Morfologia functionala a principalelor

componente a aparatului dento-maxilar; a

maxilarelor; a muschilor sistemului
stomatognat si a cavitatii bucale.

Coordonatori: Studenti:
Conf. dr. Ilie Mariana Badiu Catalina
Asist. Dr. Nicolau Alexandru Ionica Claudia
Serban Diana
Igescu Lorena
 Morfologia functionala a
principalelor componente a
aparatului dento-maxilar
 Apartul dento-maxilar sistem
reprezintă un ansamblu de masticat
ţesuturi şi or
biosistem organe, diferite din punct
oro-facial de vedere anatomic, dar
care sunt
armonizate morfologic în
scopul îndeplinirii funcţiilor
de
masticaţie, deglutiţie,
fonaţie şi fizionomie.
a
sistem
stomatog
natic
 oasele maxilare

articulaţiile temporo-
mandibulare
- muşchii oro-faciali
(muşchii mimicii),
musculatura
aparatului dento- - muşchii mobilizatori ai
Elementele maxilar mandibulei,
constitutive ale
- musculatura limbii;
aparatului dento-
maxilar (A.D.M.)
dinţii

mucoasa cavităţii bucale

glandele salivare
 Articulaţia temporo-
mandibulară
Este o articulaţie
sinovială, care
uneşte mandibula
de craniu

participal la
realizarea Este o
functiilor Caracteristi diartroz
aparatului
stomatognat
cile
principale
ă
ale ATM

Are o Este o
dublă articulaţie
mobilitate bicondiliană
 Tulburările articulaţiei temporo-mandibulare
sunt dureroase şi apar cel mai frecvent că
urmare a unor traumatisme, a bruxismului sau
pot fi cauza unei ocluzii
dezechilibrate( restaurări incorect adaptate
ocluzal, edentaţii, migrări dentare).
Componentele ATM
Discul sau
Tuberculul articular sau
meniscul
eminenţa glenoidă
articular

Cavitatea
Condilul
glenoidă sau fosa
mandibular
mandibulară
 Elementele de unire alea ATM:
• Capsula articulară: este o membrană de natură
conjunctivă, are formă conică, cu baza mare spre
craniu şi vârful la nivelul colului condilian.
• Ligamente articulare: sunt de natură colagenică,
întinse de la baza craniului la colul condilului şi au
rolul de a întări faţa medială şi laterală a capsulei.
În condiţii patologice, capsula articulară şi
ligamentelele devin laxe, favorizând apariţia
subluxaţiilor şi luxaţiilor temporomandibulare, cu o
simptomatologie dominată de durere.
 MORFOLOGIA FUNCTIONALA A MUSCHILOR
SISTEMULUI STOMATOGNAT

Muschii sistemului stomatognat produc mobilizarea

mandibulei, a buzelor, limbii si valului palatin indeplinind
astfel functiile acestui sistem.
Grupele musculare ale sistemului stomatognat pot
fi clasificate in:
* Muschii mobilizatori ai mandibulei
* Muschii pielosi ai fetei
* Muschii limbii
* Muschii valului palatin
* Muschii regiunilor invecinate
 1.Muschii mobilizatori ai mandibulei

Dupa functia pe care o au si dupa directia de

miscare pe care o imprima mandibulei in timpul
principalelor ei miscari , se clasifica in:

a. Muschi ridicatori
b. Muschi coboratori
c. Muschi propulsori
d. Muschi retropulsori
 a. Muschi ridicatori ai mandibulei:

M. Temporal
- este muschiul cel mai sensibil la tulburarile de ocluzie,avand
o participare esentiala la miscarile rapide cu contact ocluzal
- este considerat unul dintre cei mai mari si mai puternici
muschi ai capului
- fibrele musculare ale temporalui se insera pe scuama osului
temporal intre linia temporala superioara si creasta sfeno-
temporala
- insertia sa mandibulara se face pe creasta anterioara
- este implicat in determinarea rapoartelor mandibulo-
craniene la edentati total
- are rol in miscarea de lateralitate a mandibulei
 M. Maseter

- este un muschi de forma dreptunghiulara,

scurt, voluminos, cu un traiect oblic, in jos
si inainte, de la arcada zigomatica la fata
externa a unghiului mandibular
- masa musculara a maseterului se poate
diferentia in 3 fascicule: superficial,mijlociu
si profund.
 b. Muschi coboratori ai
mandibulei
- datorita contributiei lor diferite la actul fiziologic de deschidere a
gurii si de coborare a mandibulei, muschii coboratori pot fi
clasificati in:
- coboratori propriu-zisi(directi) ai mandibulei:
* m. milohiodian
* m. geniohiodian
* m. digastric
- coboratori indirecti:
* stilohiodian
* sternohiodian
* omohiodian
* tirohiodian
 M. Milohiodian

– este un muschi pereche

- prezinta o insertie superioara larga pe linia oblica
interna a mandibulei
- primeste inervatia din dentarul inferior prin nerv
milohioidian, iar vascularizatia prin artera
milohioidiana, ram al dentarei inferioare
- ca actiune principala, contractia sa produce
ridicarea planseului in primul timp al deglutitiei,poate
ridica osul hioid si limba ,iar secundar ajuta la
coborarea mandibulei
M. Digastric
 c. Muschi propulsori ai mandibulei
M. Pterigoidian Extern

- este un muschi scurt ,gros si aplatizat

transversal ,situat in regiunea pterigo-maxilara
- are aspect unei piramide triunghiulare care
leaga apofiza pterigoida de gatul condilului si de
ATM
- este constituit din 2 fascicule: unul superior,
sfenoidal si altul inferior, pterigo-maxilar.
 3. Muschii limbii

Muschii limbii sunt muschi striati, in numar de

17, opt pereche si unul nepereche. Dupa originea lor se
clasifica in muschi extrinseci (scheletici) si muschi
intrinseci (nescheletici).

A. Muschii extinseci au origine pe oasele invecinate si

prin contractie modifica pozitia limbii. Ei sunt
reprezentati de genioglos, hioglos, stiloglos,
palatoglos, faringoglos si amigdaloglos.
 B. Muschii intrinseci
Muschiul longitudinal superior - este muschiul
nepereche al limbii
- asigura scurtarea limbii si mobilizarea varfului
postero-superior.
Muschiul longitudinal inferior - scurteaza limba si
mobilizeaza varful postero-inferior.
Muschiul transvers - determina prin contractie
micsorarea diametrului lingual transversal,
ingustand limba si proiectandu-i varful inainte.
Muschiul vertical - determina micsorarea
diametrului lingual dorso-ventral.
 B. Muschii intrinseci
Muschiul longitudinal superior - este muschiul nepereche
al limbii
- asigura scurtarea limbii si mobilizarea varfului postero-
superior.
Muschiul longitudinal inferior - scurteaza limba si
mobilizeaza varful postero-inferior.
Muschiul transvers - determina prin contractie micsorarea
diametrului lingual transversal, ingustand limba si
proiectandu-i varful inainte.
Muschiul vertical - determina micsorarea diametrului
lingual dorso-ventral.
 MORFOLOGIA
FUNCŢIONALĂ A
MAXILARELOR
 DEZVOLTAREA ONTOGENETICA
A DINTILOR
Dintii se dezvolta din ectodermul si mezodermul
primului arc branhial.
Ontogeneza are loc in mai multe faze, dupa cum
urmeaza :
- Cresterea proliferativa ;
- Calcificarea ;
- Eruptia dentara ;
Eruptia dentara presupune derularea a trei etape
succesive: preeruptiva, prefunctionala, functionala
(ocluzala ).
 ARCADELE DENTARE
TEMPORARE
Totalitatea dintilor implantati in procesul alveolar ale
maxilarului si mandibulei unul dupa altul, sub forma de sir,
alcatuiesc o arcada dentara ;
In cadrul arcadelor dentare naturale integre, dintii
se gasesc intr-o stare de echilibru fiind dispusi intr-un
spatiu neutru in care fortele functionale ocluzale,
reactionale, proximale, labiale, jugale si linguale se
anuleaza doua cate doua ;
De-a lungul dezvoltarii lor, arcadele temporare
parcurg mai multe etape, fiecare cu particularitatile sale.
Pana la 2 ani si jumatate se desfasoara perioada de eruptie,
dupa care se instaleaza etapa de morfologie primara.
* Exista doua arcade : maxilara si mandibulara. Fiecare
dintre cele doua arcade se compune dintr-o parte
extraalveolara ( formata din coroanele dintilor) si o parte
intraalveolara (reprezentata de radacinile dintilor si
alveolele) ;
* Pe arcadele dentare temporare exista 20 de dinti, cate 10
pe fiecare arcada ;
* Arcadele nu sunt egale intre ele .
* Cea superioara este mai mare si circumscrie arcada
inferioara. Dimensiunile mai mari ale curbei arcadelor
superioare si mai mici ale celei inferioare rezulta ca
urmare a pozitiei dintilor

*ARCADELE DENTARE
TEMPORARE
 ARCADELE DENTARE
TEMPORARE
Dintii temporari contribuie la dezvoltarea
si modelarea ADM, la exercitarea functiilor
acestui aparat, avand un rol deosebit in
dezvoltarea psihica a copilului.
 Arcadele dentare permanente in
morfologia primara
Arcadele dentare permanente sunt alcatuite din 32 de
dinti: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari si 12 molari .
In evolutia arcadelor dentare permanente se remarca
mai multe perioade :
- Prima perioada, este perioada evolutiei molarului secund
permanent, cand se remarca o aliniere notabila a arcadei ;
- Perioada a doua este o perioada destul de lunga, cuprinsa
intre momentul cand molarii secunzi permanenti ating planul
de ocluzie, pana la eruptia molarilor trei. Ea dureaza
aproximativ sase ani, uneori mai mult ;
- Perioada a treia, presupune atingerea dimensiunilor definitive
ale arcadelor. Aceasta perioada lipseste adeseori datorita
ageneziei molarilor trei sau a incluziei lor, in plus varstele de
eruptie a acestor dinti variaza mult .
* In componenta arcadelor dentare permanente
intra atat dintii de inlocuire care erup in locul
dintilor temporari ( incisivi, canini, premolari)
cat si dintii de completare care erup distal de
ultimul molar temporar ( molarii permanenti ) .
* Arcadele permanente prezinta o morfologie
primara ( care dureaza de la varsta de 11- 12
ani pana la 15-16 ani ) si o morfologie
secundara al carei debut este marcat de
fenomenul de uzura dentara .

*Arcadele dentare
permanente
Morfologia functionala
a cavitatii bucale
Cavitatea bucala este compartimentata de
arcadele dentare in:
- Vestibul bucal :
Vestibulul bucal este
compartimentul anterior al cavitatii
bucale, are forma de potcoava si este
cuprins intre buze si suprafetele profunde
ale obrajilor pe plan extern si arcade
dentare si gingii pe plan intern.
- Cavitatea bucala propriu-zisa :
Cavitatea bucala propriu-zisa reprezinta
comaprtimentul posterior. In fata si lateral este marginita
de arcadele alveolodentare, iar posterior comunica cu
faringele printr-o apertura constrictiva, anume istmul
faringian. Plafonul este format din palatul dur si moale,
iar cea mai mare parte a planseului este reprezentat de
limba, careia i se alatura mucoasa reflectata din partea
laterala si inferioara a limbii pana la gingia ce captuseste
fata interna a mandibulei. Cavitatea bucala propriu-zisa
primeste secretia salivara de la glandele sublinguale si
submandibulare.
Mucoasa cavitatii bucale
Cuprinde:
- Mucoasa masticatorie cu epiteliu pavimentos stratificat keratinizat
pentru palat dur si parakeratinizat pentru gingii.
- Mucoasa de acoperire cu epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat
gros, in restul cavitatii, ce se descuameaza si se innoieste o data la 12
zile.

Buzele
Buzele sunt formatiuni musculo-membranoase, captusite la
exterior de tegument si la interior de mucoasa cavitatii bucale si
prezinta un rol important in fizionomie.

Obrajii
Constituie peretii laterali ai cavitatii bucale si fac parte din
regiunea geniana a fetei.
Dintii si gingiile
Dintii sunt atasati in cavitati mici, numite alveole
sapate in doua arcuri osoase crescute inferior pe
mandibula si superior pe maxilarul superior, numite
arcuri alveolodentare.
Gingiile sunt regiuni specializate ale mucoasei
orale masticatorii care inconjoara dintii si acopera
zonele adiacente ale osului alveolar.
Plafonul cavitatii orale (palatul)
Este constituit din palat ce cuprinde 2
parti, anterioara determinata de palatul dur si
posterioara de palatul moale. Palatul dur separa
cavitatea orala de cea nazala si este reprezentat de
o placa osoasa captusita superior si inferior de
mucoase. Palatul moale continua posterior palatul
dur si actioneaza similar unei valve care se poate
deprima pentru a contribui la inchiderea istmului
orofaringian sau se poate eleva pentru a separa
nazofaringele de orofaringe.
Limba: este principalul organ de simt al gustului,
avand importanta majora si in vorbire. De
asemenea intervine in procesele de masticatie si
deglutitie. Limba este o structura musculara ce
face parte din elementele planseului cavitatii
orale, iar extremitatea posterioara a acesteia
intra in alcatuirea peretelui anterior al
orofaringelui.
Functiile cavitatii bucale:
-Functia digestiva
-Masticatia
-Deglutitia
-Functia respiratorie
-Functia de relatie
Va multumim!!