Curs nr.

1
EVOLUTIA FILOGENETIC A APARATULUI DENTO-MAXILAR
Ortodontie ( lb. greac ): ortos = drept, dentie = dinti.
Ortopedie dento-facial = corectarea structurilor ap. Dento - facial, a celor 2 maxilare, proceselor alveolare, arcadelor dentare cu
repercursiuni asupra ocluziei.
Prin evolutie filogenetic se ntelege dezvoltarea vietuitoarelor de la cele mai simple pn la cele organizate superior. Aparatul
dento-maxilar poate fi considerat prima portiune a aparatului de import al materiei, care a suferit mari transformri n cursul filogenezei pn
la om. Cunoasterea evolutiei filogenetice a aparatului dento-maxilar este util deoarece ofer o vedere unitar asupra dezvoltrii normale,
deferentiind astfel fenomenele patologice de cele normale.
Legea de dezvoltare a aparatului dento-maxilar se cstig n cursul evolutiei filogenetice si se transmite ereditar la descendentii
aceleiasi specii.
Una dintre caracteristicile vietii pe pmnt este uzura permanent a materiei vii (Rainer).
Forma de uzur face s fie necesar consumul din materie. Pentru deplasare, nmultire este necesar importul din mediul exterior al
substantei nutritive, materii pe care organismele le transform fizic si chimic din molecule mari n molecule mici, ptrund n mediul interior
prin absorbtie si resintetizeaz n materie vie.
Cine face pozibil acest lant? = aparatul de import al materiei
Principalele organisme care marcheaz punctele esentiale n dezvoltarea aparatului dento- maxilar: - virusurile si bacteriile
- protozoare
- celenterate
- anelide
- anelide superioare si insecte
- vertebrate
- reptile
- mamifere
VIRUSURILE si BACTERIILE
Sunt cele mai simple vietuitoare. Absorb substantele nutritive din mediul exterior prin OSMOZ. Trimit n mediul n care se
dezvolt o serie de enzime toxine care transform substantele organice din mediul exterior n molecule simple, care s poat fi absorbite.
Digestia este exterioar.
PROTOZOARELE
Din aceast grup fac parte: amoeba sau vorticella. si realizeaz n jurul nucleului un mediu interior, protoplasma, n care apare
vacuola digestiv. Vacuola digestiv reprezint forma primitiv a aparatului de import al materiei. Protoplasma curge n jurul materiei
nutritive si o nglobeaz mpreun cu o pictur de ap. Se formeaz vacuola digestiv n care ajung enzimele care realizeaz digestia.
Fiintele unicelulare constituie unittile morfologice si functionale capabile de a controla si coordona toate reactiile chimice
metabolice n interiorul celulei prin: ribozomi, mitocondrii, RE si lizozomi. La coloniile celulare (primele metazoare) se remarc doar
convietuirea unor organisme celulare, ce rmn oarecum independente.
CELENTERATE
Apare diferentierea unor celule cu functii diferite. Apar colonii la care unele celule se diferentiaz pentru adaptarea la receptia
impulsurilor din mediul extern - ECTODERM, iar altele se specializeaz pentru efectuarea digestiei - ENDODERM. Ap. de import al
materiei este repr. de un sac cptusit cu celule endodermice, deschis n afar printr-un orificiu mic buco-anal (hidra de ap dulce).
ANELIDE
Apare tubul digestiv alungit, cu 2 orificii: bucal si anal. Tubul digestiv se formeaz prin succesiunea mai multor segmente (sistem
metameric). Materia importat parcurge un sens unic: prin orificiul bucal animalul import substanta nutritiv, iar prin orificiul anal elimin
materia ce nu a fost absorbit. Apare simetria prtii drepte cu cea stng. Aparitia celui de-al treilea strat - stratul intermediar = mezodermul.
Se diferentiaz morfologic un mare grup de celule cu functii diferite: nervoas, digestiv, excretorie, muscular.
Functia nervoas este realizat de ganglionii cerebroizi supraesofagieni si de ganglionii metamerici. Functia excretoare este asigurat
de ctre organe mezodermale, NEFRIDII. ncepnd cu anelidele, orificiul bucal devine elementul principal al extremittii cefalice.
ANELIDE SUPERIOARE si INSECTE
Orificiul bucal prezint maxilare dure, chitinoase, care servesc la prinderea si retinerea hranei, la zdrobirea ei mecanic, precum si la
atacul przii si aprarea de dusmani. Dup felul de hran se diferentiaz n jurul orificiului bucal instrumente variate: ace, trompe, formatiuni
tioase pentru ntepare, sugere, tiere, masticatie. Toate aceste organe peribucale sunt miscate de muschi stiati. Masticatia, deglutitia si
respiratia apar ca functii fundamentale, esentiale pentru viata animalelor. Apare primul sistem de semnalizare, cu ajutorul cruia excitatia din
mediul exterior este culeas de receptori specializati si transmis la ganglionii cerebroizi (strmosul ndeprtat al creierului uman). Astfel n
jurul orificiului bucal apar cele 5 organe de simt: vzul, auzul, pipitul, mirosul, gustul.
VERTEBRATE
Dispare scheletul chitinos, fiind nlocuit cu unul intern, mai nti cartilaginos si apoi osos.
Apar dintii, formatiuni dure, asezate pe maxilare, utile la zdrobirea przii. La vertebratele inferioare (pestii cartilaginosi - selacieni, rechini)
dintii sunt ngrosri osoase implantate pe toat suprafata mucoasei bucale, asemntor cu solzii tegumentari, din care deriv dintii placoizi.
REPTILE
La crocodilieni apar dintii implantati n alveole. Numrul mare de oase din extremitatea cefalic a pestilor si batracienilor se reduce
la reptile prin sudare, oferind o prghie osoas puternic pentru muschii masticatori. Zonele de insertie ale muschilor de pe maxilare
determin aparitia condilului la mandibul si a cavittii glenoide la baza craniului. Apar de asemenea sinusurile maxilare, separarea cavittii
nazale de cea bucal prin bolta palatin, ca o consecint a trecerii de la viata acvatic la viata terestr. Cile digestive sunt separate de cele

respiratorii, cu exceptia portiunii aero-digestive de la nivelul faringelui.

MAMIFERE
Apar buzele, ca o consecint a suptului. Astfel cavitatea bucal, care prezint dinti, buze, obraji si este separat de cile respiratorii,
are rolul de a importa hrana, de a o transforma mecanic si partial chimic. Apoi are rolul de a duce mai departe bolul alimentar spre portiunea
urmtoare a tubului digestiv, unde se continu digestia. Alturi de functiile fundamentale (respiratie, masticatie, digestie), la om apar noi
functii ale vietii de relatie, functii specifice omului: mimica si fonatia. Evolueaz n raport cu conditiile de mediu, n raport cu modul de
nutritie. Astfel din sursa primitiv a eutherienilor se diferentiaz 4 grupe:
1. grupa primatelor se adapteaz vietii arboricole, se alimenteaz cu fructe, craniul neural se dezvolt progresiv, iar craniul facial se reduce
2. grupa ierbivorelor este grupa rumegtoarelor (elefanti, bovidee, cabaline)
3. grupa roztoarelor se hrneste cu fructe, rdcini, tije de plante
4. grupa carnivorelor si insectivorelor
Mamiferele si diferentiaz n mod adecvat dintii, maxilarele, ATM, n functie de modul de nutritie si masticatie. Omul se
diferentiaz din aceste mamifere la nceputul erei cuaternare (acum aprox. 300.000 de ani), extremitatea cefalic a suferit o serie de alte
transformri determinare de munca manual, de felul alimentatiei, de mersul biped si de limbajul articulat.
La maxilare se observ o reducere dimensional n raport cu dezvoltarea cutiei craniene, la toate animalele. ATM sufer si ea
modificri n raport cu regimul alimentar.
- la rumegtoare condilul mandibular ia forma unui cilindru transversal, pentru a permite miscrile de lateralitate ale mandibulei
- la roztoare condilul ia forma unui cilindru cu axul lung antero-posterior, pentru a permite miscrile de propulsie si retropulsie, care sunt
predominante.
- la carnivore condilul are forma unui con, pentru a permite deschiderea larg a gurii.
Dintii se adapteaz n vederea ndeplinirii functiei de nutritie, n raport cu mediul nconjurtor.
Dintii anteriori (incisivii si caninii) si modific suprafata sau marginea activ, n vederea prehensiunii sau retentiei hranei.
- la roztoare incisivii cresc si se uzeaz continuu.
- la unele mamifere acvatice incisivii capt o form arcuit pentru a permite animalului s se odihneasc, sprijinindu-se cu ei pe sloiurile de
gheat.
- la rumegtoare incisivii au form de lopat, cu care sectioneaz fibrele vegetale.
Caninii se dezvolt puternic la carnivore.
- la rumegtoare si roztoare caninul dispare.
- la alte animale caninul rmne atrofiat (cabaline) sau mbrac forma incisivului (cerb).
- la unele mamifere acvatice (narvalul) unul din canini are forma unei lance puternice.
Dintii posteriori se adapteaz si ei.
- la roztoare cuspizii dintilor posteriori se aseaz pe 3 rnduri transversale vestibulo-orale, ca niste creste de smalt = tipul TECODONT,
adaptat la miscrile de propulsie si retropulsie a mandibulei.
- la rumegtoare cuspizii sunt dispusi n 3 rnduri longitudinale, antero-posterioare = tipul BELODONT, adaptat la miscrile de lateralitate.
- la carnivore cuspizii dintilor posteriori sufer o involutie, rolul lor n masticatie este secundar. Rndul intern si intermediar fuzioneaz si
tind s dispar pentru a permite dezvoltarea rndului extern, care taie ca un fierstru = tipul SECODONT, adaptat pentru miscrile de
nchidere si deschidere a gurii.
- mamiferele arboricole prezint incisivi lati, canini dezvoltati si molari cu cuspizi redusi = tipul BUNODONT. Predomin miscrile de
nchidere si deschidere a gurii.
Omul se diferentiaz n momentul n care si fureste instrumentele de care se foloseste pentru aparare sau atac. Omul se diferentiaz
prin desvrsirea pozitiei bipede, care devine permanent. Omul se diferentiaz de celelalte animale si prin aparitia limbajului articulat si a
scrisului. Prin aparitia limbajului articulat si a scrisului n evolutia omului a aprut un nou element societatea. Odata cu dezvoltarea culturii
materiale se schimb si modul de viat si alimentatie, aprnd boli caracteristice civilizatiei industriale: caria dentar si parodontopatia.
Evolutia omului.
PITECANTROPUL avea fruntea mic, tesit, cu arcadele sprncenoase solide, cu fat lunguiat, prognat, cu capul flectat nainte si cu
creasta occipital puternic.
NEANDERTHALUL epocii glaciale prezenta un schelet facial mai cizelat.
OMUL ACTUAL - calota cranian mritsi rotunjit (datorit continutului encefalic care creste progresiv) si masivul facial redus, cudarea
bazei craniului, cudarea mandibulei, datorita statiunii bipede.
Copilul de picantrop seamn cu adultul de Neanderthal.
Copilul de Neanderthal seamn cu adultul de Cro-Magnon.
Copilul de Cro-Magnon seamn cu homo sapiens fosilis.
Omul actual = mamiferul cel mai evoluat, a pstrat de la animalele inferioare urmtoarele elemente:
1. de la vertebratele inferioare = planul general de dezvoltare a fetei:
- simetria bilateral a masivului facial
- orificiul bucal de mrime medie situat sub organul vzului, mirosului
- scheletul limbii
- musculatura maxilarelor si a gtului
2. de la reptilele superioare = palatul dur, dintii implantati n alveole si sinusurile maxilare.
3. de la primele mamifere = buzele, prul capului, sprncenele, genele
4. de la primate = ochii n relief, nasul, a preluat formula dentar si forma dintilor.
5. de la toti acesti stmosi omul a pstrat si functiile fundamentale: masticatia, respiratia, deglutitia.
La primii strmosi au aparut: functiile specifice (mimica si fonatia), limbajul articulat, scrisul.
Muschii pielosi ai fetei se diferentiaz ntr-un mod deosebit la om, rednd sentimente, emotii, printr-o mimic variat. Functiile
fundamentale (masticatia, deglutitia, respiratia) si cele specifice omului (fonatia si fizionomia), alturi de pozitia biped au reusit s

transforme botul animalelor n fat uman, cu rol n descoperirea rapid a surselor de energie si n perpetuarea speciei.
CONSECINTELE REDUCERII FILOGENETICE A APARATULUI DENTO-MAXILAR
Masivul facial urmeaz involutia continu. Fata adultului actual va avea peste cteva milenii aceleasi rapoarte dimensionale fat de
cutia cranian pe care le vedem astzi la copiii de azi.
Unde vor avea loc cei 32 de dinti permanenti pe niste arcade de copil?
Exist 2 variante:
1. s dispar o serie de dinti de pe arcad
2. s-si micsoreze dintii volumul odat cu maxilarele
Natura a preferat prima variant, asa explicndu-se disparitia M3 de pe arcad.
Si a doua variant se schiteaz n prezent. Dintii omului actual sunt mai mici dimensional dect ai omului fosil, dar reducerea arcadelor
alveolare se face ntr-un ritm mai rapid dect reducerea dintilor.