Curs 2

MECANISMUL DE FORMARE A
DISCRIMINĂRII

Lector:
Conf. Dr. Horațiu Dura
STEREOTIPURI. PREJUDECĂȚI.
DIFERENȚIERI
 Elemente esentiale ale prejudecatii

 trebuie să existe o atitudine de favorizare sau defavorizare

 trebuie să existe o convingere eronată, suprageneralizată

(Allport, 1954)
Conceptul de stereotip:

Definitie

1. Placă plană sau semicilindrică, turnată din metal, mulată în cauciuc

sau în alt material plastic, reprezentând reproducerea unui text sau a
unui clişeu şi întrebuințată ca formă de tipar la tipărirea edițiilor unei
lucrări de mare tiraj.
2. (în sintagmă) Stereotip dinamic = sistem de reflexe condiționate care
se formează datorită repetării în aceeaşi succesiune a condițiilor din
mediul înconjurător.
3. Adj. 1. Tipărit după un stereotip (11). 2. Fig. Care se repetă în aceleaşi
condiții, care este mereu la fel, neschimbat, obişnuit, banal; stereotipic;
banalizat prin repetare.
(DEX 98)
inventat în 1791 de
către tipograful francez
Didot, inițial asociat cu
procesul de imprimare
folosit pentru a crea
reproduceri
aplicarea aceleiaşi credințe unui număr nedefinit de
preluat de jurnalistul
Walter Lippmann
(1922), ulterior asociat
stereotip cu generalizări sau cu
suprageneralizări
referitoare la membrii
unui grup
cazuri, fără a o adapta fiecărui caz în parte
sau fără a cerceta validitatea sa
 Caracteristici legate de stereotipuri

 provin din imagini sau convingeri împărtăşite care sunt parte integran-
tă a unei culturi

 există un consens de grup tipic cu privire la conținutul acelor opinii sau

convingeri

 pot fi preluate din media, de la educatori, părinți ori din alte surse,
precum literatura clasică sau modernă

 sunt bazate până la un anumit punct pe observații ale lumii

înconjurătoare care ar putea conține un miez de adevăr

 această acuratețe devine exagerată şi de cele mai multe ori este

aplicată tuturor membrilor unui grup
  descriu caracteristicile care
se consideră că sunt
aplicabile membrilor
descriptive unui grup

stereotipuri

prescriptive  descriu ceea ce persoanele

consideră cu privire la
membrii unui grup în
privința modului în care ar
trebui să fie ori ar trebui să se
comporte.
 impun limite asupra
membrilor grupului stereotipizat
06/02/20
 Consecințe ale stereotipurilor

 odată activate, pot afecta suficient de puternic percepțiile sociale şi

comportamentele

 fiecare activare reîntăreşte gândirea stereotipă pe termen lung

 un stereotip odată activat poate fi reactivat de orice lucru, precum o

simplă neînțelegere cu o persoană din grupul care face obiectul
stereotipului şi (dacă este readus în minte relativ frecvent) poate
deveni în mod cronic accesibil

 persoanele care sunt expuse stereotipiilor se confruntă cu o sarcină

supli­men­tară: amenințarea că prin comportamentul lor vor confirma
stereotipurile negative = „amenințare stereotip”
 Surse ale stereotipurilor

 mass media (stereotipuri de gen - reclame televizate sexiste sau rasiale -

portretizarea stereotipă a persoanelor de culoare)

- copiii care au fost crescuți într-o comunitate fără acces la TV

- dezvoltarea stereotipurilor de rasă şi de gen imediat după

vârsta de 3-4 ani

 Autoperpetuarea stereotipurilor

 odată preluate, fie din media, familie, experiență proprie sau altă sursă,
uneori acestea dobândesc o anumită valență şi devin „stereotipuri
autoperpetuate”

(Aboud, 1988 )

 studiile arată că stereotipurile pot fi reduse cu succes, iar percepțiile

sociale pot fi mult mai precise atunci când indivizii sunt motivați să o facă.
Una dintre metodele cele mai bune este empatia. Prin simpla preluare a
perspectivei grupului exterior şi „privire a lucrurilor prin ochii lor”,
accesibilitatea stereotipurilor şi a părtinirilor de grup poate fi în mod
semnificativ redusă.
(Fiske, 2000; Mahwah& Erlbaum, 1999)
 Reducerea stereotipurilor

 empatia = preluare a perspectivei grupului exterior

 schimbarea modului de orientare

 exponenți de succes
Conceptul de prejudecată:
Definitie

„s.f. Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face
cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a
faptelor”.
(DEX 98)

în strânsă legătură cu afectul sau emoția pe care o

persoană o simte atunci când se gândeşte sau
când interacționează cu membrii altor grupuri

o atitudine potrivnică sau ostilă împotriva unei persoane care

aparține unui grup, doar pentru că aparține acelui grup și se
presupune, din acest motiv, că are calitățile inacceptabile
atribuite grupului
 Latura psihologică şi cea sociologică a
prejudecății

 prejudecata este un proces intrapsihic dinamic

componentă cognitivă componentă afectivă componentă conativă

(credințe despre anumite (antipatie) (o predispoziție

grupuri) comportamentală de
atitudine negativă față
de grupul țintă)
 Latura psihologică şi cea sociologică a
prejudecății

 prejudecata este în mod tipic conceptualizată ca o atitudine

 organizează în mod subiectiv mediul indivizilor şi îi orientează către

obiecte şi persoane din cadrul acestuia

 serveşte şi alte funcții psihologice, precum capacitarea stimei de sine şi

asigură avantaje materiale

(Fein & Spencer, 1997)

 Reacții emoționale şi instinctuale în raport
de grupul social

 evaluările membrilor grupurilor sociale sunt puternic legate de modul în care o

persoană tratează membrii grupului respectiv, mai degrabă decât în legătură cu
credința sau cu stereotipurile pe care le are cu privire la aceştia

 unele persoane pot simți dezgust când interacționează cu membrii unor grupuri
stigmatizate (străini, persoane cu dizabilități, homosexuali)

 reacțiile emoționale pot fi pozitive, negative ori mixte, rezultând răspunsuri

emoționale ambivalente

 grupurile pot reprezenta o amenințare dacă amenințarea ia forma unei competiții

pentru resurse (locuri de muncă ) profituri financiare

 chiar și persoanele care se consideră lipsite de prejudecăți pot resimți disconfort

sau nelinişte
 Relația dintre stereotip, prejudecată
şi discriminare

 cunoaşterea unor idei stereotipe nu presupune în mod necesar că un

individ are o prejudecată

 stereotipurile sunt parte a sistemului societal de credințe şi sunt învățate

din multe surse, incluzând părinți, colegi, media etc.

 există o distincție între prejudecăți implicite (reacții față de grupuri sau

indivizi de care nu suntem conştienți) şi prejudecăți explicite (atitudini de
care persoanele sunt conştiente şi pe care le pot controla)