netede, cu aspect lucios si pentru o adaptare mecanica perfecta la cimpul protetic. Faza de finisare se efectueaza cu materiale abrazive 9 substante microgranulate pentru a prelucra suprafetele metalice, acrilice, ceramice etc. "nstrumentele sunt sub forma de : pietre, discuri si freze. ,ietre- prin actiune rotativa slefuiesc si netezesc suprafata. Dupa marimea granulatiilor exista- pietre cu granulatii foarte mari -pietre cu granulatii mari -pietre cu granulatii mi locii -pietre cu granulatii fine -pietre cu granulatii foarte fine 5u cit granulatiile sunt mai mari, cu atit urmele lor sunt mai adinci si suprafata e mai grunturoasa.

Dupa consistenta: -pietra moale -foarte moale -mi locie -dura -foarte dura Dupa liantul utilizat la confectionare -liant ceramic -liant bachelit -liant bachelit -liant vulcovit -liant silicat Dupa gradul de abrazi)itate -pietre dentare diamantate -pietre din pulbere de rubin -pietre din carborund alb,rosu,sur +ot fi piese cu parte active fixa sau realizata separate. Dupa forma: roata,cilindru, con invers, flacara, sferica etc. Discurile dentare- sunt instrumente rotative fixabile. #e folosesc la prepararea tesuturilor dentare dure, cit si la confectionarea protezelor dentare Dupa forma sunt: drept, concave, convex cu grosimi reduse. Dupa materialul din care au fost confectionate: -discuri diamantate -discuri cu carborund -discuri vulcovite -discuri cauciucante -discuri elastice Freze dentare- instrumente rotative utilizate pentru slefuire la prelucrarea si lustruirea protezelor dentare.5onstau din ti a metalica cu % extremitati; -una inactiva- pentru montarea in piesa dreapta sau contraunghi, turbine -una active- confectionata din otel, otel extradur, carborund. Frezele din otel si otel extradur au la parte active numeroase margini ascutite aran ate in planuri s unghiuri pentru realizarea buna a abraziunii.

1. Caracteristica abrazi)elor pentru lustruirea lucr$rilor protetice "i indica(i componen(a lor.
Abrazive de lustruit- se folosesc pentru a obtine suprafete lucioase. !ustruirea poate fi mecanica sau electrochimica. -la lustruirea mecanica se folosesc- pulbere de piatra ponce, cuart, feldspat, paste cu pulberi ale oxizilor metalici, pasta rosie cu oxid de fier etc. !uciul maxim se obtine la prelucrarea cu perii de puf, de bumbac, sau par de capra, fara aplicarea materialelor de lustruit. Filturile sunt dintr-un material de pisla, periile din fire naturale sau din material plastic.

+entru lustruirea electrochimcia se folosesc lichide electrochimice si aparate de lustruire electrogalvanice. "onii metalici migreaza in electrolit sub actiunea curentului electric si lezeaza suprafata metalica. +rotezele confectionate pe cale clasica, se supun dintii dezoxidarii inainte de finisare.

5. ,roteze dentare. Definitie.clasificari(-umpel%@Dman% Cetelman)


+rotezele dentare sunt aparate artificiale menite sa inlocuiasca dantura naturala si sa restabileasca integritatea dintilor si a arcadelor dentare ,rotezele dentare pot restaura -integritatea unui dinte -integritatea arcadei intregi ,rotezele dentare sunt dispositi)e ce restabilesc -morfologia arcadelor dentare, - functiile deregulate, -relatiile intermaxilare a muschilor si a articulatiei temporo mandibulare. Dupa -umpel si dupa transmiterea presiunii masticatorii -fiziologice -nefiziologice -semifiziologice Sau dupa -umpel -curative -de profilaxie Dupa @Asman si dupa tipul afectarii zonei sistemului stomatognat -proteze de restaurare a coroanei dentare -proteze pentru restaurarea defectelor arcadei dentare -proteze pentru restaurarea complete a defectelor arcadelor dentare -proteze maxilofaciale Dupa Cetelman -supradentare -supragingivale -dentogingivale +rotezele nu erau considerate fiziologice deoarece materialele din care erau confectionate nu aveau proprietatile fiziologice a tesuturilor pe care le inlocuiau.

. !etode de tratament protetic.


Metodele de tratament orthopedic -functional -cu aparate -cu aparate chirurgicale -protetic ,proteze dentare"n depedendenta de timpul ce a trecut de la pirderea dintilor si pina la tratamentul protetic avem < tratament nemi locit sau imediat < tratamentul tardiv

Tratamentul nemi locit- are loc inaintea extractiei dintilor si a interventiilor chirurgicale si proteza se instaleaza deodata dupa operatie sau in urmatoarele %/ ore. .u traumeaza psihic, fizionomia sau sistemul stomatognat deoarace dintii pierduti de ex, deodata sunt restabiliti. Tratamentul tardiv- are loc peste %-/ saptamini dupa interventie si dureaza minim * luni.#e face tratament postoperational si plaga se acopera cu pielea. Metodele de tratament au la baza urmatoarele principii -principiu profilactic -principiu curative -principiu biologic -principiu biomecanic -principiu homeostazic -principiu ergonomic +rincipiul profilactic- e local si general. +revine afectarea altor sisteme din organism si acutizarea celor existente ce tin de sistemul stomatognat. #e realizeaza prin igiena cavitatii bucale, tratament provizoriu. Asa se previne atrofia, migrarile dentare, , tulburarile ocluzoarticulare si muscular. +rincipiu curativ- asigura refacerea morfologiei si restabilirea functiei sistemului stomatognat. #e restabilesc functiile de baza ale sistemului stomatognat: masticatie, fonatie, deglutitie etc. +rincipiu biologic- impune metode cu efecte negative minime +rincipiul biomecanic- constructia trebuie sa fie confectionata in raport cu rezistenta tesuturilor cimpului protetic. $ezechilibrul duce la patologii ce afecteaza tesuturile sistemului stomatognat +rincipiul homeostazic- consta in conservarea morfofunctionala a sistemului stomatognat. ,se mentin constantele fiziologice normale-

6. Elucida(i esen(a protezelor cu spri<in dentoparadontal% muco-osos si miDt. 7.Leziuni odontale coronare. Caracteristica.Clasificarea dupa ClacA%Curlui.
+rin leziuni odontale coronare subintelegem modificarile morfologiei coronare a unui dinte sau a relatiilor sale cu dintii vecini sauJsi antagonistii privind integritatea, forma, volumul, pozitia, numarul, structura sau culoarea. Aceste modificari morfologice coronare afecteaza una sau mai multe functii la care participa dintele dat :fizionomie, fonatie, masticatie. 3tiologia !&5 are la baza atat factori endogeni cat si exogeni. 3le pot fi dobandite atat inainte de eruptie cat si dupa.

Clasificare dupa ClacA: 5lasa " in fosetele si fisurile de pe suprafata ocluzala a dintilor laterali, in gropitele orale si vestibulare ale dintilor laterali si in gropitele orale ale incisivilor; 5lasa "" pe suprafetele proximale ale dintilor laterali; 5lasa """ pe fetele proximale ale frontalilor fara lezarea marginii si unghiului incizal; 5lasa "I pe fetele proximale ale frontalilor cu lezarea unghiului si marginii incizale; 5lasa I in treimea cervicala pe suprfetele orale sau vestibulare ale dintilor Clasificare dupa Curlui: 5lasa " 9 anomalii de sediu, volum, forma, directie; 5lasa "" 9 !&5 congenitale cu specific ereditar; 5lasa """ 9 !&5 dobandite preeruptiv; 5lasa "I 9 !&5 dobandite poseruptiv

8.Definitie 2incrustatie3. Clasificarea dupa destinatie si constructie.


"ncrustatia reprezinta o microproteza fixa unidentara care restaureaza morfologia unui dinte, agregandu-se prin cimentare. $upa destinatie: $upa ce restabilesc morfologia coronara si f-ia dintelui; ca element de agregare a diferitor lucrari protetice; cu functii mixte; constructie: intratisulare ,inlaH-; extratisulare ,onlaH-; intra-extratisulare ,inlaH-onlaH-; cu pivoturi ,pinlaH-; corono-radiculare

6:. !etodele de confectionare a incrustatiilor. Etapele clinico-te#nice la confectionarea prin metoda directa.
"n functie de tehnica de confectionare si metoda de aplicare incrustatiile pot fi de doua tipuri: - directe 9 acestea sunt realizate in cadrul cabinetului dentar si montate in cadrul unei singure vizite stomatologice - indirecte 9 sunt confectionate in laboratul de tehnica dentara si necesita cel putin doua vizite pentru a incheia restaurarea.

'ncrustatiile directe $upa pregatirea dintelui, se )a aplica un material din compozite pentu a fi modelat in locul ce a fost supus curatarii . Apoi incrustatia este indepartata si intarita intr-un cuptor special. #ub aceasta forma este din nou plasata in locul corespunzator si cimentata de catre medicul dentist si apoi slefuita si lustruita pentru a capata un aspect natural.

6;.Cerintele catre ca)itatea pentru incrustatie de tip 'nlaE. 'ncrustatii eDtratisulare (onlaE). !etode de confectionare.
5erinte: ( cavitatea trebuie sa fie preparata nu numai in limitele smaltului dar si a dentinei; ( peretii verticali ai cavitatii sa fie paraleli intre ei sau usor divergenti ocluzal sau proximal; ( planseul cavitatii trebuie sa fie paralel camerei pulpare cu o directie strict orizontala; ( pentru profilaxia recidivei cariei este necesar de a largi cavitatea in limitele tesuturilor sanatoase; ( crearea punctelor retentive; ( efectuarea bizoului; ( finisarea tuturor suprafetelor. &nlaH-ul este o microproteza fixa unidentara care reface, spre deosebire de inlaH, si un perete lateral vestibular sau oral al dintelui acoperind astfel %-* maxim / din cei 0 pereti ai dintelui. "n functie de tehnica de confectionare si metoda de aplicare incrustatiile pot fi de doua tipuri: - directe 9 acestea sunt realizate in cadrul cabinetului dentar si montate in cadrul unei singure vizite stomatologice - indirecte 9 sunt confectionate in laboratul de tehnica dentara si necesita cel putin doua vizite pentru a incheia restaurarea.

60.Te#nicile de confectionare a microprotezei fiDe ca 2)eneer3% coroane partiale si pinlaE-uri.


"ncrustatiile din ceramica: prin turnare ,tehnica $"5&7- ; prin presare9in ectare ,3M+73## 9#Z#T3M--"voclar; modelare directa ,I"TA ". 537AM-; metode substractive Frezare computerizata 5A$-5AM - computer asisted design-computer asisted manufacturing 9 53735 #Z#T3M Frezare simpla prin copiere 53!!AZ #Z#T3M 9 Mic8ronia. "ncrustatia diacrilica compozita: direct in cavitatea bucala; (%*/-

indirect in laborator

69. Definitie 2coroana de in)elis3. Clasificarea dupa destinatie.

5oroanele de invelis sunt microproteze dentare fixate prin cementare pe bonturi dentare preparate, acoperind totalmente sau partial suprafetele dintelui natural.#unt aplicate in scopul refacerii morfologiei coronare sau ca elemente de agregare a diferitor lucrari protetice.

$upa destinatie: coroane coroane coroane coroane de restituire; ca element de agregare a diferitor lucrari protetice; cu functie mixta; provizorii

61. Clasificarea coroanelor de in)elis dupa material% criteriul fizionomic si te#nica confectionarii.
Dupa material: metalice ,alia ele aurului, argint-paladiu +aliag, +allidor, alia e crom-nichel, crom-cobalt; alia e de nichel, cupru si aluminiu 4audent acrilice; din compozite; din portelan; mixte ,metaloacrilice, metaloceramiceDupa criteriul fizionomic: nefizionomice ,metalice-; Dupa semifizionomice ,mixte-; fizionomice ,acrilice, ceramice, compozitete#nica confectionarii: prin stantare; prin turnare; din doua bucati; prin polimerizare; prin ardere;

65. Cerintele catre coroanele de in)elis.


( 5oroana de invelis trbuie sa reproduca intocmai morfologia si forma coroanei dintelui respectiv; sa armonizeze cu dintii invecinati si cu dintele omolog; ea nu trebuie sa fie prea voluminoasa restabilind punctele de contact interdentare; 5oroana trebuie sa nu fie in supraocluzie ma orand dimensiunea verticala de ocluzie pentru a nu provoca traumatizarea parodontului, si totodata nu

( ( ( (

trebuie sa fie nici in subocluzie, pastrand contactul uniform cu dintele antagonist; 7elieful suprafetei ocluzale trebuie sa corespunda reliefului ocluzal al dintilor antagonisti, restabilind astfel o concordanta cuspid- fosa maximala "n timpul miscarilor functionale ale mandibulei, efectuate in toate directiile, trebuie sa aiba loc o alunecare libera, fara obstacole; 5oroana trebuie sa cuprinda strans coletul dintelui sau portiunea coronara unde se termina marginile ei 5oroana trebuie sa restabileasca aspectul fizionomic.

6 . +rgumentati necesitatea prepararii dintelui stalp la coroanele de in)elis.


+rima etapa in conditii de clinica, in cazul utilizarii tuturor varietatilor de coroane este prepararea tesuturilor dure ale dintelui. $atorita faptului ca perimetrul coronar este diferit la toate nivelurile si cel mai mic este in zona coletului, este imposibil de a confectiona o coroana care sa cuprinda strans coletul fara a prepara tesuturile dure dentare. Alta situatie consta in faptul ca fiecare dinte in conditii normale are contact ocluzal cu dintii antagonisti corespunzatori si cu dintii vecini, prin urmare este imposibila aplicarea coroanei fara prepararea suprafetei ocluzale si proximale a dintelui de suport, de altfel coroana va fi in supraocluzie nu va patrunde in spatiile interdentare, daca aceste suparafete nu vor fi preparate. +repararea tesuturilor dure se realizeaza in scopul crearii spatiului necesar pentru aplicarea microprotezei pe dinte si lichidarii convexitatilor coroanei naturale a dintelui.

66. +)anta<ele si deza)anta<ele coroanelor metalice stantate. !etodele de stantare a coroanelor.


$eosebim * metode de stantare: interna 9 prevede ca in timpul stantarii coroana sa suporte presiuni din interior spre exterior, deci este presata respectiv; externa 9 prevede ca in timpul stantarii coroana sa fie presata din exterior spre interior; mixta- prevede imbinarea celor % metode enuntate mai sus

9aracteri"tici.
coroana cu pereti subtiri; modela ocluzal aproximativ; inchidere marginala deficitara. toleranta in prepararea bontului si insertie; tehnologie putin costisitoare; termoizolarea cu strat gros de ciment.

*'anta%e fata de coroana t!rnata.

e&a'anta%e.
riscul perforarii ocluzale; adaptare cervicala aproximativa;

absenta convexitatilor; imposibilitatea turnarii Eiplei datorita coeficientului mare de contractie ,nu existau mase de ambalat specifice in anul (:/)-.

67. ,roprietatile fizico-c#imice si te#nologice ale metalelor si alia<elor utilizate la confectionarea coroanelor intreg turnate.
Caracteristici fizicoFc#imice generale ale alia<elor: (. $uritatea este mai mare decOt a fiec?rui component. %. 7ezistenAa la deformare plasto 9 elastic? @i la rupere este mai mare decOt a elementelor componente. *. 5onductibilitatea termic? @i electric? este mai redus? decOt a fiec?rui component. /. 4reutatea specific? are o valoare medie, Bntre cea a metalului component cu greutatea cea mai mic? @i cea a celui cu greutatea cea mai mare. 0. +unctul de topire este mai redus decOt al fiec?rui metal din compoziAie. Caracteristici fizico-c#imice ale metalelor: Proprietatile mecanice exprima capacitatea materialului de a opune rezistenta maxima actiunii diverselor forte executate asupra lui pentru a-l deforma sau faramita. +roprietatile mecanice inglobeaza urmatorii indici: 7ezistenta-determinata de proprietatea materialului de a rezista la actiunea fortelor din exterior. $urabilitatea-exprima proprietatea de a se opune tendintei de patrundere in el a altui material. 3lasticitatea-este determinata de proprietatea materialului de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii fortelor externe. Iascozitatea- este influentata de proprietatea materialului de a rezista la actiunea diverselor lovituri. +lasticitatea- este exprimata de proprietatea lui de a capata forme noi la actiunea diverselor forte. Fragilitatea- exprima proprietatea de a se faramita la actiunea fortelor executate asupra lui. Proprietatile fizice sunt exprimate prin temperatura de topire si de fierbere, conductibilitatea termica si electrica, culoare, luciu, efecte optice, coeficienti de dilatare si contractie termica, etc. Modificarile dimensionale reprezinta proprietatea de a isi modifica dimensiunile in diferite conditii termice. +rin dilatare intelegem marirea dimensiunilor la incalzire, iar prin contractie- micsorarea lor in volum la racire sau la trecerea din stare lichida in stare solida. $eosebim dilatare si contractie liniara atunci cand modificarea se caracterizeaza prin schimbarea unei singure dimensiuni, si dilatare si contractie in volum- prin schimbarea tuturor dimensiunilor. 5ontractia liniara si cea in volum influenteaza negativ calitatea protezelor dentare in timpul turnarii. 5u cat proprietatea de turnare a alia ului turnat este mai slab pronuntata cu atat piesele turnate au o forma mai precisa, si invers.

Proprietatile chimice sunt determinate de compozitia chimica a materialului, structura retelei cristaline, rezistenta la coroziune si la actiunea diferitilor agenti chimici, gradul de oxidare, etc. 5oroziunea reprezint? deteriorarea suprafeAei metalelor @i alia elor. Metalele @i alia ele Bn contact cu factorii din mediul Bncon ur?tor ,gaze sau lichideformeaz? produ@i de coroziune. Ace@ti produ@i de coroziune pot avea un comportament diferenAiat putOnd s? accelereze, s? BntOrzie sau s? nu influenAeze deteriorarea suprafeAei. Alia ele utilizate pentru lucr?rile protetice Bn mediul bucal sunt supuse, datorit? variaAiilor de p= @i de temperatur?, fenomenului de coroziune. 7ezistenAa la coroziune pentru alia ele stomatologice reprezint? o condiAie esenAial?.

68. Etapele clinico-te#nice la confectionarea coroanelor metalice intreg turnate.


5linic: prepararea dintilor-stalpi, amprenta si protectia plagii dentinare; !aborator: realizarea modelului de lucru si auxiliar, modelarea machetei din ceara, turnarea; 5linic: proba coroanei turnate; !aborator: prelucrarea mecanica, slefuirea si lustruirea lucrarii; 5linic: proba si fixarea coroanei

7:. Turnarea. Etapele. 'mportanta in stomatologia ortopedica.


Turnarea alia elor reprezinta procesul tehnic de transformare a mechetei protezei dentare sau a unor elemente componente realizate din ceara, polietilena, acrilat sau alte materiale care ard in totalitate fara sa lase reziduuri in componenta metalica. 3tapele: realizarea machetei canalelor de turnare , sunt reprezentare de ti e din metal, ceara sau materiale plastice, de lungime si grosime diferita solidarizate la macheta protezei dentare sau a piesei necesare-; realizarea tiparului , se realizeaza prin ambalare, adica includerea machetei din ceara impreuna cu ti ele canalelor de turnare intr-un material termorezistent; operatiunea data se realizeaza in conformatoare reprezentate de cilindri metalici cu diametre diferite-; prelucrarea termica a tiparului , se realizeaza in cuptoare speciale si cuprinde % faze: preincalzirea si incalzirea-; topirea si turnarea alia ului in tipar , pentru topire se utilizeaza surse de caldura obtinute in urma arderii unor gaze sau in urma utilizarii curentului electric, obtinand transformarea alia ului din stare solida in lichida; pentru turnare se utilizeaza forta centrifuga, aerul comprimat sau presiunea vaporilor de apa, obtinand impingerea fortata a alia ului prin canalul de turnare in interiorul tiparului-;

dezambalarea si prelucrarea componentei metalice , dupa racirea tiparului se dezambaleaza cu a utorul unui cleste si ciocanasului, apoi urmeaza o curatire chimica de resturile de material de ambalat si oxizi, ulterior prelucrandu-se la sablator-

"n stomatologia ortopedica sunt utilizate un sir de alia e din care prin diverse tehnici se confectioneaza proteze dentare sau unele elemente ale lor. "n linii generale, prin metoda de turnare pot fi realizate toate piesele si varietatile de proteze cunoscute in prezent.

7;. Slefuirea si lustruirea coroanelor metalice intreg turnate.


!a prelucrarea suprafetelor protezelor metalice sunt utilizate instrumente reprezentae de discuri de carborund sau diamantate, pietre dentare cu a utorul carora se slefuiesc suprafetele protezelor pentru adaptarea lor pe model, cat si pentru redarea aspectului morfologic corespunzator. .etezirea suprafetelor se face cu a utorul gumelor abrazive sau a sablatorului utilizand corund cu o granulatie fina ce nu depaseste 0) microni. &peratia de lustruire este efectuata pentru a reda suprafetei aspecte perfect netede, rezistente din punct de vedere chimic si neretentive pentru alimente. !ustruirea se obtine la utilizarea diferitor materiale de lustruit aplicate pe filturi sau perii. !ustruirea finala se realizeaza cu a utorului pufului de bumbac obtinand un luciu maxim. +rotezele metalice moderne pot fi lustruite si prin metoda electrochimica. Aceasta se realizeaza in aparete speciale si bai electrogalvanice care la trecerea curentului electric prin solutia electrochimica reduc toate rugozitatile de pe suprafata metalica a protezei.

70. Simulatoarele. Caracteristica. +rgumentati necesitatea g#ipsarii modelelor in simulator la modelarea dintilor preparati in scopul confectionarii coroanelor de in)elis.
#imulatoarele sunt aparate care reproduc Bn afara sistemului stomatognat una, mai multe sau toate miLc?rile mandibulei faA? de maxil?. 5u a utorul lor modelele sunt poziKionate Bn relaKie centric?. #imulatoarele pot fi clasificate Bn ocluzatore @i articulatoare. &cluzatoarele sunt cele mai simple aparate utilizate Bn practica proteticii dentare care imit? miLc?rile mandibulei Bn plan vertical , deschidere @i Bnchidere-. &cluzatoarele sunt compuse din dou? rame ,una inferioar? @i alta superioar?articulate Bn urul unui ax asem?n?tor cu o balama @i care por fi menAinute la o anumit? distanA? prin intermediul unui @urub sau al unei ti e metalice situat? Bn sens vertical

Articulatoarele imit? mi@c?rile mandibulei Bn toate planurile: deschidere-Bnchidere, de propulsie, de lateralitate ,stBnga @i dreapta- @i servesc la poziAionarea modelelor Bn relaAie centric? pentru refacerea morfologiei ocluzale ,montarea dinAilor corespunz?toare activitaAii funcAionale a sistemului stomatognat. Articulatoarele anatomice medii au fost imaginate @i construite avBnd la baz? date medii antropometrice obKinute Bn urma m?sur?rilor Bntre diferete repere osoase, articulare @i dentare. 3le sunt alc?tuite din dou? rame: una superioar? @i alta inferioar?, articulate printr-un complex asem?n?tor articulaKiei temporomandibulare @i care rezult? din media valorilor antropometrice a ATM. 5u a utorul modelelor fixate in articulator dupa inregistrarile intra- si extrabucale pot fi reproduse miscarile mandibulei in concordanta cu particularitatile anatomice individuale ale ATM. Aceste particularitati individuale permit refacerea suprafetei ocluzale si confectionarea dispozitivelor protetice adaptabile din punct de vedere functional la fiecare pacient in parte.

79. Etapele clinico- te#nice la confectionarea coroanelor miDte metaloacrilice cu componenta metalica intreg turnata. 'ndicati tipurile elementelor de retentie.
5linic: prepararea dintelui si obtinerea amprentei; !aborator: confectionarea modelului cu bont mobilizabil si fixarea modelelor in simulator; acoperirea bontului mobilizabil cu lac de izolare si modelarea machetei viitoarei coroane; obtinerea componentei metalice prin turnare; 5linic: proba componentei metalice in cavitatea bucala si determinarea culori materialului fizionomic; !aborator: aplicarea materialului fizionomic pe componenta metalica; 5linic: fixarea coroanei in cavitatea bucala +entru retentia mecanica a acrilatului in interiorul casetei sau pe toate suprafetele in caz de confectionare a coroanei fizionomice, sunt realizate retentii reprezentate de sfere, butoni, solzi de peste, anse dispuse radiar, etc. 7ealizarea retentiilor depinde de forma lor. Astfel la realizarea retentiilor in forma de solzi de peste, cu a utorul unui bisturi sunt realizate diverse planuri santuri triunghiulare. +entru realizarea anselor sau a butonilor sunt utilizate fire din ceara sau nailon. +entru sfere se aplica modele de sfere pe suprafata machetei pe care s-a depus in prealabil un strat subtire de lac. #ferele se aplica la o anumita distanta una de alta ,),0-( mm-.

71. Etapele clinico-te#nice la confectionarea coroanelor din acrilat si ceramica.


Actualmente sunt cunoscute doua tehnici de confectionare a coroanelor din acrilat: tehnica clasica si moderna. Ambele tehnici prevad aceleasi etape clinice; prepararea dintilor si obtinerea amprentei, proba coroanei in cavitatea bucala, fixarea coroanei prin cementare.

Tehnica clasica prevede realizarea urmatoarelor operatiuni: modelarea machetei viitoarei coroane din ceara; ambalarea machetei coroanei in chiuveta pentru realizarea tiparului; pregatirea acrilatului si introducerea lui prin presare in tipar; polimerizarea acrilatului si dezambalarea coroanei din chiuveta; prelucrarea, finisarea si lustruirea coroanei. Tehnica moderna nu prevede modelarea machetei coroanei din ceara si nici reali:zarea tiparului. Aceasta tehnica consta in modelarea directa a coroanei din acrilat prin depunderea succesiva a straturilor pe bontul dentar. Tehnica modelarii coroanei prevede depunerea unor straturi ,bazal, de dentina, de smalt, de colet si incizal-, urmata de polimerizarea lor conform indicatiilor din prospectul anexat. !a confectionarea coroanelor din ceramica deosebim urmatoarele etape clinicotehnice: 5linic: prepararea dintelui; amprentarea, determinarea culorii portelanui; protectia dintilor cu pulpa vie; !aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator; realizarea matricei din platina pe bontul preparat; depunerea si arderea straturilor de ceramica ,bazal, de dentina, de smalt, de colet, incizal-; adaptarea coroanei la model; 5linic: proba coroanei in cavitatea bucala !aborator: arderea coroanei din ceramica pentru glazurare; 5linic: fixarea coroanei in cavitatea bucala.

75 !etodele moderne de confectionare a coroanelor integral ceramice.


a) 3xista si un procedeu modern de obtinere a coroanei integral cermice' procedeul ?1F& 1N !3>&). Nu necesita sistem de machetare pentru ca , coroana se obtine prin aplicare directa a masei ceramice pe modelul duplicat. #tape tehnologice ale procede!l!i =4+* 4> 9#?*M. &mprentare8 )odel de lucru8 !onditionare bont (613 #"&!3>)8 &mprenta duplicat Oduplicare8 )odelul duplicat din masa de ambalat termorezistenta' #5"3>C&>68 &rdere succesiva a ceramicii speciale (aluminoceramica) in : etape pentru obtinerea miezului ceramic pe care se aplica masele ceramice conventionale.3ste procedeul cel mai raspandit, mai sigur. #tapele de l!cr!. 1n tehnica ?1F& 1N !3>&) coroana se obtine in : etape'

se aplica aluminoceramica pe bontul termorezistent cu pensula si se arde la AA//P! timp de : ore, rezultand o capa poroasa. ardere de infiltrareOse aplica pe capa obtinuta in prima ardere aluminoceramica cu particule de sticla (alumina J/( J,D) si se arde (ceramizeaza) timp de < ore, la aceeasi temperatura, rezultand o capa rezistenta mecanicOmiez alumino(ceramic. pe acest miez se aplica mase ceramice de placat pentru nuantare coloristica. &rderea are loc la temperaturi mai mici de A///P! ( ../(.,/P!). 6upa arderea finala (glazurare), coroana se indeparteaza de pe bontul din masa de ambalat prin pulverizarea acestuia cu agenti de sablare si coroana este adaptata pe modelul de lucru. 6upa conditionare este cimentata adeziv (cimenturi rasinice ionomere).
b- tehnica 5A$J5AM -nu necesita amprenta; -nu necesita model, macheta, tipar, turnare; -amprenta optica se realizeaza cu camera intraorala; -macheta este procesata; -frezarea este asistata de calculator; -din lingouri ceramice ,53735-Iita; 5erec-$icor-.

7 . Garietati de ceramica utilizate la confectionarea coroanelor. Componenta.


9eramica cla"ica preparabila contine urmatoarele componente' feldspat @/(+/D ( componenta care omogenizeaza in faza de topire amestecul, iar dupa ardere confera transluciditate. 6in punct de vedere chimic Otrisilicat de aluminiu(calciu(sodiu. componenta refractara' cuartul L A/(A,D ( dilata masa ceramica in momentul arderii, iar dupa ardere confera luciul caracteristic. caolinul /(,D O argila cu o culoare alb(laptoasa care influenteaza fluorescenta maselor ceramice. &lte elemente componente' aditivii ( fondantii (carbonati de potasiu, calciu, sodiu, borax) cu rol de a creste masa produsului si a scadea temperatura de ardere. pigmentii sub forma oxizilor metalici ce confera maselor ceramice stabilitate cromatica. Ma"ele ceramice moderne. &luminoceramica8 ?itroceramica8

!eramica magnezica8 !eramica zirconica. Foate sunt mase ceramice oxidice (pe baza de oxizi ai metalelor grele). !ontin in plus substante fluorescente care cresc gradul de translucenta (oxizi ai metalelor grele din pamanturi rare(lantanide). &cesti oxizi cresc translucenta. !eramica preparabila contine si o componenta lichidiana reprezentata de apa distilata si alcool, la care se adauga lianti hidrosolubili (glicerina, dextroza), cu rol de a mari adeziunea ceramicii de suportul metalic.

76. ,articularitatile realizarii modelului si necesitatea capacelului de platina la confectionarea coroanelor din portelan.
1n tehnologia coroanelor integral ceramice se indica numai modelul de arcada cu bont mobilizabil si in foarte rare situatii modelul de hemiarcada (in zona frontala) numai cu bont obilizabil. Materiale !tili&ate.
Modelarea coroanelor din ceramica si arderea lor se face pe un suport metalic realizat din platina pura, deoarece platina suporta temperaturi la care arde ceramica, avand coeficientul de dilatare termica identic cu al ceramicii. #uportul din platina este cofectionat dupa forma bontului preparat si prezinta matricea.

Kipsuri superdure Q dure compatibile 8 cele mai folosite 8

77. Etapele clinico-te#nice la confectionarea coroanelor miDte m?c. !etodele de consolidare a ceramicii cu componenta metalica.
5linic: pregatirea campului protetic; amprentarea !aborator: obtinerea modelului si formarea machetei; turnarea componentei metalice; aplicarea straturilor de ceramica si arderea lor; 5linic: proba in cavitatea bucala; !aborator: arderea pentru glazurare: 5linic: fixarea in cavitatea bucala;

#e presupune ca legatura la nivelul de jonctiune metal(ceramica poate fi de natura chimica, mecanica si fizica. $egatura chimica se obtinea datorita difuziei ionilor din metal in ceramica si invers, formand legatura iono(covalenta. $egatura mecanica se obtine datorita unor retentivitati invizibile pentru ochiul liber obtinute in urma sablarii. $egatura fizica se realizeaza datorita

fortelor vand der Raals sau legaturii adezive ce apar la nivelul atomilor prin fluctuatiile spontane ale sarcinii electrice. &derenta dintre metal si ceramica depinde de metoda de prelucrare a componentei metalice. !onditionarea componentei metalice pentru placajul ceramic #ablarea. 6egresare in solutii acide 'acid fluorhidric. !uratire in bai ultrasonice.

35. 9oroane de "!b"tit!tie. Partic!laritati con"tr!cti'e.


1n practica deseori se intalnesc cazuri cand avem leziuni odontale coronare totale, subtotale sau cand este necesar de amputat resturile coronare cu pereti subtiri ale unui dinte depulpat. 1n asemenea cazuri sunt utilizate coroane de substitutie care inlocuiesc in intregime coroana lipsa a dintelui natural. !oroanele de substitutie sunt constituite din doua parti' dispozitivul radicular realizat dintr(un pivot metalic care se agrega prin cementare in canalul radicular preparat cu scopul fixarii, stabilizarii, durabilitatii celei de(a doua parti componente L dispozitivul coronar ce inlocuieste morfofunctional coroana lezata a dintelui natural. &ceste doua parti formeaza un ansamblu unic numit dispozitiv corono(radicular sau coroana de substitutie.

57. #tapele clinico-tehnice de confectionare a coroanelor de "!b"tit!tie


+entru coroanele de substitutie cu dispozitive radiculare simple: Metoda directa prevede utilizarea unor coroane prefabricate din dispozitive coronare si radiculare si dupa o adaptare a lor la situatia clinica sunt fixate prin cementare sau utilizarea pivotului din sarma ca dispozitiv radicular si a dintelui din acrilat ca dispozitiv coronar, dupa adaptarea la situatia clinica sunt solidarizate cu acrilat polimerizabil. Metoda indirecta prevede confectionarea dispozitivului radicular clinic, iar a celui coronar in laborator. +entru coroanele de substitutie metaloacrilice si metaloceramice: 5linic: prepararea intra si supraradiculara a radacinii dintelui afectat, amprentarea; !aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator; modelarea machetei dispozitivului coronoradicular si transformarea ei in alia ul solicitat; pelucrarea componentei metalice si proba pe model; 5linic: proba componentei metalice a dispozitivului in cavitatea bucala; determinarea culorii materialului fizionomic;

!aborator; aplicarea materialului fizionomic pe suprafetele dispozitivului coronar; prelucrarea si lustruirea; 5linic: proba definitiva a coroanei de substitutie si fixarea in cavitatea bucala